Upload
vuongtuong
View
221
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
German Economic Team Moldova
Seria de documente de politici [PP/03/2014]
Remitențele din Rusia: Implicațiile economice ale unor potențiale șocuri negative
David Saha, Ricardo Giucci
Berlin/Chişinău, Mai 2014
Despre German Economic Team Moldova („GET Moldova”)
German Economic Team Moldova („GET Moldova”) activează în Moldova din anul 2010 și consultă Guvernul Republicii Moldova și alte autorități de stat, cum ar fi Banca Națională a Moldovei, privind o serie vastă de probleme de politici economice și dezvoltarea sectorului financiar. Munca noastră analitică este prezentată și discutată în cadrul întâlnirilor în mod regulat cu decidenți de politici de rang înalt. GET Moldova este finanțată de Ministerul Federal German al Economiei și Energiei.
German Economic Team Moldova („GET Moldova”) c/o BE Berlin Economics GmbH Schillerstr. 59 D-10627 Berlin Tel: +49 30 / 20 61 34 64 0 Fax: +49 30 / 20 61 34 64 9 [email protected] www.get-moldau.de
© 2014 German Economic Team Moldova
Toate drepturile sunt rezervate.
Remitențele din Rusia: Implicațiile economice ale unor potențiale șocuri negative
Sumar executiv
Remitențele constituie un influx financiar important pentru Moldova. În anul 2013, Moldova a primit remitențe nete în valoare de 2,6 mlrd. USD, însumând circa 32% din PIB. Remitențele în valoare de 1,5 mlrd. USD din Rusia au alcătuit circa 60% din totalul remitențelor primite de Moldova. Deoarece în prezent remitențele din Rusia sunt percepute ca fiind expuse riscurilor grave ciclice și politice, acest document cercetează efectele macroeconomice pe termen scurt ale șocurilor de remitențe. Nu prevedem posibilitatea magnitudinii șocului, însă analizăm o serie de diferite scenarii de șocuri, corespunzător cu pierderea a 5%, 10%, 25% și doar pentru referință, a 50% și 100% din remitențele din Rusia.
Constatăm că potențialele șocuri vor avea efecte limitate asupra PIB-ului, însă efecte puternice asupra cheltuielilor de consum, și prin urmare asupra nivelului de trai al populației. Un șoc corespunzător cu pierderea a 5% din remitențele din Rusia va conduce la o reducere a cheltuielilor de consum cu aproape aceeași magnitudine, cu 75 mln. USD sau 0,95% din PIB. Efectul asupra PIB-ului va fi limitat la 0,17%, deoarece PIB-ul este doar indirect afectat de remitențe, iar în mare parte, reducerea cererii agregate va afecta mai degrabă importurile decât producția internă. În mod special, din cauza scăderii importurilor, și balanța bugetului de stat va fi afectată. Un șoc de 5% va conduce la scădere a veniturilor guvernamentale cu 0,18% din PIB (vedeți tabelul de mai jos).
Tabelul ES 1: Efectele macroeconomice ale șocurilor de remitențe
Șocul: Reducerea remitențelor din Rusia
Efectele
PIB-ul Consumul Veniturile guvernamentale
% mln. USD mln. USD % mln. USD % din PIB mln. USD % din PIB
-5,0 -76 -14 -0,17 -75 -0,95 -14 -0,18
-10,0 -153 -27 -0,34 -150 -1,90 -28 -0,36
-25,0 -382 -67 -0,84 -377 -4,75 -71 -0,89
-50,0 -764 -131 -1,65 -755 -9,52 -141 -1,78
-100,0 -1,528 -250 -3,15 -1,521 -19,17 -281 -3,55
Sursa: Calculele proprii.
Pentru a valida aceste calcule, revedem și criza economică globală din 2009, ce a condus la un șoc puternic combinat în Moldova, prin intermediul exporturilor, ISD și remitențelor. În aliniere cu rezultatele modelului nostru, șocul combinat a cauzat doar un răspuns negativ limitat pentru PIB, în timp ce consumul, investițiile (în special din cauza scăderii ISD și exporturilor) și importurile au scăzut dramatic. Prin urmare, analiza crizei din 2009 confirmă pe larg rezultatele modelului nostru.
Drept răspuns la un potențial șoc de remitențe recomandăm o continuare a politicii monetare de țintire a inflației (prin urmare, rate de schimb flexibile) pentru a evita creștea deficitului de cont curent și pentru a contribui la stabilitatea externă. Având în vedere obligațiile față de FMI și alți parteneri relevanți, o austeritate fiscală pronunțată ar trebui evitată, dacă este posibil. În continuare, ar trebui explorate noi surse de venit, atât peste hotare (permise de muncă în țări terțe) cât și locale (atragerea ISD) pentru a compensa o parte din pierderea venitului asociat cu șocul.
Autori
David Saha [email protected] +49 30 / 20 61 34 64 0
Ricardo Giucci [email protected] +49 30 / 20 61 34 64 0
Mulțumiri
Dorim să aducem mulțumiri lui Matthias Lücke de la Kiel Institute for World Economy, Adrian
Lupușor de la Expert-Grup, Alexander Seidl de la CIM Moldova, Ion Veveriță de la Banca
Națională a Moldovei și Woldemar Walter pentru comentariile utile și suportul cu datele.
Conținutul
1 Introducere ............................................................................................................. 1
2 Fluxurile de remitențe către Moldova: Descriere ........................................................... 1
3 Legătura dintre remitențe și economie: analiza calitativă .............................................. 4
3.1 Variabilele macroeconomice interne ..................................................................... 5
3.2 Sectorul extern: Balanța plăților și rata de schimb ................................................. 6
4 Implicațiile macroeconomice ale șocurilor de remitențe: analiza cantitativă ..................... 6
4.1 Strategia de modelare ........................................................................................ 7
4.2 Analiza cantitativă ............................................................................................. 8
4.3 Efectele macroeconomice interne: efectul slab asupra PIB-ului, însă efecte puternice asupra consumului și balanței bugetului guvernamental ......................................... 8
4.4 Sectorul extern: reacția puternică a ratei de schimb și importurilor .......................... 9
4.5 Compoziția efectului macroeconomic: contribuțiile relative ale scăderii veniturilor și ajustarea ratei de schimb ................................................................................. 10
4.6 Concluzii 12
Cutia 1: Efectele macroeconomice ale șocului extern combinat în 2009 .............................. 12
5 Recomandări de politici ........................................................................................... 14
5.1 Politica macroeconomică pe termen scurt ........................................................... 14
5.2 Strategiile de substituție ................................................................................... 15
Anexă: Măsurarea remitențelor ..................................................................................... 17
Referințe .................................................................................................................... 18
1
1 Introducere
Remitențele – transferurile bănești către țara de origine pentru cetățenii care
muncesc peste hotare – sunt o sursă majoră de venit pentru Republica Moldova.
