Inceputurile Iasului

8/22/2019 Inceputurile Iasului

1/54

Inceputurile Iasului: o incursiune in istoria timpuriea orasului

Acum 600 de ani pe locurile pe care astazi se ridica cladirile Iasilor, calatorul ce

cobora dinspre Polonia spre Marea Neagra intilnea un tirgusor mic si prafuit, la capatul caruiase ridica o curte domneasca, cu aspect de cetatuie. Aceasta mica asezare, aflata la margine decodri, la o raspintie de drumuri, pe terasa unui deal ce domina valea mlastinoasa a Bahluiului,se va dezvolta pina la a deveni capitala Moldovei. In rindurile care urmeaza, ne propunem sa

prezentam povestea inceputurilor Iasului. Vom lasa deoparte celebrele biserici si manastiri aleurbei si ne vom referi mai mult la oras si la orasenii sai, asa cum se prezentau pina lainceputul secolului al XIX-lea. Nu vom lasa deoparte controversele istoricilor legate de primadatare, de numele Iasului sau de functia initiala a asezarii.

Plan al vechiului Iasi, realizat de C. CihodaruOrice discutie privitoare la istoria Iasilor nu poate porni trecind cu vederea inceputurile

sale. Orasul nu a aparut intimplator. Locul in care se afla a fost locuit din vechime, mai multeasezari umane fiind descoperite in aceasta zona, unele urme fiind din paleolitic.

Dintre dealurile din zona, oamenii au fost atrasi in mod special de unul, si anume de cel

care domina dinspre nord valea riului Bahlui si se prelungea spre aceasta printr-o terasa cu oinclinare molcoma, dar mai accentuata in evul mediu decit vedem noi astazi. La margineadinspre sud-est a acestei terase, s-a ridicat curtea domneasca.

Ce a fost intii: orasul sau curtea domneasca

Ca si in alte cazuri, istoricii au pareri impartite cind vine vorba de ce a fost aici mai intii,asezarea urbana sau curtea. Unii sustin ca prezenta unui oras in devenire ar fi determinat pevechii voievozi sa instaleze aici o mica resedinta, in timp ce altii cred ca prezenta curtii ar fidus la dezvoltarea in preajma a unui oras.

O asezare rurala exista aici cu siguranta cu mult timp inainte de ridicarea unei resedintevoievodale, insa instalarea acesteia din urma a dat un impuls decisiv urbanizarii. Ramine unmister ctitorul acestei curti, cu toate ca ipotezele nu lipsesc. Probabil, dupa cum crede prof. I.Caprosu in lucrarea Iasii vechilor zidiri (scrisa impreuna cu D. Badarau), este vorba de unuldin voievozii sau boierii de dinainte de formarea tarii Moldovei. Domnii de mai apoi aurefacut si extins curtea, ce a devenit una dintre cele mai importante din zona. Sapaturilearheologice, inclusiv cele ce se vor incepe cu ocazia constructiei complexului Palas, dinimediata apropiere a vechii curti, pot confirma aceasta teorie.

Se pune fireasca intrebare: de ce s-ar fi construit o curte in acest loc? Pe linga faptul capozitia geografica era prielnica, izvoarele istorice arata ca aici s-a stabilit si o importanta

rascruce de drumuri. Un mare drum comercial venea dinspre Polonia, dupa ce trecea prinHotin, Dorohoi, Botosani si Hirlau si intra in oras, ca si astazi, prin Pacurari. Dinspre nord,


2/54

mai venea un drum, ce patrundea pe la Sararie si care mergea de-a lungul Prutului sprestefanesti si Hotin.

Din Iasi se mergea spre sud pe doua cai. Negustorii puteau alege sa treaca Prutul pe latutora spre Cetatea Alba sau sa mearga spre Vaslui si Galati traversind Codrii Iasilor, pe la

Scinteia. Cel din urma drum cobora dinspre oras nu pe actuala strada Palat (fostul Pod alSpinzuratorilor, apoi al Gunoaielor), ci pe strada Sfintul Lazar de azi (Podul Lung). Pina lamijlocul secolului al XIX-lea, riul Bahlui curgea mult mai aproape de dealul pe care se aflaorasul, de-a lungul sau fiind amenajate mai multe iazuri.

Prima atestare: 1395 sau 1408

Iasul vechi, vedere generala

Ample discutii s-au dus in jurul datei cind Iasii au fost mentionati pentru prima data. S-auvehiculat mai multi ani, printre care si 1395, ce este prezent pe o inscriptie din biserica

armeana Sf. Maria, refacuta in 1803.

O buna parte din specialisti contesta validitatea acestei inscriptii, pentru ca armeniiconsemnau trecerea timpului dupa calendarul lor, ce incepe la anul 551 al calendaruluigregorian. Desi inscriptia este probabil falsa, acest lucru nu inseamna ca armenii nu erau deja

prezenti la Iasi la sfirsitul secolului al XIV-lea. Ei erau deja sositi si in alte orase aleMoldovei, unde au venit la chemarea domnilor ce aveau nevoie de mesteri si negustorispecializati.

Toti istoricii sint de acord ca anul 1408, cind Iasii figureaza ca loc de taxare pentrunegustorii polonezi carora Alexandru cel Bun le daduse un privilegiu comercial, reprezinta

data cea mai sigura pentru prima pomenire a asezarii. Probabil la 1408, Iasii erau cel putin untirg, loc de schimb al produselor venite pe drumurile tarii, altfel domnia nu ar fi stabilit aici unpunct vamal. Citeva decenii mai tirziu, in 1434, asezarea apare numita sub forma tirgulIasilor".

Cum arata Iasul la inceput

In primele sale doua secole de existenta certa (secolele XV-XVI), orasul a cunoscut odezvoltare lenta. In perioada sa de inceput, orasul nu era foarte intins si nici populat pestemasura. Vatra asezarii era in apropierea curtii domnesti, iar prima ulita mai importanta porneade la poarta acesteia si mergea spre rasarit. Este vorba de Ulita Ruseasca, ce se continua cuUlita Trapezeneasca (sau a schimbatorilor de bani", actualele strazi Grigore Ureche siGrigore Ghica Voda), al caror vechi traseu a fost schimbat de constructiile din zona Teatrului


3/54

Luceafarul de azi. Aici se afla piata orasului (dricul" tirgului), unde negustorii isi vindeaumarfurile, dar si vama (linga biserica Sfintul Lazar).

Strainii au reprezentat un izvor permanent de populatie pentru oras, ca si o sursa de venituripentru domnie. Pe linga romani, au venit aici armeni, unguri, polonezi, nemti sau rusi, grupati

in functie de religie si ocupatie.Armenii, sositi in a doua jumatate a secolului al XIV-lea, locuiau in mahalaua din jurul

bisericii Sf. Maria de linga Hala Centrala de azi, zona care, in momentul asezarii lor aici, seafla la marginea orasului. Catolicii stateau in mahalaua din jurul bisericii catolice, tot la

periferia orasului de atunci. Se pare ca se ocupau cu viticultura, caci toponime ca ticau, Copousau Ciurchi, unde erau multe vii, au rezonanta maghiara. O a treia strada importanta apareacum, Podul Vechi (azi Costache Negri), ce ducea spre iesirea dinspre nord-est a orasului.Intre Ulita Ruseasca si Podul Vechi exista o alta strada, veche si ea, Sfinta Vineri (aziAnastasie Panu).

Reperele amintite arata intinderea destul de redusa a Iasilor in secolul al XV-lea. Orasul nuse mai putea intinde spre rasarit, deoarece era oprit de valea Cacainei (actualul bulevardTudor Vladmirescu), al carei nume vine tocmai de la faptul ca aici se aruncau gunoaiele.Singurele spatii ramase disponibile se aflau spre nord si vest.

Iasul devine capitala

Palatul Administrativ, aflat pe locul vechii Curti Domnesti, actualul Palat al Culturii

Un moment important in istoria Iasilor il reprezinta alegerea de catre domnie a curtii de aicica principala resedinta domneasca a tarii. Pina la jumatatea veacului al XVI-lea, domnii austat temporar in Iasi, ca si in Vaslui, Hirlau sau Husi. Se pare ca Stefan Rares a urmarit saintareasca curtea de la Iasi, pe care o vedea ca o potentiala cetate, cu doi pircalabi in frunte.

In a doua sa domnie, Alexandru Lapusneanu decide sa se stabileasca aici, in defavoareaSucevei, ce ramine resedinta secundara. Alegerea Iasilor ca resedinta principala confirmacresterea in importanta a orasului. Daca privim o harta a Moldovei medievale, observam caIasii sint situati aproximativ in centru, astfel ca, pentru o administrare mai eficienta a statului,domnia a preferat acest loc.

Decizia lui Lapusneanu nu face din asezarea de pe Bahlui capitala Moldovei, caci vreme deinca un secol asistam la un duel" pentru intiietate intre Iasi si Suceava, din care invingator vaiesi, inevitabil, cel dintii. Abia din momentul in care si mitropolitul tarii se muta la Iasi (1687)

putem vorbi de acest oras ca fiind capitala Moldovei.

Statornicirea domnului in Iasi duce in mod firesc la stabilirea aici a tot mai multi boieri.

Apare astfel o noua strada, dominata de casele boierilor, Ulita Mare, actualul Bulevard stefancel Mare. Orasul capata o noua directie de dezvoltare, spre nord si vest, si ocupa treptat restul


4/54

spatiului dintre capatul Ulitei Mari si Manastirea Golia. Marginea de nord va fi reprezentatade o noua strada, Ulita Hagioaiei (Bulevardul Independentei), dincolo de care se formeaza omahala, ce urca pe pantele Copoului, Muntenimea. Iasii aveau acum doi poli comerciali,Tirgul Vechi sau de Jos, lateral de curte, si Tirgul Nou sau de Sus, de pe Ulita Hagioaiei. Alte

piete mai mici se aflau in preajma celor doua, Tirgul lui Barnovschi, respectiv Tirgul Fainei

(Tirgul Cucului, mai tirziu).

Extinderea orasului

Pe strazile orasului, pe linga romani si mai vechii armeni si unguri, s-au stabilit si altistraini, ca in orice oras medieval european. Sporeste numarul grecilor, dar vin si turci,

polonezi, italieni, raguzani (provenind din Raguza, Dubrovnik-ul de astazi) si evrei.

