Redactare: Marius ConkanTehnoredactare: Mihail VladPregitire de tipar: Marius BadeaDesign copertl: Laurenliu Midvichi

Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a RomdnieiIn the mood forlove: antologiaprozei erotice feminine din Rominia/selec$e 9i pref de Marius Conkan. - Pitegti : Paralela 45,2079ISBN 978-973- 47 -2989 -0I. Conkan, Marius (antolog. ; pref )827.t35.1

Copyright @ Editura Paralela 45,2019Prezenta lucrare folosegte denumiri ce constituie mtrrci inregistrate, iar conti-nutul este protejat de legisla$a privind dreptul de proprietate intelectuali.www. editurapar alelz45 rc

Trrthnt,r-m*ww

Antologio prozei eroticefeminine din Romdnio

Selectie de Morius Conkon

Cuprins

RAqnili cu piun [Ana Barton] ,

Pove;ti de amor [Magda CArneci] ...........................29

Coda IMagda CArneci] ................. .35

Un an in Paradis ftrei fragmente) [Liliana corobca] 53

Pipuga Charlie [Ana Don;u].. .65

Femeile occidentale n-au onoare ffragment) [Laura T. Ilea].'.....'.....'."81

nevizut5, medeea [Alina Nelega]

Strilucirea [Cristina Nemerovschi] ................... 107

Ziua cAnd te-am primit

Trufia morlii [Dora Pavel]

[Veronica D. Niculescu]

Tenigi de Drigigani [Nora Pavel]

Alegerea [Alina Pavelescu]......., 157

Ziua funigeilor [Marta Petreui ................. 173

L\

tLg

131

L43

Scandal de familie [Andreea Risuceanu] ....., 183

A scris Prosp ect de femeie, Mamifer giJurdmAnt de rdtdcire fpubli-cate la editura Herg Benetintre 2014 9i 2016J, dar gi cele doud cirfi-al-bum Foto splendid - Coleclia Costicd Acsinte: Viala sociald;i Doamne Si

domnige [editura Atelierele Albe, 20 1 6]. A contribuit la C artea simfuri-1o[ volum colectiv (21 de autori contemporani), coordonat de Dan C.

Mihdilescu (editura Humanitas, 2015). Tot la editura Humanitas, in2OL6,a publicatvolumul Pervazul lui Dumnezeu. Cea mai recente carte

a sa, apdrutd la finalul lui 2018 la editura Herg Benet, este romanulNemuritorii de rdnd. Fragmentul din aceasti antologie este parte dinromanul pe care-l scrie acum,.A ici a inceput o iubire.Urmdtorea noti oreprezintd esenlializat pe Ana Barton, in cuvintele autoarei: ,,Cred cifrica e mantia in care ne-nvelim carnea, in cdutarea siguranlei mAntu-

itoare. $i siguranfa aia nu vine niciodatS, avem parte de petice subgi-

ate, ririte, care se sfAgie una-doui, numai daci di un pic lumina-n ele.

Ne trezim iar gi iar goi gi vulnerabili, intinzAnd mAinile dupi acoperi-mAntul fricii, singura siguran!5 pe care o poate avea un om in timpulviefii. Din cauzaei, nu iubim cu toturile noastre. Si nu ne doard gi pe

sub vAndtaia spaimei".

cu paun

A inchis telefonul, apisAnd compulsiv pe butonul rogu decinci-qase ori. Se simfea de-a dreptul proastd in fala tehnologiei,nu doar depi;it5. Iar ista era doar un telefon fix, doar cd n-avea fir.Avea insi butoane in doud culori. Pentru Una, era suficienti treabaasta ca sd se sperie, mai ales c5, in loc si fie mai ugor de manevratdecAt 5la bdtrAn, legat c-o coadd de purcel de prizd, Ssta tAnir, cucare se putea plimba prin toatd casa, avea prea multe nenorocitede butoane, moi toate, de trebuia si-fi infigi buricele degetelor inele sau chiar unghiile, ca s5-nchizi un amirAt de apel sau sd inifiezialtul. Totugi, doar inceputul gi sfArgitul erau grele, intrele ele se ld-

leau insd ore multe in care Una vorbea cu Sergiu, igi ficeau planuride viitor scurt gi viitor lung, ea i;i regla rAsul dupl camera din carevorbea, cAnd e;ti in baie, rAzi mai incet, cd !i-l amplifici pAni lagroazd, ecoul, ficeau dragoste cAteodatd, cam o dati pe sdptimA-nd, uneori chiar de doul ori, cAnd avea ea curaj, cd el nu-ndrizniseniciodat5. Bine, doar prima datd, dar nici micar atunci, ingelesese