Conform calculelor noastre în baza datelor Băncii Naționale a Moldovei, influxul de
remitențe nete a atins o valoare de 2,6 mlrd. USD în 2013, însumând circa 32% din
PIB. Înaintea crizei financiare globale din 2008/2009 au fost înregistrate valori și
mai mari. Remitențele de către cetățenii Republicii Moldova care muncesc în
Federația Rusă alcătuiesc în prezent o cotă vastă de circa 60% din totalul
veniturilor din remitențe a Moldovei.
Pentru economia Republicii Moldova, venitul din remitențe este foarte relevant atât
din perspectiva dezvoltării economice interne – drept un determinant major al
cererii interne de consum și veniturilor fiscale aferente – cât și din perspectiva
balanței de plăți. Dependența de remitențe concentrată puternic geografic ar putea,
cu toate acestea, să facă economia Moldovei vulnerabilă la șocurile exogene
transmise prin canalul remitențelor.
Din cauza creșterii lente în Federația Rusă, completarea lucrărilor de construcție
aferentă Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci din 2014, dar și posibilitatea
anumitor șocuri din cauza tensiunilor politice curente, fluxurile de remitențe din
Rusia către Republica Moldova ar putea să scadă semnificativ în viitorul apropiat
(„Șoc negativ de remitențe”). Acest document realizează o evaluare calitativă și
cantitativă a impactului macroeconomic direct al șocului cauzat de fluxurile de
remitențe reduse (în continuare, utilizăm termenul de „șoc” sau „șoc de remitențe”)
din Federația Rusă asupra economiei Republicii Moldova în cazul diferitelor scenarii.
2 Fluxurile de remitențe către Moldova: Descriere
Moldova este parte a grupului de țări cu cel mai mare raport dintre influxul de
remitențe/PIB din lume. Conform Băncii Mondiale, Moldova s-a plasat pe locul 5 la
nivel mondial în 2012, în mod clar în urma Tadjikistanului și Republicii Kârgâze,
însă cu valori similare celor din Nepal, Lesotho și Armenia1.
1 Banca Mondială, 2013. Tadjikistan 48%, Republica Kârgâză 31%, Nepal și Lesotho 25%, Moldova 24%, Armenia 21%. Din cauza diferențelor între remitențe, datele Băncii Mondiale pentru Moldova diferă de datele Băncii Mondiale utilizate în acest document.
2
Figura 1: Remitențele nete către Moldova, 2000-2013
Sursa: Banca Națională a Moldovei, propriile calcule
Influxurile de remitențe nete către Moldova au crescut treptat de la începutul
mileniului până la criza financiară global din 2008/2009, iar de atunci și-au revenit
considerabil, constituind iarăși 2,6 mlrd. USD în 2013, echivalentul a 32% din PIB.
Deoarece remitențele nu corespund activităților productive desfășurate în Moldova,
acestea nu sunt parte a PIB-ului Republicii Moldova, însă formează resurse
financiare adiționale ce sporesc cererea agregată din Moldova.
Trebuie de remarcat faptul că suma totală a remitențelor nu este o chestiune
trivială, și există câteva abordări. Anexa 1 descrie mai detaliat principalele abordări,
dar și avantaje și dezavantaje cu privire la metoda selectată în acest document. Am
calculat remitențele nete în baza statisticilor balanței de plăți a Băncii Naționale a
Moldovei, utilizând o metodă de calcul puțin diferită decât Banca Națională a
Moldovei, din cauza motivelor de disponibilitate a datelor. Aceste date ar trebui să
reprezinte în mod corect cotele țărilor de origine. Cu toate acestea, cifrele utilizate
cu privire la remitențe ar putea fi supraestimate. Potrivit acestei abordări, anumite
influxuri financiare care nu neapărat constituie remitențe nu pot fi separate de
datele oficiale cu privire la volumul remitențelor. Astfel, analiza noastră cantitativă
a șocului este conservativă deoarece mai degrabă supraapreciază decât
subapreciază sensibilitatea economiei Republicii Moldova la șocurile de remitențe.
3
Figura 2: Remitențele din Rusia, 2013
Sursa: Banca Națională a Moldovei
Rusia joacă un rol dominant în calitate de țară de origine pentru remitențele către
Moldova. În anul 2013, remitențele din Rusia au constituit 1,5 mlrd. USD, 58,4%
din totalul remitențelor. Această dominanță a Rusiei în calitate de țară de origine
este din cauza volumului ridicat de migrație a forței de muncă din Moldova în Rusia,
și nu din cauza valorii medii a remitențelor din Rusia.
Conform Băncii Mondiale, remitențele per migrant din Rusia către Moldova sunt cu
mult mai joase decât cele din țările UE – circa 15% mai mici în comparație cu Italia
și cu 20% mai mici în comparație cu remitențele din Germania.
Rusia rămâne cea mai importantă destinație pentru migrația forței de muncă din
Moldova din cauza – până în prezent – a unei politici liberale cu privire la migrația
din Moldova, lipsa barierelor lingvistice și ușurința relativă de a găsi muncă în
industria construcțiilor sau în agricultură.
Estimările cu privire la numărul migranților muncitori din Republica Moldova diferă
considerabil, conform surselor utilizate. Două cele mai recente surse de încredere
estimează numărul migranților din Republica Moldova în Rusia la 223,600 2 sau
2 Ancheta Forței de Muncă, Biroul Național de Statistică, 2013
4
206,000 migranți muncitori pe termen lung (56% din totalul migranților pe termen
lung din Moldova) și 88,000 migranți sezonieri (81% din total)3.
