incluziunea socială în România - Ministerul Muncii · 2019-03-07 · 1.2. Măsuri adoptate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale în domeniul protecției sociale a salariaților

Direcția Politici Servicii Sociale

Serviciul incluziune socială, inovare socială și programe cu

organisme internaționale

Raport privind

incluziunea socială în România

în anul 2017

București

2019

INTRODUCERE

În scopul creșterii incluziunii sociale și al reducerii numărului de persoane expuse riscului de

sărăcie, Guvernul României urmărește să acopere o arie cât mai largă de probleme strâns legate de

incluziunea socială: aspecte socio-culturale, de locuire, sănătate, ocupare, educație, creșterea

natalității și diminuarea abandonului, promovarea și protejarea drepturilor tuturor copiilor, pentru

o rezolvare cât mai bună a problemelor cu care se confruntă indivizii și familiile, din punct de

vedere social și economic.

În capitolul 1 al acestui raport sunt prezentate politicile sociale și programele implementate în anul

2017 de Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Se poate constata că o parte însemnată din resursele

bugetare au fost îndreptate către măsuri adresate persoanelor care s-au confruntat cu situații de

dificultate, din care amintim: acordarea indemnizației sociale minime pentru pensionari, măsurile

de stimulare a angajării persoanelor aflate în șomaj sau în pericol de pierdere a locului de muncă,

majorarea salariului minim brut pe economie garantat în plată, precum și măsurile din domeniul

asistenței sociale.

Impactul acestor politici publice în anul 2017 a fost semnificativ: a avut loc o evoluție favorabilă a

indicatorilor utilizați pentru monitorizarea Strategiei Europa 2020. În anul 2017, comparativ cu

anul 2008, numărul de persoane care se confruntă cu riscul de sărăcie și excluziune socială în

România a cunoscut o reducere de 2.075 mii persoane, iar ponderea acestora în totalul populației

(rata riscului de sărăcie sau excluziune socială) a scăzut cu 8,5 puncte procentuale.

Al doilea capitol conține o analiză a evoluției indicatorilor de incluziune socială din România.

Având în vedere caracterul multidimensional al procesului de incluziune socială, în elaborarea

legislației naționale referitoare la sistemul de indicatori de incluziune socială s-a urmărit să se

reflecte situația socială din România în următoarele domenii: condiții de viață, sănătate, ocuparea

forței de muncă, educație, justiție și locuire.

Ultimul capitol prezintă situarea României comparativ cu celelalte țări europene, cu ajutorul

indicatorilor de incluziune socială calculați în conformitate cu legislația europeană.

Raportul a fost elaborat de Direcția Politici Servicii Sociale din cadrul Ministerului Muncii și

Justiției Sociale, pe baza informațiilor transmise de direcțiile de specialitate din minister cu atribuții

în domeniile ocupării forței de muncă, asigurărilor sociale, salarizării, beneficiilor sociale,

tehnologiei informației, precum și de instituțiile aflate în subordinea/sub autoritatea M.M.J.S., și

anume: Casa Națională de Pensii Publice, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă,

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, Autoritatea Naţională pentru Protecţia

Drepturilor Copilului şi Adopţie, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială.

CUPRINS

CAPITOLUL I.

PROGRAME IMPLEMENTATE ÎN ANUL 2017 DE MINISTERUL MUNCII ȘI

JUSTIȚIEI SOCIALE, ÎN SCOPUL CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE 3

1.1 Programe implementate în domeniul ocupării forței de muncă 4

1.1.1 Prevederi legislative în domeniul ocupării forței de muncă, în vigoare în anul

2017 4

1.1.2 Indicatori privind ocuparea și șomajul în anul 2017 15

1.1.3 Măsuri realizate în anul 2017 în domeniul ocupării forței de muncă 21

1.2. Măsuri adoptate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale în domeniul protecției

sociale a salariaților 44

1.3. Prestații sociale acordate în domeniul asigurărilor sociale de stat 46

1.3.1. Măsuri implementate în sistemul public de pensii în anul 2017 47

1.3.2. Indemnizația socială pentru pensionari 48

1.3.3.Indicatori privind plățile efectuate de Casa Națională de Pensii Publice 50

1.3.4. Evoluția indicatorilor privind sistemul public de pensii 56

1.4. Programe implementate în domeniul asistenței sociale 61

1.4.1. Prevederi legislative adoptate în anul 2017 în domeniul asistenței sociale 61

1.4.2. Beneficiile de asistență socială acordate în anul 2017 din bugetul

Ministerului Muncii și Justiției Sociale, prin Agenția Națională de Plăți și Inspecție

Socială 63

1.4.3. Servicii sociale finanțate în anul 2017 din bugetul Ministerului Muncii și

Justiției Sociale, prin Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială 82

1.4.4. Sume cheltuite pentru beneficii și servicii sociale din bugetul Ministerului

Muncii și Justiției Sociale, prin bugetul Agenției Naționale de Plăți și Inspecție

Socială 84

1.4.5. Măsuri de protecție socială pentru persoanele cu dizabilități, raportate de

Autoritatea Națională pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități 85

1.5. Măsuri privind protecția specială a copiilor, raportate de Autoritatea Națională

pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție 90

1.6. Proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile derulate de Ministerul

Muncii și Justiției Sociale în anul 2017 97

CAPITOLUL II.

SITUAȚIA SOCIALĂ DIN ROMÂNIA, REFLECTATĂ DE INDICATORII

DE INCLUZIUNE SOCIALĂ CORESPUNZĂTORI ANULUI 2017 102

2.1. Indicatorii de incluziune calculați conform legislației naționale 102

2.2. Analiza datelor statistice privind indicatorii de incluziune socială 107

2.3. Analiza indicatorilor privind sărăcia relativă 111

CAPITOLUL III.

SITUAREA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL EUROPEAN, DIN PUNCT DE

VEDERE AL INDICATORILOR DE INCLUZIUNE SOCIALĂ, ÎN ANUL

2017 115

3.1. Obiectivele Strategiei Europa 2020 115

3.2. Indicatori statistici privind incluziunea socială, utilizați pentru monitorizarea

Strategiei Europa 2020 116

3.3 Situarea României comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene 118

Direcția Politici Servicii Sociale 3

CAPITOLUL 1

PROGRAME IMPLEMENTATE ÎN ANUL 2017 DE MINISTERUL MUNCII ŞI

JUSTIŢIEI SOCIALE ÎN SCOPUL CREȘTERII INCLUZIUNII SOCIALE

Ministerul Muncii și Justiției Sociale (M.M.J.S.) se organizează și funcționează potrivit Hotărârii

Guvernului nr. 12/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii și Justiției

Sociale, cu modificările și completările ulterioare, ca organ de specialitate al administrației publice

centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului.

Misiunea instituțiilor cu prerogative în sectorul muncii și justiției sociale este:

„Misiunea M.M.J.S. constă în identificarea, elaborarea și promovarea strategiilor și politicilor

Guvernului în domeniul muncii, familiei, protecției sociale, persoanelor vârstnice, egalității de

șanse, relațiilor de muncă prin aplicarea principiului justiției sociale și în deplină concordanță cu

politicile comunitare, prevederile Programului de Guvernare și principiile ordinii de drept și ale

democrației. În contextul promovării principiului justiției sociale, M.M.J.S. acționează pentru

asigurarea unei interacțiuni pozitive și dinamice a politicilor sociale și de ocupare a forței de muncă,

în vederea îmbunătățirii calității vieții tuturor cetățenilor, asigurării coeziunii sociale și reducerii

sărăciei și a riscului de excluziune socială prin asigurarea unui sistem social și de ocupare de

calitate, echitabil și accesibil pentru toți cetățenii“

Programul de guvernare 2017-2020 prezintă următoarea viziune a Guvernului pentru sectorul

muncii și justiției sociale:

„Impunerea unui nivel de trai cât mai ridicat pentru toți cetățenii trebuie să fie obiectivul

fundamental al României. Ne vom continua demersurile pentru a realiza o piață a muncii incluzivă

și reducerea inegalităților prin promovarea unor politici publice coerente și realiste, care să

determine o piață a muncii performantă, dinamică și flexibilă, ceea ce va asigura accesul majorității

cetățenilor la locuri de muncă de calitate, în funcție de competențele și abilitățile lor, la venituri

decente și fără discriminare” .

M.M.J.S. a asigurat în anul 2017, în concordanţă cu prevederile Programului de Guvernare 2017-

2020, precum şi cu obligaţiile României ce decurg din statutul de stat membru al Uniunii Europene

următoarele:

- crearea unor relații de muncă flexibile și a unei game largi de oportunități pe piața muncii;

- elaborarea și promovarea politicilor în domeniul ocupării forței de muncă, formării și

mobilităţii profesionale a adulţilor, migrației forţei de muncă și economiei sociale;

- gestionarea beneficiilor de asistență socială și a fondurilor necesare plății acestora,

elaborarea actelor normative în domeniul asistenței sociale, precum și compatibilizarea


măsurilor din domeniu cu modele de bună practică de la nivelul Uniunii Europene și din

alte state;

- reglementarea şi coordonarea sistemului public de pensii, prin elaborarea legislației şi

metodologiei de aplicare a prevederilor legale în domeniul pensiilor, altor drepturi de

asigurări sociale, precum şi a celor acordate prin legi speciale;

- aplicarea legislaţiei în domeniul relaţiilor de muncă, asigurarea relaţiei funcţionale cu

Parlamentul și alte instituții;

- consolidarea parteneriatului social şi educarea părţilor la cultura dialogului, în strâns

parteneriat cu statele europene şi cu Organizația Internațională a Muncii;

- accesul la date statistice în domeniu, la informaţii de interes public, în relația cu cetățenii,

organizațiile nonguvernamentale și cu mass-media.

1.1 Programe implementate în domeniul ocupării forței de muncă

Obiectivul politicii naționale în domeniul ocupării forței de muncă este de a asigura oportunități

persoanelor care pot să fie active pe piața muncii, pentru a participa deplin la viața economică,

socială și culturală a României.

Politica națională în materie de ocupare a forței de muncă se bazează pe un pachet de măsuri

specifice, destinate stimulării ocupării forței de muncă, focalizat pe sprijinirea persoanelor aflate în

căutarea unui loc de muncă, aparținând unor categorii defavorizate ale populației (tineri absolvenți,

persoane cu vârsta peste 45 de ani, persoane care desfășoară activități în mediul rural, persoane cu

dizabilități, tineri supuși riscului de marginalizare socială, persoane care sunt unici susținători ai

familiilor monoparentale etc.).

1.1.1 Prevederi legislative în domeniul ocupării forței de muncă, în vigoare în anul 2017

Actele normative care reglementează politicile și măsurile din domeniul ocupării forței de muncă

au fost în anul 2017, în principal, următoarele:

Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de

muncă, cu modificările și completările ulterioare, care prevede:

I. Măsuri pentru creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de

muncă:


informarea și consilierea profesională reprezintă un ansamblu de servicii acordate gratuit

persoanelor în căutarea unui loc de muncă ce au ca scop furnizarea de informații privind

piața muncii, evoluția ocupațiilor, profilarea şi încadrarea în nivelul de ocupabilitate: uşor

ocupabil, mediu ocupabil, greu ocupabil şi foarte greu ocupabil; dezvoltarea abilității și

încrederii în sine a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în vederea luării de către

acestea a deciziei privind propria carieră, instruirea în metode și tehnici de căutare a unui

loc de muncă, îndrumarea pe parcursul procesului de integrare socioprofesională la noul

loc de muncă;

medierea muncii constă în oferirea de informații privind locurile de muncă vacante și

condițiile de ocupare a acestora prin publicarea, afișarea, organizarea de burse ale locurilor

de muncă șise acordă gratuit de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă;

formarea profesională este măsura prin care se asigură creșterea și diversificarea

competențelor profesionale ale persoanelor în căutarea unui loc de muncă în scopul

asigurării mobilității și reintegrării pe piața muncii;

evaluarea și certificarea competențelor profesionale dobândite pe alte căi decât cele

formale se realizează de agențiile pentru ocuparea forței de muncă prin centre de formare

profesională din subordinea acestora, care sunt autorizate ca centre de evaluare, centrele

regionale de formare profesională a adulților ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței

de Muncă, care sunt autorizate ca centre de evaluare, precum și prin persoanele juridice de

drept public sau privat autorizate ca centre de evaluare;

consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru

inițierea unei afaceri constă în acordarea, la cerere, a serviciilor juridice, de marketing,

financiare, metode și tehnici eficiente de management și alte servicii de consultanță;

completarea veniturilor salariale ale angajaților este adresată persoanelor cărora li s-a

stabilit dreptul la indemnizația de șomaj și care se angajează cu normă întreagă și, ca urmare

a angajării, le încetează plata indemnizației de șomaj. Acestea beneficiază, din momentul

angajării până la sfârșitul perioadei pentru care erau îndreptățite să primească indemnizația

de șomaj, de o sumă lunară, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, reprezentând

30% din cuantumul indemnizației de șomaj. De asemenea, absolvenții înregistrați la

agențiile pentru ocuparea forței de muncă, în situația în care se angajează cu normă întreagă,

pentru o perioadă mai mare de 12 luni, beneficiază, din bugetul asigurărilor pentru șomaj,

de o primă de încadrare. .Totodată, șomerii care nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj,

și care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă mai mare de 3 luni, ulterior datei

înregistrării la agenţiile pentru ocuparea forţei de munc, beneficiază de o primă de activare

în valoare de 500 lei, neimpozabilă;


stimularea mobilității forței de muncă constă în acordarea de prime de mobilitate

șomerilor înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, după cum urmează:

- primă de încadrare se acrodă persoanelor care se încadrează într-o localitate situată la o

distanță mai mare de 15 km de localitatea în care își au domiciliul sau reședința. Cuantumul

acesteia se calculează la 0,5 lei/km, dar nu mai mult de 55 lei/zi, proporţional cu numărul

de zile în care persoanele în cauză desfăşoară efectiv activitatea la angajatorul la care se

realizează încadrarea în muncă;

- primă de instalare se acrodă persoanelor dacă se încadrează în muncă, potrivit legii,

într-o altă localitate situată la o distanţă mai mare de 50 km faţă de localitatea în care îşi au

domiciliul sau reşedinţa şi, ca urmare a acestui fapt, îşi schimbă domiciliul ori îşi stabilesc

reşedinţa în localitatea respectivă sau în localităţile învecinate. Prima de instalare se

acordă în cuantum diferențiat:

a) 12.500 lei pentru șomerii care se încadrează în muncă, într-o altă localitate și își

schimbă domiciliul sau reședința;

b) 15.500 lei pentru șomerii care sunt însoțiți de membrii familiei care își schimbă

domiciliul;

c) în cazul în care ambii soți îndeplinesc condițiile de acordare a primei de instalare,

unul va primi 12.500 lei, iar celălalt va primi 3.500 lei;

Dacă angajatorul sau autoritățile publice locale sau centrale asigură locuință de serviciu sau

suportă cheltuielile aferente din fonduri proprii sau fonduri publice, șomerii care se

încadrează primesc o primă de instalare de:

3.500 lei pentru situațiile prevăzute la punctele a) și c);

6.500 lei pentru situația prevăzută la punctul b).

Prima de instalare se acordă în două tranșe:

50% din cuantumul stabilit la data instalării;

50% după expirarea perioadei de 12 luni de la angajare.

Cei care au locuința asigurată sau cheltuielile de cazare sunt suportate de angajator primesc

prima de instalare într-o singură tranșă la data instalării.

Prima de instalare se acordă şi persoanelor de cetăţenie română care şi-au exercitat dreptul

la liberă circulaţie a lucrătorilor în spaţiul Uniunii Europene şi Spaţiul Economic European

pe o perioadă de cel puţin 36 de luni.

Prima de încadrare și prima de instalare se acordă de acordă persoanelor care au domiciliul

sau reşedinţa ori îşi stabilesc noul domiciliu sau noua reşedinţă în zonele prevăzute în

Planul naţional de mobilitate, aprobat prin H.G nr. 903/2016.


Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de

muncă, cu modificările și completările ulterioare, a fost adnotată succesiv în anul 2017, după

cum urmează:

- Ordoanța de Urgență a Guvernului nr. 6/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte

normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate

din fonduri publice:

-a introdus prima de relocare, măsură de stimulare a mobilității forței de muncă destinată

tuturor șomerilor înregistrați la ANOFM, indiferent de domiciliu sau reședință, astfel încât

să poată fi reduse disparitățile intra și interregionale în materie de ocupare a forței de muncă.

Astfel, persoanele înregistrate ca şomeri la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă care se

încadrează în muncă, potrivit legii, într-o altă localitate situată la o distanţă mai mare de 50

km faţă de localitatea în care îşi au domiciliul sau reşedinţa şi, ca urmare a acestui fapt, îşi

schimbă domiciliul sau îşi stabilesc reşedinţa în localitatea respectivă sau în localităţile

învecinate acesteia, beneficiază de o primă de relocare, neimpozabilă, acordată din bugetul

asigurărilor pentru şomaj, egală cu 75% din suma destinată asigurării cheltuielilor pentru

locuire în noul domiciliu sau noua reşedinţă, dar nu mai mult de 900 lei, pentru o perioadă

de cel mult 36 de luni.

Prima de relocare se acordă persoanelor ale căror venituri nete lunare realizate de către

acestea în situaţia în care sunt persoane singure sau împreună cu familiile acestora nu

depăşesc suma de 5.000 lei/lună.

