Se caracterizeaz prin croiala dreapt, ngrijit, ajustat pe corp.

Rochiile aveau mneci lungi, puin ridicate n talie i susinute de un cordon, iar pe vreme rea erau purtate cu o cap de form semirotund. Femeile cstorite purtau (n afara casei)un vl care le acoperea prul i gtul. mbrcmintea de baz pentru brbai era format dintr-o cma larg, purtat n majoritatea cazurilor cu sau fr cordon, i o mantie cu croial semirotund.

Stil de mbrcminte din perioada baroc (mijlocul sec.al XVII-lea sfritul secolului al XVIII-lea), deosebit prin accesoriile detaabile, prin ornarea elaborat i utilizarea culorilor ndrznee, a brocarturilor i suitaelor din mtase i dantel. mbrcmintea de dam era mai stilizat; partea din fa a fustei lungi era despicat, lsnd s se vad un jupon. Pe olduri fusta era strns n cute i ridicat cu ajutorul unor benzi de fier. Corsetul, la nceput ntins, ulterior era fixat cu iret. Croiala era ptrat; partea din fa a confeciei era bogat ornat cu suita i dantel. Coafura nlat, stratificat, coninea o me de pr i era ajustat cu ajutorul unui dispozitiv metalic. mbrcmintea brbteasc era compus dintr-un sacou larg, care, la sfritul secolului al XVII-lea, era ornat cu broderie i panglici; mnecile erau ndoite, lsnd s se vad cmaa decorat. Partea deschis din fa a sacoului, lsa s se vad o vest care ajungea pn la genunchi. Cmaa avea manete mari, decorate i un guler cu lan. Pantalonii se opreau la genunchi i erau purtai n combinaie cu osete din mtase, care de obicei erau albe. (Peruca era o parte indivizibil a acestui costum). Acest mod de a se mbrca a reprezentat baza costumului brbtesc de astzi, compus din sacou, vest i pantaloni.