3 Legătura dintre remitențe și economie: analiza calitativă
Efectele macroeconomice ale unui șoc de remitențe poate fi structurat în două
categorii:
• Efecte macroeconomice interne: Remitențele sunt o forță motrice
pentru agregate cheie așa cum ar fi consumul, investițiile, PIB-ul și
veniturile fiscale.
• Sectorul extern: Remitențele sunt un influx foarte important de
numerar în Moldova. Un șoc va avea un efect pronunțat asupra
deficitului contului curent, rata de schimb, sau o combinație a
acestora.
Evaluarea efectului unui șoc asupra nivelul de trai necesită să privim dincolo de
variabilele economice și astfel, de scopul acestui document. Este necesară o analiză
extensivă a distribuției venitului din remitențe, a efectelor pieții muncii și adaptarea
acesteia. Cu toate acestea, reducerea cheltuielilor de consum constituie un indicator
cheie pentru efectul asupra nivelului de trai, și ar trebui să-i fie atrasă o atenție
specială în continuare.
Impactul macroeconomic al șocului de remitențe este determinat de modul în care
venitul din remitențe este utilizat de către recipienți și de posibilități ce există
pentru compensarea pierderilor de venit. Datele din chestionarele cu privire la
utilizarea remitențelor indică faptul că circa jumătate din venitul din remitențe este
cheltuit direct pentru consum, iar o altă jumătate este economisită și investită în
diferite moduri.
Tabelul 1: Utilizarea imediată a veniturilor din remitențe de către recipienți
Consumul 49% Economiile 46% …în imobile 25% …în numerar 14% …în Bănci 7% Investițiile de afaceri 5% Suma 100%
Sursa: Nexus (2013), IASCI/CIVIS (2010) pentru separarea de economisiri Bancă/Numerar
3 NEXUS Chestionarul Migranților, 2013
5
Deși circa jumătate din venit este cheltuit imediat pentru consum, impactul total
asupra consumului va fi mai mare din cauza efectelor din runda a doua (ex. banii
cheltuiți pentru investiții în imobiliare vor fi cheltuiți pentru consum de către
vânzătorii de proprietate). Această distincție dintre economii și investiții din tabelul
1 se justifică în continuare din cauza proporției mari de bani în numerar. În afară de
banii economisiți în bancă, pe care băncile îi folosesc pentru a credita economia,
economiile în numerar au o valoare economică importantă însă neutilizată. În
schimb, atunci când economiile sunt utilizate pentru a compensa un efect negativ al
unui șoc de venit asupra consumului, plasarea economiilor în numerar, în afara
economiilor în conturi bancare, nu va reduce esențial oferta de credite și volumul
investițiilor.
3.1 Variabilele macroeconomice interne
Deoarece o cotă importantă din banii remiși este utilizată pentru consum, efectul
unui șoc negativ al remitențelor asupra acestei variabile se prevede a fi vast.
Deoarece consumul este o componentă cheie a cererii agregate, aceasta de
asemenea va avea un impact negativ asupra PIB-ului Republicii Moldova. Cu toate
acestea, odată ce se vor confrunta cu o scădere bruscă a venitului, pe termen
scurt, consumatorii vor ținti să stabilizeze consumul prin utilizarea banilor
economisiți anterior, și se vor concentra pe înlocuirea surselor venitului pierdut pe
termen lung. De exemplu, migranții muncitori care și-au pierdut oportunitățile de
venit dintr-o țară vor căuta un loc de muncă în altă țară. De asemenea, impactul
cheltuielilor de consum asupra PIB-ul Republicii Moldova este redus puternic din
cauza cotei înalte a importului în consumul moldovenesc.
Al doilea impact imediat al unui șoc de remitențe va fi asupra investițiilor.
Investițiile de afaceri și economiile bancare alcătuiesc 12% din utilizarea
remitențelor. Din punct de vedere macroeconomic, economiile în numerar și
investițiile în imobile prin achiziționarea proprietăților existente nu sunt investiții.
Utilizarea economiilor pentru scopuri de consum va avea doar un impact negativ
limitat asupra volumului investițiilor deoarece multe din acestea vor veni din
economiile de numerar mai degrabă decât din conturile bancare. Prin urmare, în
comparație cu variabila de consum, efectul unui șoc de remitențe asupra
investițiilor va fi mai mic, dar oricum semnificativ.
Impactul remitențelor asupra PIB-ului vine de la scăderea cererii agregate prin
scăderea consumului și a investițiilor. Cu toate acestea, acest efect este redus
substanțial de dependența sporită de import a economiei Republicii Moldova.
6
Economia Moldovei acoperă circa 60% din consumul total final cu importuri.
Aceasta indică faptul că aproximativ aceeași cotă de cheltuieli de consum și
investiții făcute din bani remiși va fi utilizată pentru cumpărarea bunurilor și
serviciilor de import, și astfel vor reduce impactul unui șoc de remitențe asupra
economiei interne. În pofida cotei de import ridicate și a cotei scăzute de economii
în bănci ce vor reduce impactul asupra PIB-ului, este prevăzut că din cauza
volumului vast al remitențelor curente către Moldova, PIB-ului Republicii Moldova
rămâne vulnerabil la șocurile din canalul remitențelor.
În final, este posibil că șocurile de remitențe ar putea avea un efect puternic asupra
finanțelor publice, în mod special din cauza importanței taxelor de consum pentru
veniturile de stat ale Moldovei. În anul 2012, impozitele interne pe bunuri și servicii
(adică, în mare parte, TVA-ul) au alcătuit 43% din totalul veniturilor de stat,
însumând 16% din PIB. Deoarece un șoc de remitențe va cauza o scădere puternică
a consumului (ce include importurile) decât a PIB-ului, veniturile TVA, în special,
vor scădea dramatic.
3.2 Sectorul extern: Balanța plăților și rata de schimb
Unul din efectele imediate ale reducerii fluxului de remitențe va fi asupra contului
curent. Deoarece deficitul de cont curent este deja la un nivel ridicat, de circa 7%
din PIB, creșterea suplimentară a deficitului de cont curent ar putea pune
finanțarea internațională a Moldovei la risc. Impactul asupra contului curent va fi
moderată de scăderea importului, din cauza pierderii venitului de consum.