ea gregit gi-apoi se simlise o depravatS, o oribild, o aia, numai ciSergiu gtia intotdeauna cum s-o extragd din penibil, cu un fel deblAndefe abruptS, cu totul neverosimil, dar eficient gi, la naiba!,atAt de practic, cam cum ai scoate discret un fir de pir de viezu-re melivor retecit din viitor in supa organici. Nu fusese rdu deloc,atunci igi aritase noul telefon fix valoarea, fiind ficut parci si steaimpdcat cu soarta intre ureche gi claviculS, sprijinit de amAndoui,ca un bunic befiv, rezemat deopotrivd de gard gi de zidul fAntAnii.

R6;nitE

77

Ana Barton

Avea forma aerului dintre ele, Atunci il acceptase Una, chiar dacinu-l iubea. in anumite momente, era mini de aur.

Sergiu era dragostea Unei, un medic plecat de zeci de ani dingar5, celebru in patria lui cea noui gi transoceanicd. Se cunoscu-

seri pe net ti se indrdgostiserd de Ia primul e-mail. igi scriseserd

vreo cincizeci in prima zi, apoi ficuserd schimb de numere de te-

lefon gi deja la miezul nopfii, dupd ce Unei, din cauza emofiei, a, nu,

datoriti, ii trecuse ca prin minune o nenorociti de riceali atipice.

Da, exact in alea cAteva ore in care scrisese gi citise cu febrilitatee-mailurile, asta dupi ce consumase o roli de hArtie igienicd in-

stitufionali. Se auziserd apoi pentru prima datl la telefon, iar ea

aproape leginase in ma;ind din cauza nea$teptatului atac de nesin-

gurdtate sau validare sau ce-o fi fost aia. O percepuse ca fericire,dar nu se mai incredea prea mult in percepliile ei in ultimii ani.

Oricum, avusese senzalia acuti ci nu mai e nimenS, un pumn bun

intr-un plex cam umbrit. De-atunci, incepuse nebunia. igi scriau

zeci de e-mailuri zilnic, vorbeau de la ungpe la unu noaptea, apoi

dormeau pAni pe la cinci-gase dimineafa, pentru ca s-o ia de Ia ca-

pit pentru alte citeva ore bune. CAnd el se ducea la culcare, ea se

pregitea sd plece la birou. $apte ore diferen!5 de fus orar.

Ciudat, nu-l ciutase niciodati la celebrul spital american la

care lucra, la care zisese ci lucreazd. I-a zis Dan, prietenul ei bun,

la vreo jumdtate de an de cAnd ii povestise ea de Sergiu, da'tu l-ai

verificat pe ista vreodati, Una? Se fdcuse foc pe Dan, cum adicd

sd-gi verifice ea dragostea viegii? Aia e una gi vine numai la vreo

cAfiva alegi intr-un secol. $i nici mdcar pe toate continentele. inplus, se trezise gi Ssta dupi o jumdtate de an, cAnd ea era indri-gostiti fedele;. Sergiu o rugase si vind ea in America, programul

lui nu-i permitea, dar Una refuzase, nu-i pldcea si plece din;ari,iar pAnd acolo era de neconceput. in plus, sd vini Fit-Frumos la

CosAnzeana, nu invers, cd doar nu era lleana vreo disperati,Adevirul e ci aveau o relafie superbe, flri rest. Singura problemiera ci nu se vizuseri inc5, dar urma el si vind ln vari, in vacanfd,

rezistau ei pAni atunci. Erau amAndoi treculi de patruzeci de ani,

t2 1?

Rd;nild cu pdun

el chiar se-apropia de cincizeci, aveau incd mult de povestit din ce

triiseri pAni atunci, era abia inceputul lui martie.O mai apucase gi pe Didona, prietena ei din liceu, si puni la-n-