Modificările legislative au intrat în vigoare de la publicare în Monitorul Oficial, respectiv

din 25 ianuarie 2017.

- Legea nr. 172/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2016

pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru

şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă

A modificat și completat definiția tânărului NEET (engl. Not in Employment, Education or

Trainimg), după cum urmează: ”tânăr NEET - persoana cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până

la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ

şi nu participă la activităţi de formare profesională;"

Exdinterea cu un an a vârstei până la care un tânăr care îndeplinește celelalte condiții este

considerat NEET s-a realizat în vederea corelării cu Planul de implementare a Garanției pentru

Tineret 2017-2020, elaborat ca urmare Recomandării Consiliului din 22 aprilie 2013.

Modificările legislative au intrat în vigoare de la publicare în Monitorul Oficial, respectiv din

19 iulie 2017.


- Legea nr. 250/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2017

pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor

măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate din fonduri publice

-A introdus încheierea, în scris, de către agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă cu fiecare

şomer de lungă durată înregistrat, care nu poate beneficia de Garanţia pentru Tineret, a

acordului de integrare în muncă, într-un termen ce nu va depăşi 18 luni de la data înregistrării

ca şomer.

Modificarea legislativă a avut la bază Recomandarea privind integrarea șomerilor de lungă

durată pe piața forței de muncă (2016/C 67/01), adoptată la data de 15 februarie 2016, își

propune să încurajeze statele membre în demersul de a înregistra șomerii de lungă durată la un

serviciu de ocupare a forței de muncă, în special printr-o mai bună informare și de a încheia un

acord de integrare în muncă cel târziu la 18 luni de la intrarea în șomaj, care ar trebui să

cuprindă cel puțin o ofertă individuală de servicii în vederea găsirii unui loc de muncă.

-A majorat cu 200% prima destinată absolvenţilor instituţiilor de învăţământ şi absolvenţii

şcolilor speciale, în vârstă de minimum 16 ani (denumită primă de inserție) care, în termen de

60 de zile de la absolvire, se înregistrează la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă şi care

se angajează cu normă întreagă pentru o perioadă mai mare de 12 luni (prima de inserție este

egală cu 1.500 lei, respectiv de 3 ori valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare la data

încadrării).

Prima de inserţie se acordă în două tranşe, astfel: a) o tranşă egală cu 50% din cuantumul

stabilit, la data angajării; b) o tranşă egală cu 50% din cuantumul stabilit, după expirarea

perioadei de 12 luni de la angajare.

Modificarea legislativă este în acord cu prevederile Programului de Guvernare 2017-2020,

publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 496/29.06.2017 la capitolul Politici Publice în

domeniul Muncii și Justiției Sociale, măsura 2 - Șanse reale pentru tineri.

Modificările legislative au intrat în vigoare de la publicare în Monitorul Oficial, respectiv din

14 decembrie 2017.

- Ordonanţa de Urgenţă nr. 95/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002

privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi pentru

modificarea Legii nr. 200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare

pentru plata creanţelor salariale

- A modificat definiția termenului ”asigurat” și a termenului ”stagiu de cotizare”. Astfel,

asiguratul este persoana fizică ce realizează venituri, potrivit legii, şi care este asigurată

obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru şomaj, precum şi persoana care se asigură facultativ

prin încheierea unui contract de asigurare pentru şomaj şi prin plata în temeiul acestui contract


de asigurare a contribuţiei la bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar stagiul de cotizare reprezintă

perioada de timp pentru care persoana a fost asigurată obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru

şomaj, precum şi perioada de timp pentru care persoana a fost asigurată facultativ prin

încheierea unui contract de asigurare pentru şomaj şi prin plata în temeiul acestui contract de

asigurare a contribuţiei la bugetul asigurărilor pentru şomaj;

- A completat categoria de beneficiari ai Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările

ulterioare, cu cea a persoanelor în căutarea unui loc de muncă care au obţinut statutul de

refugiat sau beneficiază de altă formă de protecţie internaţională, conform legii, sau se află în

procedura de soluţionare a cererii de azil şi au acces pe piaţa muncii, în condiţiile prevăzute de

lege;

-A modificat categoria de asigurați obligatoriu în sistemul asigurărilor pentru șomaj, precum și

categoria de persoane care se pot asigura facultativ în sistem.

Modificările legislative au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018.

II. Măsuri pentru stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor și

crearea de noi locuri de muncă:

a) subvenționarea locurilor de muncă pentru absolvenți

Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, absolvenţi ai unor instituţii de

învăţământ primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat, o sumă

în cuantum de 900 lei.

Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată absolvenţi din rândul

persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, suma prevăzută mai sus pe o

perioadă de 18 luni.

În sensul legii, prin absolvent al unei instituţii de învăţământ se înţelege persoana care a obţinut

o diplomă sau un certificat de studii, în condiţiile legii, în una dintre instituţiile de învăţământ

gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat

sau acreditat în condiţiile legii.

b) subvenționarea locurilor de muncă pentru șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri

de lungă durată, tineri NEET sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor

monoparentale

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, şomeri în vârstă de peste 45

de ani, şomeri care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale, şomeri de lungă

durată sau tineri NEET primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată


din aceste categorii, o sumă în cuantum de 900 lei, cu obligaţia menţinerii raporturilor de muncă

sau de serviciu cel puţin 18 luni.

De facilităţile prevăzute mai sus beneficiază şi angajatorii care, în raport cu numărul de

angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap,

precum şi angajatorii care nu au această obligaţie legală, dacă încadrează în muncă pe durată

nedeterminată persoane cu handicap şi le menţin raporturile de muncă sau de serviciu cel puţin

18 luni.

c) subvenționarea locurilor de muncă pentru șomerii care, în termen de 5 ani de la data

angajării, îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială

sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a

solicita pensia anticipată parţială.

Angajatorii care încadrează în muncă, potrivit legii, şomeri care, în termen de 5 ani de la data

angajării, îndeplinesc, conform legii, condiţiile pentru a solicita pensia anticipată parţială sau

de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condiţiile de a solicita pensia

anticipată parţială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condiţiilor

respective, de o sumă în cuantum de 900 lei.

III. Măsuri pentru promovarea participării pe piața muncii a tinerilor în risc de

marginalizare socială, se implementează de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei

de Muncă prin:

acompaniament social personalizat - se realizează de către agențiile pentru ocuparea forței

de muncă teritoriale, în baza unui contract de solidaritate, și constituie un ansamblu de servicii

care se acordă în mod gratuit tinerilor cu risc de marginalizare socială și constau în:

informare și consiliere profesională;

mediere a muncii;

plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost selectată ca fiind

corespunzătoare pregătirii profesionale și altor condiții cuprinse în dosarul întocmit la

înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă, în evidența agenției pentru

ocuparea forței de muncă.

Contractul de solidaritate se încheie între agenția pentru ocuparea forței de muncă teritorială și

tânăr pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puțin de un an, în condițiile în care, la data

încheierii contractului de solidaritate, tânărul nu a împlinit vârsta de 26 de ani.

activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare socială

în rândul angajatorilor care vizează:


conștientizarea și promovarea prevederilor legii în rândul actorilor regionali, locali și al

partenerilor sociali;

diseminarea informațiilor privind avantajele încadrării în muncă a acestor categorii de

persoane;

interacțiunea directă cu angajatorii care dispun de locuri de muncă vacante;

identificarea de angajatori de inserție.

subvenționarea locului de muncă - angajatorii care încadrează tineri cu risc de

marginalizare socială și care beneficiază de acompaniament social personalizat în baza unui

contract de solidaritate beneficiază lunar, pentru fiecare persoană din această categorie, din

bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării

tinerilor, dar nu mai mult de două ori valoarea indicatorului social de referință, în vigoare la

data încadrării în muncă, până la expirarea duratei contractului de solidaritate.

IV. Protecția socială a persoanelor care și-au pierdut locul de muncă prin acordarea

indemnizației de șomaj.

Indemnizația de șomaj se acordă, potrivit Legii nr. 76/2002, cu modificările și completările

ulterioare doar dacă solicitanții îndeplinesc, în mod cumulativ, o serie de condiții. Printre

acestea se află existența unui stagiu minim de cotizare de 12 luni în ultimele 24 de luni anterior

înregistrării cererii, precum și necesitatea ca persoana respectivă să nu realizeze venituri sau să

realizeze, din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului

social de referinţă, în vigoare.

Indemnizația de șomaj se acordă șomerilor pe perioade stabilite diferențiat, după cum

urmează:

a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin un an;

b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 5 ani;

c) 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

Referitor la cuantumul indemnizației lunare acordate șomerilor, actul normativ dispune că

acesta este stabilit în mod diferențiat, tot în funcție de stagiul de cotizare, după cum urmează:

75% din valoarea ISR pentru persoanele care au un stagiu de cotizare de cel puțin un an;

75% din valoarea ISR plus o sumă calculată prin aplicarea asupra mediei salariului de

bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare a unei cote procentuale

diferențiate în funcție de stagiul de cotizare:

o 3% pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de minimum trei ani;

o 5% pentru persoanele cu un stagiu de minimum cinci ani;


o 7% pentru persoanele cu un stagiu de minimum zece ani;

o 10% pentru persoanele cu un stagiu de minimum 20 de ani.

În ceea ce privește absolvenții instituțiilor de învățământ, aceștia sunt asimilați șomerilor și

beneficiază de indemnizație, timp de 6 luni, de o sumă fixă, lunară, al cărei cuantum reprezintă

50% din valoarea indicatorului social de referinţă, în vigoare la data stabilirii acesteia.

Nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj absolvenţii care, la data solicitării dreptului, au fost

admişi sau urmează cursurile unei forme de învăţământ, organizate şi/sau acreditate, după caz,

în condiţiile legii.

De asemenea, nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor de

medicină, medicină dentară şi farmacie care, la data solicitării dreptului, au promovat concursul

naţional de rezidenţiat pe locuri sau pe posturi, în condiţiile legi.

Valoarea indicatorului social de referință (ISR) este de 500 lei.

V. Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată, cu modificările și

completările ulterioare

Legea urmărește sprijinirea tinerilor, și nu numai, pentru obținerea unei formări profesionale

de calitate și a unor competențe recunoscute la nivel național, care să le permită ocuparea unui

loc de muncă și continuarea învățării. Cadrul legislativ privind ucenicia la locul de muncă

promovează încadrarea pe piața muncii prin organizarea de stagii de ucenicie în cadrul cărora

formarea profesională a ucenicilor întrunește criteriile de calitate, fiind asigurată de furnizori

de formare profesională autorizați.

Dată fiind îndepărtarea constrângerilor cu privire la vârsta la care o persoană poate să încheie

un contract de ucenicie cu un angajator în scopul obținerii unei calificări, avută în vedere prin

ultima modificare legislativă a acestui act normativ1, ucenicia se adresează și persoanelor

adulte.

Angajatorul care încheie un contract de ucenicie, pe perioada derulării acestuia, poate beneficia

la cerere, de 60% din valoarea indicatorului social de referinţă al asigurărilor pentru şomaj şi

stimulării ocupării forţei de muncă, în vigoare, prevăzut de Legea nr.76/2002 privind sistemul

asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi

completările ulterioare.

1 Legea nr.179/2013


Actul normativ a fost modificat în anul 2017 prin Legea nr. 164/2017 pentru modificarea Legii

nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi a Legii nr. 335/2013 privind efectuarea

stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, principalele modificări constând în:

-Organizarea uceniciei pentru nivelurile de calificare 2, 3 şi 4, stabilite conform prevederilor

Hotărârii Guvernului nr. 918/2013 privind aprobarea Cadrului naţional al calificărilor, cu

modificările ulterioare;

-Majorarea sumei de care poate beneficia, la cerere, angajatorul care încheie un contract de

ucenicie, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie, în cuantum de 1.125

lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de şomaj în limita fondurilor alocate cu această

destinaţie.

VI. Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ

superior, cu modificările și completările ulterioare

Acest act normativ vizează facilitarea învățării de către absolvenții de învățământ terțiar direct

de la profesioniști încă de la începutul activității lor, în scopul de a ameliora tranziția de la

educație la încadrarea pe piața muncii cu asigurarea unui nivel decent de securitate socială și a

unui loc de muncă de calitate. Angajatorii care vor încheia un contract de stagiu în condițiile

acestei legi vor primi lunar, la cerere, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pe perioada

derulării contractului de stagiu (6 luni) pentru acel stagiar, o sumă egală cu 1,5 ori valoarea

indicatorului social de referință.

Actul normativ a mod modificat în anul 2017 prin Legea nr. 164/2017 pentru modificarea

Legii nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi a Legii nr. 335/2013 privind

efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior, în sensul majorării sumei de

care beneficiază angajatorul (1.350 lei/lună), acordată din bugetul asigurărilor de şomaj în

limita fondurilor alocate cu această destinaţie.

VII. Legea nr. 72/2007 privind stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților, cu

modificările și completările ulterioare

Acest act normativ încurajează primul contact al tinerilor cu piața muncii și prevede că

angajatorul care încadrează în muncă elevi și studenți pe perioada vacanțelor beneficiază,

pentru fiecare elev și student, de un stimulent financiar lunar egal cu 50% din valoarea

indicatorului social de referință în vigoare în luna pentru care se acordă acest stimulent

financiar. Stimulentul se acordă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile.


VIII. Legea nr. 219/2015 privind economia socială, cu modificările și completările ulterioare

Potrivit actului normativ, economia socială reprezintă ansamblul activităţilor organizate

independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei

colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea gradului de ocupare a

persoanelor aparţinând grupului vulnerabil şi/sau producerea şi furnizarea de bunuri, prestarea

de servicii şi/sau execuţia de lucrări.

Economia socială contribuie la dezvoltarea comunităţilor locale, crearea de locuri de muncă,

implicarea persoanelor aparţinând grupului vulnerabil, prevăzut de prezenta lege, în activităţi

cu caracter social şi/sau activităţi economice, facilitând accesul acestora la resursele şi serviciile

comunităţii. Astfel, economia socială are următoarele obiective:

a) consolidarea coeziunii economice şi sociale;

b) ocuparea forţei de muncă;

c) dezvoltarea serviciilor sociale.

Potrivit legii, grupul vulnerabil este constituit din persoane sau familii care sunt în risc de a-

şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai, în conformitate cu prevederile art.

6 lit. p) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011.

Întreprinderile sociale de inserţie, care angajează tineri cu risc de marginalizare socială, astfel

cum sunt aceştia definiţi în Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi

stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, sunt

considerate angajatori de inserţie şi beneficiază de facilităţile prevăzute de lege pentru această

categorie de angajatori.

Întreprinderile sociale de inserţie au obligaţia de a asigura, pentru persoanele angajate care fac

parte din grupul vulnerabil, măsuri de acompaniament care să asigure inserţia profesională şi

socială.

Măsurile de acompaniament pot fi: informarea, consilierea, accesul la formele de pregătire

profesională, adaptarea locului de muncă la capacitatea persoanei, accesibilizarea locului de

muncă în funcţie de nevoile persoanelor, precum şi alte măsuri care au ca scop sprijinirea

inserţiei profesionale şi sociale.

În vederea asigurării măsurilor de acompaniament, întreprinderile sociale de inserţie

colaborează cu serviciile publice de asistenţă socială de la nivel judeţean şi local, agenţiile de

ocupare, centrele de furnizare de servicii integrate de asistenţă medicală, psihologică şi socială

pentru consumatorii şi consumatorii de droguri dependenţi, cu specialişti în domenii precum

psihologie, asistenţă socială, adicţii, pedagogie, formare profesională, ocupare, medicină,

medicina muncii, economie socială.


1.1.2 Indicatori privind ocuparea și șomajul în anul 2017

Principalii indicatori care au caracterizat forța de muncă civilă după participarea la

activitatea economică, conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică

(Balanța forței de muncă la 1 ianuarie 2017), se prezentau, la începutul anului, astfel:

- resursele de muncă – 12.562,1 mii persoane,

- populația activă civilă – 8.735,8 mii persoane;

- populația în pregătire profesională și alte categorii de populație în vârstă de muncă –

3.826,2 mii persoane;

- populația ocupată civilă – 8.317,6 mii persoane,

o din care: salariați – 5.223,8 mii persoane;

Numărul locurilor de muncă vacante înregistrate pe parcursul anului 2017 (475.592) a

fost mai cu 7,79 % mai mare decât în anul 2016 (când a avut valoarea de 441.217).

Din totalul locurilor de muncă vacante înregistrate în anul 2017, care au fost puse la

dispoziția persoanelor în căutarea unui loc de muncă aflate în evidențele ANOFM, 100.549

au fost declarate în mod repetat de către angajatori, față de 83.690 locuri de muncă declarate

în mod repetat în anul 2016.

La sfârșitul lunii decembrie 2017, rata șomajului înregistrat (calculată pe baza numărului

de șomeri înscriși în evidențele A.N.O.F.M.) a fost la nivel național de 4,02%, mai mică

cu 0,75 pp decât cea din luna decembrie 2016.

Rata șomajului înregistrat în anul 2017 s-a situat la un nivel redus, având un trend

descendent aproape tot parcursul anului, de la 4,82% - 4,74% în lunile ianuarie, februarie

2017, la 4,00 – 4,02% în lunile noiembrie, respectiv decembrie 2017.

