VLADIMIR FEDOROVSKI

IN SLUJbAKREMLI NULUI

SPIONI CARE AU SCHIMBATCURSUL ISTORIEI

Traducere din limba francezdde Geanina TivdtPrefafi de Florian Banu

CorfrrISTORIE

Cuprins

Prefafd ...:.. ..... 5Cuvint-inainte:

"Agenfii ilegali" ai secolului al XXI-lea. . . . . . 9Introducere,,CevegtiaidelaPhilby?" ....... 15

Partea I: ,EPOCA DE AUR A AGENTITOR ILEGAIt'. . . . 2tlnnumelecodurilorsecrete .......23RugiidinParis.. .....25,,Euroasiaticif.... ...r.....30Londra-Paris..... ... 3ZMistereledinCairo. ........41MareaTeroare. ......45Olunilafari... .....49|ocurilehazardului. ........52lntilnireacuBeria ...55Cameleonii ... 59Kolfov sau ingerul negru. . . . . . . . . . 66,,Intre Hitler gi Stalin, il alegempe Stalin". . .... .. 76Sorge,virtuozul,,orchestreiroqii" ........ 80

ParteaaII-a:VARFULSPIONAJULUI ..... 85Unrecrutordeexcepfie ....87PhilbyandCo.. .....90Gloriagideciderea,,celorcinci" ........ 93Escalila Praga. .. . tO+MinareteledinSamarkand..... ........ 111Meandreleistoriei. .......116Moscovameritioliturghie .....123

ParteaaIII-a:VREMEADEZERTORILOR . ..... 129

,,Trid6torii" ...... 131

CazulGolilin ....134Un,,pegte"foartemare. .......145Spioni gi diplomagi ..... 149

Dezihzia,vulpiialbastre" ......154AfacereaFarewell .......160Vinltoareadedezertori. ....... 163

Saltulsprelibertate. .... f66

ParteaafV-a: APUSULIMPERIULUI..... ...... 177

,,Pazniciitemplului. .....I79Perestroika. ... 186

CidereaZidului ........194RizbunareaKGB-ului ...203Vacan[aluiGorbaciov ...209

PaTtea a V-a: PUTIN SAU ETERNA REINTOARCERE. . . 217Ciderealmperiului ....219SpionulcucereEteKremlinul. .....221

Anexa 1: OHRANA ....... 229

Cronologie. ........ i+tBibliografie ........ 246

in numele codurilor secrete

incl din anii 1920, cel mai strilucitor dintre ,,marii agen[i

ilegali" sovietici, Dmitri Bistroliotov, ac{iona ca principal fur-nizor de coduri secrete diplomatice. Identificat cu pseudo-

nimul ,,Hans" sau ,,Andr4 activa in strlinitate sub diverse

nume de imprumut, cu titluri false de noblefe.

Niscut in 1901, acest extrovertit de o eleganfi iegitl din

comun, care vorbea curent mai multe limbi, era fiul natural al

unei cazace gi - a ajuns el s[ se convingi - d poetului gi dra-

maturgului de succes, contele Aleksei Tolstoi.

Bistroliotov stabilea cu ugurinfi relalii apropiate cu femeile

gi - dupi cum declari superiorii sii - ,,intra cu mare dezinvolturi

in patul lor'l In lgz7,indrum spre Praga, a ftcut prima cucerire

profesionali insemnati, seducind o tiniri frantuzoaici de 29 de

ani, cunoscuti sub numele de cod ,,Laroche'1, secretari de amba-

sadi in Cehoslovacia. ln urmltorii doi ani, ,,Larochd' i-a furnizat

copii ale cifruluit diplomatic frmcezgi ale comunica$ilor secrete.

La 30 aprilie 1931, un omulef cu nasul borcinat s-a aruncat

intr-un taxi parizian qi s-a dus in mare grabi la ambasada so-

vieticl, unde a cerut s6-l intilneasc[ pe atagatul militar. Cos-

tumul siu verde contrasta izbitor cu servieta rogie. Acest om

I ,Cifrul" desemneazl semnele convenfionale folosite pentru a re-

dacta mesaje intr-un raport secret. ,,serviciul cifrului" cifreazl 9i desci-

freazl mesajele confiden$ale (n. ed' fr.).

Vr.nprurn Ffoonovsxt

de afaceri gi aventurier elvefian - sau care trecea drept unul -era in realitate Giovanni De Ry, nume de cod,,Rossl'.