doiali adevdrul relaliei isteia. Nu pune toate oudle-ntr-un cog,Una, ii spusese la Criciun. Se supdrase gi pe Didona. Nimeni nu in-lelegea cd Sergiu era birbatul viefii ei, mult-agteptatul, minunatul,cel mai potrivitul. in orele alea multe, zilnice, in care igi consumaudragostea la telefon, Una se-ncdrca a$a cum nu se-ncdrcase nici-odati, ca o baterie nepdmAnteani, care se-mbolndvegte de aurddac-o la;i prea mult in prizd. Toati lumea-i spunea ci radiazd giputea chiar gi ea si observe asta. Dimineafa, in oglindi, dupi celetrei-patru ore de vorbit cu Sergiu, cAnd se privea inainte sd intre-ndug, arita ca o femeie care tocmai fdcuse dragoste. Uneori, chiara;a gi era, chiar dacl mai apoi, pe drum sau la birou, zAmbea rugi-nati cAnd igi amintea. Daci i-ar fi spus cineva cu cinci luni in urmdc-o s-ajungi sd faci dragoste la telefon, ar fi sunat salvarea, sd-linterneze pe dezaxat. Acum i se pirea normal. Normal, in condifiiledate. Relafia lor crescuse in cAteva ore cAt altele in luni sau ani, eraabsolut natural si ajungl ;i acolo. in plus, pornise de la eroareaaia de refea, cAnd nu s-au auzit bine, iar ea a-nfeles ci el asta gi-ardori. Terminaserl conversafia, venea weekendul, Una a sunat-o peCitilina, prietena ei, care pleca la munte, gi i-a zis di-mi cheile dela tine, vreau sI mi duc sd stau linigtiti acolo, sd nu md deranjezenimeni micar cAteva ore, sunt obositi, Cit5, iar casa mea m-apasiprea tare cAnd sunt epuizatS'

A ajuns tArziu, Citilina stltea in partea cealalti a oragului, a

intrat gi n-a aprins lumina, insi s-a dezbricat de tot din hol. $i-a li-sat hainele la ugd gi-a zAmbit. Acasi n-ar fi fdcut niciodatd aga ceva.Acasd se fdcuse deja acugci. A aprins o lampi chioari de pe hol, fataasta avea o relalie stranie cu lumina, niciun bec puternic in toaticasa, gi de-acolo a trecutin bucitirie, sd-gi faci un ceai la filtrul decafea. CAnd a fost gata, gi-a luat cana gi s-a dus la fereastrd, undeera bucata de canapea care-i plicea ei cel mai mult gi pe care stdteamereu cAnd venea la Cdtllina. Una pe care era mereu un acoperi-mdnt ca o mifoasi, dar ceva modern, industrial, u;or gi parci mult

Ana Barton

mai pufos. Una pe care nu st5tuse niciodati goali. A l5sat cana pe

misula de sticle gi s-a-ntins. $i-a pqs mAinile sub cap 9i se uita pe

fereastri, la ceala de-afari care era ca un vdl intre ea 9i viaf5, intreea gi bucurie. Abia atunci a inleles ce voise si spuni Nin despre

mistral. Ceafa aia era mistralul ei. Sergiu sunase cAnd Una era pe

cale s-adoarmi, CAnd i-a auzit vocea, a trecut-o un frison puternic'

Nu sunt acasi, iubitule, i-a spus, am venit la Citilina gi mi-am flcutcuraj. Pentru ce? intrebase el. Pentru tine, ca si putem sd ne iubim'

Te rog doar si incepem repede, altfel mi se va face rugine, poate 9i

frig, oricum, o si mi-mbrac, o si md-nvinovifesc Ai apoi o si-mipari gi riu. Poate o si mI simt o stricati gi n-o s-o mai pot face altidati. Sergiu igi intrase imediatin rol gi-i spusese tot ce era mai bun

de spus pentru ca pe Una s-o scuture un orgasm ca o erupfie vulca-

niciin cAteva minute. igi revenise repede, iar conversalia se legase

ca gi cum nu se-ntAmplase nimic. Sergiu parci o cunostea mai bine

decAt se cunogtea ea, ;tia exact ce gi cAnd si-i spuni 9i, mai ales,

ce sd nu spuni niciodati. Aga se gi indrigostise ea, avea senzalia,

ci, dincolo de ocean, peste ocean, peste o lume-ntreagi, cineva o

fine-n bra;e. Doar cdtre finalul conversafiei, pe la doui noaptea,

Sergiu ii mirturisise ci el n-a sugerat nicidecum sI faci dragoste

la telefon, din cauza intreruperilor de pe fir inlelesese ea asta' Una

a rAs homeric, nu s-a simfit idioatd, nu s-a-nrogit, a;a cum ficea inmomentele postgaf5. S-a simfit frumoasi gi curajoasd, implinitd 9i

puternici. Neinfelesurile pot fi mult mai spectaculoase decAt inge-

lesurile, Sergiu, ii spusese gi trisese cerga aia fini pe ea, ci se rici-se un pic in casd. Sunt fericit ci n-ai inleles bine, iubito, mi duc lunisi vorbesc cu cei de la compania de telefonie de Ia mine, si-i intrebcAt costi si bruieze cAteva secunde la o ord la fiecare convorbire,