În funcție de o serie de caracteristici ale persoanelor aflate în șomaj, situația privind

șomajul înregistrat se prezintă astfel:

o Referitor la șomajul înregistrat pe sexe, se constată că rata șomajului feminin s-a

situat, în perioada analizată, sub cea înregistrată în rândul bărbaților.

o Numărul șomerilor din mediul rural este, lună de lună, superior celui din mediul

urban.

o În ceea ce privește structura pe grupe de vârstă, cei mai mulți sunt din intervalul de

vârstă 30 – 49 de ani, cu o medie de 49,69% din total, în timp ce tinerii cu vârsta sub 25 de

ani reprezintă în medie 11,29% în total şomeri.


Grafic nr. 1. Evoluția numărului de șomeri înregistrați (medie lunară), 1991 – 2017

Grafic nr. 2. Evoluția ratei șomajului înregistrat, 1991-2017

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă


Grafic nr. 3. Evoluția lunară a ratei șomajului înregistrat, 2010-2017

Sursa: MMJS -Direcția Politici Servicii Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

9,0

ian.

apri

lie

iuli

e

oct

.

ian.

apri

lie

iuli

e

oct

.

ian.

apri

lie

iuli

e

oct

.

ian.

apri

lie

iuli

e

oct

.

ian.

apri

lie

iuli

e

oct

.

ian.

apri

lie

iuli

e

oct

.

ian.

apri

lie

iuli

e

oct

.

ian.

apri

lie

iuli

e

oct

.

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

%


o Referitor la structura șomajului după nivelul de instruire:

șomerii fără studii și cei cu nivel de instruire primar, gimnazial sau

profesional au avut ponderea cea mai mare în totalul şomerilor înregistraţi

în evidenţele ANOFM (80%, stocul mediu anual - 374.650).

Șomerii cu nivel de instruire liceal și post-liceal reprezintă 15,48% din

totalul şomerilor înregistraţi, iar cei cu studii universitare, 4,35%.

Persoanele cu nivel de educație ridicat apelează în proporție mai mică la

agenție, gradul și capacitatea de ocupabilitate fiind mai mari în acest caz.

Grafic nr. 4. Distribuția șomerilor înregistrați după nivelul de instruire, 2017

Sursa : MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

Evoluția numărului de șomeri indemnizați, respectiv neindemnizați a fost următoarea

(grafic nr.5):

o Numărul șomerilor indemnizați a cunoscut o evoluție descendentă până în luna iulie,

acest indicator ajungând la 62.003 persoane.

o În luna ianuarie 2017 numărul șomerilor indemnizați a fost de 94.141 persoane, iar în

decembrie 2017 de 72.917 persoane.

o Numărul șomerilor neindemnizați s-a situat pe parcursul anului între un maxim de 327

mii luna ianuarie și un minim de 278 mii persoane in decembrie.

Șomerii neindemnizați sunt, de regulă, persoane care fie că au ieșit din perioada

de acordare a indemnizației de șomaj fără a se putea încadra, fie nu întrunesc

condițiile legale de acordare a indemnizației de șomaj, dar apelează la serviciile

agenției pentru a-și găsi un loc de muncă.

Nivel de educație

Număr

mediu

someri

2017

Total general 374.650

Primar, gimnazial și

profesional, fără studii 300.349

Liceal și post-liceal 58.006

Universitar 16.295


Aceștia sunt preponderent persoane fără pregătire sau cu o pregătire inferioară,

în majoritate din rural, care sunt nevoite să apeleze la autoritățile locale pentru

obținerea venitului minim garantat pentru a-și asigura mijloacele financiare de trai.

Din categoria șomerilor neindemnizați provine și cea mai mare parte a șomerilor

de lungă durată (tineri cu vârsta mai mică de 25 de ani aflați de peste 6 luni în

șomaj și adulții cu vârsta de 25 de ani și peste, care se află în șomaj de peste 12

luni).

La finele anului 2017, se aflau înregistrați în evidențele ANOFM:

- 13.924 tineri sub 25 de ani aflați în șomaj de peste 6 luni (ceea ce

reprezintă 35,87% din totalul șomerilor sub 25 de ani),

- 137.271 adulți aflați în șomaj de peste 12 luni (43,96 % din totalul

șomerilor adulți).

Evoluția indicatorilor privind șomajul înregistrat în anul 2017 comparativ cu 2016

Pornindu-se de la un număr de 418.237 șomeri înregistrați la nivel național la sfârșitul anului

2016, pe parcursul anului 2017 s-au înregistrat următoarele fluxuri de intrări și ieșiri:

intrările efective în evidențele șomajului au fost de 549.506 persoane,

o din numărul total de intrări în șomaj, 393.431 au fost înscrieri noi în

șomaj: persoane care au apelat pentru prima dată la serviciul public de

ocupare pentru a obține sprijin în găsirea unui loc de muncă.

ieșirile din evidențele șomajului au fost de 616.638 persoane.

Analiza indicatorilor statistici prezentați arată că:

o La sfârşitul lunii decembrie 2017, rata şomajului înregistrat a fost de 4,02% ajungând

astfel la un minim istoric al ultimilor 25 de ani, trendul descendent al şomajului

manifestându-se pe toată perioada anului;

o Numărul șomerilor indemnizați s-a situat pe tot parcursul anului 2017 la o valoare sub

numărul total al șomerilor neindemnizați;

o Numărul intrărilor în șomaj a fost în 2017 cu 2.509 persoane mai mic decât în 2016,

o Numărul ieșirilor din șomaj a fost mai mare cu 46.618 persoane în 2017 față de 2016,

o Ponderea șomerilor ieșiți din evidențe prin încadrare în total ieșiri în anul 2017 a fost

mai mica decât în anul 2016, cu 1,19 pp;

o În anul 2017, numărul de intrări în șomaj din disponibilizări a fost cu 8444 persoane

mai mic decât în anul 2016;

o Raportul dintre persoanele ieșite prin încadrare și cele intrate în șomaj prin

disponibilizare a fost în anul 2016, aproape de 2,8 la 1;


Tabel nr. 1. Indicatori privind șomajul înregistrat, în perioada 2015-2017

Indicator 2017 2016 Diferenţă 2017

faţă de 2016

Rata şomajului înregistrat % * 4,29 4,77 -0,48

Rata şomajului feminin înregistrat % * 3,95 4,33 -0,38

Rata şomajului masculin înregistrat % * 4,57 5,14 -0,57

Numar mediu de şomeri, din care: 374.650 418.552 -43.902

- Indemnizaţi 73.066 83.698 -10.632

- Neindemnizaţi 301.584 334.854 -33.270

Total intrări (persoane), din care: 549.506 552.015 -2.509

- Noi înscrişi 393.431 431.365 -37.934

- Disponibilizări 89.151 97.595 -8.444

Total ieşiri (persoane), din care: 616.638 570.020 46.618

- Prin încadrare 292.662 277.328 15.334

Ponderea ieșirilor prin încadrare în total ieșiri (%) 47,46 48,65 -1,19

* Date medii

Sursa : Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

Grafic nr. 5. Evoluția numărului de șomeri indemnizați și neindemnizați, 2017

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței

de Muncă.


Evoluția lunară a indicatorilor privind intrările în șomaj, ca urmare a disponibilizărilor

curente și colective de personal (89.151 persoane), respectiv ieșirilor din șomaj, prin

încadrare în muncă (292.662 persoane) este prezentată în graficul de mai jos.

Se poate constata faptul că, în anul 2017, numărul șomerilor ieșiți ca urmare a încadrării a

fost net superior numărului persoanelor intrate în evidență prin disponibilizare, excepție

făcând lunile ianuarie și decembrie când caracterul evident sezonier își arată efectele, multe

dintre activități fiind reduse, eliberând forță de muncă, iar absorbția fiind scăzută.

1.1.3 Măsuri realizate în anul 2017 în domeniul ocupării forței de muncă

Anual, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă întocmește Programul de ocupare

a forței de muncă, program care este aprobat de ministrul muncii.

Pentru anul 2017, proiectarea programului național de ocupare a avut la bază obiectivele

Programului de Guvernare, precum şi obiectivele strategice ale Uniunii Europene în materie de

ocupare în perspectiva Europa 2020, transpuse în Strategia Natională de Ocupare 2015 -2020.

Principalele obiective ale Programului de ocupare a forței de muncă pentru anul 2017 au fost:

• Îmbunătățirea și consolidarea competențelor profesionale ale persoanelor în căutare de loc

de muncă,

• Prevenirea şomajului de lungă durată,

• Facilitarea tranziției de la șomaj către ocupare,

• Sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei.

Programul de ocupare aferent anului 2017 a fost proiectat astfel încât măsurile implementate să fie

orientate către reprezentarea echilibrată a tuturor categoriilor de persoane aflate în căutarea

unui loc de muncă, punându-se accent pe măsurile de mediere, de informare și consiliere/orientare

profesională, furnizarea de pachete personalizate de măsuri active de ocupare, consolidarea

relațiilor cu partenerii sociali.

Prin acest program, ANOFM a estimat încadrarea, în anul 2017, a 323.520 persoane.

Ca urmare a implementării acestuia, la sfârșitul lunii decembrie 2017, s-a realizat încadrarea unui

număr de 300.474 persoane (tabelul nr.2).

În vederea plasării în muncă, persoanele înregistrate în evidențele Agenției Naționale pentru

Ocuparea Forței de Muncă au beneficiat de pachete personalizate de măsuri, fiind cuprinse în una

sau mai multe măsuri de stimulare a ocupării.


Grafic nr. 6. Evoluția intrărilor în șomaj ca urmare a disponibilizărilor, comparativ cu

ieșirile din evidența ANOFM ca urmare a încadrărilor, 2017

Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale - Direcția Politici Servicii Sociale și Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă


1.1.3.1. Caracteristici socio-ocupaționale ale persoanelor care au beneficiat de asistență

acordată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

În anul 2017, 660.700 persoane au beneficiat de asistență privind înregistrarea în evidențele

ANOFM, în vederea cuprinderii în măsuri active prevăzute în Legea 76/2002.

Acestea au beneficiat de următoarele tipuri de măsuri:

o servicii de mediere a muncii – 450.602 persoane;

o servicii de informare și consiliere profesională – 364.794 persoane;

o servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau

pentru inițierea unei afaceri – 651 persoane;

o servicii de acompaniament social personalizat prin încheierea de contracte de

solidaritate - 269 tineri cu risc de marginalizare socială.

În funcție de apartenența la unele categorii socio-ocupaționale, situația celor 660.700

persoane beneficiare de măsuri active, se prezintă astfel:

o Structura pe categorii de vârstă a fost următoarea:

123.444 persoane au avut vârsta mai mică de 25 ani;

137.043 persoane au avut vârsta cuprinsă între 25-35 ani;

170.523 persoane au avut vârsta cuprinsă între 35-45 ani;

229.690 persoane au avut vârsta peste 45 ani, din care 80.559 au fost

persoane cu vârsta mai mare 55 de ani.

o Structura după nivelul de învățământ absolvit a fost următoarea :

100.051 persoane absolvente de învățământ primar;

155.070 persoane absolvente de învățământ gimnazial;

145.287 persoane absolvente de învățământ profesional;

182.553 persoane absolvente de învățământ liceal;

16.929 persoane absolvente de învățământ postliceal;

60.820 persoane absolvente de învățământ universitar.

Menţiune: o persoană poate fi evidențiată atât în statisticile referitoare la mediere, la informare

și consiliere profesională, cât și la formare profesională sau la una dintre măsurile de

subvenționare, la total, însă, fiind evidențiată o singură dată.

În anul 2017, prin implementarea Programului de ocupare al Agenției Naționale pentru

Ocuparea Forței de Muncă, au fost încadrate 300.474 persoane.


Tabel nr. 2. Principalii indicatori privind realizarea Programului ANOFM

de ocupare a forței de muncă, în anul 2017

(număr de persoane ocupate în anul 2017, comparativ cu numărul persoanelor programate a se

încadra în anul 2017).

* Menţiune: o persoană poate fi evidențiată atât în statisticile referitoare la mediere, la informare și consiliere profesională,

cât și la formare profesională sau la una dintre măsurile de subvenționare, la total, însă, fiind evidențiată o singură dată.

Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă


o Dintre acestea, 10.575 persoane aparțin următoarelor grupuri țintă:

• 5.759 şomeri de lungă durată, din care:

1.355 şomeri tineri de lungă durată;

4.404 şomeri adulţi de lungă durată;

• 4.196 persoane de etnie romă;

• 385 persoane cu handicap;

• 51 tineri care au părăsit sistemul de protecţie al copilului;

• 122 cetăţeni străini;

• 18 persoane eliberate din detenţie;

• 5 persoane repatriate;

• 36 persoane refugiate;

• 3 victime ale traficului de persoane.

o Persoanele de etnie romă (4.196) au fost încadrate prin următoarele măsuri active:

servicii de mediere – 4.088 persoane, din care:

2.911 persoane pe perioadă nedeterminată;

1.177 persoane pe perioadă determinată;

organizarea cursurilor de formare profesională – 42 persoane;

completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea

indemnizației pentru șomaj – 25 persoane;

prima de activare pentru somerii neindemnizati – 181 persoane;

încadrarea șomerilor peste 45 ani sau unici susținători ai familiilor

monoparentale – 37 persoane;

acordarea de subventii angajatorilor pentru incadrarea in munca a tinerilor

NEET (persoane cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei

de 25 de ani, care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi

nu participă la activităţi de formare profesională) – 1 persoana;

stimularea mobilității forței de muncă – 47 persoane;

acordarea de subventii angajatorilor care incadreaza in munca absolventi de

invatamant – 3 persoane;

acordarea de prime de încadrare absolventilor de învăţămant – 6 persoane;

acordarea de subvenţii angajatorilor de inserţie, pe baza contractelor de

solidaritate – 4 persoane.

o Structura persoanelor încadrate în funcție de diverse caracteristici socio-

ocupaționale a fost următoarea:


164.670 (54,80%) persoane locuiau în mediul urban, iar 135.804 (45,20%)

persoane în mediul rural;

Numărul femeilor încadrate a fost de 130.851 iar al bărbaților de 169.623,

ponderea fiind de 43,55% respectiv 56,45%.

Structura pe grupe de vârstă a fost următoarea :

- 52.313 persoane cu vârsta sub 25 de ani;

- 69.174 persoane cu vârsta 25-35 de ani;

- 76.952 persoane cu vârsta 35-45 de ani;

- 102.035 persoane cu vârsta peste 45 de ani, din care 28.282 sunt persoane

cu vârsta peste 55 de ani.

structura după nivelul de studii absolvit a fost următoarea :

- 23.239 persoane au absolvit învățământul primar;

- 66.462 persoane au absolvit învățământul gimnazial;

- 73.838 persoane au absolvit învățământul profesional;

- 96.264 persoane au absolvit învățământul liceal;

- 8.007 persoane au absolvit învățământul postliceal;

- 32.664 persoane au absolvit învățământul universitar.

Din punctul de vedere al statutului persoanei aflate în căutare de loc de

muncă, persoanele încadrate au fost :

- 206.128 șomeri neindemnizați;

- 71.300 șomeri indemnizați;

- 23.046 persoane în căutare de loc de muncă.

o Cei 52.313 tineri cu vârsta sub 25 ani au fost încadrați în muncă prin următoarele

măsuri:

servicii de mediere – 47.745 persoane, din care:

- 34.493 persoane pe perioadă nedeterminată;

- 13.252 persoane pe perioadă determinată;

organizarea cursurilor de formare profesională – 3.194 persoane;


indemnizației pentru șomaj – 1.265 persoane;

prima de activare pentru şomerii neindemnizaţi – 2508 persoane;

încadrarea șomerilor peste 45 ani sau unici susținători ai familiilor

monoparentale – 11 persoane;

acordarea de subvenţii angajatorilor pentru încadrarea în muncă a tinerilor

NEET (persoane cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea


vârstei de 25 de ani, care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de

învăţământ şi nu participă la activităţi de formare profesională) - 1318

persoane;

acordarea de subvenţii angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor

neindemnizaţi - 5 persoane;

stimularea mobilității forței de muncă – 404 persoane;

încadrarea absolvenților din instituții de învățământ, prin subvenționarea

locului de muncă – 3.902 persoane;

absolvenți beneficiari de prima de încadrare – 2.006 persoane;

încadrarea persoanelor cu handicap – 25 persoane;

servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități

independente sau pentru inițierea unei afaceri – 8 persoane;

încheierea de contracte de solidaritate – 131 persoane;

alte măsuri active – 8 persoane.

1.1.3.2. Măsuri realizate de ANOFM în aplicarea Programului de ocupare a forței de muncă

În aplicarea Programului de ocupare, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a realizat

următoarele măsuri:

1. Măsurile de prevenire a șomajului, constând în principal în oferirea serviciilor de

preconcediere persoanelor amenințate de riscul de a deveni șomeri fie ca urmare a restructurărilor

unor activități economice, fie datorită unor cauze personale, au constituit o prioritate a agențiilor

teritoriale, deși numărul persoanelor disponibilizate colectiv nu este de amploarea celui înregistrat

la sfârșitul anilor ‘90 și începutul anilor 2000.

Serviciile de preconcediere reprezintă un ansamblu de măsuri pentru prevenirea șomajului

acordate (în perioada preavizului) persoanelor care urmează a fi disponibilizate, în scopul

reintegrării acestora pe piața muncii.