,,Aceastl servieti contine cifrul gi codurile secrete italiene.

Avefi cu siguranfi copii ale telegramelor cifrate ale ambasadei

Italiei. Lua{i aceste documente gi verificafi-le autenticitatea.

Apoi fotografiafi-le gi dafi-mi 200 000 de franci", a declarat el.

De Ry a mai propus - contra unei sume similare - si le fur-nizeze urmitorul cifru italian.

Ataqatul militar a dus documentele intr-un birou alituratunde so{ia lui le-a fotografiat. Apoi, pre{Icindu-se indignat de

aceste ,,falsuri', flcandu-l escroc, amenin[Andu-l ci va alerta

polilia de indati... i le-a restituit. Ce gregeald monumentald!Presupusul agent a dispirut frri si lase vreo adresl...

Aceasti gafr a stdrnit minia Kremlinului, iar Stalin a scris

cu creionul pe raport: ,,A se redeschide dosarul". In consecinfi,un spion foarte experimentat - Dmitri Bistroliotov - a fostsomat sd se ducl la Paris ca s[ descopere identitatea misteri-osului vizitator gi si ia legitura cu el, pentru a afla noi coduri.

,,Face[i tot posibilul ca s[-l gisi]i, i-a ordonat geful servicii-lor secrete. Vi dau gase luniil

Dmitri l-a gisit pe De Ry in Elvefia. Convins ci acesta, dupio experienli atit de neplicuti, nu va mai dori si audi de so-

vietici, spionul nostru a hotdrit s[ se foloseasci de tehnica nu-mitl in jargonul serviciilor de informafii ,,pavilionul fals'i gi

anume japonez. Giovanni De Ry a acceptat, degi nu a fost pi-cllit multi vreme, si negocieze alte coduri italiene - sursa lui,a explicat el, era un diplomat italian corupt. A primit in schimb200 000 de franci francezi...

in.acea perioadi, Dimitri a mai avut misiunea de a pi-trunde in mediile rusegti din Franfa; dar apoi a lucrat la Lon-dra, Berlin, Madrid gi chiar in Orientul Apropiat.

Rusii din Paris,

La inceputul anilor 1930, Dmitri Bistroliotov iqi flcuse

numeroqi prieteni la Paris, qi in special la,,Langues O"1, cum

era numit de obicei, in mod familiar. Le promisese ci-i va re-

vedea dupi prAnzul pe care trebuiau si-l ia cu to[ii la Odeon.

Iarna anului lg32 a fost foarte rece' Confortabil instalat in

apartamentul incilzit de sobe gi qeminee, Dmitri se bucura ci,

pentru o weme, se afla la adlpost de lumea agitatL a lui Stalin.

Gisise la tirgul de vechituri niqte patine qi s-a hotirit si le in-

cerce pe lacul inghelat din pldurea Boulogne. Cu ciciula lui de

blanl, tinirul a ftcut furori. Ghea]a scfiiia sub lama patine-

lor lui. Sprinten, executa diverse figuri, retrlind bucuriile ier-

nilor din Rusia natall.

In micul grup de studenli care il aplaudau,lui Dimitri nu-i

i-a fost deloc greu si recunoasci figura princiarl a lui Evgheni

Panin, pe care toati lumea-l numea, in mod familiar, ,Ghenia"2'

I Serviciile Kremlinului igi preglteau deja viitoarea strategie de infil-trare prin intermediul universiti!ilor renumite Precum Cambridge sau

lnstitutul de Limbi orientale (n. ed. fr.).2 Mult mai tdrziu - prin anii 1970 -,I-am cunoscut Pe acest Perso-

naj care a devenit un cunoscut orientalist la Moscova. Am folosit aici

unul dintre pseudonimele sale, la cererea familiei lui, care mi-a oferit

indicalii valoroase Pentru a duce la bun sfirqit investigalia mea (n' a)'

Vllprurn Ffponovsxr

finuta lui nobili gi chipul mindru ii izbea pe interlocutorii sii.O frunte inalt6, un nas drept gi fin iegeau in eviden{[ deasu-

pra unei guri senzuale. Se distingea mai ales prin pomefii gi

arcadele sprincenelor foarte conturate, pe care un alt rus dinParis, pictorul Poliakof(, le creionase prin cdteva trisituri vigu-roase. Dar creionul lui nu a putut reda farmecul ochilor cenuqiimirginifi de gene lungi, negre. Cu gapca lui aqezati intr-o partepeste pirul cirlionfat, acest Evgheni avea un aspect silbatic Ai,

daci ne gandim bine, pufin cam neplicut. Tinerelor femei nu leplicea deloc felul in care le mlsura din Cap pAni-n picioare, cuo privire cercetitoare gi pufin cam prea insistenti.