ci mai vreau neinlelesuri de-astea. Una rAsese nebunegte, de-aia-l

iubea, gi de-aia, o ficea si rAdi pAni pe gira spinirii, rAsul ila mi-duvos, total, definitiv, nu rAs de cap sau de piept ori de diafragmi,rAs din ila retractil, evanescent. Sergiu rimAnea in ea cel mai multprin rAsul pe care i-l diruia, mai mult decAt prin erudilia lui amefi-

toare, degi gi aia era importanti, foarte importantd.

1t" 1q

Ri;nifd cu pdun

CAnd Una a aflat c-o si plece in aprilie in delegafie la Maastricht,relatia ei cu Sergiu era infloriti la maximum. El se interesa cum giunde gi-ar putea ea continua doctoratul, igi ficeau planuri si-gi con-struia,sci o casi, casa loL au petrecut trei siptdmAni s-o desenezedin cuvinte gi s-o mobileze comple! tot din ele. Dacd totugi te hoti-rdgti sd vii aici pAni ajung eu, in vari, zisese Sergiu, s5;tii cd acumam trei camere gi nici sd nu-fi treaci prin cap ci va trebui si dormicu mine, e absolut indecent gi scandalos, poate nu-!i place de mine,nu ne-am vdzut decAt in fotografii, una-i una, alta-i alta, poate nu teatrag, te rog si nu-!i faci nicio griji, te apropii de mine numai dacivrei tu. Dar asta nu e valabil ;i pentru tine, Sergiu? intrebase Una,c-o frici mici in stern. in niciun caz,tu egti mult prea frumoasi,ca un foc de frumoasi. Ateu cum sunt, tu mi faci si m5-nchin luiZarathustra. Una simfea cum i se-ntefegte sAngele gi-o ia la fugdprin capilare.

La Maastricht n-avea ea si stea mult, doar o siptimAni, mer-gea singuri gi trebuia s-acopere munca a trei oameni, aga c-aveasi fie cumplit de obositor acolo. Iar o sd mearg5-n striinitate gin-o si aibi cAnd sdviziteze nimic, o sd vadi oragul din mers, agacum se-ntAmplase cu toate celelalte orage in care fusese in dele-gafii in anii din urmi. Luna aia pAnd la plecare a trecut ca o cli-pire mai lungi. I-a spus lui Sergiu cd vor vorbi pulin in fiecare zi,iar el, infelept ca un Saman, a zis cd nu-i decAt o sdptimAni, re-cupereazi ei la-ntoarcere. Aga ci Una a plecat cu inima ugoaridin punctul dsta de simfire, cd altfel, deloc. Nu-i pldcea si iasi dinfari, chiar daci adora zborurile. Mereu se gAndea c-ar fi cea mairapidl moarte, scurtd gi spulberltoare, o moarte in care ea n-arfi vinovati de nimic, moartea absolvitoare. $i-a ficut bagajele incompleti necunogtinfi de cauzd,, ca-ntotdeauna. Asta era o acliunecare o depigea iremediabil. CAnd fdcea bagaje, Una igi amintea detoate problemele gi nenorocirile prin care poate trece un om ple-cat de-acasd gi, din acest motiv, inghesuia in ele tot dulapul, plusdulapul de medicamente gi o parte din dulipiorul de ceaiuri. Dacdnu era singuri intr-o clldtorie, iar acum era singuri pentru primadati, toli ceilalgi aveau parte de imensa cochilie care era bagajul ei.

Ana Barton

Doar chiloli nu-mprumutase nimlnui, dar asta pentru cX de chilogi

inci nu avusese nimeni nevoie. Oricum, dacd mergeai cu Una un-

deva, nu aveai cum sd ricegti, nu te durea nimic, nici de cildurd nu

puteai suferi, iar in ce privegte ceaiurile, era raiul aromelor gi gus-

turilor, asta pentru cd ea nu'credea ci exista vreun loc pe PimAntcare sd-i poate satisface exigenfele in materie.