Serviciile de preconcediere sunt acordate în mod gratuit și constau în:

informarea privind prevederile legale referitoare la protecția șomerilor și acordarea

serviciilor de ocupare și de formare profesională;

medierea în vederea plasării pe locurile de muncă vacante existente pe plan local și

instruirea în modalități de căutare a unui loc de muncă;

reorientarea profesională în cadrul unității sau prin cursuri de formare de scurtă

durată;


sondarea opiniei salariaților și consilierea acestora cu privire la măsurile de

combatere a șomajului.

De aceste servicii beneficiază:

persoanele vizate să-și piardă locul de muncă,

persoanele fără loc de muncă și care solicită aceste servicii.

Până la finele anului 2017, 2.811 persoane au beneficiat de servicii de preconcediere.

În cadrul serviciilor de preconcediere se efectuează sondarea opiniei salariaților

disponibilizați, prin completarea unor chestionare, conform metodologiei stabilite. Astfel,

au fost completate 2.579 chestionare. Din aceste chestionare, a rezultat faptul că

principalele opţiuni de viitor ale persoanelor asistate se referă la înscrierea la cursurile de

formare profesională (1007 persoane) şi desfăşurarea unei activităţi pe cont propriu (146

persoane).

Un indicator important în cadrul serviciilor de preconcediere îl constituie plasarea pe

locurile de muncă vacante existente pe plan local și instruirea în modalități de căutare

a unui loc de muncă.

Din totalul persoanelor asistate (2.811 persoane):

2.151 persoane au fost instruite în tehnici de căutare a unui loc de muncă,

432 persoane au fost îndrumate spre diferite măsuri de stimulare a ocupării,

996 persoane au fost orientate spre locuri de muncă declarate vacante.

(o persoană asistată poate beneficia de mai multe servicii de preconcediere)

2. Măsura de mediere a muncii

Aceasta, ca măsură de bază a serviciului public de ocupare, a avut o pondere însemnată în

totalul măsurilor care au condus la ocupare. În anul 2017 au beneficiat de servicii de

mediere pe locurile de muncă vacante 450.602 persoane.

Prin acordarea serviciilor de mediere s-a realizat ocuparea a 272.917 persoane, din care:

197.918 persoane prin medierea pe locuri de muncă pe perioadă nedeterminată;

74.999 persoane prin medierea pe locuri de muncă pe perioadă determinată.

Un impact important asupra ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă l-au avut

serviciile de mediere a muncii pe locurile de muncă vacante declarate de angajatori,

respectiv 60,56% din totalul persoanelor ocupate.

În cadrul activităţii de mediere a muncii se distinge organizarea burselor locurilor de

muncă, măsură destinată corelării cererii și ofertei de forță de muncă.


- În contractul de performanță managerială pentru anul 2017 au fost prevăzute organizarea

a două burse naționale, una în primăvară pentru toate categoriile de persoane în căutare

de loc de muncă (7 aprilie 2017 – Bursa generală a locurilor de muncă) și una în toamnă

pentru absolvenții de învățământ (20.10.2017).

- De asemenea, s–a prevăzut organizarea de burse la cererea pieței muncii pentru:

persoanele de etnie romă,

tinerii care părăsesc sistemul de protecție a copilului,

orice alte grupuri țintă în afara celor două menționate mai sus, precum și pentru

diferite meserii sau ramuri de activitate, în funcție de cererea pieței muncii locale.

Prin intermediul burselor locurilor de muncă organizate în anul 2017, au fost ocupate

10.046 persoane, după cum urmează:

7.122 persoane la Bursa generală a locurilor de muncă – evaluare la o lună,

2.587 persoane la Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți– evaluare la o lună,

252 persoane la bursele locurilor de muncă organizate pentru diferite meserii sau

ramuri de activitate diverse,

85 persoane la bursele locurilor de muncă organizate pentru grupuri țintă.

A. Bursa Generală a Locurilor de Muncă organizată în 7 aprilie 2017, a avut

următoarele rezultate (evaluare la o lună):

au fost contactați 31.685 agenți economici, din care 182 angajatori de inserție;

au participat 2.998 agenți economici, din care 23 angajatori de inserție;

au fost oferite 44.293 locuri de muncă, din care 154 pentru persoanele marginalizate

social;

au participat 35.703 persoane în căutare de loc de muncă;

au fost selectate în vederea încadrării 15.440 persoane, din care 87 persoane cu risc

de marginalizare socială;

au fost încadrate 7.122 persoane, din care 5 persoane cu risc de marginalizare

socială;

din cele 7.122 persoane încadrate, 378 au fost cu studii superioare, iar 6.744 au fost

cu studii medii.

B. Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți a fost organizată în data de 20

octombrie 2017 în 83 de agenții locale și puncte de lucru și a avut următoarele rezultate

(evaluare la o lună):

au fost contactați 30.622 agenți economici;

au participat 2.460 agenți economici;


au fost oferite un număr de 42.158 locuri de muncă;

o au participat 24.552 persoane în căutare de loc de muncă, din care 13.739

absolvenți;

au fost selectate în vederea încadrării 7.045 persoane;

au fost încadrate 2.587 persoane, din care 232 persoane cu studii superioare.

C. În anul 2017, ANOFM a organizat 32 burse ale locurilor de muncă la cererea pieței

muncii, pentru meserii în diferite ramuri de activitate și pentru grupuri vulnerabile pe

piața muncii.

a. pentru meserii în diverse ramuri de activitate (confecții îmbrăcăminte, construcții,

fabricarea mobilei etc.) au fost organizate 20 de burse ale locurilor de muncă.

În vederea organizării burselor pentru diferite meserii sau domenii de activitate au

fost contactați 412 agenți economici, dintre aceștia au participat 121, care au oferit

2.188 locuri de muncă.

Numărul persoanelor participante la bursele pe meserii a fost de 1.962 persoane, din

care au fost selectate în vederea încadrării 724 persoane.

Rezultatele finale indică încadrarea a 252 persoane:

244 persoane fără studii superioare,

8 persoane cu studii superioare.

b. pentru grupurile țintă (persoane cu dizabilități, persoane private de libertate, femei,

tineri, absolvenți de învățământ), au fost organizate 12 burse în 8 județe din țară. Au

fost contactați 904 agenți economici, dintre aceștia au participat 233, care au oferit

5.122 locuri de muncă.

Numărul persoanelor participante a fost de 1.918 persoane, din care au fost selectate

în vederea încadrării 718 persoane.

Rezultatele finale indică încadrarea a 85 persoane (79 persoane fără studii superioare

și 6 persoane cu studii superioare).

3.Acordarea serviciilor de informare și consiliere profesională

Un impact important asupra ocupării persoanelor în căutarea unui loc de muncă l-au avut

şi serviciile de informare și consiliere profesională. În anul 2017 au beneficiat de servicii

de informare și consiliere profesională 364.794 persoane. Dintre acestea, au fost încadrate

79.274 persoane.

4.Programe de formare profesională

La programele de formare profesională, evaluarea competenţelor dobândite în context non

formal sau informal sau ucenicie la locul de muncă organizate de ANOFM, în perioada

ianuarie-decembrie 2017, au fost cuprinse 26.063 persoane, din care:


- 23.598 şomeri participanţi la programe de formare profesională;

- 244 persoane participante la programe de formare profesională care au beneficiat de

servicii gratuite, altele decât șomerii;

- 1.712 persoane participante la programe de formare profesională care nu au beneficiat

de gratuitate, conform legii;

- 78 persoane care au beneficiat de servicii gratuite de evaluare a competenţelor

dobândite în context non formal sau informal;

- 431 persoane cuprinse la programe de ucenicie la locul de muncă.

Datele centralizate la nivel naţional arată că numărul femeilor participante la

cursuri/evaluare de competenţe/programe de ucenicie, la data de 31.12.2017, a fost de

15.524, ceea ce înseamnă o pondere de 59,56 % din totalul cursanților.

În urma monitorizării persoanelor care s-au încadrat în muncă într-o perioadă de cel mult 12

luni de la absolvirea cursului, până la 31 decembrie 2017 a rezultat că 11.961 persoane au

fost încadrate.

Din totalul de 11.961 persoane încadrate în anul 2017:

- 11.873 persoane au fost încadrate ca urmare a finalizării cursurilor de formare profesională

finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj;

- 59 persoane au fost încadrate ca urmare a finalizării evaluării și certificării competențelor

finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj;

- 29 persoane au fost încadrate ca urmare a finalizării cursurilor de formare profesională

finanțate din alte fonduri decât bugetul asigurărilor pentru șomaj.

În perioada ianuarie-decembrie 2017 au fost încheiate 431 contracte de ucenicie şi 384

convenţii pentru persoane incluse în programele de ucenicie la locul de muncă.

Din numărul total al persoanelor cuprinse în programe de ucenicie, în perioada de probă au

abandonat 16 persoane.

5.Completarea veniturilor șomerilor care se încadrează înainte de expirarea indemnizației

pentru șomaj

Ca urmare a acestei măsuri s-au încadrat 15.861 șomeri, din care:

628 absolvenți care beneficiază din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de o sumă

egală cu indemnizația de șomaj la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, până la

expirarea perioadei de acordare a acesteia, dacă nu s-ar fi încadrat;

15.233 șomeri care beneficiază de o sumă lunară, acordată din bugetul asigurărilor

pentru șomaj, reprezentând 30% din cuantumul indemnizației de șomaj.

6.Acordarea subvențiilor pentru încadrarea în muncă a persoanelor dezavantajate pe piața

muncii (persoane peste 45 ani sau părinți unici întreținători ai familiilor monoparentale, șomeri


care mai au 5 ani până la pensie, absolvenți ai instituțiilor de învățământ, persoane cu handicap,

persoane supuse riscului marginalizării sociale). Prin această măsură au fost ocupate 29.383

persoane, ceea ce reprezintă 9,77% din numărul total al persoanelor ocupate prin ANOFM.

S-a realizat ocuparea a:

22.176 șomeri în vârstă de peste 45 de ani,

238 șomeri unici susținători ai familiilor monoparentale,

1.318 tineri NEET (persoane cu vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea

vârstei de 25 de ani, care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu

participă la activităţi de formare profesională),

76 șomeri de lungă durată neindemnizaţi,

496 persoane care mai au 5 ani până la pensie,

156 persoane cu handicap,

4.780 absolvenți ai instituțiilor de învățământ,

143 tineri cu risc de marginalizare socială.

7.Susținerea, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, de către ANOFM, a stagiilor profesionale

pentru absolvenții de învățământ superior, conform prevederilor Legii nr.335/2013 și ale

Normelor Metodologice de aplicare a acestei legi (H.G. nr. 473/2014). Până la finele anului 2017

au fost încadrați în muncă 74 de absolvenți de studii superioare pe locuri de muncă destinate

stagiarilor, prin care s-au încheiat convenții aferente contractelor de stagii profesionale. Din cei 74

de absolvenți de învățământ superior cuprinși în programul de stagii conform Legii nr.335/2013,

55 au fost încadrați în primele 4 luni de la înregistrarea în evidențele agențiilor.

8.Acordarea de prime de încadrare pentru 2.571 absolvenți de învățământ.

9.Acordarea de servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități

independente sau pentru inițierea unei afaceri: 53 persoane au inițiat astfel de activități

independente, respectiv 8,14% din totalul persoanelor care au beneficiat de servicii specializate

(651 persoane).

10.Alte măsuri active întreprinse la nivel județean, prin care s-a realizat încadrarea a 29 persoane,

fondurile utilizate pentru susținerea acestor măsuri active fiind altele decât cele din bugetul

asigurărilor de șomaj (fonduri europene).

11.Stimularea mobilității geografice a forței de muncă a contribuit la ocuparea a 1.879

persoane, din care:

1.200 persoane prin încadrarea într-o localitate la o distanță mai mare de 15 km față

de domiciliu (persoanele au beneficiat de primă de încadrare), din care 4 șomeri de

lungă durată;


258 persoane prin încadrarea în altă localitate cu schimbarea domiciliului

(persoanele au beneficiat de prima de instalare), din care 2 șomeri de lungă durată;

421 persoane încadrate prin primă de relocare.

12. Programe speciale:

I. În scopul creșterii gradului de ocupare a persoanelor din mediul rural sau a

persoanelor din localități urbane care au probleme de reintegrare socială ca

urmare a restructurării economice, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de

Muncă a inclus în Programul de ocupare a forței de muncă pentru anul 2017

următoarele programe speciale:

o Programul 53, special pentru 53 de localități urbane;

o Programul 153, special pentru 153 de localități din mediul rural.

Criteriile care au stat la baza stabilirii localităților au fost:

o ponderea mare a șomerilor în total populație activă;

o gradul redus de dezvoltare economică.

Prin implementarea acestor programe a fost estimată, pentru anul 2017, ocuparea

unui număr de 12.720 persoane, din care:

o 8.540 persoane în localitățile urbane,

o 4.180 persoane în localitățile rurale.

a) În anul 2017, prin implementarea Programului 53, special pentru localități din

mediul urban au fost încadrate 16.156 persoane, prin:

servicii de mediere : 14.100 persoane, din care:

o 10.334 persoane pe perioadă nedeterminată;

o 3.766 persoane pe perioadă determinată;

cursuri de formare profesională : 92 persoane;


indemnizației pentru șomaj : 546 persoane;

prima de activare pentru şomerii neindemnizaţi – 1260 persoane,

acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor în vârstă de peste

45 de ani sau părinți unici susținători ai familiilor monoparentale : 788 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea tinerilor NEET (persoane cu

vârsta cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu au loc

de muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare

profesională): 24 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor care mai au 5 ani

până la pensie : 8 persoane;


încadrarea prin stimularea mobilității forței de muncă : 51 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează absolvenți ai instituțiilor de

învățământ : 55 persoane;

acordarea de prime de încadrare: 49 absolvenți;

acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează în muncă persoane cu

handicap: 1 persoană;

acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează tineri cu risc de marginalizare

socială: 1 persoană;

b) Prin Programul 153, special pentru localități din mediul rural au fost încadrate în

muncă 6.683 persoane, astfel:



o 1.708 persoane pe perioadă determinată;

cursuri de formare profesională - 15 persoane;




acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor peste 45 ani sau

părinți unici susținători ai familiilor monoparentale : 90 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează tineri NEET (persoane cu vârsta

cuprinsă între 16 ani şi până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu au loc de

muncă, nu urmează o formă de învăţământ şi nu participă la activităţi de formare

profesională): 7 persoane;

acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea persoanelor care mai au 5 ani

până la pensie : 6 persoane;

încadrarea prin stimularea mobilității forței de muncă : 41 persoane;



acordarea de prime de încadrare : 9 absolvenți;

acordarea de subvenții angajatorilor care încadrează persoane: 1 persoană.

II. Programul 145, pentru comunități cu număr mare de etnici roma

Ținând cont că ANOFM este implicată în implementarea Strategiei Guvernului

României de Incluziune a persoanelor de etnie roma 2012-2020 și având în vedere că

una din prioritățile agenției este ocuparea persoanelor de etnie romă, s-a propus


Programul 145, special pentru comunități cu număr mare de etnici roma. Prin acest

program a fost prevăzută ocuparea unui număr total de 2.400 persoane, aproximativ 54%

din numărul total al persoanelor de etnie roma propuse a fi ocupate în anul 2017.

În cadrul acestui program, accentul s-a pus pe acțiuni personalizate, în mod special pe

medierea muncii și consiliere profesională.

Prin Programul 145, în anul 2017, s-a realizat încadrarea a 2.614 persoane de etnie roma,

structura pe tipuri de măsuri fiind următoarea:



o 791 persoane pe perioadă determinată;

cursuri de formare profesională : 19 persoane;




acordarea de subvenții angajatorilor pentru încadrarea șomerilor peste 45 ani sau

părinților unici susținători ai familiilor monoparentale : 23 persoane;



acordarea de prime de încadrare pentru absolvenții de învățământ : 5 persoane.

III. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a inclus în Programul de ocupare

a forței de muncă pentru anul 2017 un Program special pentru elevi și studenți, care să

sprijine încadrarea pe durată determinată, de maximum 60 zile calendaristice, pe perioada

vacanțelor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 72/2007, a elevilor și studenților.

Acesta are în vedere deprinderea elevilor și studenților cu practica la locul de muncă și

obținerea de venituri pe perioada vacanțelor, în special a celor care provin din familii cu

venituri reduse.

Prin acest program, au fost propuse pentru anul 2017, ocuparea pe perioada vacanțelor a

1.872 persoane, din care: 1.274 elevi și 598 studenți.

În anul 2017, prin implementarea Programului special pentru elevi și studenți, s-au

obținut următoarele rezultate:

au fost încheiate 627 convenții în baza Legii nr.72/2007;

au fost încadrați 2.358 elevi și studenți, din care:

o 1.818 elevi;

o 540 studenți.


În funcție de mediul de rezidență, 1.121 elevi și 850 studenți au fost din mediul

urban, iar 697 elevi și 190 studenți au fost din mediul rural.

Structura pe sexe arată că din cei 1.818 elevi încadrați în muncă 937 au fost de gen

feminin și 881 de gen masculin, iar din cei 540 studenți încadrați în muncă au fost

227 femei și 313 bărbați.

1.1.3.3. Măsurile realizate în anul 2017 pentru aplicarea programului de ocupare pentru

tinerii cu risc de marginalizare socială

În conformitate cu prevederile Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și

stimularea ocupării forței de muncă, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă asigură

promovarea participării pe piața muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială prin:

acompaniament social personalizat,

activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare socială

în rândul angajatorilor,

subvenționarea locului de muncă.