Impactul asupra contului curent este puternic legată de ajustările ratei de schimb.
Politica monetară curentă de țintire a inflației implică o rată de schimb flexibilă,
având în vedere că prin intermediul canalelor de import nu sunt transmise niciun fel
de presiuni de scară largă asupra prețului. În conformitate cu politica curentă, un
șoc de remitențe ar conduce la o depreciere a leului, compensând o mare parte sau
chiar tot șocul contului curent, odată ce rata de schimb se ajustează la un nou
echilibru pe piața valutară străină.
4 Implicațiile macroeconomice ale șocurilor de remitențe: analiza cantitativă
Aici evaluăm cantitativ efectele macroeconomice anualizate, pe termen scurt, ale
unui șoc exogen negativ de remitențe către Moldova din Rusia. Nu avem o poziție în
ceea ce privește magnitudinea șocului de remitențe prevăzut. Astfel, oferim valori
7
pentru o serie de diferite magnitudini ale șocurilor, de 5%, 10% și 25% (de ordinul
magnitudinii șocului din 2009) dar și scenarii extreme de 50% și 100% de
remitențe către Moldova din Rusia. Deoarece modelul este linear, efectele pot fi
extrapolate cu ușurință pentru orice altă magnitudine a șocului.
4.1 Strategia de modelare
Din motive de transparență, nu aplicăm un model de echilibru general, ce ar
necesita calcule complexe a rezultatelor, fără transparență cu privire la canalele
efectelor. În schimb, modelăm impactul imediat al șocului asupra canalelor
consumului, investițiilor și sectorului imobiliar și compensația pentru reducerea
economiilor. Modelul ține cont de reducerea imediată a importurilor din cauza
pierderii venitului de consum, de asemenea de utilizarea economiilor pentru a
stabiliza consumul. Nu se considerară substituția oportunităților de venit pierdute,
sau un răspuns din partea ofertei interne la forța de muncă adițională, datorită
migranților reveniți, deoarece este puțin probabil că acestea se vor întâmpla pe
termen scurt.
Modelul nostru se bazează pe conturile naționale și datele bugetare de la Biroul
Național de Statistică, datele cu privire la remitențe de la Banca Națională a
Moldovei și cea mai recentă previziune a PIB-ului din MEGA 2014, de 2,1% a PIB-
ului real, de către Centrul Analitic Expert-Grup. Deoarece datele cu privire la
remitențe includ unele supraestimări ale influxului de remitențe, rezultatele noastre
ar trebui privite ca fiind estimări puternic conservative ale efectelor
macroeconomice ale șocurilor de remitențe.
Sunt necesare unele ipoteze asupra ajustării comportamentului ratei de schimb,
importurilor și exporturilor. Dacă leul se depreciază față de valutele străine ca
urmare a unui șoc, efectele contului curent vor fi parțial sau pe deplin neutralizate.
Dacă, cu toate acestea, rata de schimb ar fi stabilizată în mod artificial, deficitul
contului curent ar crește puternic.
Deoarece politica monetară curentă de țintire a inflației presupune rate de schimb
flexibile, cu câteva constrângeri, modelul nostru funcționează pe ipoteza că are loc
o ajustare deplină a ratei de schimb, și că este restabilită balanța contului curent
pre-șoc. Reacția ratei de schimb depinde de ipotezele în ceea ce privește
elasticitățile importului și exportului. Ipoteza noastră implică o elasticitate pe
termen scurt a importului de 1 și o elasticitate a exportului de 0,2. Aceasta reflectă
8
faptul că o mare parte din importuri sunt utilizate pentru consum – ceea ce implică
o sensibilitate relativ de înaltă a cererii față de preț sau la schimbările ratelor de
schimb – iar aceste constrângeri, cum ar fi restricția accesului la piață și rigiditatea
producției, restrâng sensibilitatea exportului pe termen scurt.
De asemenea, oferim valori pentru un alt scenariu ipotetic, în care rata de schimb
rămâne constantă. Acest scenariu ajută la deosebirea efectelor iminente asupra
șocului – cauzate de pierderea veniturilor de consum – de efectul reechilibrării
contului curent. Aceasta ilustrează și spațiul în care ajustarea variabilelor ar putea
să fie diferită de scenariul de bază, în cazul în care reechilibrarea contului curent
are loc doar parțial, de exemplu din cauza inerției în reacția variabilelor la alegerile
de politici.
4.2 Analiza cantitativă
Din cauza nivelului înalt de remitențe din Rusia, șocurile de remitențe mai mici au
magnitudini similare. Un șoc de 5% implică o pierdere de 76 mln. USD din influxul
de remitențe, echivalent a circa 1% din PIB-ul Republicii Moldova. Volumul total al
remitențelor de bază din Rusia în anul 2014, în conformitate cu datele noastre ating
valoarea de 1,528 mlrd. USD, sau circa 20% din PIB-ul Republicii Moldova.
Tabelul 2: Efectele macroeconomice anualizate ale șocurilor de remitențe,
cu o rată de schimb flexibilă și o balanță a contului curent constantă
Șocul: remitențe reduse din Rusia
Efectele
PIB-ul Consumul Investițiile Veniturile
guvernamentale
Rata de schimb
% mln. USD
% din PIB
mln. USD
% din PIB
mln. USD
% din PIB
mln. USD
% din PIB
mln. USD
% din PIB
Schimbarea% din
USD/MDL
-5,0 -76 -0,96 -14 -0,17 -75 -0,95 -25 -0,31 -14 -0,18 -0,96
-10,0 -153 -1,93 -27 -0,34 -150 -1,90 -50 -0,63 -28 -0,36 -1,94
-25,0 -382 -4,81 -67 -0,84 -377 -4,75 -124 -1,57 -71 -0,89 -4,95
-50,0 -764 -9,63 -131 -1,65 -755 -9,52 -249 -3,14 -141 -1,78 -10,29
-100,0 -1,528 -250 -3,15 -1,521 -19,17 -500 -6,30 -281 -3,55 -22,34
Sursa: Calculele proprii
4.3 Efectele macroeconomice interne: efectul slab asupra PIB-ului, însă efecte puternice asupra consumului și balanței bugetului guvernamental
Efectul intern principal asupra șocului va constitui scăderea consumului intern. Un
șoc de remitențe de 5%, adică 76 mln. USD, conduce la o scădere a cheltuielilor de
9
consum cu 75 mln. USD. Astfel, combinația pierderii iminente a veniturilor de
consum și reechilibrării contului curent, implică faptul că scăderea consumului este
de aproape aceeași valoare ca și șocul. Investițiile de asemenea scad considerabil.