A avut un zbor cu escald, lungi escald, noud ore, gi-a ajunsfoarte tArziu la Maastricht. Avea o hartd, insi Una se putea im-prieteni gi cu pdianjenii sau cu cAinii sdlbatici africani, dar nu cu

hdrfile, niciodati cu hdrgile, nu inlelegea nimic din ele. Nu o datise surprinsese uitAndu-se pe cer, in ciutarea adresei, nicidecuminainte, inapoi, la stAnga sau la dreapta. insd acum era noapte, pe

cer erau doar constelafiile, singurele hirli pe care le gtia Una, ba

incd pe dinafard. A intrebat pe cineva in aeroport, i-a aritat gi har-ta, omul a zis ceva de un taxi, cd ar fi cel mai bun, dar Una nu voias-audd niciodati de aga ceva. Trebuia si se descurce singuri, tre-buia s5-nvefe, pentru numele lui Dumnezeu, sd se descurce gi cu

spaliile pdmAntegti. A iegit din aeroport gi-a dat destul de repede

peste o stalie de autobuz. A mai aritat cuiva harta, iar omul i-a fi-cut semn cdtre autobuzul care tocmai venea, O si vi lase destul de

aproape, de acolo putefi merge pe jos, chiar gi cu astea. $i i-a aritatspre cele doud trollere, unul mare, foarte mare, gi unul mic, adicimediu, amAndoud stAnd sd crape.

CAnd a coborAt, era singuri in sta;ie gi aproape singuri pe stra-dd. Ca mereu, primul lucru care i-a trecut prin minte a fost ci n-o

si se descurce. Un dialog chicotit a scos-o insd din gAndurile auto-

sabotoare. Doui chinezoaice treceau pe lAngi ea, vorbind incet gi

ascufit, cumva cum europenii n-ar putea. Le-a intrebat de adresi,dar fetele au dat din cap ci nu gtiu gi-au zdmbit ca gi cum ar fi gtiut.

Bine cd suntefi mulfumite cd habar n-avefi, gi-a spus Una, iarin clipa

urmitoare s-a invinovifit. Nici nu e treaba lor si gtie, e treaba mea.

$i-a pus geanta cum o poarti pogtagii, a apucat trollerul cel marecu dreapta gi pe cel5lalt cu stAnga gi-a pornit inainte, intr-un ina-

inte pe care l-a decis in timp ce igi potrivea bagajele. Mergea incet,uitAndu-se la vitrinele luminate palid, Citdlinei i-ar pldcea aici, cu

16 17

Rd;nifd cu pdun

Iumina asta moarti, cAnd i-a atras atenlia zAmbetul unui om care aprivit-o scurt ti a salutat-o. Una s-a uitat tAmp la el 9i nu i-a rispuns.A mers mai departe, gAndindu-se ci o fi fost confundatd. insd omuli-a apdrut din nou in fa!i, brusc, i-a zAmbit gi mai larg 9i-a intrebat-odaci ar vrea s-o ajute cu bagajele. Nu, mulgumesc, sunt doar mari, nugi grele, md descurc. N-a zis nimic despre faptul ci erau incomode,

a strAns buzele gi i-au dat lacrimile. Era obositi gi speriati, intr-unorag striin, cu o harti probabil buni, daci ar fi fostin stare si o des-

cifreze, era iar cu ea insdgi, doar cu ea, numai ci nu acasd, nu in !ar5.Ea cu ea, niciieri, iar gAndul a-nfuriat-o. MAna dreaptl a dat drumultrollerului gi-a;ters cu ciudd lacrimile, dintr-o migcare aspr5.

A traversat o stradi gi din fa15 i-a apdrut acelagi om. Nu maizAmbea. I s-a uitat in ochi gi i-a zis infeleg ci poli singurd, dar de

ce si te obosegti atAt, la ce-!i folose;te? Dar tu de ce mi urmiregti,n-ai treab5, ce vrei, de fapt? i-a rdspuns cu fontd-n ochi Una. Nu am,tocmai am iegit de la munc5, pot sd nu mi grdbesc spre casd, mAine

e sAmbltd gi lucrez doar seara, tArziu. Pari pierdutd gi indArjiti,o combinalie care nu m-a ldsat sd-mi vid de drum. $i-a pus mdnape mAnerul lung al trollerului mare, iar Una i I-a cedat. Zi-mi undemergi, ce cauli, ce cdutdm, a spus birbatul blond, inalt, filiform. Ea

a scos harta gi i-a ardtat unde trebuie s-ajung5. Nu gtiu sI citeschirfi, a scAncit. E pe-aici, prin cartier, nu gtiu exact unde, dar vomgdsi, nu te las singurS, a addugat el, surdzind doar cu ochii. Unaa oftat, a chinuit gi ea o tentativi de zAmbet gi s-a agezat la start,de-a st6nga birbatului care o attepta cuminte, pregdtit. Au merso vreme in linigte, el urmirind cu atenlie harta, apoi Una s-a opritgi-a zis iartd-md, m-am purtat ca o proast5, tu e$ti singurul care