Acest biiat frumos frcea parte dintr-una dintre cele maivechi familii ale Rusiei. Tatil lui, colonel in garda farului, fusese

ucis cu silbiticie de bolgevici, in timpul primelor confruntiriale revolu(iei. Atunci devenise protejatul familiei imperialb,care l-a trimis sl-gi faci studiile la Paris. Fusese naturalizatfrancez datoriti bunicii sale care se miritase cu cel care-i fu-sese amant weme indelungati, un deputat celebru pentru dis-cursurile lui retorice extraordinare finute in Cameri.

Degi avea pagaport francez, tinirul rimisese rus in pro-funzime. De altfel, el 9i Dmitri Bistroliotov se infelegeau de

minune. Adevirata lor bucurie consta in a descoperi in Paris

numeroase asemini.ri, reale sau imaginare, cu Moscova gi

Sankt Petersburg.

Cerul didea semne ci avea s[ ningi, dar soarele, foarte ho-terat se fie stipinul zilei, alunga din minlile oamenilor acest

sentiment gi-gi rispindearaz,ele cu putere. Evgheni gi-a luat de

minl prietena, Maria, gi amindoi au alunecat imbrifiEa]i pe

lacul inghelat din pidurea Boulogne. Formau un corp unic; ti-vin[ra, de origine rusi ca gi el, se lisa in voia cavalerului ei puter-

nic. Purta{i de muzici, cu fala in vint gi nirile dilatate, parci

In slujba Kremlinului 27

zburau pe gheala albastri. LJn cuplu suPerb Ei foarte diferit: el,

atat de brunet qi silbatic; ea, atat de blondi gi fragili.Evgheni avea un stil profund risiritean de a petrece. Sigur

pe el, pe numele siu care-i deschidea toate ugile, petrecea inParis nopfi de noctambul, din a ciror atmosferi nu ieqea decit

a doua zi, dup6-amiazd, tirzi:u, ca si tragi dupl el o ceat[ ve-

sel[. Acest mic univers cosmopolit ii convenea de minune iu-

bitei lui care juca rolul eroinei.

Talentati la limbi strline, Maria luase examenele de sfirgit

de an cu brio, punind capit criticilor Pe care tatil ei, un medic

onorabil,le adusese mediului Pe care il frecventa. Comporta-

mentul lui Evgheni ii didea betei de cap acestuia. Cici tinlrulpetreciref nu urmirea deloc s[ se integreze in societatea fran-

cezi gi-gi afiga pretutindeni dubla identitate cu o insolenfi 9i

un spirit provocator tipic ruso-oriental.

Cuplul gi-a flcut o intrare triumfali la balul Crucii Roqii

ruse, care avea loc, ca in fiecare an, la hotelul Lutetia. Evgheni,

inflgurat intr-o djellaba imaculatl, ca un emir al degertului,

o escorta pe Maria, deghizatd in cadini a sultanului. Plrul ei

blond, pielea-i diafanl sub caftanul turcoaz brodat cu aur 9i

picioarele-i minuscule incil{ate cu nigte papuci incintitori o

flceau si arate de parci ar fi iegit dintr-un roman al lui Lotit.

-Aziyade sau Femeile dezamdgitd?", a intrebat cu ironie Dmi-

tri Bistroliotov.

I Pierre Loti (pseudonimul lui |ulien Viaud, 1850-1923) a fost ro-

mancier francez. A scris o prozi impresionisti, dominati de sentimentul

efemerului, al morlii gi al solitudinii, picturi a spaliului mediteranean,

oriental gi atlantic. Se spune ci Loti a poposit in Istanbul ln 1876 9i s-a

indrigostit de o tinira localnici, Aziyade, al cirui nume a devenit titluluneia dintre nuvelele sale (n. red.).

2 Les d.€senchantCes, operia lui Loti, apiruti in 1906 (n. red')'