Pina in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, cei din urma erau in numar mic, insa dinmomentul in care incep sa soseasca in numar mai mare, se stabilesc in mahalaua din TirgulFainii spre Cacaina, unde se aflau si principalele sinagogi. tiganii erau prezenti la marginea

tirgului, bordeiele lor din Brosteni, aproape de intrarea in Iasi dinspre vama, impresionindneplacut pe calatori. Cu totul, in oras in secolul al XVII-lea nu erau mai mult de 4-5.000 decase si 20-25.000 de locuitori. Populatia creste in secolul urmator, insa cifre precise nu avemla dispozitie.

Faptul ca orasul incepe din a doua parte a secolului al XVII-lea si in secolele urmatoare saurce lent spre Copou arata ca terasa pe care s-a format nucleul urban nu mai era suficienta.Cacaina limita extinderea spre rasarit, Bahluiul spre sud, in timp ce ripe adinci (RipaPevetoaiei si Ripa Galbena) margineau asezarea spre sud-vest. Copoul si strada sa centrala(Bulevardul Carol - Podul Verde) sint ocupate insa incet, orasul apropiindu-se de loculviitoarei Gradini Publice imediat dupa 1800.

Expansiunea Iasilor continua dincolo de hotarele sale naturale si spre rasarit si sud. Tatarasiidevin mahala a orasului, iar in jurul manastirii Frumoasa se formeaza un nou cartier. In

preajma sau sub controlul unor manastiri apar asa-numitele tirgusoare", in realitate asezarigindite ca locuri de negot, cu regim administrativ si fiscal separat de oras. La marginea denord, se afla tirgusorul Copou (de aici numele Tirgusorului de azi), alte doua fiind spre sud,tirgusoarele Socola si Nicolina.

Indeletnicirile orasenilor

Locuitorii din Iasi aveau ocupatii dintre cele mai diverse. Majoritatea erau negustori simesteri, insa orasenii nu se fereau sa practice si agricultura. Printre mesteri intilnim arcari,caldarari, potcovari, sabieri, dar si pietrari, dogari, blidari, blanari, croitori sau cizmari.

Dupa specificul vremii, nu lipseau mestesuguri mai putin cunoscute astazi, precum cel alsahaidacarilor, ce confectionau tolbele de piele in care se puneau sagetile, cel al cepragarilor,ce faceau podoabe din matase, lina sau bumbac pentru vestmintele boierilor sau cel al

poturarilor, ce confectionau nadragii pentru arnauti.

Putini stiu ca in Iasii evului mediu existau si multi berari. Chiar si Manastirea Galata aveainstalatii de preparat bere. Paul de Alep ne spune ca lui Vasile Lupu ii placea berea: de fiecedata dupa ce golise mai multe pahare de vin, domnul mai bea un pocal de bere, caci aceastaera rece". Bere se dadea si bolnavilor, dupa cum aflam dintr-un act din 1799, in care o anume


5/54

Tudora se obliga sa dea bere pacientilor de la Sfintul Spiridon. Femeile erau implicate si infacerea rachiului. Ion Neculce ne spune ca o tinara rachierita de pe Podul Vechi l-ar fi atras inmrejele ei pe batrinul domn Dumitrascu Cantacuzino.

In secolul al XVIII-lea, se inmulteste numarul cafegiilor si al cofetarilor, ce raspund

dorintelor tot mai rafinate, dar si mai orientalizate ale boierilor si domnilor. In rindulmestesugurilor mai noi intra si ceasornicaria, practicata de obicei de straini, precum Petruneamtul sau francezii Gaspar Caill si Jean Violier, ultimul numit Ioan Violie" indocumentele veacului al XVII-lea.

Primul orologiu din tarile Romane a fost cel instalat pe la 1638 de acelasi Vasile Lupu inturnul de la Trei Ierarhi. Domnii tarii aveau medic personal, care acorda consultatii si in oras,

primind in schimb favoruri si bani.

Au existat si situatii cind medicii straini adusi de domni au dat gres, precum in 1753, cinddiagnosticul gresit al lui Giuseppe Pisani a dus la moartea Doamnei Sultana a lui Constantin

Racovita. Doctorul vinovat a sfirsit in lanturi, nefiind eliberat nici macar la insistenteleambasadorului Frantei la Istanbul sau ale electorului Saxoniei.

Razboaie si molime

In lunga sa istorie, orasul nu a fost scutit de nenorociri, caci atacurile si jafurile tatarilor sauale altor neamuri, precum si incendiile si cutremurele au fost frecvente. O buna bucata devreme, tatarii au fost o adevarata calamitate pentru Iasi. Uciderea tragica a lui Ion voda, in1574, a fost urmata de un atac tatarasc, ce a devastat regiuni intregi si a ars majoritatea

oraselor, motiv pentru care Petru schiopul, domnul ce a urmat la tron, a fost numit si voda alcimpurilor".

Unul din cele mai dramatice momente pentru oras a fost distrugerea din 1650, cind cazaciisi tatarii au atacat Moldova, raspunzind refuzului lui Vasile Lupu de a-si casatori fiica cuTimus Hmelnitchi. Miron Costin ne spune ca au ars atunce tot orasu", curtea fiindabandonata de darabanii lasati de domn pentru paza. Singura salvare a locuitorilor erau CodriiIasilor, din apropiere.

De obicei, astfel de atacuri erau urmate de perioade de foamete si saracie. In a doua domniea lui Dumitrascu Cantacuzino, dupa citiva ani de razboaie, sint pomenite cazuri de canibalism,

dupa cum ne spune tot Neculce: era oameni tot lesinati si morti pe drumuri si pe uliti, cit saminca om pe om". Din cind in cind bintuia ciuma, flagel de care spatiul romanesc nu a scapatdecit in secolul al XIX-lea, care insa a adus holera. De obicei, cei atinsi de ciuma erau izolatiin Codrul Iasilor, la schitul lui Tarita.

Pirlea voda

Expeditiile tatarilor, polonezilor sau cazacilor, dar si lipsa de organizare si neglijentaorasenilor duc deseori la incendii, ce au efecte devastatoare, in conditiile in care majoritateacladirilor erau ridicate din lemn si erau o prada usoara pentru foc.

Dupa jaful si incendiul din 1650, orasul trece printr-un alt mare incendiu, provocat depolonezi in 1686. Oamenii se ascundeau prin manastiri, singurele locuri fortificate din oras,alaturi de curte, insa chiar si asa nu scapau de foc sau de pericolul robiei.


6/54

Un alt incendiu devastator a fost in 1723. Focul a izbucnit de la o casa din sus de bisericaSfintul Dumitru-Bals, de unde intr-un ceas s-a intins spre curte. Incendii de acest fel aveau locin fiecare deceniu, uneori si mai des.

Marele incendiu din 1785 preface in scrum palatul principelui. Urmarit parca de foc,domnul de atunci, Alexandru Mavrocordat, zis si Pirlea voda, se va muta in mai multe rinduri.Mai intii, pleaca la resedinta mitropolitului, ce arde la putin timp, apoi la manastirea Galata,ale carei case egumenesti iau si ele foc, pentru ca in cele din urma sa ajunga la asa-numitaCurte din Sararie" (Casa Mavrocordat), unde s-a semnat pacea din 1792. Curtea Veche esteabandonata, fiind darimata si refacuta in 1806 sub alta forma.

Iasul subteran

Incendiile frecvente au imprimat un anumit specific asezarii. Dupa ce focul le mistuiacasele, chiar si orasenii mai instariti, dar si boierii, preferau sa isi refaca locuintele tot din

lemn, pentru ca era mai ieftin si casa se ridica mai repede.Daca la suprafata orasul aparea ca fiind din lemn, in subteran el era din piatra. Sub casele

de lemn se aflau imense pivnite de piatra, unele intinse pe doua sau chiar trei niveluri.Orasenii au dat o folosinta acestor pivnite, in care se vindea vin. Asa se explica si de ceaproape peste tot in centrul vechi al Iasilor de azi se descopera pivnite.

Din secolul al XVIII-lea, situatia cladirilor din oras incepe incetul cu incetul sa se schimbe,boierii ridicindu-si case din piatra si caramida. Orasenii mai saraci isi ridica in continuare casedin nuiele acoperite cu stuf sau sindrila. Nici dughenile negustorilor, inghesuite la strada infront continuu, nu sint facute altfel.

In afara bisericilor, Iasii nu au cladiri mai vechi de veacul al XVIII-lea. Din acest secoldateaza mai multe cladiri civile, ce au suferit insa diverse transformari datorita distrugerilor sirenovarilor, astfel incit nici una nu mai pastreaza infatisarea originala.

Cladirile care ne-au ramas

Cei cu mai putina stare isi ridicau case cu parter simplu, cu cerdac lung si deschis, sprijinitpe stilpi de lemn, aproape la nivelul solului. In schimb, marii boieri preferau case cu parterinalt, cu scara interioara si cu bolta de trasuri incorporata in constructie.

Ultimul element amintit este un specific al caselor nobile din Moldova, fiind prezent in Iasi

la Curtea din Sararie" (azi cladire in cadrul Liceului Mihai Eminescu), Casa Catargi (corpulH al Universitatii), dar si la palatul Roznovanu (azi Primaria). Boierii si boieroaicele numergeau prea mult pe jos, fapt vazut ca o rusine, si aveau pretentia de a urca in trasura directdin casa.

De altfel, nici cumparaturile nu si le faceau dindu-se jos din trasura, dupa cum cu ironieamintesc unii calatori straini. Mai mult, moda orientala introdusese obiceiul ca boieriiimportanti sa fie urcati tinuti de subsuori la sala principala de la curte, obicei extins apoi prinaducerea de la trasura in casa tot de subsuori.

O alta cladire veche a orasului se afla la maternitatea de pe strada Cuza-Voda. Constructia

dateaza din 1745, dar forma ce o vedem azi se datoreaza lui Alexandru Ghica, care acumparat-o pe cind era in ruina in 1849 si a modernizat-o. In zona Copoului, s-au ridicat dupa


7/54

1800 mai multe case boieresti, cunoscute astazi publicului larg dupa sediile de institutii, firmesau restaurante pe care le gazduiesc, dar mai putin dupa originea lor.