chiar a vrut si mi ajute, Eu sunt Isac, i-a rdspuns bdrbatul firl sise opreasc5. Una md cheamS, ceea ce in limba mea s-ar putea tra-duce gi prin singura. Singura neajutorati 9i incdpdfAnat5, in cazul

ista. Isac a rAs refinut, Una a hohotit. El i-a ficut semn cu mAnac-au gisit micul hotel, cu parc in fagd. Ea a risuflat sfArgiti. Acums-ar fi putut intinde 9i pe jos. Md duc sd mE cazez, urc bagajele gi

mi-ntorc si fumez o figari cu tine, i-a zis ea. E OK? Perfect, a ris-puns Isac, te-agtept aici, pe bancd, nu intru.

Ana Barton

La receplie a mers totul rapid, n-a mai dus nici bagajele, ci le-aldsat jos, in hol, gi s-a-ntors la el. Au vorbit vreo ore, poate doui, iarla plecare Isac a-ntrebat-o daci ar vrea, printre picdturi, si vadd unpic oragul lui natal in zilele urmitoare. Ea i-a dat o carte de viziti,suni-md, o s-alerg ca un cal, nu gtiu cum ne-om potrivi, dar poate

reugim mlcar o dati. S-au despirgit simplu, strAngAndu-gi mAini-le in timp ce ficeau transfuzie de r6s cu ochii. Una era eliberati.Ajunsese, de-a doua zi se putea apuca de treabd. Ceea ce-a gi ficut,iar seara, cAnd i-a apirut numirul necunoscut pe displayul telefo-nului, a fost un pic surprins5. Bunicul meu e pe moarte, nu pot iegiin seara asta, dar pot mAine, i-a zis Isac, firi tristele in voce. Una i-ainchis, speriati. Bunicul teu trage sd moari, iar tu vorbegti egal, ca

robotul de Ia ora exactd? A oftat gi gi-a tras cdmaga albi peste cap,

in timp ce hotira ci dug face de dimineaf5, acum nu mai are cu ce.

A doua zi a fost parci gi mai obositoare, dar seara, cAnd abiaintrase pe uga camerei gi i-a sunat telefonul, nu s-a mai mirat.Bunicul a murit, pot si ies, daci pogi gi vrei gi tu. Cum si iegi cAnd

bunicul tiu e mort? aproape c-a fipat indignati Una. L-am ingropatdeja, suntem evrei. $i-apoi, bunicul a suferit destul, acum e bine,acum a scipat de durere, trebuie si fiu gi eu bine, sunt obligat sifiu. Unei i s-a pirut cel mai bizar lucru pe care-l auzise vreodati,dar n-a putut si zicd nu atunci cAnd el a-ntrebat-o daci e bine sivini intr-o jumitate de ori. A iegit gi l-a gisit pe banc5. P5rea ne-tulburat. E un cartier lini;tit, nu te teme, ne plimbim un pic pe jos,

cAteva strdzi, gi ne-ntoarcem. AmAndoi am avut o zi grea. Nu se

compari, i-a zis lAfnoasi Una. Eu am muncit ca o sclavi, dar gie gi-a

murit bunicul. Mie mi s-a eliberat bunicul, a zis el, ciutAndu-i pri-virea. Una mai vizuse atAta cilduri in ochi numai la o iepuroaicialbi, dupi ce fitase.

Au pornit amAndoi pe jos, iar el i-a aritat spre un loc mai inalgacolo e un fel de grajd care are toli perefii din paie 9i acoperigul lafel, vii sd vezi? Una a fost uimitd, cum un grajd in mijlocul unui parcdin Maastricht? Ei, da, a fost cAndva un agezimdnt religios acolo,poate e prea mult si-i zic ministire, oricum, sunt 9i vaci, n-avemcum si le vedem, dar o s5 le-auzim gi-o si Ie simfim mirosul de