În cazul unui șoc de 5% (0,96% din PIB), investițiile scad cu 0,34% din PIB.
Efectul asupra PIB-ului este mult mai mic în comparație cu efectul consumului.
Doar 20% din șoc sunt transmite către PIB – un șoc de remitențe de 0,96% din PIB
conduce la o scădere a PIB-lui de 0,17%. Motivul pentru efectul relativ moderat
asupra PIB-ului este faptul că mai mult de jumătate din scăderea cererii agregate
este suportată de cererea de import. Astfel, deschiderea internațională
considerabilă a economiei Republicii Moldova ajută la reducerea impactului șocului
asupra PIB-ului. Creșterea volumului exportului ca urmare a unei ajustări a ratei de
schimb reduce în continuare efectului unui șoc de remitențe asupra PIB-ului
Republicii Moldova.
Un efect semnificativ va fi asupra bugetului public. Veniturile guvernamentale
scad în special din cauza scăderii consumului, scăderii TVA-ului și veniturilor
similare, și scăderii PIB-ului, astfel afectând impozitul pe venit și veniturile din
asigurările sociale. Un șoc de 0,96% din PIB va cauza (fără ca să evaluăm
potențiale creșteri ale cheltuielilor) o dezechilibrare a balanței bugetului
guvernamental de 0,18% din PIB.
4.4 Sectorul extern: reacția puternică a ratei de schimb și importurilor
În conformitate cu politica monetară curentă de țintire a inflației, rata de schimb a
leului moldovenesc este flexibilă. Prin urmare, o creștere a deficitului de cont curent
din cauza unui șoc de remitențe ar cauza o depreciere a leului. În continuare,
aceasta ar permite contului curent să se reechilibreze, deoarece importurile vor
scădea, iar exporturile vor crește.
Ajustarea ratei de schimb necesară pentru reechilibrarea contului curent la o
magnitudine cu un nivel pre-șoc este determinată de către elasticitatea importului
și exportului utilizată în calcule. Cu cât mai înaltă este sensibilitatea importurilor și
a exporturilor la rata de schimb, cu atât mai joasă poate fi reacția ratei de
schimb. După cum am menționat mai sus, aici utilizăm o elasticitate a importului de
1 și o elasticitate a exportului de 0,2 pentru a captura caracteristicile fluxurilor
comerciale către și din Moldova. Cu aceste elasticități, magnitudinea adaptării ratei
de schimb este echivalentă cu mărimea șocului în relație cu PIB-ul.
10
Un efect important al ajustării ratei de schimb este faptul că aceasta nu afectează
doar volumul importurilor, dar și valoarea reală a acestora. Pierderea de consum
prezentată în tabelul de mai sus nu ia în considerație faptul că valoarea reală a
importurilor scade în continuare din cauza a mai puține bunuri importate, însă
pentru aceeași sumă de lei. Astfel, ajustarea ratei de schimb poate să amplifice
considerabil scăderea nivelului de trai, în special șocurile mai mari. Un șoc de
0,96% conduce la o pierdere a valorii reale a consumului de 1,4%, ceea ce include
efectele pierderii veniturilor, reducerea importurilor și scăderea valorii reale din
cauza ajustării ratei de schimb.
Ipoteza de reechilibrare a contului curent din cauza ratei de schimb flexibile are
consecințe importante pentru efectul șocului asupra variabilelor
macroeconomice interne. Scăderea importurilor necesară pentru a obține o
reechilibrare a contului curent implică o scădere considerabilă a cheltuielilor de
consum și a investițiilor (pe lângă efectul șocului direct al venitului scăzut) deoarece
cote mari ale acestor cheltuieli sunt folosite pentru bunurile și serviciile importate.
Pe de altă parte, creșterea exporturilor din cauza deprecierii ratei de schimb
diminuează impactul negativ al șocului asupra PIB-ului.
Puterea efectului de reechilibrare a contului curent asupra consumului, investițiilor
și PIB-ului depinde de relația dintre elasticitățile importului și exportului. Dacă
elasticitatea relativă a exporturilor Republicii Moldova față de rata de schimb ar fi
fost mai mare în comparație cu importurile, ar fi necesară o scădere mai mică a
importurilor (și prin urmare a consumului și a investițiilor) pentru reechilibrarea
contului curent, deoarece creșterea exportului ar închide o mare parte a decalajului.
4.5 Compoziția efectului macroeconomic: contribuțiile relative ale scăderii veniturilor și ajustarea ratei de schimb
Pentru a oferi mai multă transparență cu privire la relația dintre impactul direct al
șocului – scăderea venitului disponibil - și impactul reechilibrării contului curent, în
final, prezentăm valorile rezultatelor unui scenariu ipotetic în care rata de schimb
rămâne constantă, iar deficitul de cont curent, în consecință, crește, ca urmare a
șocului. Deoarece ajustarea ratei de schimb ar putea fi doar parțială, iar în cazul
unui șoc ar putea apărea presiuni pentru fixarea ratei de schimb, acest scenariu ne
oferă indicii cu privire la efectele asupra contului curent în aceste cazuri.