Acompaniamentul social personalizat se realizează de către Agenția Națională pentru Ocuparea

Forței de Muncă prin intermediul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă teritoriale, în baza

unui contract de solidaritate, și constituie un ansamblu de servicii care se acordă în mod gratuit

tinerilor cu risc de marginalizare socială și constau în:


mediere a muncii;

plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost selectată ca fiind

corespunzătoare pregătirii profesionale și altor condiții cuprinse în dosarul întocmit la

înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă, în evidența agenției pentru

ocuparea forței de muncă.

Conform Legii 76/2002, așa cum a fost modificată prin Legea 250/2013, tânărul cu risc de

marginalizare socială este persoana cu vârsta cuprinsă între 16-26 de ani, care se înregistrează la

agenția pentru ocuparea forței de muncă în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau, după caz,

reședința și se încadrează în una dintre următoarele categorii:

a) se află în sistemul de protecție a copilului sau provine din acest sistem;

b) are dizabilități;

c) nu are familie sau a cărui familie nu îi poate asigura întreținerea;

d) are copii în întreținere;

e) a executat una sau mai multe pedepse privative de libertate;

f) victimă a traficului de persoane.


Măsurile pentru promovarea participării pe piața muncii a tinerilor în risc de marginalizare socială

sunt:

a) acompaniament social personalizat - se realizează de către Agenția Națională pentru

Ocuparea Forței de Muncă prin intermediul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă

teritoriale, în baza unui contract de solidaritate, și constituie un ansamblu de servicii care

se acordă în mod gratuit tinerilor cu risc de marginalizare socială și constau în:


mediere a muncii;

plasare în muncă la un angajator a cărui ofertă de loc de muncă a fost selectată

ca fiind corespunzătoare pregătirii profesionale și altor condiții cuprinse în

dosarul întocmit la înregistrarea ca persoană în căutarea unui loc de muncă, în

evidența agenției pentru ocuparea forței de muncă.

Contractul de solidaritate se încheie între agenția pentru ocuparea forței de muncă teritorială și

tânăr pe o durată de până la 3 ani, dar nu mai puțin de un an, în condițiile în care, la data încheierii

contractului de solidaritate, tânărul nu a împlinit vârsta de 26 de ani.

b) activități de informare și promovare a intereselor tinerilor cu risc de marginalizare

socială în rândul angajatorilor;

c) subvenționarea locului de muncă.

Subvenția lunară acordată angajatorilor de inserție pentru un tânăr angajat se calculează pe baza

salariului de bază stabilit la data angajării, dar nu mai mult de două ori valoarea indicatorului social

de referință, în vigoare la data încadrării în muncă, până la expirarea duratei contractului de

solidaritate.

1. Aplicarea în anul 2017 a programului de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare

socială

Pentru anul 2017, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a întocmit un Program

de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare socială, ținând seama de categoriile de tineri

prevăzuți în Legea 76/2002 modificată prin Legea 250/2013.

Obiectivul general al Programului de ocupare a tinerilor cu risc de marginalizare socială a

fost promovarea participării pe piaţa muncii a tinerilor cu risc de marginalizare socială.

Obiectivele specifice ale Programului de ocupare a tinerilor cu risc de marginalizare socială

pentru anul 2017 au fost:

o acompaniamentul social personalizat, efectuat de către Agenţia Naţională pentru

Ocuparea Forţei de Muncă prin intermediul agenţiilor pentru ocuparea forţei de

muncă teritoriale, în baza unui contract de solidaritate;


o stimularea angajatorilor de inserţie pentru încadrarea tinerilor cu risc de

marginalizare socială.

Măsurile prevăzute pentru facilitarea accesului la un loc de muncă a tinerilor

confruntați cu riscul excluderii profesionale:

Pentru atingerea țintelor prevăzute în Programul de ocupare pentru tinerii cu risc de

marginalizare socială, s-a prevăzut că se va acționa, în principal, prin facilitarea accesului la

un loc de muncă a tinerilor confruntați cu riscul excluderii profesionale prin următoarele

măsuri:

• asigurarea de servicii de mediere prin întocmirea unui plan individual de mediere;

• oferirea de servicii de consiliere profesională:

- furnizarea de informații cu privire la piața muncii (locuri de muncă vacante,

domenii, meserii),

- furnizarea de informații privind drepturile și obligațiile salariaților,

- instruire în tehnici de căutare a unui loc de muncă,

- prezentarea posibilităților de participare la cursuri de formare profesională;

• cuprinderea în cursuri de formare profesională în meserii solicitate pe piața muncii în

concordanță cu cerințele și perspectiva pe plan local a tinerilor în vederea ocupării;

• subvenționarea angajatorilor de inserție pentru încadrarea tinerilor aflați în dificultate

și confruntați cu riscul excluderii profesionale.

Programul de ocupare pentru tinerii cu risc de marginalizare socială pentru anul 2017 a fost

fundamentat pe baza propunerilor agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene

și a municipiului București, în urma analizei la nivel local a situației privind piața muncii

și a posibilităților de absorbție a tinerilor confruntați cu riscul de marginalizare socială.

- Indicatorii fizici prevăzuți în programul pentru tinerii cu risc de marginalizare

socială pentru anul 2017, se prezintă astfel:

o contracte de solidaritate încheiate pentru un număr minim de 718 persoane;

o număr total de persoane prognozat a fi ocupate – 583;

o încadrarea prin acordarea serviciilor de mediere – 578 persoane;

o număr persoane încadrate prin organizarea de cursuri de formare profesională

– 5 persoane.

Rezultatele acțiunilor întreprinse de agențiile pentru ocuparea forței de muncă

județene și a municipiului București:

În anul 2017, ca urmare a acțiunilor întreprinse de agențiile pentru ocuparea forței de muncă

județene și a municipiului București, în vederea aplicării prevederilor legale referitoare la

combaterea marginalizării sociale, s-au obținut următoarele rezultate:


o au beneficiat de mediere și consiliere profesională 294 de tineri din rândul

categoriilor defavorizate;

o au fost încheiate 269 contracte de solidaritate, prin care agențiile pentru

ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București acordă servicii

de consiliere profesională și mediere, identifică angajatori de inserție și locuri

de muncă potrivit pregătirii lor profesionale și a celorlalte caracteristici care

rezultă din dosarul de înscriere în evidență și îi plasează pe locurile de muncă

identificate;

o au fost încadraţi în muncă 143 de tineri;

o prin efortul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene și a

municipiului București, în anul 2017, au fost identificați 108 angajatori de

inserție.

o Cele 269 contracte de solidaritate s-au încheiat cu următoarele categorii de

beneficiari:

- 72 tineri care se află sau provin din sistemul de protecție a copilului

(26,8%);

- 61 tineri cu dizabilități (22,7%);

- 103 tineri fără familie sau a căror familie nu le poate asigura întreținerea

(38,3%);

- 26 tineri cu copii în întreținere (9,7%);

- 4 tineri care au executat pedepse privative de libertate (1,5%),

- 3 tineri, victime ale traficului de persoane (1,1%).

o Situația privind nivelul studiilor persoanelor care au încheiat contracte de

solidaritate anul 2017, se prezintă astfel:

- 109 persoane au avut studii gimnaziale, neterminate sau fără studii (40,5%);

- 71 persoane au avut studii profesionale (26,4%);

- 84 persoane au studii medii (31,2%);

- 5 persoane au studii superioare (1,9%).

o Din totalul celor 143 persoane încadrate în muncă în anul 2017:

- 60 persoane au fost încadrate în muncă pe durată determinată,

- 83 persoane au fost încadrate în muncă pe durată nedeterminată.

o Cele 143 persoane încadrate în muncă aparțin următoarelor categorii:

- 45 tineri care se află sau provin din sistemul de protecție a copilului

(31,5%),

- 27 tineri cu dizabilități (18,9%);


- 48 tineri fără familie sau a căror familie nu le poate asigura întreținerea

(33,6%);

- 19 tineri cu copii în întreținere (13,3%);

- 2 tineri care au executat pedepse privative de libertate (1,4%),

- 2 tineri, victime ale traficului de persoane (1,4%).

o Structura pe niveluri de pregătire a celor 143 persoane încadrate în muncă

se prezintă astfel:

- 37 persoane au studii gimnaziale, neterminate sau fără studii (25,9%),

- 45 persoane au studii profesionale (31,5%),

- 60 persoane au studii medii (42%),

- 1 persoană are studii superioare (0,7%).

o Din totalul celor 143 persoane încadrate în muncă în anul 2017, un număr de:

- 60 persoane au fost încadrate în muncă pe perioadă determinată,

- 83 persoane au fost încadrate în muncă pe perioadă nedeterminată.

La nivel național, în anul 2017, suma plătită din bugetul asigurărilor pentru șomaj angajatorilor

de inserție care au încadrat tineri aflați în risc de marginalizare socială, a fost de 4.650.819

lei. Suma de 4.650.819 lei reprezintă cheltuieli aferente contractelor individuale de muncă

corespunzătoare contractelor de solidaritate încheiate în anul 2017 şi anterior perioadei de

raportare, conform prevederilor Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi

stimularea ocupării forţei de muncă, modificată şi completată.

1.1.3.4. Indicatori privind sumele cheltuite de ANOFM în anul 2017 pentru realizarea

măsurilor în domeniul ocupării

Indicatorii referitori la cheltuielile realizate de ANOFM din bugetul asigurărilor pentru șomaj au

avut următoarele valori:

o În anul 2017, nivelul contribuțiilor sociale la bugetul asigurărilor pentru șomaj a fost

stabilit la:

0.5% pentru contribuția datorată de angajatori și persoanele juridice și fizice

asimilate acestora,

0.5% pentru cea datorată de salariați/angajaţi,

1% pentru cea datorată de persoanele asigurate în baza contractului de asigurare

pentru șomaj.

o Suma cheltuită în anul 2017 din bugetul asigurărilor pentru șomaj în scopul protecției sociale

a persoanelor în câutarea unui loc de muncă a fost de 950.647 mii lei (tabel nr.3).


Tabel nr. 3. Cheltuielile cu protecția socială a șomerilor, 2010-2017 (mii lei)

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Total 3.822.057 2.170.787 1.736.126 1.779.033 1.557.506 1.318.146 1.008.049 950.647

Indemnizație de șomaj

(șomeri cu experiență în

muncă)1) 2.319.705 1.211.436 814.969 850.698 755.607 511.413 466.639 415.155

Indemnizație de șomaj

(șomeri fără experiență în

muncă) 2) 114.122 74.313 69.147 75.188 69.993 51.924 31.461 22.223

Formarea profesională 20.912 25.450 31.971 32.595 33.759 29.450 27.179 26.371

Plata absolvenților 35.645 36.431 38.374 38.181 38.456 39.700 36.112 31.963

Plăți pentru stimularea

șomerilor care se angajează

înainte de expirarea perioadei

de șomaj 3) 26.269 16.788 11.698 13.406 14.387 14.500 13.030 13.780


mobilității forței de muncă 3) 7.779 8.424 5.439 5.356 4.169 3.360 2.911 5.064


angajatorilor care încadrează

șomeri defavorizați 3) 55.591 82.216 85.185 86.006 84.211 89.118 90.127

134.613

Plăți compensatorii efectuate

în cadrul programelor de

restructurare, privatizare și

lichidare 22.730 3.875 481 26 76 0 75 0


absolvenților 2.765 2.821 2.577 2.712 2.922 2.589 2.033 1.197

Combaterea marginalizării 4) 12.090 15.307 22.175 23.119 14.853 7.893 5.945 4.650

Alte cheltuieli 1.204.449 693.727 654.111 651.748 539.074 568.200 332.537 295.631

1 Indemnizația de șomaj acordată persoanelor aflate în șomaj ca urmare a pierderii locului de muncă, conform articolului

39 din Legea nr. 76/2002, precum și alte sume acordate în completarea veniturilor salariale ale angajaților conform

articolului 72 din Legea nr.76/2002.

2 Indemnizația de șomaj acordată absolvenților instituțiilor de învățământ, conform articolului 40 din Legea nr.76/2002,

precum și alte sume acordate în completarea veniturilor salariale ale angajaților conform articolelor 72-73 din Legea

nr.76/2002.

3 Alte categorii de cheltuieli, conform Legii nr.76/2002.

4 Conform Legii nr.116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, respectiv Legii nr.76/2002.

Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

o Situația cheltuielilor finanțate în anul 2017 din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în vederea

realizării măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă, se prezintă astfel:


Tabel nr. 4. Cheltuieli din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru finanțarea

măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă, 2017 (lei)

Măsura activã Execuţia bugetară

la 31.12.2016

Execuţia bugetară

la 31.12.2017

Modificare absolută

2017/2016 (+/-)

Total 180.797.443 234.739.450 53.942.007

Formare profesională 27.178.705 26.371.267 -807.438

Stimularea angajării absolvenţilor 36.111.833 31.963.469 -4.148.364

Stimularea angajării șomerilor înainte

de expirarea perioadei de şomaj 13.029.852 13.780.365 750.513

Stimularea mobilităţii forţei de muncă 2.911.112 5.064.296 2.153.184

Stimularea angajării de şomeri

aparţinând unor categorii defavorizate 90.127.129 134.613.986 44.486.857

Plăţi pentru stimularea absolvenţilor 2.032.973 1.996.889 -36.084

Plăţi conform Legii 72/2007 956.174 927.343 -28.831

Plăţi pentru pregătirea profesională a

absolvenţilor (art. 84)* 889.267 1.454.034 564.767

Plăţi conform Legii 335/2013 - stagiari 192.558 286.998 94.440

Prima de activare (art.73^2)* 0 12.039.872 12.039.872

Prima de relocare (art. 76(2))* 0 316.899 316.899

Plăţi pentru persoane marginalizate 5.945.210 4.650.819 -1.294.391

Măsuri active pentru combaterea

şomajului (consultanţă şi asistenţă în

carieră) 508.465 393.943 -114.522

Cheltuieli aferente burselor locurilor de

munca (bunuri si servicii) 914.165 879.270 -34.895

* Conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de

muncă, cu modificările și completările ulterioare

Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.

o Se poate observa că în anul 2017 față de anul 2016 a avut loc o creștere semnificativă

(de aproape 30%) a cheltuielilor cu măsurile active, situație care s-a reflectat în

creșterea ponderii acestora în totalul cheltuielilor din bugetul asigurărilor pentru șomaj,

precum și în creșterea ponderii acestora în produsul intern brut.


Grafic nr. 7. Ponderea cheltuielilor pentru măsuri active in totalul cheltuielilor din

bugetul asigurărilor pentru șomaj, 2000-2017 (%)


de Muncă

Grafic nr. 8. Ponderea măsurilor active pentru ocuparea forței de muncă în produsul

intern brut în perioada 2003-2017 (%)


de Muncă

În concluzie, prin activitatea desfășurată în anul 2017, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței

de Muncă și-a îndeplinit funcția de protecție socială a șomerilor, prin plata indemnizațiilor de

șomaj și a altor categorii de plăți prevăzute de cadrul legal în vigoare, dar mai ales funcția de bază,

cea de principal mediator între cererea și oferta de forță de muncă.

0,00

0,02

0,04

0,06

0,08

0,10

0,12

0,14

0,16

0,18

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Po

nd

erea

în P

IB (

%)


1.2. Măsuri adoptate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale în domeniul protecției sociale a

salariaților

În scopul reducerii numărului de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială a fost

adoptată legislația prin care s-a realizat actualizarea nivelului salariului de bază minim brut pe țară

garantat în plată.

Pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, Guvernul și partenerii

sociali (patronate și sindicate) negociază, cu luarea în considerare a:

o elementelor prevăzute în art. 3 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii

nr.131/1970 privind fixarea salariilor minime, ratificată de România în 1975,

o nevoilor lucrătorilor și ale familiilor lor față de:

nivelul general al salariilor în țară,

costul vieții,

prestațiile de securitate socială,

nivelul de trai al altor grupuri sociale.

o factorilor de ordin economic, inclusiv cerințele dezvoltării economice, productivitatea

muncii și interesul care există pentru a realiza și a menține un înalt nivel de folosire a

forței de muncă.

Salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă,

se stabilește prin Hotărâre a Guvernului și se aplică atât în sectorul bugetar, cât și în cel concurențial.

Conform Hotărârii Guvernului nr. 1.091/2014, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată

a avut în următoarele valori:

o 975 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2015,

o 1.050 lei lunar, începând cu data de 1 iulie 2015.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1017/2015, începând cu 1 mai 2016, salariul de bază minim brut

pe ţară garantat în plată a fost de 1.250 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore

în medie pe lună în anul 2016.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1/2017, începând cu 1 februarie 2017, nivelul salariului de bază

minim brut pe ţară garantat în plată a fost 1.450 lei lunar, pentru un program complet de lucru de

166,00 ore, în medie, pe lună, în anul 2017, reprezentând 8,735 lei/oră.

În tabelul și graficul de mai jos este prezentată valoarea salariului minim net, calculată de Institutul

Național de Cercetări Economice pe baza salariului de bază minim brut garantat în plată

corespunzător lunii octombrie a anului respectiv.

Tabel nr. 5. Valoarea salariului minim net în perioada 1989-2017 – lei (luna octombrie)

Anul/luna octombrie 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 Valoare absolută– lei

ROL 2.000 2.000 5.635 10.721 33.227 53.577 75.000 97.000

.