Sediul Junimii se afla in casa vistiernicului Dimitrie Ghica, in timp ce Casa Universitariloreste gazduita de cladirea ridicata inainte de 1800 pentru logofatul Neculae Canta si refacuta

complet pe la 1840. Mai in centru, Filarmonica se afla in casa Alecu Bals, Starea Civila incasa Cantacuzino-Pascanu, iar Universitatea Veche" (cea de la 1860, azi corp al Universitatiide Medicina) in fosta casa a lui Matei Cantacuzino, resedinta temporara a domnilor dupa1795. Acestea sint doar citeva frinturi din istoria tumultuoasa a Iasilor, istorie ce ne rezervainca multe surprize.

De unde vine numele orasului

Numele orasului Iasi reprezinta o alta sursa de controversa pentru istorici. Dintre teoriilefanteziste, unele pun originea numelui pe seama tribului iazigilor (populatie iraniana), altelecauta o origine slava, insa trei sint ipotezele demne de a fi luate in seama.

Prima deriva numele de la iasi, numire data alanilor (tot populatie iraniana) de rusi, iar o adoua leaga toponimul Iasi de un nume de persoana, de un anume Ias (derivat de la Ioan sauIacob), intemeietorul sau stapinul asezarii, intr-o perioada greu de determinat.

Constantin Cihodaru, in Istoria orasului Iasi, avansa o alta teorie: numele de Iasi ar derivadin numele dat in evul mediu unei categorii de luptatori cu arcul. Indiferent ca e nume etnicsau cu origine ce deriva din numele de persoane, toponime cu aceasta denumire sint prezentein tot spatiul romanesc (in Arges, Gorj sau Brasov).

Pornind de la izvoarele pe care le avem la ora actuala, nici in aceasta privinta si nici inchestiunea inceputurilor orasului nu se pot da raspunsuri definitive.

Locurile temute ale Iasului

In apropierea portii principale a curtii domnesti, se afla un loc ce avea o faima trista, loculunde se faceau executiile. Oamenii din popor erau executati prin spinzurare, in timp ce incazul boierilor se proceda la taierea capului, vazuta in epoca ca o pedeapsa mai nobila.Calatorii straini se aratau mirati sa vada spinzuratorile atit de aproape de palatul domnesc.

Ion Neculce scrie ca Mihai Racovita ar fi hotarit sa se instaleze patru furci linga curte, decare in mai toate dzilele spinzura tilhari de picioare sau de susiori, cu capetele in gios cu

pielea goala". In cadrul curtii se afla si temnita in care erau tinuti cei ce asteptau judecata, insa

in anumite perioade aceasta s-a aflat in oras.

In secolul al XVII-lea, temnita era intr-o cladire din perimetrul gradinii din fata Mitropolieide azi, iar la sfirsitul secolului urmator o gasim in zona intersectiei Bulevardului stefan celMare cu strada Palat. si aici se facea deosebire intre boieri si oamenii din popor, ce nu erauamestecati unii cu ceilalti.

Municipiul Iasi (istoric Iassi, , Iasii) este resedinta judetului Iasi si principalul centruurban din nord-estul Romaniei.Iasi a fost capitala Moldover n perioada 1564 1859, unadintre cele dou capitale ale Principatelor Unite ntre 1859 si 1862 si capitala Romaniei ntre1916-1918.


8/54

Conform datelor recensmntului din anul 2002, Iasi numra 320.888 de locuitori si era astfelal doilea oras ca mrime din Romania. Zona Metropoliana Iasi care include 13 localittinvecinate, avea o populatie de aproximativ 400.000 de locuitori.

Iasi este centrul cultural, economic si academic al Moldovei. Aici funcsioneaz Universitatea

Alexandru Ioan Cuza, una din cele mai prestigioase institusii academice din Romania ,precum si alte patru universitti publice si sapte particulare.

1.ETIMOLOGIE

Istoricii au diferite teorii referitoare la originea numelui "Iasi". Unii afirm c numele provinede la un trib sarbat,yazigii, mentionati de Ovidiu ca "Ipse vides onerata ferox ut ducata Iasyx/

Per media Istri plaustra bubulcus aquas" si "Jazyges et Colchi Metereaque turba Getaque/Danubii mediis vix prohibentur aquis". O alt explicatie ar fi c numele are originea n tribulalanic al jassilor. Trebuie mentionat aici c iazygii si alanii erau doua ramuri din cele trei alesarmasilor, a treia fiind roxolanii.

O inscriptie astzi pierdut pe o born kilometric roman descoperit n apropiere de Osijek,Croatia n secolul al XVIII-lea mentioneaz existenta unui Jassiorum municipium. Numelemaghiar al orasului (Jszvsr) nseamn mot-a-mot "Piata (Trgul) jassilor"; numele vechiromnesc, Trgul Iesilor(si forma alternativIasii), ar putea avea aceeasi semnificatie.

Putem presupune c la origini numele avea o semnificatie razboinic pornind de la faptul ca"ijsz" n limba maghiar nseamn "arcas" n timp ce "yash" n limbile sanskrit si hindi, careau origine comun cu limba sarmasilor, nseamn "faim".

2.ISTORIE

Veche vedere de sus asupra centrului (zona Piaa Unirii)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Iasi_Str_St_cel_Mare_1911.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Iasi_vechi.jpg


9/54

Imagine veche a Strzii tefan cel Mare (n prim plan biserica Trei Ierarhi)

Imagine veche a Strzii Lpuneanu

Orasul Iasi a fost mentionat pentru prima oar ntr-un privilegiu comercial emis n 1408 dedomnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totusi, deoarece existau cldiri mai vechi de aceastdat (spre exemplu presupusa Biseric armean costruit n 1395), se crede c orasul este multmai vechi, cel pusin cu cteva decenii, de aceast dat.

n 1564, domnitorul Alexandru Lpusneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava. n1640, Vasile Lupu a nfiintat aici prima scoal n limba romn si o tipografie n biserica TreiIerarhi. n 1643, prima carte tiprit n Moldova a aprut la Iasi.

Orasul a fost incendiat de ttari n 1513, de otomani n 1538, si de rusi n 1686. n 1734, a fostafectat de o epidemie.

Prin Pacea de la Iasi, cel de-al saselea rzboi ruso-turc a luat sfrsit n 1792. n 1822, turcii auluat cu asalt orasul, pentru a potoli revolutionarii greci ai Eteriei, condusi de AlexandruIpsilanti.

ntre 1565 si 1859, orasul a fost capitala Moldovei, apoi, ntre 1859 si 1862, att Iasi ct siBucuresti au fost capitalele de facto alePrincipatelor Unite ale Moldovei si Valahiei. n 1862,cnd uniunea celor dou principate a devenit deplin sub numele de Romnia, capitala trii a

fost stabilit la Bucuresti. Pentru a compensa pierderile provocate orasului n 1861, prinschimbarea sediului guvernului, s-a votat plata a 148.150 lei orasului, dar acest lucru nu s-antmplat niciodat.

Dup 1860, cldirile de lemn si chirpici au fost nlocuite treptat de cele din piatr si crmid,si reteaua de strzi mbunttit. Au fost construite edificii noi, precum Palatul Culturii,Teatrul National sau Universitatea "Al.I. Cuza".

n timpul primului rzboi mondial, pentru doi ani, Iasi a fost capitala Romniei neocupate,dup ce Bucuresti a czut n minile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. n noiembrie1918, capital a redevenit orasul Bucuresti.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Iasi_str_al_lapusneanu.jpg


10/54

Al doilea rzboi mondial a reprezentat o perioad neagr n istoria iesean. n timpulregimului Antonescu, Pogromul de la Iasi din 27-29 iunie 1941 a fost printre cele mai graveevenimente de acest fel din lume, prea putin cunoscut iesenilor nsisi att nainte, ct si dupRevolutia romn din 1989. n mai 1944, orasul a fost scena unor lupte grele ntre forteleromno-germane si Armata rosie, zile n care o mare parte din zona istoric a orasului a fost

distrus. Faimoasa divizie de elit Panzergrenadier Grodeutschland a obtinut o victorieimportant asupra sovieticilor la Btlia de la Trgu Frumos, n apropiere de Iasi. n iulie,Iasul era ocupat de fortele staliniste.

n perioada postbelic orasul a continuat s se dezvolte, construindu-se noi cartiere sintreprinderi industriale. Dup cderea comunismului, orasul a rmas cel mai important centrucultural din afara arcului carpatic, dup Bucuresti.

Iasul ar putea obtine titlul de "oras initiator al Revolutiei din decembrie 1989, prin ordonantguvernamental, n 14 decembrie '89 mai multi ieseni fiind arestati de securitate pentru corganizaser o manifestatie mpotriva regimului comunist. Semnalul revoltei trebuia s fie dat

de clopotele Mitropoliei. Planul revolutionarilor a fost ns aflat de Securitate. La momentulfixat, Piata Unirii era strict supravegheat de militieni si securisti n civil, care au mpiedicatorice manifestatie, iar membrii Frontului Popular au fost arestati. Ei au fost eliberati ctevazile mai trziu, n 22 decembrie 1989.