18 79

Rd;nifd cu pdun

iarbd frimAntati. Au urcatincet, el povestindu-i ci e farmacist, iardoui sAmbete pe lund e D| la cel mai frecventat club din orag. Df dinila de tip MTV? a intrebat Una. Da, a rAs Isac, mixez la platane, md

ocup gi de lumini, e foarte frumos gi relaxant. O noapte pierduti e

relaxantd? a continuat ea. Dar nu e pierdutd, Una, ce te bucuri nu

te obosegte. $i-a scos iar din recuziti ochii iepuroaicei lduze. S-au

trezit in fala grajdului cu pereli gi acoperig de paie, iar Una a-nce-put sd mdngAie frenetic perefii gi si tipe ca un copil care sare-nbdltohce. Isac rAdea in hohote. I-a strigat trage, trage lare aer inpiept, si simfi cum miroase somnul vacilor, Una. Ea a tras ;i i-au

dat lacrimile, i-a venit api-n guri gi-a oftat din rirunchi, toate inacelagi timp. Atunci, Isac a venit spre ea gi i-a zis, uitAndu-i-se-nochi, pot sd te sirut, Una? Nu, a respuns ea mic ;i-a lisat birbia-njos, dar poli si mi iei in brafe, daci vrei. Isac a ocolit-o, iar ea a

crezut ci s-a-ndepirtat, insd dintr-odatd a simfit cum bratele luio-nconjoard prin spate, iar capul lui se lipegte oblic de omoplatulei stAng. Una a fost aga de uimitd cd el nu gi-a lipit tot corpul de

ea, lncAt s-a intors brusc gi l-a-mbriligat strAns, pulsatil, sprijinin-du-gi fruntea in adAncitura gAtului lui, obligAndu-l astfel si-qi dea

capul mult pe spate. Isac n-a strAns-o cum Fa strAns ea, ci doar i-a

mAngiiat cald spatele gi pirul, fruntea gi umerli. Au rimas aga o

vreme, pAnd cAnd el a-ntrebat pot sd-ndriznesc si sper? Nu pofi,Isac, nu sunt singuri, sunt doar un pic speriatd, nu-mi place sd plec

de-acasi, mi simt mereu in pericol, nu gtiu ce naiba am. Dar nu i-a

zis nimic de Sergiu. S-au desprins ;i-au coborAt dealul dla unul lAn-

gd altul, ea gi-a mai trecutinci o dati mdinile prin pletele perelilorgrajdului, dar n-a mai lipat, doar a suspinat, apoi s-au trezit, dinstradi-n stradi, in fafa hotelului. Era doui noaptea. Ne mai vedem?

a intrebat Isac. Nu gtiu, nu cred, iarti-md, mAine o si fiu praf gi

am de alergat in opt pavilioane, intAlniri, interviuri, rahat, chiar nu

cred. itri mul;umesc mult pentru seara asta gi grajd, gi vaci, gi tot,Isac. Mie foarte bine cu tine, Una, mi simt foarte... nu ttiu exactcum sd zic... foarte viu cu tine, parcd imi activezi nigte viefi necu-

noscute. Poate mai fumim o ligari intr-o seari, daci ajungi maidevreme. Una l-a imbriligat lung gi-a oftat ca un om care-gi scoate

Ana Barton

afari toatd viafa, nu doar o supirare. Apoi s-a desprins din imbri-figare gi stdtea in faga lui, privind in jos. Isac i-a luat capul in mAinigi i-a suflat cald in cregtet, apoi a sirutat locul incilzit, s-a-ntors gi

a plecat fdrd un cuvAnt. Una a urcat in cameri, a plAns scuturat, inpragul ugii de la baie, a amAnat dugul tot pentru dimineafi, s-a dez-brdcat gi s-a aruncat in pat. inainte s-adoarmi, gi-a dat seama ci nuvorbise deloc cu Sergiu zilele astea, doar schimbaserd SMS-uri dedoui ori pe zi.

Zilele urmltoare au fost muhcite pAni la bigici cu sAnge dea-supra gleznelor, cumpirat pantofi comozi, tip pomana pasiunii,vorbit cu Sergiu in doui diminegi gi-ntr-o seari, plus un apel de-allui intr-o dupS-amiazi, format te-am sunat sd-gi spun cd te iubesc.Se ficuse sAmbiti-seara, Una impacheta deja, mereu ficea asta,chiar dacd era frAntd, ca si nu cumva si uite ceva la hotel. A douazi, dup6, prdnz, ba chiar pe la trei, avea zborul de-ntoarcere. Dupice-a terminat de-mpachetat, s-a uitat pe sub patul dublu, queensize, sub noptiere gi fotolii, sub mdsula de lemn gi chiar sub telefon.Sd nu fi alunecat vreun cercel. De data asta, flcuse du; imediat ce

ajunsese in camerd, igi oblojise rinile gi-apoi se-apucase de-nde-sat toat; viafa-n geanti gi-n cele doui trollere. Ce purtase in sdp-tdmAna aia ar fi-nciput in al treilea troller; mult mai mic. ZAmbi,gAndindu-se ci e incurabili, impdcati pentru prima dati cu asta.