Grafic nr. 9. Comparație între valoarea calculată a salariului minim net și pragul sărăciei relative,

în luna octombrie în perioada 2002-2017 (lei)

Sursa datelor:

- Institutul Național de Cercetări Economice (salariul minim net),

- Institutul Național de Statistică (pragul sărăciei relative, venituri disponibile, conform anchetei bugetelor de familie – a se vedea capitolul II)

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Salariul minim net 122 218 218 324 324 365 415 469 402 449 469 503 672 777 925 1.045

Pragul sărăciei 139 174 226 263 300 359 459 513 504 530 546 574 600 662 725 837

0

200

400

600

800

1.000

lei

46

Tabel nr.5 Valoarea salariului minim net în perioada 1989-2018 – lei (luna octombrie)

(continuare)

Anul/luna octombrie 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Valoare absolută– lei

ROL 250.000 350.000 450.000 609.000 1.218.000 1.218.000 2.175.000 2.175.000

Anul/luna octombrie 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 Valoare absolută– lei RON 323,7 323,7 365,2 415 469 402 449

Anul/luna octombrie 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Valoare absolută– lei RON 469 503 672 777 925 1.045

Sursa: Institutul Național de Cercetări Economice

Valoarea nominală a uni tichet de masă a fost actualizată astfel:

- în perioada ianuarie-aprilie 2016 nu putea depăşi cuantumul de 9,41 lei.

- începând cu luna mai 2016, nu putea depăşi cuantumul de 9,57 lei.

- pentru intervalul decembrie 2016 - aprilie 2017 inclusiv, nu putea depăşi cuantumul de 15 lei.

- începând cu luna mai 2017, nu putea depăşi cuantumul de 15,09 lei.

Valoarea sumei lunare care s-a acordat sub formă de tichete de creşă a fost în perioada 2016 - 2017

de 440 lei.

În domeniul politicilor salariale, în anul 2017 s-a adoptat Legea–cadru nr.153/2017 privind

salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

1.3. Prestații sociale acordate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale în domeniul

asigurărilor sociale de stat

Acordarea prestațiilor din sistemul public de pensii reduce semnificativ riscul de sărăcie,

fapt ce se poate observa în capitolul următor, cu ajutorul indicatorului ”rata sărăciei înainte de

transferurile sociale”.

Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principiu de bază principiul

contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza

contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii,

iar drepturile de asigurări sociale se cuvin în temeiul contribuțiilor de asigurări sociale plătite.

Sistemul public de pensii este administrat de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP).

Potrivit Statutului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 118/2012, cu modificările și

completările ulterioare, aceasta are misiunea:

o de a administra sistemul public de pensii și sistemul de asigurare pentru accidente de

muncă și boli profesionale,

47

o de a acorda persoanelor asigurate pensii și alte prestații de asigurări sociale,

o de a asigura beneficiarilor săi servicii publice bazate pe transparență, legalitate și

eficiență, în vederea aplicării politicilor și strategiilor în domeniu ale Ministerului

Muncii și Justiției Sociale.

În sistemul public, dreptul de pensie este un drept individual, iar cuantumul pensiei, ca venit

de înlocuire a salariului ca urmare a ivirii riscului bătrâneții, este calculat în funcție de:

o perioada de contribuție,

o nivelul veniturilor realizate de fiecare persoană în timpul vieții active,

o valoarea punctului de pensie, care se stabilește anual.

1.3.1. Măsuri implementate în sistemul public de pensii în anul 2017

Sistemul public de pensii este reglementat de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar

de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare.

Conform prevederilor Legii nr. 7/2017 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2017,

coroborate cu prevederile Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu

modificările și completările ulterioare:

o valoarea punctului de pensie a crescut de la 871,7 lei în anul 2016, la 917 lei (cu

5,25%) începând cu 1 ianuarie 2017 și la 1.000 lei (cu 9%), începând cu data de 1 iulie

2017,

o în conformitate cu art. II din Legea nr. 160/2017 pentru completarea Legii nr.263/2010

privind sistemul unitar de pensii publice, pentru persoanele înscrise la pensie începând

cu data de 1 ianuarie 2011 s-a aplicat în anul 2017, la punctajul mediu anual, un indice

de corecţie de 1,14.

o cuantumul ajutorului de deces a fost în anul 2016 de 2.681 lei în cazul decesului

asiguratului sau pensionarului și 1.341 lei în cazul decesului unui membru de familie

al asiguratului sau pensionarului. În anul 2017 cuantumul ajutorului de deces a fost de

3.131 lei în cazul asiguratului sau pensionarului, și de 1.566 lei în cazul decesului unui

membru de familie al asiguratului sau pensionarului.

o cuantumul indemnizației pentru însoțitor, în cazul pensionarilor de invaliditate

încadrați în gradul I de invaliditate, reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie,

stabilită în condițiile legii, respectiv 698 lei în anul 2016 și în anul 2017,

48

o începând cu luna martie 2017 nivelul indemnizației sociale pentru pensionari, stabilită

conform Ordonanţei de urgenţă nr. 6/2009 privind instituirea pensiei sociale minime

garantate, cu modificările și completările ulterioare, a crescut de la 400 lei cât era în

anul 2016 la 520 lei.

o conform prevederilor art. 100 alin (1) din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi

completările ulterioare, începând cu luna ianuarie 2016, venitul impozabil din pensii

s-a stabilit prin deducerea din venitul din pensie, în ordine, a următoarelor:

contribuţia individuală de asigurări sociale de sănătate datorată potrivit legii;

suma neimpozabilă lunară s-a stabilit la1.100 lei în anul 2017, față de 1.050 lei

în anul 2016.

o începând cu luna februarie 2017, în conformitate cu prevederile Legii nr. 2/2017,

contribuţia de asigurări sociale de sănătate, pentru pensionarii sistemului public de

pensii, se suportă de la bugetul de stat (aceștia sunt asigurați la sistemul de sănătate

fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate).

1.3.2. Indemnizația socială pentru pensionari

Printre măsurile de protecție socială aplicate în prezent în sistemul public de pensii se

numără și acordarea indemnizației sociale pentru pensionari, care se acordă în

completarea drepturilor de pensie.

Potrivit dispozițiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 6/2009, cu

modificările și completările ulterioare, beneficiază de indemnizaţia socială pentru

pensionari, pensionarii sistemului public de pensii şi pensionarii sistemului militar de pensii

cu domiciliul în România, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă nivelul cuantumului

pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul indemnizaţiei sociale pentru

pensionari.

Diferența dintre nivelul cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată și indemnizația

socială pentru pensionari este suportată din bugetul de stat.

Măsura acordării indemnizației sociale pentru pensionari a avut drept scop îmbunătățirea

sistemului de protecție socială în concordanță cu prioritățile naționale, astfel încât să fie

încurajată solidaritatea cu persoanele cele mai vulnerabile, precum și pentru a preveni

excluziunea socială a pensionarilor ale căror venituri se situează sub limita dincolo de care

poate interveni marginalizarea socială și sărăcia.

49

Grafic nr. 10. Evoluția valorii punctului de pensie in perioada aprilie 2001 – decembrie 2017 (lei)

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale

159,7

287,0 295,6323,1 339,3

396,2 396,2 416,0

541,0581,3

697,5 718,4 732,8762,1

790,7830,2

871,7917,5

1000

0

200

400

600

800

1000

lei

50

În anul 2017, s-au plătit indemnizații sociale unui număr mediu de 820.549

pensionari/lună, în valoare medie de 165 lei/beneficiar/lună.

Tabel nr. 6. Indemnizaţia socială pentru pensionari - numărul de beneficiari

şi sumele plătite în anul 2017

Perioada

ianuarie –

decembrie

2017

Număr de

indemnizații

acordate

pensionarilor

din care:

indemnizații

acordate

pensionarilor

agricultori

Valoarea

indemnizației sociale

(suma plătită din

bugetul de stat)

-lei-

din care:

pentru

pensionarii

agricultori

-lei-

Total

indemnizații/an 9.846.585 1.923.693 1.623.313.114 214.224.891

Număr

mediu/lună 820.549 160.308 135.276.093 17.852.074

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale,, pe baza datelor furnizate de Casa Națională

de Pensii Publice

Grafic nr. 11. Evoluția numărului mediu al beneficiarilor indemnizației sociale pentru

pensionari în perioada 2009 - 2017

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale,, pe baza datelor furnizate de Casa Națională de

Pensii Publice

1.3.3. Indicatori privind plățile efectuate de Casa Națională de Pensii Publice

Prestațiile acordate beneficiarilor sistemului public de pensii, pentru care s-au întocmit lunar

documente de plată au fost:

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Număr pensionari 505 864 622 608 545 486 624 567 821

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1.000

mii

per

soan

e

51

Tabel nr. 7. Prestații acordate beneficiarilor sistemului public de pensii

Nr.

crt. Denumire lege Denumire prestație

1.

Legea nr. 263/2010 privind

sistemul unitar de pensii

publice, cu modificările şi


1. pensii pentru limită de vârstă/anticipată/anticipată parțială/de

invaliditate/de urmaș;

2. ajutor de deces;

3. indemnizație de însoțitor pentru pensionarii de invaliditate încadrați în

gradul I de invaliditate.

2.


acordarea de indemnizații și

sporuri invalizilor, veteranilor

și văduvelor de război, cu

modificările și completările

ulterioare

1. indemnizații pentru invalizi de război/accidentații de război în afara

serviciului ordonat:

- mari mutilați sau invalizi de gradul I de invaliditate;

- invalizi de gradul II de invaliditate;

- invalizi de gradul III de invaliditate;

2. indemnizații pentru veterani de război;

3. indemnizații pentru văduve de război;

4. indemnizații pentru văduve de veterani de război;

5. sporul de participare pe front pentru veterani de război și invalizi de

război, care se compune dintr-o sumă fixă pentru primul an de participare

pe front indiferent de numărul de luni de participare pe front, la care se

adaugă şi o sumă fixă pentru fiecare lună de participare pe front ce

depăşeşte un an.

3.


veteranii de război, precum și

unele drepturi ale invalizilor

și văduvelor de război,

republicată, cu modificările și


1. Renta acordată în funcție de decorația primită:

Renta 1: (1,75 solde de bază (solda de grad + solda de funcţie la minim))

– Ordinul „Mihai Viteazul”;

Renta 2: (1,75 solde de grad a unui sublocotenent din MApN) – Ordinul

„Virtutea Aeronautică” cu spade, clasa „Cavaler”;

Renta 3: (1,3 solde de grad a unui sublocotenent din MApN);

Renta 4: (90% din solda de grad a unui sublocotenent din MApN) –

Medalia „Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial,

1941-1945”;

2. Văduvele de veterani de război, care nu s-au recăsătorit, beneficiază de

50% din indemnizația de veteran de război și din renta lunară la care avea

dreptul soțul decedat, respectiv 100% din indemnizația de veteran de

război, dacă soții acestora nu au fost decorați cu ordine și medalii.

4. Legea nr. 49/1999 privind

pensiile I.O.V.R.

1. Pensie I.O.V.R.

- mari mutilați sau invalizi de gradul I de invaliditate;

- invalizi de gradul II de invaliditate;

- invalizi de gradul III de invaliditate;

- văduvele de război;

- accidentații în afara serviciului ordonat (50% din cuantumurile

prevăzute pentru invalizii de război);

2. Suma fixă de îngrijire pentru marii mutilați precum și invalizilor de

război și accidentaților de război încadrați în gradul I de invaliditate.

5.

Decretul-Lege nr. 118/1990

privind acordarea unor

drepturi persoanelor

persecutate din motive

politice de dictatura instaurată

cu începere de la 6 martie

1945, precum și celor

deportate în străinătate ori

constituite în prizonieri,

republicat, cu modificările și


1. Indemnizații lunare pentru persoana care, din motive politice:

- a executat o pedeapsă privativă de libertate;

- a fost internată în spitale de psihiatrie;

- a fost strămutată în altă localitate;

- a avut stabilit domiciliu obligatoriu,

- a fost deportată în străinătate după 23 august 1944;

- a fost constituită în prizonier de partea sovietică după data de 23 august

1944 sau anterior acestei date, după care a fost reținută în captivitate;

2. Indemnizație lunară pentru soțul supraviețuitor al persoanei persecutate

din motive politice.

3. Beneficiarii de un total anual de 12 călătorii simple cu reducere de

100% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea ferată cu trenuri regio

R şi trenuri interregio IR fără regim de rezervare clasa a II-a, cu mijloace

auto sau cu navele de călători clasa a II-a, la transportul intern în comun,

între localităţi, taloanele speciale de călătorie fiind tipărite la DDP.

52

Nr.


6.

OG nr. 105/1999 privind

acordarea unor drepturi

persoanelor persecutate de

către regimurile instaurate în

România cu începere de la 6

septembire 1940 până la 6

martie 1945 din motive

etnice, aprobată prin Legea

nr. 189/2000, cu modificările

și completările ulterioare

1. Indemnizații lunare pentru persoana care, din motive etnice:

- a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate;

- a fost privată de libertate în locuri de detenție sau în lagăre de

concetrare;

- a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate;

- a făcut parte din detașamente de muncă forțată;

- a fost supraviețuitoare a trenului morții;

- este soțul/soția persoanei asasinate ori executate din motive etnice;

- a fost evacuată din locuința proprie.

2. Indemnizație lunară în sumă fixă pentru soțul celui decedat din

categoriile persoanelor prevăzute la pct. 1.

3. Beneficiarii de un total anual de 6 călătorii simple dus/întors cu

reducere de 100% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea ferată cu

trenuri regio R şi trenuri interregio IR fără regim de rezervare clasa a II-a,

cu mijloace auto sau cu navele de călători clasa a II-a, la transportul

intern în comun, între localităţi, taloanele speciale de călătorie fiind

tipărite la DDP.

7.


recunoașterea unor drepturi

persoanelor care au efectuat

stagiul militar în cadrul

Direcției Generale a

Serviciului Muncii în

perioada 1950-1961

1. Indemnizație lunară pentru fiecare lună de stagiu militar efectuat în

cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii, în perioada 1950-1961;

2. Indemnizație lunară în cuantum de 50% din indemnizația cuvenită

titularului, pentru soția celui decedat.

8.

Legea nr. 578/2004, privind

acordarea unui ajutor lunar

pentru soțul supraviețuitor, cu


ulterioare.

Ajutor lunar în cuantum stabilit de lege, în situația în care drepturile

beneficiarului sunt mai mici de:

a) 364 lei, în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază de pensie

stabilită în baza prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificările şi

completările ulterioare (în prezent Legea nr. 263/2010, cu modificările și

completările ulterioare) sau stabilită în fostul sistem al asigurărilor sociale

de stat, precum şi în situaţia soţului supravieţuitor care beneficiază atât de

pensie stabilită în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, cât şi în

fostul sistem al asigurărilor sociale pentru agricultori;

b) 140 lei, în situaţiasoţuluisupravieţuitor care beneficiază numai de

pensie stabilită în fostul sistem al asigurărilor sociale pentru agricultori.

9.


instituirea indemnizației

pentru pensionarii sistemului

public de pensii, membri ai

uniunilor de creatori legal

constituite și recunoscute ca

persoane juridice de utilitate

publică

Indemnizație lunară acordată pensionarilor care sunt membri ai uniunilor

de creatori legal constituite și recunoscute ca persoane juridice de utilitate

publică, echivalentă cu 50% din pensia cuvenită titularului sau aflată în

plată, ce nu poate depăși două salarii de bază minime brute pe țară

garantate în plată.

10


instituirea indemnizației

pentru activitatea de liber-

profesionist a artiștilor

interpreți sau executanți din

România, republicată, cu


ulterioare.

Indemnizație lunară, acordată artiştilor interpreţi sau executanţi liber-

profesionişti în cuantumul stabilit prin lege, diferențiată în funcție de

gradul de calificare.

11.

Legea nr. 341/2004 a

recunoştinţei pentru victoria

Revoluţiei Române din

Decembrie 1989, pentru

revolta muncitorească

anticomunistă de la Braşov

1.Indemnizații lunare reparatorii pentru:

- urmașii eroului martir (soțul supraviețuitor, fiecare dintre părinții celui

decedat și fiecare dintre copiii celui decedat);

- Luptătorul Rănit (mare mutilat, încadrat în gradul I, II sau III de

invaliditate ori neîncadrat în grad de invaliditate);

- Luptătorul Reținut;

53

Nr.


din noiembrie 1987 şi pentru

revolta muncitorească

anticomunistă din Valea

Jiului - Lupeni - august 1977,

cu modificările și


- Luptător cu Rol Determinant, beneficiază de indemnizație de

gratitudine;

- Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, care beneficiază, începând cu

01.01.2015, numai de indemnizația lunară (0.6);

2. Indemnizații lunare de gratitudine pentru:

- persoana care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti

anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987;

- soţul persoanei care a avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti

anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987;

3. Indemnizații lunare reparatorii pentru urmaşii persoanelor care au

decedat în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din

noiembrie 1987:

- soțul supraviețuitor;

- părinții celui decedat;

- copiii celui decedat.

4. Indemnizația lunară reparatorie pentru persoanele care au avut de

suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste din Valea Jiului –

Lupeni – august 1977 și care dețin una din calitățile prevăzute la art. 251

alin.(1) din lege;

5. Indemnizații lunare (0,6) adăugate la pensia pentru limită de vârstă;

6. Indemnizație de îngrijire lunară cuvenită marilor mutilați și

persoanelor încadrate în gradul I de invaliditate.