2.1 EVENIMENTE ISTORICE

Evenimente istorice

1600 Mihai Viteazul a consfintit la Iasi unirea Principatelor Romne 1638 primul orologiu din trile romne a fost cel instalat pe la 1638 de Vasile Lupu

n turnul de la Trei Ierarhi 1646 este publicat n tipografia de la Sf. Trei Ierarhi prima carte de legi n limba

romn, intitulat Carte romneasc de nvttur de la pravilele mprtesti si de laalte jiudete"

1671 nfiintarea Sinagogii Mari, cea mai veche din tar la acest moment 1698 prima lucrare filozofic romnesc scris de Dimitrie Cantemir, Divanul sau

Glceava nteleptului cu lumea sau Giudetul sufletului cu trupul 1714 Dimitrie Cantemir este primul romn ales membru al unei academii, Academia

din Berlin 1816 prima reprezentatie de teatru n limba romna, Mirtil ai Hloe, jucat n casa

hatmanului Constantin Ghica 1821 izbucneste la Iasi miscarea de eliberare a Greciei de sub dominatia otoman 1834 primul monument din trile romne: Obeliscul cu lei din parcul Copou,

monumentul Regulamentului Organic (prima constitutie a Moldovei) 1834 primul muzeu din Romnia: Muzeul de Istorie Natural din Iasi 1839 prima expozitie romneasc: "Expozitia plantelor si florilor exotice" 1848 reprezentatia primei operete romnesti, Baba Hrca de Alexandru

Flechtenmacher 1848 Iasul este initiatorul Revolutiei de la 1848, care s-a extins ulterior pe ntreg

teritoriul romnesc 1856 prima Grdina Botanic din Romnia 1857 infiintarea Bncii Nulandt, prima banc de credit ipotecar din Romnia 1857 se introduc in circulatie primele timbre postale, celebrele Cap de bour 1859 prima Universitate de Medicin din Romnia


11/54

1860 inaugurarea Universittii din Iasi, prima universitate romn, n cldireaactualei Universitti de Medicin si Farmacie Gr. T. Popa

1862 prima lucrare romneasc de geologie: Calcarul de la Repedea de GrigoreCoblcescu

1868 se naste la Iasi Emil Racovit, primul savant romn participant la o expeditie

stiintific international 1876 primul Teatru Evreiesc din lume, infiintat de Avram Goldfaden 1887 prima publicatie medical din Romnia: Revista Medico-Chirurgical 1912 se naste la Iasi George Emil Palade, singurul romn laureat al premiului Nobel

(Fiziologie si Medicin, 1974). 1918 inaugurarea primei case memoriale din Romnia: Bojdeuca lui Ion Creang 1941 ntre 27 si 29 iunie, Pogromul de la Iasi a fost unul din cele mai violente

pogromuri contra evreilor din istoria Romniei, initiat de generalul Ion Antonescu sisecondat de autorittile publice locale. Au fost ucisi 13.266 de evrei.

1976 inaugurarea Muzeului Teatrului, singurul de acest gen din tar, n casavornicului Alecsandri

3.Geografie

Municipiul Iasi se afl n partea de Est a Moldovei, n Cmpia Moldovei. Orasul se afl perul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se vars n rul Prut.

3.1 Asezare geografic

Prin extinderea lui, Iasul este legendara urbe a celor 7 coline Cettuia, Galata, Copou,Bucium-Pun, sorogari, Repedea si Breazu, cu altitudini variind ntre 40 m n Lunca

Bahluiului si 400 m pe Dealul Pun si Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou,Cettuia, Ttrati si Galata. Orasul mai este traversat de rul Nicolina si de prul torogari(numit n evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la rsrit de oras, curge

prul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

3.2 Topografie

Iai ,panorama spre Centru Civic i Palatul Culturii

Situat la nord de Codrii Iasilor, orasul vechi se afl ntr-un patrulater delimitat de actualelestrzi Stefan cel Mare (Ulita Mare), Alexandru Lpusneanu, Independentei (Podul Hagioaiei),
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_IS_Iasi_,_panoramic_view_1_.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_IS_Iasi_,_panoramic_view_1_.JPG


12/54

Elena Doamna si Grigore Ghica (Ulita Ruseasc), nucleul orasului aflndu-se n zona PalatulCulturii (curtea domneasc) si str. Costache Negri (Ulita Veche).

Orasul nou s-a extins n toate directiile, cuprinznd n prima faz (secolele XVIII-XIX)cartierele Copou, Srrie, Sicu, Ttrasi, Ciurchi, Galata si partial Nicolina si Pcurari; n a

doua faz (secolul XX), au fost incluse cartierele Pcurari (partea nou, de vest), Nicolina(partea nou, de sud, azi numit C.U.G.), Frumoasa-Poitiers, Socola, Bucium, Canta, Mirceacel Btrn, Alexandru cel Bun, Dacia si Grdinari, la acestea adugndu-se Zona Industrial.Orasul are ca suburbii cteva localitti care, din punct de vedere administrativ, suntconsiderate nc asezri rurale, dar, din punct de vedere edilitar, se prezint ca asezri urbane:Dancu, Tomesti, Ciurea si Lunca Cettuii. Tendinta urban este de extindere a Iasilor, acestelocalitti fiind incluse n zona metropolitan, alturi de alte localitti: Pun, Brnova, Horpaz,Miroslava, Valea Lupului si Breazu. n urma exploziei fenomenului constructiilor din ultimuldeceniu, unele dintre aceste localitti sunt astzi practic unite cu orasul.

3.3 Clima

Clima prezint un caracter continental pronuntat, fiind influentat de masele de aer cuprovenient rsritean; iernile sunt geroase, iar verile clduroase. Temperatura maximnregistrat a fost 40 C (27 iulie 1909), n timp ce minima a fost de - 36,3 C (1 februarie1937).

Temperatura medie a aerului (media lunar si anual)*Perioada Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual

1901-2000

-3,5 -1,8 3,1 10,2 16,0 19,5 21,2 20,5 15,9 10,0 4,1 -0,8 9,5

2005 0,3 -3,8 2,8 10,3 16,3 18,7 21,8 20,6 16,7 10,1 3,7 1,0 9,9Maxima si minima absolut lunar n perioada 1901-2000Anul 1921 1990 1926 1948 1960 1927 1909 1905 1946 1952 1926 1989

Maxima 16,7 22,5 27,0 31,5 36,4 38,0 40,0 39,7 38,0 33,9 29,0 19,5Anul 1963 1937 1952 1963 1935 1934 1929 1914 1921;1931 1912 1993 1946

Minima-

30,6-

36,3-

22,7-9,4 -3,0 3,5 6,3 4,6 -3,5 -9,6

-21,1

-29,5


13/54

3.4 Orase apropiate

Iai, vedere spre spre cartierele Autogar, Canta, Pcurari Trgu Frumos (45 km V) Vasli (72 km S) Pascani (73 km V) Roman (83 km SV) Blsi (104 km NE) Chisinu(110 km E) Bacu (120 km SV) Brlad (120 km S) Bototani (130 km NV) Suceava (150 km NV) Piatra Neamt (150 km V)

4. Demografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_IS_Ia%C5%9Fi_,_panoramic_view_3.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_IS_Ia%C5%9Fi_,_panoramic_view_3.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Ia%C5%9FiMaximeMinine.PNG


14/54

Palatul Roznovanu sediul Primriei Municipiului Iai

n momentul recensmntului din 2002, Iasul era ca numr de locuitori al doilea municipiu al

Romniei dup Bucuresti, avnd 320.888 de locuitori. mpreun cu zona metropolitan,populatia se situeaz in jurul valorii de 400.000 locuitori.

Conform ultimelor estimri oficiale ale Institutului National de Statistic, populatiamunicipiului Iasi era, n anul 2009, de 315.649 locuitori (a doua dup Bucuresti).

4.1 Populatia istoric

sec. XVIII: 30.000-50.000 1831: 59.880 1859: 65.745 1912: 75.229

Rezultatul recensmntului din 1930 pentru municipiul i judeul Iai
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Iasi_1930.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Iasi_1930.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_IS_Iasi_city_hall_1.jpeghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_IS_Iasi_city_hall_1.jpeg


15/54

1930: 102.872 locuitori, dintre care 63.168 romni, 34.662 evrei, 980 germani, 918rusi, 543 maghiari, 505 polonezi, 340 tigani, 170 armeni, s.a.

1992: 344.425 2002: 320.888 2007: 315.214 plus 90.000 flotanti si studenti (nu sunt incluse suburbiile)

Evolutia populatiei la recensminte:

Structura etnic a populatiei, potrivit recensmntului din 2002:

romni: 98,1% tigani: 1,2% alte nationalitti: 0,7%

4.2 Structura confesional

Iai ,panorama spre Centru , Catedrala Metropolitan Ortodox i Catedrala Catolic

Populatia dup religie, conform recensmntului din 1930:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_IS_Iasi_,_panoramic_view_to_the_center.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_IS_Iasi_,_panoramic_view_to_the_center.JPG


16/54

ortodocsi: 63.023 (61,26%) mozaici: 35.465 (34,47%) romano-catolici: 3.178 (3,08%) luterani: 356 (0,34%) greco-catolici: 190 (0,18%)

Populatia dup religie, potrivit recensmntului din 2002:

ortodocsi: 92,5% romano-catolici: 4,9% alte religii, fr religie: 2,6%

4.3 Zona Metropolitan este o regiune din judetul Iasi, Moldova, Romnia ce cuprindemunicipiul Iasi si 13 comune nvecinate acestuia, constituit n scopul crerii de noioportunitti de afaceri, al constructiei si amenajrii de locuinte si locuri de recreere, alatragerii de investitii mai consistente, si al coordonrii mai bune a proiectelor de mediu siinfrastructur.

Zona metropolitan Iasi a fost constituit la 8 aprilie 2004, si cuprinde, pe lng municipiulIasi, si comunele Aroneanu, Brnova, Ciurea, Holboca, Lescani, Miroslava, Popricani, Rediu,Schitu Duca, Tomesti, Ungheni, Valea Lupului si Victoria.

La 1 ianuarie 2009 populatia estimat a Zonei metropolitane Iasi era de 400.323 locuitori

NumePopulatie

(2002)

Populatie

(2009)Variatie

Suprafat

(km)

Densitate

(loc/km)

Iasi 320.888 308.843 -3,75 93,91 2.207

Aroneanu 2.884 3.111 +7,85 33,00 73

Brnova 3.935 4.842 +23,05 41,22 85,5

Ciurea 10.092 11.413 +13,09 47,72 211

Holboca 11.662 12.854 +10,22 59,37 196

Lescani 6.620 6.977 +5,39 58,55 94

Miroslava 8.073 10.113 +25,27 82,57 97

Popricani 6.735 7.852 +16,59 69,26 97

Rediu 6.496 4.130 -36,42 43,20 157
http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Ciurea,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Holboca,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Le%C8%9Bcani,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Miroslava,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Popricani,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Rediu,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Holboca,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Le%C8%9Bcani,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Miroslava,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Popricani,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Rediu,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Ciurea,_Ia%C8%99i


17/54

Schitu Duca 4.337 4.547 +4,84 120,00 37

Tomesti 11.866 12.512 +5,44 62,16 324

Ungheni 4,182 4.370 +4,50 46,14

ValeaLupului

3.563 4.263 +19,65 13,00

Victoria 4.293 4.496 +4,73 62,16 70

Total 397.800 400.323 +0,63 832,26 504,9

5. Educaie

Universitatea Al. I. Cuza

Iasul este orasul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru n limbaromn si al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Sicu).

n oras, pe dealul Copoului, se afl cea mai veche universitate din Romnia, Universitatea dinIasi, numit azi si Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". ntemeiat n 1860 prin decret dectre principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihilene,universitatea are astzi 15 facultti, cu peste 40.000 de studenti. Cldirea principal,
http://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Schitu_Duca,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tome%C8%99ti,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Ungheni,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Valea_Lupului,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Valea_Lupului,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Victoria,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Univ_Al_I_Cuza_Ia%C5%9Fi.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Univ_Al_I_Cuza_Ia%C5%9Fi.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Schitu_Duca,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Tome%C8%99ti,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Ungheni,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Valea_Lupului,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Valea_Lupului,_Ia%C8%99ihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Victoria,_Ia%C8%99i


18/54

monument de arhitectur, a fost ridicat n 1896. n oras, se mai afl si alte institutii denvtmnt superior: Universitatea Tehnic "Gh. Asachi" cu peste 25.000 de studenti,Universitatea de Medicin si Farmacie "Grigore T. Popa", Universitatea de stiinte Agricole siMedicin Veterinar "Ion Ionescu de la Brad", Universitatea de Arte "George Enescu",Universitatea Petre Andrei. n Piata Eminescu, n perioada interbelic, s-a ridicat cldirea

Fundatiei Culturale Regale, ce astzi gzduieste Biblioteca Central Universitar "MihaiEminescu", cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.