11
Tabelul 3: Scenariu ipotetic – efectele macroeconomice fără ajustarea
ratelor de schimb
Șocul: remitențe reduse din Rusia
Efectele
PIB-ul Consumul Investițiile Veniturile
guvernamentale
Contul curent
% mln. USD
% din PIB
mln. USD
% din PIB
mln. USD
% din PIB
mln. USD
% din PIB
mln. USD
% din PIB
mln. USD
% din PIB
-5,0 -76 -0,96 -20 -0,25 -37 -0,47 -12 -0,15 -10 -0,12 -47 -0,59
-10,0 -153 -1,93 -40 -0,51 -75 -0,95 -24 -0,31 -20 -0,25 -94 -1,18
-25,0 -382 -4,81 -101 -1,27 -187 -2,36 -61 -0,77 -49 -0,62 -234 -2,95
-50,0 -764 -9,63 -202 -2,54 -375 -4,73 -122 -1,54 -98 -1,23 -469 -5,91
-100,0 -1,528 -19,26 -404 -5,09 -750 -9,45 -244 -3,08 -196 -2,47 -937 -11,82
Sursa: Calculele proprii
În acest scenariu este destul de vizibil că în cazul șocurilor limitate, deficitul
contului curent crește puternic. Datorită unei neutralizări parțiale a șocului în
canalul de import, această creștere nu este similară mărimii șocului. O cotă din
remitențe (circa 50%) este într-un final cheltuită pe bunurile și serviciile importate.
În cazul unui șoc, aceasta reduce impactul șocului asupra deficitului de cont curent
înainte de ajustarea ratei de schimb. Cu toate acestea, impactul asupra deficitului
contului curent este semnificativă. Analiza noastră indică faptul că fără o ajustare a
ratei de schimb, șocurile mai mari ar periclita serios finanțarea contului curent al
Republicii Moldova.
Tabelul 4: Analiza efectelor macroeconomice ale unui șoc de 1% din PIB
Efectul în % asupra PIB-ului
Pierderea venitului Reechilibrarea contului curent
Total
PIB-ul -0,26 0,09 -0,18
Consumul -0,49 -0,49 -0,98
Investițiile -0,16 -0,16 -0,32
Veniturile guvernamentale
-0,13 -0,06 -0,19
Sursa: Calculele BE
Tabelul 4 prezintă o detaliere a efectelor șocului prin intermediul pierderii venitului
și canalelor de reechilibrare ale contului curent. Efectul negativ al unui șoc asupra
consumului și investițiilor (și într-o măsură mai mică asupra bugetului guvernului)
este sporit considerabil de reechilibrarea contului curent, deoarece importurile scad
12
în continuare. Efectul asupra PIB-ului intern, pe de altă parte, este redus de
reechilibrarea contului curent datorită creșterii importurilor.
4.6 Concluzii
Analiza noastră indică faptul că principalul efect al șocului de remitențe va constitui
o scădere puternică a consumului și respectiv a nivelului de trai, alimentată în
continuare de o creștere a prețurilor de import din cauza ajustării ratei de schimb.
De asemenea, ar trebui așteptate efecte fiscale de o magnitudine considerabilă. Cu
toate acestea, efectul asupra PIB-ului va fi destul de limitat, deoarece o cotă mare
din reducerea cererii agregate afectează cererea pentru bunurile și serviciile
importate.
Cutia 1: Efectele macroeconomice ale șocului extern combinat în 2009
Criza din 2009 este un exemplu important pentru a studia efectele șocurilor
transmise prin balanța de plăți asupra economiei Republicii Moldova. Deoarece
sistemul bancar al Republicii Moldova a rămas aproape neafectat de criza globală
financiară ce a început în 2008, criza economică globală a fost transmisă în Moldova
prin intermediul a trei șocuri: reducerea remitențelor, exporturile și investițiile
străine directe. Compararea efectelor combinate ale acestor trei șocuri asupra
variabilei macroeconomice a sectorului intern și extern cu modelul nostru cu privire
la efectele șocului de remitențe servește drept o referință în cazul în care mărimea
efectelor modelate de noi sunt credibile.
Figura 3: Șocurile economice în 2009
Sursa: Banca Națională a Moldovei, Biroul Național de Statistică
-12
-10
-8
-6
-4
-2
0
2
4
6
2007 2008 2009 2010
Remitențe
Exporturi
ISD
fap ca %din PIB
13
Figura 4: Efectele asupra variabilelor macroeconomice interne
Sursa: Biroul Național de Statistică
Figura 5: Efectele asupra sectorului extern al economiei Moldovei
Sursa: Biroul Național de Statistică, FMI, calculele proprii
În anul 2009, Moldova a experimentat un șoc ce a constituit circa 25% din PIB,
deoarece remitențele, exporturile și ISD au scăzut în același timp. Deoarece două
treimi din acest șoc au fost transmise prin exporturi și ISD, principalul canal pentru
ajustarea internă au fost investițiile, ce au scăzut puternic în 2009, după cum este
de așteptat în timpul unei crize economice globale. A avut loc și o contracție
semnificativă a consumului intern (real) de 8,7%, similară cu o reducere în sumă de
9,6% din PIB. PIB-ul, cu toate acestea, a scăzut cu doar 5%.
O caracteristică remarcabilă a efectelor crizei este scăderea puternică a importurilor
de 24% din PIB, cauzată de impactul importului, reducerii investițiilor și consumului
-20
-15
-10
-5
0
5
10
15
2007 2008 2009 2010
PIB-ul
Consumulgospodăriilor
fap ca %din PIB
-30
-20
-10
0
10
20
30
2007 2008 2009 2010
Rata deschimb, fap%Importuri
Balanța contului curent
fap ca %din PIB
14
combinat. Absorbția puternică a crizei prin canalul de import explică, în mare parte,
de ce impactului șocului asupra PIB-ului a fost limitată. Reducerea importului,
combinată cu o inversare puternică a tendinței ratei de schimb de la o apreciere
semnificativă în trecut la o depreciere de 5% versus USD, a cauzat o îmbunătățire a
balanței contului curent în 2009.
Considerăm aceste rezultate drept indicatoare ale acurateței previziunilor noastre
din secțiunea 4. Reducerea puternică a formării brute a capitalului fix ce a putut fi
observată în 2009 a fost probabil cauzată de un șoc în exporturi și ISD. Cu toate
acestea, scăderea puternică a cheltuielilor de consum, limitarea efectului asupra
PIB-ului din cauza importurilor reduse și efectul semnificativ asupra deficitului
bugetar de 20% a magnitudinii șocului sunt în aliniere exactă cu previziunile
modelului nostru.