12.


organizarea și funcționarea

Curții de Conturi, republicată,

cu modificările şi


1. Pensii de serviciu cuvenite consilierilor de conturi;

2. Pensii de serviciu cuvenite auditorilor publici externi;

3. Pensii de urmaș calculate din pensiile de serviciu ale auditorilor publici

externi.

13.


Statutul personalului

aeronautic civil navigant

profesionist din aviaţia civilă

din România, cu modificările

şi completările ulterioare

1. Pensii de serviciu personal aeronautic civil navigant profesionist;

2. Pensii de urmaș calculate din pensiile de serviciu ale personalului

aeronautic civil navigant profesionist.

14.


statutul funcționarului public

parlamentar, cu modificările

și completările ulterioare

1. Pensii de serviciu pentru funcționarii publici parlamentari;

2. Pensii de serviciu pentru funcționarii publici din cadrul Consiliului

Legislativ, precum și personalului Curții Constituționale;

3. Pensii de serviciu pentru personalul care desfășoară activități

administrative, de gospodărire, investiții, întreținere-reparații și de

deservire.

15.


acordarea pensiei de serviciu

membrilor Corpului

Diplomatic și Consular din

România

1. Pensii de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular;

2. Pensii de serviciu membrilor Corpului diplomatic și consular care au

realizat vechime în cadrul Departamentului de Comerț Exterior din care

cel puțin 4 ani în misiuni permanente (salariați/pensionari);

3. Pensii de urmaș calculate din pensile de serviciu ale personalului

diplomatic și consular.

17.


statutul judecătorilor şi

procurorilor, republicată

1. Pensii de serviciu acordate judecătorilor și procurorilor și personalului

asimilat judecătorilor și procurorilor;

2. Pensii de urmaș calculate din pensiile de serviciu acordate judecătorilor

și procurorilor și personalului asimilat judecătorilor și procurorilor.

18.


statutul personalului auxiliar

de specialitate al instanţelor

judecătoreşti şi al parchetelor

de pe lângă acestea

1.Pensii de serviciu acordate grefierilor /personalul de specialitate

criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate

criminalistică/tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor;

2. Pensii de serviciu acordate executorilor judecătorești, pensionaţi

anterior intrării în vigoare a Legii nr. 188/2000 privind executorii

judecătoreşti, cu o vechime în funcţie de cel puţin 20 de ani;

3. Pensii de urmaș calculate din pensii de serviciu.

54

Nr.


19.

OG nr. 6/2009 privind

instituirea pensiei sociale

minime garantate, aprobată

prin Legea nr. 196/2009

Indemnizaţia socială pentru pensionari, de care beneficiază pensionarii

sistemului public de pensii şi pensionarii sistemului militar de pensii, cu

domiciliul în România, indiferent de data înscrierii la pensie, dacă nivelul

cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul

indemnizaţiei sociale pentru pensionari.

20.


reducerile acordate

pensionarilor pentru

transportul intern

Tipărire taloane speciale de călătorie - pensionarii sistemului public de

pensii beneficiază anual de un total de 6 călătorii simple cu reducere de

50% din tariful stabilit pentru călătoriile pe calea ferată cu trenuri regio R

şi trenuri interregio IR fără regim de rezervare clasa a II-a, cu mijloace

auto sau cu navele de călători clasa a II-a, la transportul intern în comun,

între localităţi.

Sursa: Casa Națională de Pensii Publice

Începând cu lunile ianuarie 2017, respectiv iulie 2017, de majorarea valorii punctului de pensie,

au beneficiat toți pensionarii sistemului public de pensii; indemnizaţia pentru însoţitor (în

cuantum de 80% din valoarea punctului de pensie, conform prevederilor art.77 alin. (1) din Legea

nr. 263/2010) s-a majorat după cum urmează:

Tabel nr. 8. Indicatori privind majorarea valorii punctului de pensie în anul 2017

2017 Luna

Actul normativ ce

reglementează

creșterea valorii

punctului de pensie

Majorare valoare

punct de pensie Indemnizația de însoțitor

Valoare Număr de pensionari

Valoare Număr de

beneficiari

Ianuarie OUG nr. 99/2016 917,5 5.076.774 734 47.344

Iulie OUG nr. 2/2017 1.000 5.046.980 800 45.397


În perioada ianuarie-decembrie 2017, au fost întocmite şi transmise în vederea distribuirii

4.339.924 de taloane speciale de călătorie cu reducere la transportul intern de călători pentru

pensionarii sistemului public, astfel:

o 4.234.179 conform Legii nr. 147/2000,

o 28.497 în baza Decretului-Lege nr. 118/1990,

o 77.248 în temeiul Legii nr. 189/2000.

În luna decembrie 2017, s-a acordat ajutorul anual de încălzire cuvenit unui număr de 8.784

de veterani, văduve de război și accidentați de război în afara serviciului ordonat, urmare a H.G.

nr. 920/2017, în valoare de 3.250.080 lei.

În total, s-au întocmit în perioada ianuarie - decembrie 2017 documente pentru plata

pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legi cu caracter special, stabilite și plătite prin

casele teritoriale de pensii, pentru un număr mediu de 7.022,3 mii beneficiari de prestații,

așa cum rezultă din tabelul de mai jos.

55

Tabel nr. 9. Indicatori privind plata pensiilor și a altor drepturi prevăzute de legi cu caracter special,

realizată de Casa Națională de Pensii Publice, 2017

Documente de plată pentru:

Ianuarie - Decembrie 2017

Număr mediu

lunar de prestații

acordate

beneficiarilor

–mii-

Valoare medie

lunară a

documentelor

de plată

–mii lei-

Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) 4.594,4 4.625.332,9

1.1 Pensii de asigurări sociale de stat 4.594,3 4.625.314,7

1.2 Ajutoare cf. HG nr. 723/1992 (se achită de la BASS) 0,1 18,2

Bugetul de Stat (B.S.)

2.1. Pensii agricultori 375,1 157.321,2

2.2. Pensii, indemnizații și alte drepturi acordate în baza

unor legi cu caracter special

2.044,2 577.211,9

Ben

efic

iari

de:

Indemnizaţii cf. Decretului-Lege nr. 118/1990 37,9 41.443,7

Indemnizaţii cf. Legii nr. 189/2000 95,4 46.381,9

Indemnizaţii cf. Legii nr. 309/2002 114,6 10.178,0

Indemnizaţii cf. Legii nr. 341/2004 (Legea nr. 42/1990) 13,1 22.758,2

Indemnizaţii cf. Legii nr. 109/2005 privind instituirea

indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a

artiştilor interpreţi sau executanţi din România

0,6 206,9

Indemnizaţii cf. Legii nr. 8/2006 privind instituirea

indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de

pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi

recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică

12,0 10.380,4

Ajutor lunar cf. Legii nr. 578/2004 privind acordarea unui

ajutor lunar pentru soţul supravieţuitor

146,6 16.476,0

Pensii de serviciu (magistraţi, consilieri Curtea de Conturi) 8,7 57.956,1

Indemnizații îngrijire pensionari, pentru gradul I de

invaliditate

46,1 35.796,0

Indemnizații, sporuri și rente veterani de război, urmașe de

veterani și văduve de război

79,6 18.009,6

Cota parte pensie de asigurări sociale de stat acordată

pentru vechimea în agricultură, plătită odată cu pensiile de

asigurări sociale de stat

662,1 178.915,1

Indemnizații sociale acordate pensionarilor de asigurări

sociale de stat

665,1 120.382,7

Indemnizații sociale acordate pensionarilor agricultori 160,3 17.852,1

Pensii IOVR 2,1 475,2

Fondul de Accidente de Muncă și Boli Profesionale

(F.A.M.B.P.)

8,6 5.153,5

Total 7.022,3 5.365.019,5


56

1.3.4. Evoluția indicatorilor privind sistemul public de pensii

În conformitate cu datele publicate în Buletinul Statistic în domeniul muncii și protecției

sociale, pe baza datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice, numărul total al

pensionarilor la sfârşitul lunii decembrie 2017 a fost de 5.048.701 persoane, în scădere cu

31.971 persoane faţă de perioada corespunzătoare a anului 2016 şi cu 1.348 persoane faţă

de sfârşitul lunii iunie 2017.

Din total:

o 92,93% erau pensionari de asigurări sociale de stat (4.691.652 persoane),

o 7,07% pensionari agricultori (357.049 persoane)..

Grafic nr. 12. Evoluția numărului de pensionari după sistemul de pensionare,

1990-2017 (mii)

Sursa: MMJS -Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor publicate de Institutul

Național de Statistică

1.3.4.1 Pensionarii de asigurări sociale de stat

La 31 decembrie 2017, comparativ cu 31 decembrie 2016, numărul pensionarilor de asigurări sociale

de stat a fost mai mare cu 10.686 persoane, iar pensia medie a fost mai mare cu 140 lei.

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

Pensionari de asigurari sociale (fara agricultori)

Pensionari de asigurari sociale - agricultori

Pensionari de asigurari sociale - total

57

Tabel nr. 10. Numărul pensionarilor de asigurări sociale de stat, la 31 decembrie

2017

Categorii de pensii

Numărul de pensionari

-persoane-

Pensia medie

-lei-

la 31

decembrie

2017

diferenţa 31

dec. 2017/

31 dec. 2016

(+/-)

la 31

decembrie

2017

diferenţa 31

dec. 2017/

31 dec.

2016 (+/-)

Pensionari de asigurări

sociale de stat, total 4.691.652 10.686 1.071 140

- Pentru limită de vârstă,

total 3.526.045 51.122 1.221 155

- Pensie anticipată 22.192 -453 1.273 169

- Pensie anticipată

parţială 82.395 8.866 831 178

- Pentru invaliditate 563.695 -39.246 615 50

- De urmaş 496.967 -9.539 556 74

- Beneficiari de ajutor

social tip pensie 358 -64 264 32

Sursa: MMJS, Buletin statistic în domeniul muncii și protecției sociale, pe baza datelor publicate

de Casa Națională de Pensii Publice

Grafic nr. 13. Evoluția numărului pensionarilor de asigurări sociale de stat

la 31 decembrie, 2010-2017

Sursa: MMJS –Direcția Politici Servicii Sociale,, pe baza datelor statistice publicate de Casa

Națională de Pensii Publice

o La sfârşitul lunii decembrie 2017, ponderea cea mai mare din cadrul pensionarilor de asigurări

sociale de stat o aveau pensionarii pentru limită de vârstă: 75,16%, corespunzătoare unui număr

de 3.526.045 persoane. Pensia acestora (1.221 lei) a fost în luna decembrie 2017 cu 155 lei mai

mare decât la 31 decembrie 2016.

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Asigurări Sociale de Stat 4.771 4.731 4.694 4.684 4.693 4.687 4.681 4.692

4.600

4.620

4.640

4.660

4.680

4.700

4.720

4.740

4.760

4.780

mii

per

soan

e

58

Grafic nr. 14. Pensionari de asigurări sociale de stat, pe categorii de pensii,

la 31 decembrie 2017 (%)

Sursa: MMJS, Buletin statistic în domeniul muncii și protecției sociale, pe baza datelor publicate de Casa


1.3.4.2. Pensionarii proveniți din sistemul de asigurări sociale pentru agricultori

În număr de 357.049 persoane la sfârşitul lunii decembrie 2017, 91,43% primeau pensii pentru limită

de vârstă, 0,50% pensii de invaliditate şi 8,07% pensii de urmaş.

Pensia medie era de 441 lei, cu 59 lei mai mare decât în luna decembrie 2016. Pensionarii cu limita de

vârstă aveau o pensie medie de 463 lei, cu 61 lei mai mare decât în luna decembrie 2016.

După cum se poate observa în graficul de mai jos, numărul pensionarilor agricultori este în scădere.

Grafic nr. 15. Evoluția numărului pensionarilor agricultori la 31 decembrie, 2010-2017

Sursa:MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor Casei Naționale de Pensii Publice

pensie pentru limită de vârstă

75,16%

pensie anticipată

0,47%

pensie anticipată

parţială 1,76%

invaliditate

12,01%

urmaşi

10,59%beneficiari ai ajutorului

social

0,01%

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Agricultori 709 652 593 541 491 443 400 357

0

100

200

300

400

500

600

700

800

mii

per

soan

e

59

1.3.4.3. Sistemul public de pensii - total

o Pe ansamblul sistemului public de pensii (asigurări sociale de stat și agricultori), pensia

medie la nivelul lunii decembrie 2016 a fost de 1.027 lei, față de 888 lei în luna decembrie

2016 (a crescut cu 15,7%).

Grafic nr. 16. Evoluția pensiei nominale de asigurări sociale (lei), decembrie 2004–2017

Sursa:MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale,, pe baza datelor statistice publicate de Casa


Grafic nr. 17. Evoluția indicelui pensiei medii nominale și reale

(calculată conform deciziei de pensionare) în sistemul public de pensii,

în perioada decembrie 2004 – decembrie 2017, %

Sursa:MMJS -Direcția Politici Servicii Sociale,, pe baza datelor statistice furniozate de Casa


211250

325

474

623 674688 720 726

761796

841888

1027

0

200

400

600

800

1.000

1.200

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

100

150

200

250

300

350

400

450

500

550

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

%

Indicele pensiei nominale Indicele pensiei reale

60

Grafic nr. 18. Indicii pensiei medii reale a pensionarilor de asigurari sociale de stat1

(an de bază 1990), 1990-2017 (%)

1inclusiv pensiile M.Ap., M.A.I., S.R.I

Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale – Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice publicate de Institutul Național de Statistică

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

ind

icel

e p

ensi

ei r

eale

(%

)


1.4. Programe implementate în domeniul asistenței sociale

Cadrul legal și instituțional unitar și coordonat, prin care sunt stabilite principiile și regulile

generale de acordare a măsurilor de asistență socială, precum și criteriile de organizare și

funcționare a sistemului de asistență socială este Legea asistenței sociale (nr.292/2011). Potrivit

art.4 al acestui act normativ, toți cetățenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul

sau reședința în România, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic

European și cetățenii Confederației Elvețiene, precum și străinii și apatrizii care au domiciliul sau

reședința în România, au dreptul la asistență socială, în condițiile legislației române, precum și ale

reglementărilor Uniunii Europene și ale acordurilor și tratatelor la care România este parte.

Sistemul național de asistență socială reprezintă ansamblul de instituții, măsuri și acțiuni prin

care statul, reprezentat de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și societatea

civilă intervin pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale

situațiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor

ori comunităților (art.2 din Legea nr.292/2011).

Sistemul național de asistență socială intervine subsidiar sau, după caz, complementar sistemelor

de asigurări sociale și se compune din:

sistemul de beneficii de asistență socială,

sistemul de servicii sociale.

Beneficiile de asistență socială reprezintă o formă de suplimentare sau de substituire a veniturilor

individuale/familiale obținute din muncă, în vederea asigurării unui nivel de trai minimal, precum

și o formă de sprijin în scopul promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții anumitor

categorii de persoane ale căror drepturi sociale sunt prevăzute expres de lege.

Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a răspunde

nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depășirii

situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de excluziune socială, promovării

incluziunii sociale și creșterii calității vieții.

1.4.1 Prevederi legislative adoptate în anul 2017 în domeniul asistenței sociale

În cursul anului 2017 au fost realizate modificări și completări ale actelor normative care au vizat

întărirea sprijinului acordat categoriilor vulnerabile și actualizarea reglementărilor la evoluția

nevoilor sociale. Dintre acestea, menționăm:


Hotărârea nr. 559/2017 din 4 august 2017 pentru modificarea şi completarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat,

aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, a Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, aprobate prin

Hotărârea Guvernului nr. 38/2011, şi a Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în

perioada sezonului rece, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 920/2011, în aplicarea

O.U.G. nr.93/2016 pentru reglementarea unor măsuri de simplificare a acordării unor

beneficii de asistenţă socială, precum şi pentru stabilirea unor măsuri bugetare pentru

acestea în anul 2016 și a O.U.G. nr. 6/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte

normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri privind realizarea investiţiilor finanţate

din fonduri publice;

OUG nr. 55/2017, pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor;

HG nr. 920/2017 dprivind stabilirea cuantumului ajutorului anual pentru acoperirea unei

părţi din costul chiriei, energiei electrice şi energiei termice pentru nevoi casnice, cuvenit

veteranilor de război şi văduvelor de război, precum şi accidentaţilor de război în afara

serviciului ordonat;

O.U.G. nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative;

O.U.G. nr. 4/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanţa de

urgenţă a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010

privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, precum şi pentru stabilirea de

măsuri în acordarea unor beneficii de asistenţă socială

6 hotărâri ale Guvernului pentru acordarea de ajutoare de urgență de la bugetul de stat;

H.G. nr.797/2017 din 8 noiembrie 2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de

organizare şi funcţionare ale serviciilor publice de asistenţă socială şi a structurii orientative

de personal,

H.G. nr.619/2017 din 30 august 2017 pentru modificarea și completarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenții

asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care înființează și administrează

unități de asistență socială, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.153/2001,

H.G. nr.652/2017 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii

nr. 167/2014 privind exercitarea profesiei de bonă,

Ordinele M.M.J.S. nr. 282, 1792/2017 pentru activarea Mecanismului de monitorizare și

evaluare integrată a Strategiei naționale pentru promovarea îmbătrânirii active și


protecția persoanelor vârstnice pentru perioada 2015-2020 și a Planului operațional de

acțiuni pentru perioada 2016-2020,

Ordin comun al M.M.J.S., MS, MEN nr.393/630/4236/2017 din 13 martie 2017 pentru

aprobarea Protocolului de colaborare în vederea implementării serviciilor comunitare

integrate necesare prevenirii excluziunii sociale și combaterii sărăciei,

O.U.G. nr. 51/2017 din 30 iunie 2017 pentru modificarea și completarea unor acte

normative,

Ordinul M.M.J.S. nr.1678/07.09.2017 privind înființarea Grupului de lucru tehnic pentru

modificarea și completarea legislației din domeniul asigurării calității serviciilor sociale.