Principalele campusuri studentesti se afl n Tudor Vladimirescu (22 cmine) - unde se aflcel mai mare cmin din partea de sud-est a Europei, Titu Maiorescu (4 cmine), Trgusor-Copou (4 cmine), Codrescu (5 cmine si complexul international Gaudeamus) si Agronomie(4 cmine).

6. Economie

Hotel Europa - World Trade Center

Iasi este un centru economic important al Romniei. Industriile principale sunt metalurgia (SCArcelor Mittal Tubular Products, SC Tehno Steel), medicamentele (SC Antibiotice SA),textilele (SC IasiConf SA, SC Iasitex SA) si industria alimentar. Sectorul bancar si cel alinformatiei au luat avnt n ultimii ani, numeroase bnci si companii de software fiind

prezente n oras.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Hotel_Europa.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Hotel_Europa.jpg


19/54

Iasi este de asemenea un centru comercial regional important, aici existnd numeroase centrecomerciale (Iulius Mall, Moldova Mall, Hala Centrala, Axa Niciman, Felicia ShoppingCenter, Era Shopping Center etc.) si mai multe hyper si supermarket-uri (Metro, Selgros,Carrefour, Kaufland, Gima, Billa, Plus, Praktiker, Dedeman, Arabesque, Baumax, Mobexpert,Mr. Bricolage). Alte proiecte sunt n curs de realizare (Palas Shopping Mall, Maximall, Green

Plaza Iasi etc.).

7. Institutii si puncte de interes

Palatul Culturii, vedere aerian

Casa Dosoftei

Catedrala Mitropolitan
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Catedrala_Iasi.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Catedrala_Iasi.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Casa-Dosoftei-Iasi.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Casa-Dosoftei-Iasi.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Palatul_Culturii_Aerial.jpg


20/54

n Iasi, se afl Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din oras, ctitorie a lui Stefancel Mare, restaurat integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica TreiIerarhi si Mnstirea Golia, mrturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor VasileLupu, Catedrala Mitropolitan, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "MasaUmbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui

Eminescu si Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "GeorgeToprceanu", "Mihai Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitar "Mihai Eminescu",fondat ca bibliotec a Academiei Mihilene. Alte monumente importante din perioadamedieval sunt: Mnstirea Galata, din timpul lui Petru Schiopul, Biserica Sfntul Sava, (nc.sec. XVII), bisericile Brboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor,Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mnstirea Cettuia - ctitorie a lui Gheorghe Duca- sau Mnstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraa a fost ntemeiat la jumtateasec. XVIII n jurul Mnstirii Sfntul Spiridon, al crui nume l poart ai astzi. SpitalulSfntul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.

n zona de sud a orasului, n cartierul C.U.G.2 se afl Parcul Tehnologic Iasi, n apropierea

cruia se construieste Centrul Expozitional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iasiide azi se prezint ca un adevrat amestec de nou si vechi, de istorie si modernitate, de iarb,

beton si sticl. Cldiri cu mare valoare istoric se afl printre blocuri noi de locuinte (mai multsau mai pusin moderne). n perioada anterioar regimului comunist s-au pierdut n elanulmodernizator cldiri importante precum turnul bisericii Trei Ierarhi sau biserica Dancu. nsadevratele ravagii orasul le-a suferit n perioada comunist, cnd s-a distrus o bun parte acentrului vechi, fr a se tine cont de faptul c multe din cldirile demolate ddeau

personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piata Unirii (grav afectat de bombardamenteledin 1943-1944), Trgu Cucului, fost cartier evreiesc, Bulevardul Stefan cel Mare si altele.Unele demolri aveau ca scop curtirea orasului de cldirile insalubre si mizere sau rmase nruin de pe urma rzboiului, altele aveau alte scopuri. Chiar si n aceste conditii, au rmas n

picioare multe cldiri importante si, pe bun dreptate, Iasii sunt considerati un adevratmuzeu; n fiecare colt al su se simt urmele trecerii unei personalitti de seam a literaturii,stiintei, filozofiei, istoriei sau politicii romnesti.

Sunt romni care n-au fost niciodat la Iasi, desi n-ar trebui s fie nici unul, cci cine n-afost aici nu poate s strbat cu nselegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poateptrunde dup cuviint de spiritul trecutului nostru care trieste n acest loc mai viu si maibogat dect oriunde aiurea [...]. n constiinta lui nationala ar fi o lipsa dac el n-ar fi vazutorasul care a fost si-ti zice nc astzi, cu mndrie, capitala Moldovei...

Nicolae Iorga

Iasul este orasul care face impresia unui btrn gnditor, mbrcat n zdrente, ntrebatnumai la zile mari si la nevoi, si uitat cnd este vorba de bine si belsug.

Nicolae Hortolomi

7.1Cartiere

Nord: Copou, Sicu, Srrie, Podu de Fier, Independentei,Agronomie, Trgu Cucului Est: Tudor Vladimirescu, Buctinescu, Ttrasi Nord si Sud,Oancea,Dispecer ,

Gradinari, Moara de Vnt, Ciurchi, Metalurgie,Aviatiei, Sutora,Zona Industrial
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ciurchi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metalurgie,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Avia%C8%9Biei,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Avia%C8%9Biei,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zona_Industrial%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zona_Industrial%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ciurchi&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Metalurgie,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Avia%C8%9Biei,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zona_Industrial%C4%83&action=edit&redlink=1


21/54

Sud: Baza 3,Bularga,Frigorifer, Bucium, Socola, Frumoasa, Clopotari,Poitiers-Siraj,Manta Rosie, Podu Ros, Dimitrie Cantemir,Testura, Nicolina 1 i 2, C.U.G. 1 si 2,Galata1 si 2, Podu de Piatr,Zona Industrial Sud

Vest: Mircea cel Btrn, Alexandru cel Bun, Tigarete, Gar, Dacia, Zimbru, Bicaz,Minerva,Olimp, Pcurari, Canta, Pcuret, Moara de Foc, Arcu

Obiective istorice si turistice

Monumentul Unirii din 1918grup statuar druit Iaului de prinesa Olga Sturza n 1927

Cldiri si monumente istorice

Obeliscul cu lei Bojdeuca lui Ion Creang Palatul Roznovanu Casa Pogor Crucea lui Ferentz Palatul Calimachi - azi sediul UTMF Institutul de Anatomie Grand Hotel Traian Biserici din Iasi Baia Turceasc

Biserici si mnstiri

Catedrala mitropolitan din Iasi Catedrala romano-catolic "Sfnta Fecioar Maria, Regin" Catedrala romano-catolic veche Mnstirea Bucium
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baza_3&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baza_3&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bularga&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bularga&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Frigorifer&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Clopotari&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Clopotari&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Poitiers,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Manta_Ro%C8%99ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aes%C4%83tura&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aes%C4%83tura&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Galata,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Galata,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podu_de_Piatr%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podu_de_Piatr%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zona_Industrial%C4%83_Sud&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aigarete,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zimbru,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bicaz,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Minerva,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Olimp,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Olimp,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=P%C4%83cure%C8%9B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Arcu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Monumentul_Unirii_din_1918_Iasi.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Monumentul_Unirii_din_1918_Iasi.jpghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baza_3&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bularga&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Frigorifer&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Clopotari&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Poitiers,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Manta_Ro%C8%99ie&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aes%C4%83tura&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Galata,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Podu_de_Piatr%C4%83&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zona_Industrial%C4%83_Sud&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=%C8%9Aigarete,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Zimbru,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Bicaz,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Minerva,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Olimp,_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=P%C4%83cure%C8%9B&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Arcu&action=edit&redlink=1


22/54

Turnul mnstirii Golia Mnstirea Cettuia Mnstirea Frumoasa Mnstirea Galata Mnstirea Golia Mnstirea Podgoria Copou Mnstirea "Sf. Trei Ierarhi" Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" Biserica Brboi Biserica Sfintii Teodori Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel din Iasi - Moara de Vnt - cu cimitir atestat la

1803 (mai vechi dect Eternitatea) Biserica Sfntul Sava Biserica Sfntul Spiridon

Biserica Barnovschi Biserica Armeneasc Biserica Lipoveneasc Biserica Banu
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:TurnGolia-Iasi.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:TurnGolia-Iasi.JPG


23/54

Strada Lpuneanu Biserica Talpalari Biserica Sfntul Nicolae-Copou Biserica Toma Cozma Biserica Mitocul Maicilor Biserica Curelari Biserica Buna Vestire

Parcuri, grdini

Parcul Copou Grdina Botanic din Iasi Parcul Expozitiei

Obiective istorice si turistice din mprejurimi

Mnstirea Brnova Mnstirea Dobrovs Mnstirea Hadmbu

Mnstirea Hlincea
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Lapusneanul.Street.Iasi-Romania.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Lapusneanul.Street.Iasi-Romania.JPG