5 Recomandări de politici
Un șoc macroeconomic de scară largă, după cum este considerat aici, necesită
acțiuni de politici la mai multe nivele. Aceasta include măsuri active și decizii
explicite sau implicite despre politica monetară și fiscală. Deși ar fi imposibil să se
excludă efectul unui șoc asupra economiei Republicii Moldova, o politică economică
judicioasă va ajuta la eliminarea efectelor unui șoc. În special, este necesar să se ia
decizii cruciale cu privire la
• Politicile macroeconomice pe termen scurt
• Strategiile de substituție pentru a compensa pierderile de venit
5.1 Politica macroeconomică pe termen scurt
În cazul unui șoc de remitențe vast, vor exista apeluri puternice pentru stabilizarea
artificială a ratei de schimb a leului moldovenesc. În pofida legimității îngrijorărilor
pentru păstrarea puterii de cumpărare a leului, pledăm pentru continuarea politicii
curente de țintire a inflației, ce implică o rată de schimb flexibilă atât timp cât
presiunile inflaționiste sunt limitate, așa și cum este posibil în momentul în care un
șoc negativ lovește economia.
Analiza cantitativă sugerează în mod clar faptul că în cazul unei reduceri bruște a
remitențelor de orice magnitudine abordată aici, o stabilizare artificială a ratei de
schimb nu va fi durabilă. În schimb, va conduce la o depreciere rapidă a rezervelor
internaționale, o creștere bruscă a deficitului de cont curent și a datoriei externe și,
eventual, la o pierdere a accesului de finanțare a deficitului de cont curent.
15
A doua opțiune cheie pe termen scurt ar trebuie să fie politica fiscală. Șocul va
conduce la lărgirea deficitului guvernamental, în special din cauza pierderii venitului
din taxele și tarifele aferente consumului. De asemenea, va crea cerere pentru
cheltuieli guvernamentale sporite atât pentru a ușura povara socială creată de șoc,
cât și pentru stabilizarea cererii agregate.
Deoarece Moldova și-a îmbunătățit prudent balanța guvernamentală pe parcursul
ultimilor ani (deficitul guvernamental de 1,8% din PIB, stocul datoriei publice de
24% din PIB), având în vedere obligațiile față de FMI și alți parteneri relevanți, ar
trebui să se permită stabilizatorii automați să lucreze, iar contracția fiscală ar trebui
evitată pentru a nu agrava efectele sociale ale un potențial șoc de remitențe.
Explorarea noilor surse de venit de către indivizii afectați de asemenea va contribui
la o reducere a deficitului bugetar de-a lungul timpului.
5.2 Strategiile de substituție
Înlocuirea pierderii venitului creat de un șoc de remitențe trebuie să fie un obiectiv
de politici cheie după șoc. Strategiile țintite la crearea noilor surse de venit național
ar trebui să fie elaborate anticipat, atât pentru a asigura implementarea rapidă în
cazul unei crize, cât și asigure piețele de solvența pe termen lung a Moldovei.
Două strategii de substituție vaste sunt disponibile: crearea locurilor de muncă
pentru muncitorii migranți de întoarcere și crearea noilor oportunități pentru ca
aceștia să muncească în alte țări. Preferința ar trebui acordată creării locurilor de
muncă în Moldova, pentru a consolida economia internă a Moldovei. Deoarece
această strategie ar putea fi subiectul constrângerilor cantitative pe termen scurt,
politicile ar trebui să creeze oportunități pentru migranții muncitori din Republica
Moldova, pentru ca aceștia să obțină permise de lucru și să găsească oportunități
de lucru în țări terțe. Acordul recent cu privire la permisele de muncă pentru încă
1000 de muncitori în construcții pentru Israel 4 este un exemplu pozitiv de astfel de
măsuri.
Deoarece economia în UE în prezent își revine lent, ar trebui să existe și spațiu
pentru inițiative de dezvoltare a oportunităților pentru muncitorii din Republica
Moldova în UE.
Deoarece o migrație de întoarcere substanțială în Moldova ar crea capacități
adiționale semnificative pentru piața forței de muncă din țară, Guvernul Republicii
Moldova ar trebui să se folosească de oportunitatea de a consolida economia
4 http://www.allmoldova.com/en/moldova-news/1249057490.html
16
internă a Moldovei, în cazul unui șoc mai mare. Deși în mod clar, în prezent, piața
forței de muncă din Moldova este înalt competitivă în ceea ce privește prețurile,
este deseori văzută ca fiind deseori insuficientă. Întoarcerea unui număr substanțial
de migranți moldoveni după un șoc ar combina competitivitatea de preț din Moldova
cu o creștere bruscă în oferta de muncă. Acest lucru ar trebui comunicat în mod
activ investitorilor străini în încercarea de a-i atrage în Moldova, și să fie completat
de programe de reinstruire, pregătirea migranților de întoarcere pentru locurile de
muncă ce ar putea fi create prin intermediul ISD adiționale. Pe termen lung,
reducerea dependenței economiei Republicii Moldova de remitențe - și prin urmare
– reducerea vulnerabilității față de șocurile de remitențe – ar putea să fie obținută
numai prin dezvoltarea oportunităților de venit salarial pe piața internă.
17
Anexă: Măsurarea remitențelor
Două cele mai importante surse de date pentru evaluarea volumului remitențelor
către Moldova sunt Banca Națională a Moldovei și Banca Mondială. Datele cu privire
la balanța plăților de la Banca Națională a Moldovei sunt bazate pe datele SRTI
reale, sporite de un model de estimare ce ține cont de fluxurile informale și de
curățirea datelor detaliate despre țară prin includerea datelor din Ancheta Forței de
Muncă din Moldova și alte surse5. Datele Băncii Mondiale au de suferit din cauza
unei definiții problematice a remitențelor, în mod special din cauza termenului de
cont de capital „transferuri din partea migranților” (vedeți ex. FMI, 2008). Datele cu
privire la remitențe sunt mai apoi atribuite țărilor de origine prin aplicarea
metodelor econometrice utilizate în Ratha și Shaw (2007) și utilizarea estimărilor
migraționale bilaterale ale Băncii Mondiale.
În acest document utilizăm date de la Banca Națională a Moldovei, calculăm
remitențele ca suma itemilor din balanța de plăți „Remunerarea angajatorilor” și, în
categoria „Transferuri curente” itemii „Transferuri personale” și „Alte transferuri” 6.