$i spaima asta, spaima asta de-a nu uita ceva, de parcd orice rahatera de-o importanfl vitali, inubliabil. Dar era, de fapt, altceva. Una,cAnd avea treabd, se seta pe modelul robot 9i ducea totul Ia capitsuperlativ. Apoi, cAnd se elibera de toate grijile, dormea ca o moar-ti gi se trezea dimineala mahmurS, adici aga credea ci trebuie sise simtd cei sculali din biuturi, cd ea nu bea nimic. Se mi$ca mereulent, cumva in reluare, simlea cd a pierdut cea mai mare parte dincontrol, Daci m-ar prinde careva in momente din astea, ar puteasd mi;i futd firi probleme, ba chiar sd mi ia gi de nevastS, zicici sunt un mop, ii zisese odatd Citilinei. Acum, ce terminase tot,s-a dus spre pat, dar inainte s-a uitat pe fereastrS, in jos, in cur-tea hotelului. Pe bancd, pe banca adici, fiindcd era aceeagi, fumalini;tit Isac gi se uita in fa!5, spre intrarea in clSdire. Una a vrut si

20 27

Rd;nifd cu pdun

deschidi fereastra gi si strige, dar 9i-a adus aminte ci ferestrelenu se deschid de tot la hoteluri, si nu care cumva sd-!i vind poftd sd

te-arunci, a9a ci gi-a aruncat peste pijamaua ei gri-perld, cu cdgelul

care stdtea atArnat de Luni, pardesiul, a inhdgat geanta gi cardulcamerei gi-a iegit in fugi. CAnd avdzut-o,lsac a scos iar iepuroaica

vulnerabili, a zAmbit gi cu buzele, dar n-a spus nimic. Una s-a age-

zatlAngd el pe banc5, gi-a aprins o ligari gi-a desficut sticlula de

api minerald cu gust de coaji de ldmAie pe care-o cumpdrase indrum spre hotel. Au biut pe rAnd din ea gi-au fumat simultan, pAnili s-au terminat figerile. Pe ultima au po$tit-o. N-au vorbit nimic,doar la final, cAnd s-a ridicat, Isac i-a zis dacd vrei si incerci un mic

dejun olandez, cu trimiteri evreiegti, vin sd te iau mAine de-aici,

mergem Ia mine, am rAgnifi profesional5 de cafea, e italieneascd,fac cea mai buni cafea de pe meridian, qi-!i gitesc ceva ce n-ai mai

mAncat. $i apoi te duc eu la aeroport. Vrei? Una a dat din cap cd da,

i-a atins umirul cu vArfetele degetelori a trecut apoi incet pe lAngiel gi-a deschis uga hotelului. La ce ori? i-a auzit vocea bucurati. La

;apte, Isac. A intrat gi-a tras uga, firi si se uite inapoi.A dormit prost gi s-a trezit cu o ord inaintea ceasului. Era pa-

tru dimineafa. Isac probabil mixeazd acum, nici n-o si doarmi,n-are cAnd, nu mi-a pdsat de el, am zis gapte, iar eu am avion latrei dupi-amiazi. Dar trebuie si fiu acolo cu trei ore inainte, n-am

cum si-l pierd, n-oi rimAne pe-aici. A sdrit din pat gi-a mai verifi-cat o dati camera, in aminunfime, a ficut un dug lung, s-a machiat

tot lung, s-a-mbricat, incilfat, a luat toate bagajele gi-a coborAt la

recepfie. A rezolvat cu actele, s-a dus in restaurant gi-a cerut douicafele botezate cu lapte, le-a luat gi-a iegit in curte. A fumat gi-a

biut cafea in picioare, nu s-a atezat nicio secundl pe banci. Avea

o nerdbdare cumpliti, auzise de sindromul picioarelor nelinigtite,dar la ea pdrea sd fie unul al oaselor. La gapte firi zece, Isac i-a apd-

rut in fa!d, cu iepuroaica la locul ei, parce mai vioaie ca de obicei, Aidormit vreun pic? imi pare riu, nu mi-am dat seama ci tu lucrezi,

i-a zis Una. Sigur c-am dormit, am mixat pAnI la dou5, apoi a venitalt DJ. A pus mAna pe cele doud trollere gi-a dat si plece, Una i-a

Iuat blAnd din mAni trollerul mic, i-a zAmbit gi gi-au potrivit pagii,