24/54

Iai , Piaa Naiunii , Institutul de Anatomie Mnstirea Piatra Sfnt Mnstirea Vldiceni Biserica Aroneanu, fost mnstire Regiunea viticol Bucium Zona de agrement Ciric

n judetul Iasi se mai afl:

Palatul Domnesc de la Ruginoasa al lui Alexandru Ioan Cuza Castelul Sturdza de la Micluseni Palatul Sturdza de la Miroslava Conacul Cantacuzino-Pascanu de la Ceplenita Casa memorial Vasile Alecsandri de la Mircesti Casa memorial Costache Negruzzi de la Hermeziu Ruinele de la Cucuteni Regiunea viticol Cotnari

Viata cultural

Muzee, institutii culturale

Piaa Unirii - Hotel Traian
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_IS_Hotel_Traian.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_IS_Hotel_Traian.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_IS_Iasi_,_Institute_of_Anatomy_P8290463.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO_IS_Iasi_,_Institute_of_Anatomy_P8290463.JPG


25/54

Biblioteca Central Universitar "Mihai Eminescu" Palatul Culturii Teatrul National Opera National Romn Filarmonica de Stat Moldova Teatrul Luceafrul Ateneul Ttrasi Casa Dosoftei Biblioteca Central Universitar Universitatea "Al.I. Cuza" Colegiul National Muzeul Literaturii Romne (Casa Pogor) Muzeul Teatrului Muzeul Etnografic al Moldovei Muzeul de Istorie a Moldovei Muzeul de Art Muzeul Unirii Muzeul Stiintei si Tehnicii "Stefan Procopiu" Muzeul "Mihai Eminescu" Biblioteca Judetean Gheorghe Asachi Filarmonica Moldova Universitatea de arte"George Enescu" Muzeul "Mihail Koglniceanu"

Reprezentante culturale

Dup reinstaurarea regimului democratic n Romnia n anul 1990, au fost deschise la Ia i mai multe centre culturale strine. n prezent, func ioneaz n municipiul Ia i:
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:BCU-Ia%C5%9Fi.JPGhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:BCU-Ia%C5%9Fi.JPG


26/54

Strada Cuza Vod Centrul Cultural Francez Centrul Cultural German Iasi

Centrul Cultural Britanic (British Council) Centrul Cultural al Americii Latine si Caraibelor Centrul Cultural Elen "Panellinion"

Case memoriale

Bojdeuca lui Ion Creang Casa Mihail Sadoveanu Casa George Toprceanu Casa Otilia Cazimir Casa Mihai Codreanu ("Casa Sonet")

Casa Petru Poni - Radu CerntescuSntate

Spitalul Universitar "Sf. Spiridon" Spitalul Clinic de Urgente Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii "Sf.Maria" Spitalul de Obstetric & Ginecologie "Elena Doamna" Spitalul de Obstetric & Ginecologie "Cuza-Vod" Spitalul Clinic "Dr.C.I.Parhon" Spitalul pentru elevi si studenti Spitalul Clinic de Recuperare Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Cuza_Voda_Str.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Cuza_Voda_Str.jpg


27/54

Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. George I.M. Georgescu" Spitalul Clinic de Boli Infectioase "Sf.Parascheva" Spitalul Clinic de Psihiatrie "Socola" Spitalul Clinic de Neurologie Spitalul Militar Spitalul Clinic CFR

Primul centru din zona Moldova pentru bolnavii de Alzheimer s-a deschis la Ia i, n conditiile n care peste 6.000 de ieseni sunt diagnosticati cu aceast boal.

Transporturi si comunicatii

Cartierul Alexandru cel Bun (sus) i zona Grii Iai

Transportul feroviar

Iasi este un nod feroviar aflat la intersecsia dintre Magistrala Furei- Tecuci - Iasi - Ungheni,linia principal Iasi - Pascani si ramificatiile Iasi - Dorohoi, Iasi - Hrlu.

n oras sunt patru gri: Gara Iasi, Gara International Nicolina, Gara Nicolina, Gara Socola aio staaie de triaj la Socola. Municipiul Iaai este conectat prin legturi directe cu principaleleoraae ale trii si cu Republica Moldova.

n prezent, Gara Iasi se afl ntr-un proces de renovare, nceput n anul 1989, cu termen definalizare neasumat.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Aeroportul_int_iasi.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO,_IS_,_aerial_view_to_the_Great_view_of_the_Railway_of_Iasi.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:RO,_IS_,_aerial_view_to_the_Great_view_of_the_Railway_of_Iasi.jpg


28/54

Aeroportul Internaional Iai

Transportul aerian

n partea de rsrit a orasului se afl Aeroportul International Iasi, primul aeroport din zonaMoldovei din punct de vedere al traficului, cu o aerogar modernizat si cu un proiect derealizare a unei piste de aterizare de 3000 m.

Din Iasi se asigur legturi directe cu Bucuresti, Budapesta, Timisoara si Viena iar n timpulsezoanelor turistice alte destinatii sunt completate prin zboruri charter.

Transportul rutier

Reteaua de strzi a orasului, dezvoltat n ultimii 50 ani, o continu pe cea din evul mediu,asigurnd un trafic fluent, cu exceptia orelor de vrf, cnd numrul tot mai mare al masinilor

duce la producerea unor mari ambuteiaje (mai ales n intersectiile din Centru, Gar, Podu Ros,Podu de Piatr, Fundatie, Elena Doamna, Baza 3, Testura).

Exist planuri pentru realizarea unei autostrzi Est-Vest (Autostrada A4), ce va face legturacu "Autostrada Transilvania" (Autostrada A3), la Trgu Mures, a unei sosele de centur, cares preia traficul greu din oras si pentru realizarea pasarelei Octav Bncil, care s faclegtura ntre cartierele Alexandru si Pcurari, cu nceperea lucrrilor planificat pentrunceputul anului 2008.

Transportul n comun

n anul 1898 Primria ncheie primul contract cu firma german A.E.G. Berlin, pentrurealizarea transportului cu tramvaie electrice la Iasi.

Astazi, transportul n comun este asigurat prin tramvaie, autobuze si maxi-taxi, de ctre RegiaAutonoma de Transport Public RATP Iasi si prin autobuze si maxi-taxi de catre operatorul

privat Unistil. Printr-un imprumut de la BERD s-a nceput reabilitarea infrastructurii rutiere amunicipiului si a cilor de rulare tramvai.

Tramvaie

Liniile de tramvai fac legtura ntre majoritatea cartierelor orasului. n 1989, reteaua electricde tramvai din Iasi a atins maxima dezvoltare, cumulnd 35 km de cale dubl activ pe trasee.n 1997 linia de tramvai Podu Ros - CUG II a fost desfiintat, aceasta nefiind ngropat si

putnd fi folosit, desi este izolat ca urmare a nlturrii macazului din Podu Ros. RondulVechi CUG I este abondonat si nefunctional, fiind ngropat n unele prti sub pmnt.

Toat reteaua din Iasi are ecartament metric.

Ca urmare a lucrrilor de reabilitare a liniei de tramvai, ncepute n 2008, circula iatramvaielor pe anumite sectoare a fost oprit pn la terminarea lucrrilor.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Aeroportul_int_iasi.jpg


29/54

Tramvai GT4 pe traseul 2

Tramvai GT4 pe traseul 5

Parcul actual de tramvaie detinut de catre RAPT Iasi:

ModelNr.total

Nr.n uz

Nr. nconservare

Nr.casate

Provenient Observatii

GT4 95 95 0 0Stuttgart,Augsburg, Halle

GT5 12 11 0 1 Augsburg vagonul 366 pentru piese
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Iasi_tramvai_excursie_2.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Iasi_tramvai_excursie_2.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Iasi_tramvai_excursie.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Iasi_tramvai_excursie.jpg


30/54

ST7 10 10 0 0 Darmstadt




Be 4/4 9 9 0 0 Bernaaduse prin programul "Donatie detramvaie"

Be 8/8 5 4 0 1 Bernaaduse prin programul "Donatie detramvaie"; vagonul 711 este folosit

pentru piese

TatraT4R

26 2 9 15 Cehoslovacia cumprate noi

Tatra

T4D25 7 18 0 Halle

Timis 6 0 2 4 Timisoaracumprate noi; au mai rmas doar6 n depou, restul fiind casate sidescompletate

V2A 1 0 1 0 Cluj-Napoca,Oradea

modernizate la Nicolina S.A., Iasi;un singur vagon n depou, restulfiind casate si descompletate

AEG 2 1 1 0restaurat la RATP Iasi, una ncurs de reabilitare

ITB 1 1 0 0restaurat la RATP Iasi, ultimulvagon ITB rmas, restul fiindcasate si descompletate
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tatra&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tatra&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1


31/54

Total 206 153 31 22

Troleibuze

n 2005 circulatia troleibuzelor a fost sistat, desi exista aici o retea foarte extins. Reteaua aintrat n conservare, dar pe unele trasee s-a nceput dezafectarea acesteia.

Autobuze

Autobuz MAZ al RATP

Parcul de autobuze RATP Iasi este format din 50 autobuze noi tip MAZ, 30 autobuze de tipRenault R312achizitionate din Paris si 9 autobuze Mercedes O405 achizitionate din SaSebastian.Unistil este un operator privat de transport public cu autobuze.