Defalcarea pe țări în această sursă de date este în mare parte condusă de Ancheta
Forței de Muncă din 2013, datele cu privire la migrație, ce corespund bine cu alte
surse credibile, așa cum ar fi Chestionarul Migranților 2013 IASCI-CIVIS, și ar
trebui să fie considerate superioare datelor Băncii Mondiale, ce se bazează pe
extrapolări din valorile precedente.
Este necesar să se facă diferența între remitențe nete și brute. În datele cu privire
la remitențele nete, remitențele trimise din Moldova către alte țări sunt scăzute, iar
unele cheltuieli de compensare (așa cum ar fi taxele achitate către țările sursă)
sunt luate în calcul. Datele cu privire la remitențele nete, utilizare în acest
document, ar trebui luate ca date la limita de sus pentru remitențe, deoarece unele
costuri și plățile ce nu constituie remitențe nu pot fi deduse.
Termenul „Remunerarea angajaților”, de exemplu, cuprinde remunerările și salariile
și alte beneficii plătite de angajatori către angajați, atunci când părțile au reședințe
diferite, ceea ce include, de exemplu, salariile angajaților locali ai Ambasadei Rusiei
în Moldova.
De asemenea, cheltuielile în Rusia de către muncitori din Republica Moldova sunt
subsumate sub itemul mai vast „Călătorii” și astfel nu poate fi scăzut din date.
Termenul „Alte transferuri” de asemenea include plăți fără legătură cu remitențele,
așa cum ar fi contribuțiile caritabile și, din câte cunoaștem, unele plăți diferite de
remitențe, însă afectate în mod similar de șocuri, așa cum ar fi plățile pentru
servicii prestate în Moldova de directori străini (de ex. programarea software).
5 Vedeți Banca Națională a Moldovei, 2013
6 Notă: metoda noastră de calcul diferă de metoda utilizată de către Banca Națională a Moldovei, din cauza motivelor de disponibilitate a datelor
18
Referințe
Expert Grup (2014). MEGA: Moldovan Economic Growth Analysis, Q1-2014 (#10).
GET Moldova (2013). PP/01/2013 Current Account Sustainability in Moldova: Policy Implications.
IASCI/CIVIS (2010). Market Analysis: Moldova. Maximising the Development-Impact of Migration-related Financial Flows and Investment into Moldova.
IMF (2008). Macroeconomic Consequences of Remittances.
National Bank of Moldova (2013a). Methodological Standards and Data Sources on the Balance of Payments of the Republic of Moldova. Retrieved 29.04.2014, from http://www.bnm.md/en/methodological_norms.
National Bank of Moldova (2013b). Data Sources for the Balance of Payments, International Investment Position, and External Debt. Retrieved 29.04.2014, from http://www.bnm.md/en/methodological_norms.
National Bureau of Statistics (2013). Statistical databank. Labour force migration. Retrieved 29.04.2014, from http://statbank.statistica.md/pxweb/Database/EN/03%20MUN/MUN07/MUN07.asp.
NEXUS (2013). Selected facts on Moldovan migration.
Ratha D., Shaw W. (2007). South-South Migration and Remittances. World Bank Working Paper N. 102.
World Bank (2011). Migration and Remittances Factbook 2011.
World Bank (2013). Migration and Development Brief 21. Migration and Remittance Flows: Recent Trends and Outlook, 2013–2016.
19
Lista documentelor de politici recente
• Schiță pentru un Parc de Tehnologii a Informației în Moldova, de Jörg Radeke, Ciclul de studii de politici 02, aprilie 2014
• Propunere pentru reformarea sistemului de pensii, de Ulrike Bechmann și Adrian Lupușor, Ciclul de studii de politici 01, februarie 2014
• Realizarea potențialului sectorului tehnologiei informației din Republica Moldova, de Jörg Radeke, Ciclul de studii de politici 04, noiembrie 2013
• Politica comercială a Republicii Moldova: Strategia, ZLSAC și Uniunea Vamală, de Jörg Radeke, Ricardo Giucci şi Adrian Lupusor, Ciclul de studii de politici 03, iunie 2013
• Profesiile Liberale în Republica Moldova– un potenţial economic neglijat, de Alexander Knuth şi Marcel Chistruga, Ciclul de studii de politici 02, iunie 2013
• Sustenabilitatea conturilor curente din Moldova: Implicațiile politicilor, de Ricardo Giucci şi Robert Kirchner, Ciclul de studii de politici 01, aprilie 2013
• ZLSAC dintre Moldova și UE – Evaluarea riscurilor, de Jörg Radeke, Ciclul de studii de politici 03, septembrie 2012
• Atragerea FSD în Moldova: Fapte, potenţial şi recomandări, de Ricardo Giucci şi Jörg Radeke, Ciclul de studii de politici 02, aprilie 2012
Lista notelor de politici recente
• Schiță pentru un Parc de Tehnologii a Informației în Moldova, de Jörg Radeke și Philip Steden, Notă de politici 04, aprilie 2014
• Reformarea sistemului de pensii din Moldova - Sumarul propunerilor -, de Ulrike Bechmann, Adrian Lupusor și Ricardo Giucci, Notă de politici 03, februarie 2014
• Impactul economic al unei potențiale modificări a regimului comercial al Rusiei vis-à-vis Moldova, de Jörg Radeke, Woldemar Walter și Ricardo Giucci, Notă de politici 02, februarie 2014
• Șocurile comerciale și potențiale remedii: Experiența georgiană și lecțiile învățate, de Jörg Radeke și Ricardo Giucci, Notă de politici 01, februarie 2014
• Impactul economic al crizei din zona Euro asupra Moldovei: Identificarea și evaluarea cantitativă a canalelor de transmitere, de Robert Kirchner, Ricardo Giucci și Adrian Lupusor, Notă de politici 01, aprilie 2013
• Criza din zona euro și impactul asupra Moldovei, de Ricardo Giucci, Notă de politici 03, noiembrie 2012
• Regimul de țintire a inflației 2013-2017: Analiză și recomandări, de Ricardo Giucci și Cyrus de la Rubia, Notă de politici 02, septembrie 2012
• Al treilea pachet energetic şi reforma pieţei energiei electrice, de Jörg Radeke şi Georg Zachmann, Notă de politici 01, iunie 2012