Traseele de autobuz din Iasi:

Linie Traseu Lungime Operator

19 Rond Canta - Podu Ros - Frigorifer - Rond CUG I 27,60 km RATP Iasi

28 Rond Copou - Podu Rod - Piata ACB - Rond Dacia 19,60 km RATP Iasi

30 Rond Canta - Nicolae Iorga - Bucium 21,20 km RATP Iasi
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Renault_R312&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Renault_R312&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unistil&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_19_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_28_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_30_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Iasi_MAZ_bus_3.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Iasi_MAZ_bus_3.jpghttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Renault_R312&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unistil&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_19_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_28_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_30_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1


32/54

41 Rond Copou - Podu Ros - Rond CUG II 20 km RATP Iasi

41b Rond Copou- Podu Ros - Rond CUG II - Blocuri Ciurea cca. 25 km RATP Iasi

43 Rond Pcurari - Piata Independentei - Iulius Mall - CUG I 27,60 km RATP Iasi

43b Rond Copou - Piata Independentei - Iulius Mall - CUG I cca. 25 km RATP Iasi

43cEra Shoping Center - Rond Pcurari - Piata Independentei - IuliusMall - CUG I

cca. 30 km RATP Iasi

27 CUG II - Ttrasi Sud Unistil

29 Tomesti - Baza 3 - Podu Ros Unistil

44 Piata Dacia - CUG II Unistil

121 Dacia - Pasajul Nicolina- Podu Rou- Ttrasi Sud Unistil

Politic

Consiliul local al municipiului Iasieste compus din 27 de consilieri, mprtiti astfel:

Partid Locuri Componen a Consiliului

PD-L 12

Partidul Social Democrat 11

Partidul National Liberal (PNL) 4
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_41_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_41b_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_43_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_43b_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_43c_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_27_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unistil&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_29_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unistil&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_44_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unistil&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_121_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unistil&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_41_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_41b_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_43_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_43b_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_43c_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=RATP_Ia%C8%99i&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_27_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unistil&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_29_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unistil&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_44_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unistil&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Traseul_121_(Ia%C8%99i)&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Unistil&action=edit&redlink=1


33/54

Sport

Stadionul Emil Alexandrescu, terenul Politehnicii Iasi Fotbal: Clubul sportiv Politehnica Iasi, echip de fotbal n Liga II

Alte sporturi: Asociatia Universitar Shotokan Karate Iasi public revista de arte martiale Samurai

magazine. Echipa de baschet Poli Millenium Iasi. Echipa de rugby Poli Agro Iasi. Echipa de volei feminin Penicilina Iasi. Echipa de baschet feminin National Iasi.

Cluburi de scrabble: C.S. Argus Trgu Frumos si Asociatia Clubul Sportiv WestMoldavia Comunitatea Parkour Iasi Echipa de scrim Clubul Sportiv Municipal Iasi (CSMI). Scoala de zbor WeFlyRo - Iasi

Personalitti marcante

Mihai Eminescu (1850-1889) - poet, socotit de cititorii romni si de critica literardrept cel mai important scriitor romantic din literatura romn.

Ion Creang (1837 - 1889), povestitor romn, considerat drept unul dintre clasiciiliteraturii romne. Recunoscut datorit basmelor, povestilor si povestirilor sale, IonCreang a intrat n istoria literaturii romne, n principal, datorit operei autobiografice"Amintiri din copilrie". A locuit n cartierul Sicu, n asa-numitaBojdeuc

George Emil Palade (1912), biolog american de origine romn, nscut la Iasi , laureatal Premiului Nobel pentru Fiziologie si Medicin (1974) pentru descoperirile sale n

biologie, n special pentru functionarea ai structura celulelor (ribozom).

Emil Racovit , savant , biolog si explorator romn , considerat ntemeietorulbiospeologiei , nscut la Iasi n anul 1868 , primul romn ajuns n Antarctica, camembru al expeditiei "Belgica" (1897-1899) , academician si presedinte al AcademieiRomne. Una din insulele descoperite de expeditionari a fost numit dup numele

profesorului lui Emil Racovit , geologul Grigore Coblcescu .
http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Stadionul_Emil_Alexandrescu.jpghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Stadionul_Emil_Alexandrescu.jpg


34/54

Emanoil Bardasare , pictor , nepotul pictorului Gheorghe Panaiteanu Bardasare .

De Iasi si-au mai legat destinul importante personalitti, precum:

autori si oameni de cultur romni - I. L. Caragiale, Gheorghe Asachi, Vasile

Alecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Spiru Haret, Emil Grleanu, Vasile Conta,Titu Maiorescu, Garabet Ibrileanu, George Toprceanu, Nicolae Iorga, MihailSadoveanu, Otilia Cazimir, Ionel Teodoreanu, Costache Negruzzi, AlexandruPhilippide, Petru Poni, Nicolae Gane, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Dimitrie Gusti,Constantin Stamati, Barbu Fundoianu, Mihai Codreanu.

artistii -Theodor Pallady ,Clin Alupi, Corneliu Baba, Nicolae Tonitza, Octav Bncil,Constantin Stahi, Camil Ressu, Stefan Dimitrescu, Ion Iancus,Sabin Blasa

cronicarii- Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Milescu Sptarul, Ion Neculce siDimitrie Cantemir

importanti oameni de stat- Mihail Koglniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Petre P. Carp,Gheorghe I. Brtianu, Lascr Catargiu

mitropolitii- Varlaam , Dosoftei, Veniamin Costachi si Iosif Naniescu

savanti celebri precum- Stefan Procopiu , Ion Ionescu de la Brad , Ernest Juvara ,Grigore Coblcescu ,Petru Poni , Dimitrie Ioan Mangeron

medicii celebri- C. I. Parhon si Grigore T. Popa

scriitori, artisti si intelectuali contemporani - Florica Musicescu, Marian Rlea, IosifSava, Emil Brumaru, Ioan Petru Culianu, Ovidiu Lipan, Alina Mungiu-Pippidi,Alexandru Arsinel, Constantin Ciopraga, Lelia Mossora, Adrian Paduraru, CristianMungiu

patriarhii- Teoctist Arpasu si Daniel Ciobotea fotbalisti- Vasile Iordache matematician si astronom romn, membru corespondent din 1889 al Academiei

Romne, Neculai Culianu

Orase nfrtite cu Iasi

Municipiul Iasi este nfrtit cu 20 localitti din ntreaga lume:

Assiut,Egipt Atlanta,Statele Unite Chisinu,Republica Moldova Filacciano, Italia Forano, Italia Ierihon,Israel Ilioupoli,Grecia Isfahan,Iran Kozani,Grecia
http://ro.wikipedia.org/wiki/Assiuthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atlanta,_Georgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atlanta,_Georgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chi%C8%99in%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filaccianohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Foranohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ierihonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Israelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Israelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ilioupolihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ilioupolihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Greciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Isfahanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Isfahanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kozanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Greciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Greciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Greece.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Iran.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Greece.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Israel.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Italy.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Italy.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Moldova.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_the_United_States.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Egypt.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Assiuthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Egipthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Atlanta,_Georgiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Statele_Unite_ale_Americiihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Chi%C8%99in%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Filaccianohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Foranohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ierihonhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Israelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ilioupolihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Greciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Isfahanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iranhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Kozanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Grecia


35/54

Morlupo, Italia Nazzano, Italia Padova,Italia Peristeri, Grecia Poitiers,Franta Qubec,Canada Sant'Oreste, Italia Torrita Tiberina, Italia Villeneuve d'Ascq,Franta Vinita, Ucraina X'n,China

Consulate in Iasi

Att nainte, ct si dup Unirea Principatelor din anul 1859, au existat misiuni diplomaticepermanente n capitala Moldovei, ca de exemplu un viceconsulat francez (deschis n 1798),consulatul Austriei sau cel al Statelor Unite ale Americii (1873).

n prezent, functioneaz la Iasi urmtoarele reprezentante diplomatice:

Consulatul General al Moldovei

Consulate Onorifice:

Consulatul Onorific al Republicii Ungare Vice Consulatul Onorific al Republicii Italia

Consulatul Onorific al Republicii Pakistan

Iasi- puncte de referinta istorica

sapaturile arheologice atesta existenta asezarilor omenesti pe actualul teritoriu alMunicipiului Iasi inca din paleolitic

1408 - prima atestare a Iasului intr-un document emis la curtea domnitoruluiAlexandru cel Bun

1565 - in timpul celei de a doua domnii a lui Alexandru Lapusneanu, Iasul devinecapitala Moldovei, fiind un puternic centru economic, politic si cultural al vremii.

5 ianuarie 1859 - Colonelul Al. I. Cuza este ales la Iasi domn al tarii Moldovei de catreCamera Electiva

dupa Unirea Principatelor Romane la 24 ianuarie 1859, Iasul a functionat ca o capitalaa Moldovei pana la unificarea administrativa din anul 1862.

1860 - este infiintata la Iasi prima universitate din Romania de catre domnitorul Al. I.Cuza

11 noiembrie 1916 - in timpul Primului Razboi Mondial, Curtea Regala, Parlamentulsi Guvernul Romaniei se retrag din Bucuresti la Iasi.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Morlupohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nazzanohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Padovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Padovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Peristerihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Greciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poitiershttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ora%C8%99ul_Qu%C3%A9bechttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sant'Orestehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Torrita_Tiberinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Villeneuve_d'Ascqhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Villeneuve_d'Ascqhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vini%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/X%C4%AB'%C4%81nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Pakistan.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Italy.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Hungary.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Moldova.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_the_People%27s_Republic_of_China.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Ukraine.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_France.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Italy.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Italy.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Canada.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_France.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Greece.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Italy.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Italy.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Flag_of_Italy.svghttp://ro.wikipedia.org/wiki/Morlupohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nazzanohttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Padovahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Peristerihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Greciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poitiershttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ora%C8%99ul_Qu%C3%A9bechttp://ro.wikipedia.org/wiki/Canadahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sant'Orestehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Torrita_Tiberinahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Villeneuve_d'Ascqhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Vini%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ucrainahttp://ro.wikipedia.org/wiki/X%C4%AB'%C4%81nhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Popular%C4%83_Chinez%C4%83


36/54

Informatii generale

Regiune: Nord Est Resedinta: Iasi

Asezare: n partea de est a Moldovei, pe rul Bahlui, afluent al Jijiei care se vars nPrut; este legendarul oras al celor 7 coline: Cettuia, Galata, Copou, Bucium, Sorogari,Repedea si Breazu

Populaia: 305.978 locuitori

Sprafaa: 5.476 km

Coordonate: 47944N 273520E

Cuprinde: 2 municipii (Iasi, Pascani), 3 orase (Hrlu, Podu Iloaiei, Trgu Frumos), 93comune

Orae nfrite: Poitiers (Frana), Xian (China), Vinita (Ukraina), Padova (Italia),Assiut (Egipt), Isfahan (Iran), SantOreste (Italia), Nazzano (Italia), Torrita Tiberina(Italia), Filacciano (Italia), Forano (Italia), Morlupo (Italia), Athens (Grecia), Georgia(USA), Quebec (Canada), Peristeri (Grecia), Villeneuve dAscq (Frana), Jerico(Palestina)

Municipiul Iai este cel de-al doilea ora din ar ca numr de locuitori, dar i dinpunct de vedere culural, istoric i academic.

Al doilea centru universitar din Romnia


37/54

Asezare geograficaIasul ofera o imagine unica prinasezarea sa. Situat in NE tarii, seintinde pe sapte coline domoale, asemeneaorasului Roma.

.Cai de accesDrum national DN28 (de la Roman) si DN24 (dela Vaslui), Cale ferata, Aeroport..Suprafata3.770 ha.Populatia339.889 locuitori (recensamant 2002)

IstorieCine vrea sa descopere Iasul va intra aici ca pe o imensa poarta a istoriei noastre.

La Iasi "fiecare piatra vorbeste de trecut", prin numarul mare de manastiri, muzee, casememoriale. De aceea, putem spune ca orasul Iasi este un veritabil muzeu national, prin comorile

de istorie si de arta pe care le are.

"Sunt romani care n-au fost niciodata la Iasi, desi n-ar trebui safie nici unul, caci cine n-a fost aici nu poate sa strabata cu intelegerefoile celor mai frumoase cronici, nu se poate patrunde dupa cuviinta

de spiritul trecutului nostru care traieste n acest loc mai viu si maibogat decat oriunde aiurea [...]. In constiinta lui nationala ar fi olipsa daca el n-ar fi vazut orasul care a fost si-si zice inca astazi, cumandrie, capitala Moldovei..."

Nicolae Iorga

Multe din evenimentele importante din istoria romanilor s-au petrecut la Iasi, capitala aMoldovei, timp de trei secole (1564-1862).

Pe aici au pasit Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Lapusneanu,Vasile Lupu si alti straluciti voievozi ai Moldovei.

Desi a cunoscut multe momente de cumpana, Iasul a renascut de fiecare data, devenind astazi

un oras modern.Iasul este si orasul marilor idei, al marii uniri, al celei mai vechi universitati, al primului

spectacol de teatru in limba romana, al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ticau).Aici se afla biserica Trei Ierarhi, ca marturie a gusturilor estetice ale unor domnitori de-ainostri, Catedrala Mitropolitana, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa

Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei si cu ecouri de vers eminescian (Teiul luiEminescu si Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George

Toparceanu", "Mihail Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitara "Mihai Eminescu",fondata ca biblioteca a Academiei Mihailene.

PersonalitatiIn Iasi au trait si s-au format oameni ca Varlaam, Dosoftei, Grigore Ureche, Miron Costin,

Nicolae Milescu Spatarul, Ion Neculce, savantul de renume european Dimitrie Cantemir. Tot de


38/54

aici s-au ridicat de-a lungul vremurilor Gh. Asachi, Mihail Kogalniceanu, Al. Ioan Cuza, VasileAlecsandri, Alecu Russo, A. D. Xenopol, Vasile Conta, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion

Creanga, G. Ibraileanu, M. Sadoveanu, N. Iorga, M. Ralea, dr. C. I. Parhon, Horia Hulubei, Gr.Cobalcescu, Petru Poni, Radu Cernatescu, Otilia Cazimir, I. Teodoreanu, Costache Negruzzi,

Al. Philippide, Emil Racovita.Singurul roman care a primit premiul Nobel, George Emil Palade, s-a nascut in Iasi.


39/54


40/54

Palatul Culturii


41/54

Stema

Pozitia


42/54

Obiectiv turistic: Biblioteca Central Universitara "Mihai Eminescu

Prezentare:Noiane de jurnale, reviste si lucrari ce au vazut cerneala tiparului subnestinsa lumina a batranului nostru targ se pastreaza ca adevarate comori perafturile primitoare ale Bibliotecii "Mihai Eminescu".

Multe carti iesite din tiparnitile vremii ce au contribuit la ridicarea culturala aBalcanilor se adauga unei impresionante colectii de carti.La data de 1 februarie 2006 biblioteca detinea in total 2.426.209 unitatibibliografice ce contribuie la satisfacerea nevoilor intelectuale de informare sicercetare.Lacas de cultura, Biblioteca Central Universitara asigura baza documentaranecesara procesului de invatare.Desi, initial, aceasta biblioteca a fost conceputa ca Institut geografic(de aiciprovine constructia cupolei, unde s-ar fi instalat lunete si o statie de radio) sauInstitut de stiinte-Fundatia "Regele Ferdinand I"-asa cum a fost construita era inprimul rand, destinata sa adaposteasca "o vasta biblioteca cu cea mai moderna

organizare".Astazi gazduieste filiale iesene a trei institutii: British Council, Biblioteca GermanaIasi, Centrul de consiliere educationala al comisiei Fullbright.Marele poet Eminescu a fost pentru un timp directorul constiincios al Bibliotecii ceii poarta astazi cu fala numele. Traia mai mult in Biblioteca, de dimineata panatarziu noaptea, cercetand cu aviditate rafturile de carti si manuscrise.Biblioteca construita intre 1930-1934 de inginerul Emil Pragner, dupa planurilearhitectului C-tin Jotzu e una din cele patru biblioteci centrale din Romania.Interiorul acestui monument arhitectonic este lucrat in marmura de Carrara simozaic venetian, iar exteriorul este impodobit cu sobre si elevate coloane in stilionic, pilastri neodorici, mici frontoane triunghiulare si medalioane cu ctitori aineamului nostru si intemeietori ai culturii nationale.Biblioteca urmeaza Colegiului Trei Ierarhi si Academiei Mihailene pastrandu-sirangul de biblioteca universitara din 1860 si ridicata la rang de biblioteca centrala.Isi va inchide portile deseori datorita cutremurelor sau a razboiului din 1944 darse redeschide si are in plan tezaurizarea memoriei culturale, coordonareametodologica si cercetarea bibliologica si biblioeconomica, realizand aceasta prinachizitionarea, organizarea si asigurarea accesului la o mare varietate deinformatii.Cititorii au acces la cataloage pentru toate categoriile de documente, imprumut depublicatii la domiciliu, acces la colectii in sali de lectura.

Biblioteca Central Universitara adaposteste in depozitele sale o piesa rara, olucrare de o exceptionala valoare pentru cultura romaneasca: "Evanghelia cuinvatatura de Coresi" tiparita in 1581, fiind cea mai veche carte romaneascaexistenta la Iasi.Dimensiunea comorilor culturale e completata la superlativ de pagini din"Cazania lui Varlaam", prima carte aparuta in 1643 la prima tipografie dinMoldova, la Casa Dosoftei, adusa de domnitorul Vasile Lupu in 1641. Aceste douacarti sunt printre cele mai valoroase lucrari aflate in patrimoniul bibliotecii ce sepot vizita in sectia de colectii speciale din cadrul Bibliotecii Centrale.Biblioteca "Mihai Eminescu" inseamna traditie si continuitate, invatamant,cercetare si cultura contribuind la renumele Iasului de "capitala culturala".


43/54

Biserica Banu

Un important monument istoric si de arhitectura al Iasului este biserica Banu, atestatadocumentar din anul 1638, in perioada domniei lui Vasile Lupu.

Biserica e situata intre strada Lapusneanu si strada Banu, avand ca vecini o gradina de vara siterenul sportiv al Liceului National.Biserica a fost arsa in timpul invaziei cazace, fiind construita din piatra in jurul anului 1800 lainitiativa mitropolitului Iacob Stamatti, de catre banul Savin Smuncila, cu hramul "DuminicaTuturor Sfintilor".Aceasta impozanta constructie, avand 37m lungime, 12.5m latime iar inaltimea acoperisuluide 16m si turnul clopotnita ridicat cu inca 3m, este amplasata pe o suprafata de 365 metri

patrati.Actualul edificiu religios, ale carui origini dateaza din 1705, a fost inaltat in anul 1802 si esteconsiderat drept reprezentativ pentru barocul tardiv romanesc.Biserica anterioara, din barne de stejar, a fost ridicata de Savin Zmucila vel ban la 1705, pe

platforma ce se intindea pana la marea "rapa" din marginea orasului, astazi Rapa Galbena.Devenind foarte neincapatoare si deteriorandu-se, biserica din lemn a lui Savin Banu,denumita biserica "calicilor", a fost inlocuita cu una din piatra, asemanatoare, ca dimensiuni,

bisericii Sf. Gheorghe si altor monumente din jur.Pentru planurile si supravegherea constructiei, mitropolitul Iacob Stamate a apelat la unarhitect vestit din Ardeal, Hee Leopold, care a conceput un edificiu grandios in spirit baroc.Deasupra nartexului se afla turnul clopotnita ridicat in 1882, iar in interior are trei bolticoncave cu amvon iesit din perete.In ornamentatia exterioara stilul baroc este evident la ferestrele mari si luminoase, cu cornisa

baroca si cu acoperis in sarpanta.Pictura si sculptura din catapeteasma este realizata in stil neoclasic de pictorul Eustatie Altine.Biserica Banu a ramas in istoria Iasului ca un lacas care se ingrijeste in mod deosebit de ceinevoiasi.


44/54

Remarcabil exemplu de arhitectura urbana ce a trecut dincolo de perioada stilului barocatingand noul stil al secolului al XVII-lea, clasicismul, biserica Banu poarta amprenta culturiisi civilizatiei europene, imbogatind patrimoniu spiritual si artistic al Iasului.

Biserica Sfantul Nicolae Domnesc

"Toata podoaba acestui oras este multimea bisericilor, care ating numarul de 60, cat si saptemanastiri mai vestite, pe langa cele ce se vad in afara orasului [...]."Paul Beke

La restaurarea bisericii Iasul a suferit o mare pierdere arhitecturala. Biserica Sfantul Nicolaeera atat de cunoscuta in lumea ortodoxa deoarece "la aceeasi ora dinaintea acelorasi ochi seoficia Sfanta Liturghie a ortodoxiei in trei limbi, in trei capele la rand: in mijloc se slujea inlimba veche greceasca, de o parte in limba slavona, de alta parte in limba romana, cele treilimbi principale ale ortodoxiei vorbeau deodata in lauda Domnului". A fost construita dinvointa lui Stefan cel Mare intre 1 iunie 1491 si 10 august 1492.Datorita vechimii sale a infruntat o multime de incendii, cutremure si vicisitudini care auadus-o intr-o stare grava de ruinare. Descoperita si ruinata ramanea astfel pana la domnia luiAntonie Ruset care prin 1676 incepea repararea ei.Astfel se prefacea artexul mai mare decat biserica adaugand la intrare "d

Documents

Inceputurile Iasului