1.4.2. Beneficiile de asistență socială acordate în anul 2017 din bugetul M.M.J.S., prin Agenția

Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

În scopul prevenirii, limitării sau înlăturării efectelor temporare ori permanente ale unor situații

care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori

comunităților, în anul 2017 s-au acordat atât beneficii universale cât și adresate în mod specific

unor categorii de persoane, sub formă de alocații, indemnizații și ajutoare:

pentru familiile cu copii:

o alocația de stat pentru copii,

o indemnizația pentru creșterea copilului,

o stimulentul acordat în cazul în care mama sau tatăl care ar avea dreptul la concediu

de creștere a copilului realizează venituri profesionale,

o alocația pentru susținerea familiei,

o indemnizația lunară acordată pe perioada concediului de acomodare în vederea

adopției,

o alocația lunară de plasament.

pentru persoanele și familiile cu venituri mici:

o ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat, ajutoare de urgență,

ajutoare de înmormântare,

o ajutoare de încălzire.

pentru persoanele cu dizabilități - o serie de beneficii destinate adulților și copiilor cu

dizabilități.


Alocația de stat pentru copii2

Alocația are caracter universal și este acordată copiilor în vârstă de până la 18 ani,

precum și tinerilor care au împlinit vârsta de 18 ani, care urmează cursurile învățământului

liceal sau profesional, până la terminarea acestora.

Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, cu modificările și completările

realizate anterior lunii iunie 2015, a prevăzut că, pentru copiii în vârstă de până la 2 ani, respectiv

3 ani în cazul copilului care este încadrat într-un grad de handicap, alocația de stat se acordă în

cuantum de 200 lei/lună/copil.

Pentru copiii care nu au un handicap și au vârsta mai mare de 2 ani cuantumul alocației de

stat era de 42 lei/lună/copil, iar pentru copiii mai mari de 3 ani care au un handicap cuantumul a

fost dublu (de 84 lei).

Legea nr. 61/1993 a fost modificată prin adoptarea, în luna iunie 2015, a Legii nr.125/2015

privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2014 pentru modificarea și

completarea unor acte normative.

Ca urmare cuantumul alocației pentru copiii care nu au un handicap și au vârsta mai mare

de 2 ani a devenit 84 lei, iar cuantumul alocației de stat pentru copilul încadrat într-un grad de

handicap a devenit 200 lei, începând cu drepturile acordate în luna iulie 2015.

În anul 2017, alocația de stat s-a acordat pentru un număr mediu lunar de 3.635.792 copii,

din care:

336.389 copii care au vârsta mai mică de 2 ani și nu au un handicap (9,3% din total);

4.079 copii care au vârsta mai mică de 3 ani și au un handicap (0,1% din total);

3.236.501 copii care au vârsta mai mare de 2 ani și nu au un handicap (89,0% din total);

58.824 copii care au vârsta mai mare de 3 ani și au un handicap (1,6% din total).

Suma plătită în anul 2017 pentru alocațiile de stat pentru copii a fost de 4.396.915.235 lei,

fiind mai mică cu 18.586.381 lei (0,4%) față de cea plătită în anul 2016.

În același timp a avut loc o reducere a numărului de copii beneficiari: media lunară calculată

pentru anul 2017 a fost mai mică cu 27.000 copii (0,7%) decât cea calculată pentru anul 2016.

2 Legea nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii, cu modificările și completările ulterioare


Grafic nr. 19. Principalele beneficii de asistență socială, date statistice anuale în perioada 2006-2017

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice furnizate de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială

3.200.000

3.400.000

3.600.000

3.800.000

4.000.000

4.200.000

4.400.000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

per

soan

e

Alocaţia de stat pentru copii

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

per

soan

e

Indemnizaţia pentru creşterea copilului

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

per

soan

e

Stimulentul pentru creşterea copilului

0

100.000

200.000

300.000

400.000

500.000

600.000

700.000

800.000

900.000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

per

soan

e

Bugetul personal complementar lunar pentru

persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu


Grafic 19. Principalele beneficii de asistență socială, date statistice anuale în perioada 2006-2017 (continuare)


*2006 – 2010: alocaţia familială complementară + alocaţia de susţinere

pentru familia monoparentală

*2006 – 2010: ajutoarele au fost acordate din bugetele locale

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

900000

1000000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

fam

ilii

Alocaţia pentru susţinerea familiei*

0

50.000

100.000

150.000

200.000

250.000

300.000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

fam

ilii

Ajutoare sociale pentru asigurarea venitului minim

garantat*

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

per

soan

e

Alocaţia de plasament

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

16.000

18.000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

per

soan

e

Subvenţii pentru asociaţii şi fundaţii


Grafic nr. 20. Principalele beneficii de asistență socială, date statistice lunare în perioada 2012-2017


3.500.000

3.550.000

3.600.000

3.650.000

3.700.000

3.750.000

3.800.000

3.850.000

3.900.000

3.950.000ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Alocația de stat pentru copii

110.000

120.000

130.000

140.000

150.000

160.000

170.000

180.000

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Indemnizația pentru creșterea copilului

0

10.000

20.000

30.000

40.000

50.000

60.000

70.000

80.000

90.000

100.000

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Stimulentul de inserție

6.000

6.500

7.000

7.500

8.000

8.500

9.000

9.500

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sprijin pentru creșterea copilului, pentru copii sau

adulți cu handicap


Grafic nr. 20. Principalele beneficii de asistență socială, date statistice lunare în perioada 2012-2017 (continuare)


150.000170.000190.000210.000230.000250.000270.000290.000310.000330.000350.000370.000390.000

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Alocația pentru susținerea familiei

150.000160.000170.000180.000190.000200.000210.000220.000230.000240.000250.000260.000270.000

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim

garantat

6.000

6.500

7.000

7.500

8.000

8.500

9.000

9.500

10.000

10.500

11.000

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Indemnizația de hrană pentru persoane cu HIV-SIDA

35.000

36.000

37.000

38.000

39.000

40.000

41.000

42.000

43.000

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

ian.

apr.

iul.

oct.

2012 2013 2014 2015 2016 2017

Alocația de plasament


Alocația lunară de plasament3

Pentru fiecare copil față de care s-a luat măsura plasamentului se acordă o alocație lunară.

Începând cu drepturile aferente lunii decembrie 2014, cuantumul acesteia a fost în de 600

lei/lună/copil. Pentru copiii cu handicap cuantumul a fost de 900 lei (legislația prevede că este

majorat cu 50%).

Numărul mediu lunar de beneficiari ai acestei alocații a fost în anul 2017 de 41.039 copii,

din care 5.311 copii cu handicap (12,9%), iar suma cheltuită a fost de 328.009.871 lei.

Comparativ cu anul 2016, a avut loc o creștere de 304 beneficiari (0,7%), iar suma cheltuită

a fost mai mare cu 3.115.671 lei (1,0%).

Indemnizația pentru creșterea copilului și stimulentul

Actul normativ care a instituit aceste beneficii de asistență socială este Ordonanța de

urgență a Guvernului nr.148/2005 privind susținerea familiei în vederea creșterii copilului.

În anul 2010 a fost adoptată Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind

concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, conform căreia persoanele cu copii

născuți după 1 ianuarie 2011 care, în ultimul an anterior datei nașterii copilului, au realizat timp de

12 luni venituri supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul

fiscal, cu modificările și completările ulterioare, au beneficiat opțional de următoarele drepturi:

1. concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la un an, precum și o indemnizație

lunară, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni. Aceasta nu

putea fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 3.400 lei;

Persoanele îndreptățite la acest beneficiu care au obținut venituri din salarii, din activități

independente sau venituri din activități agricole supuse impozitului pe venit, înainte de

împlinirea de către copil a vârstei de un an, au avut dreptul la un stimulent de inserție în cuantum

lunar de 500 lei pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani. În

cazul persoanelor care beneficiază de indemnizația lunară și a solicitat dreptul la stimulent de

inserție, plata acestei indemnizații a fost suspendată;

2. concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani, precum și o indemnizație lunară,

în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni. Aceasta nu putea fi

mai mică de 600 lei și nici mai mare de 1.200 lei.

3 Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare


3. pentru copilul cu handicap indemnizația s-a acordat până la împlinirea de către acesta a vârstei

de 3 ani, în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate pe ultimele 12 luni.

Indemnizația nu putea fi mai mică de 600 lei și nici mai mare de 3.400 lei. De asemenea

beneficiarii acesteia au avut dreptul la stimulent de inserție.

În luna aprilie 2016 a fost promulgată Legea nr. 66/2016 pentru modificarea şi completarea

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru

creşterea copiilor. Prevederile legii au fost aplicate începând cu luna iulie 2016. Principalele

modificări aduse programului de acordare a concediului și indemnizația pentru creșterea copiilor

sunt următoarele:

• perioada de eligibilitate a fost stabilită la 12 luni în ultimii 2 ani înainte de nașterea copilului;

• a fost prevăzută doar o singură variantă de concediu – până la împlinirea de către copil a

vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;

• limita minimă a indemnizației a crescut de la 600 lei la 85% din salariul minim brut pe țară

garantat în plată, respectiv la 1.063 lei, iar, începând cu 1 februarie 2017, la 1.233 lei;

• limita maximă a indemnizației a fost eliminată, indemnizația urmând să fie calculată la 85%

din veniturile nete realizate;

• stimulentul de inserție a fost stabilit la 50% din indemnizația minimă, respectiv s-a majorat

de la 500 lei la 532 lei, iar, începând cu luna februarie 2017, la 617 lei.

• acordarea stimulentului de inserție a fost prelungită cu încă un an, în cazul celor care se

întorc la activitatea profesională cu cel puțin 60 zile înainte de împlinirea de către copil a

vârstei de 2 (3) ani;

• a fost majorat cuantumul indemnizației acordată persoanei care are în întreținere un copil

cu handicap și care solicită acordarea concediului pentru creșterea copilului cu vârsta

cuprinsă între 3 ani și 7 ani, de la 450 lei la 1.063 lei;

• a fost introdusă o nouă indemnizație, care se acordă persoanelor active pe piața muncii care

au copii cu handicap în întreținere și care solicită program de lucru redus. Noua indemnizație

se stabilește la 50% din indemnizația minimă, respectiv 532 lei;

• a fost majorat cu aproximativ 5% cuantumul sprijinului acordat persoanelor care au

întreținere copii cu handicap sau persoanelor cu handicap care au copii în întreținere, ca

urmare a raportării acestui sprijin la indemnizația minimă.

În anul 2017 au beneficiat de indemnizația pentru creșterea copilului 159.369 persoane,

un număr mai mare cu 18.218 persoane (12,9%) decât în anul 2016.


Tabel nr. 11. Numărul mediu lunar de beneficiari de indemnizație de creștere a

copilului sau de stimulent de inserție, în anul 2017 , comparativ cu anul 2016

Beneficiul

Număr mediu lunar de beneficiari Sume plătite (lei)

anul 2016 anul 2017

Modificare

anul 2016 anul 2017

Modificare

absolută

+/-

relativă

%

absolută

+/-

relativă

%

Indemnizație 141.151 159.369 18.218 12,9 2.060.258.501 3.409.424.201 1.349.165.700 65,5

Stimulent 41.334 74.593 33.259 80,5 263.932.900 575.599.491 311.666.591 118,1

Total 182.485 233.962 51.477 28,2 2.324.191.401 3.985.023.692 1.660.832.291 71,5

Sursa: Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Direcția Politici Servicii Sociale

Suma cheltuită în anul 2017 pentru acordarea acestui beneficiu a fost de 3.409.424.201 lei

și a fost mai mare cu 1.349.165.700 lei (65,5%) decât în anul 2016, iar numărul de beneficiari a

crescut cu 18.218 persoane (12,9%).

Suma medie lunară plătită corespunzătoare unei persoane beneficiare de indemnizație a

crescut de la 1.216 lei în anul 2016 la 1.783 lei în anul 2017.

Pentru beneficiarii de indemnizație pentru creșterea copilului se plătesc contribuții de

asigurări sociale de sănătate. Suma cheltuită din bugetul M.M.J.S. în acest scop a fost în anul

2017 de 190.405.677 lei, mai mare cu 75.725.417 lei (66,0%) decât în aceeași perioadă din 2016.

Indemnizația de acomodare

În conformitate cu Legea nr. 57/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2004

privind procedura adopţiei, precum şi a altor acte normative, ”adoptatorul sau, opţional, oricare

dintre soţii familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit potrivit

prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, din

activităţi salariale şi asimilate acestora sau, după caz, activităţi independente sau activităţi agricole,

poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum un an, care include şi perioada

încredinţării copilului în vederea adopţiei, precum şi de o indemnizaţie lunară, raportată la

indicatorul social de referinţă”, în cuantum de 1.700 lei.

Conform raportărilor agențiilor județene de plăți și inspecție socială, în anul 2017 au fost

plătiți 8.335.108 lei pentru 415 persoane beneficiare de indemnizații de acomodare. Comparativ cu

anul precedent, suma plătită a fost mai mare cu 7.348.824 lei (745,1%), iar numărul de beneficiari

a crescut cu 226 persoane (119,6%).

Pe perioada concediului de acomodare, persoana îndreptăţită beneficiază de plata

contribuţiei individuale de asigurări sociale de sănătate. Suma cheltuită din bugetul M.M.J.S. în

acest scop a fost de 461.601 lei în anul 2017, mai mare cu 408.676 lei (772,2%) decât cea cheltuită

în anul 2016.


Stimulentul de inserție

În anul 2017, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010, cu

modificările și completările ulterioare, 74.593 persoane care au fost îndreptățite să beneficieze de

indemnizație pentru creșterea copilului, care au realizat venituri de natură profesională, au

beneficiat de stimulent de inserție. În luna ianuarie 2017, cuantumul stimulentului a fost 532 lei.

Începând cu luna februarie cuantumul a fost de 617 lei (datorită majorării salariului de bază minim

brut pe ţară garantat în plată) iar, începând cu luna aprilie, de 650 lei, conform Ordonanţei de

Urgenţă a Guvernului nr. 6 din 18 ianuarie 2017.

În anul 2017 față de anul 2016, numărul mediu de beneficiari de stimulent a crescut cu

33.259 persoane (80,5%), iar suma totală plătită a crescut cu 311.666.591 lei (118,1%).

Sprijin pentru creșterea copilului pentru persoane cu dizabilități

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.111/2010 privind concediul și indemnizația lunară

pentru creșterea copiilor, cu modificările și completările ulterioare, prevede de asemenea acordarea

unor forme de sprijin pentru persoanele cu handicap care au în îngrijire copii cu vârsta mai mică

de 7 ani sau pentru creșterea și îngrijirea copiilor cu handicap.

În anul 2017 acestea s-au acordat pentru un număr mediu lunar de 8.999 beneficiari, suma

plătită fiind de 77.321.616 lei. Comparativ cu anul 2016 a avut loc o creștere de 354 beneficiari

(4,1%), respectiv de 29.260.974 lei (60,9%), datorită majorării cuantumurilor.

Beneficii de asistență socială selective

Principalele beneficii de asistență socială selective, bazate pe testarea mijloacelor de trai

ale persoanei singure sau familiei, sunt alocația pentru susținerea familiei, ajutorul social pentru

asigurarea venitului minim garantat și ajutoarele pentru încălzirea locuinței. Testarea mijloacelor

de existență a potențialilor beneficiari de asistență socială sociale reprezintă procedura de evaluare

a veniturilor realizate și a bunurilor mobile și imobile deținute de persoană sau familie, necesare

acoperirii nevoilor de consum ale acestora.

1. Alocația pentru susținerea familiei

Beneficiul a fost instituit de Legea nr.277/2010 privind alocația pentru susținerea familiei

și se adresează familiilor ce au în îngrijire copii și realizează venituri mai mici decât valoarea unui

prag stabilit de lege.


Tabel nr. 12. Cuantumurile alocației pentru susținerea familiei

Componența

familiei

Venitul net mediu lunar

pe membru de familie

Cuantum lunar (lei)

în funcție de numărul de copii

1 copil 2 copii 3 copii 4 sau mai mulți

Familie cu ambii părinți mai mic de 200 lei 82 122 162 202

între 201 și 530 lei 75 108 141 174

Familie monoparentală

mai mic de 200 lei 107 172 237 302

între 201 și 530 lei 102 162 222 282


În anul 2017, în medie, 257.538 familii au primit lunar acest tip de alocație, iar suma plătită

a fost de 501.271.395 lei. Comparativ cu anul 2016 a avut loc o scădere a numărului de beneficiari

de 15.799 familii (5,8%) și a sumelor cheltuite, de 24.648.525 lei (4,7%).

2. Ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat

Venitul minim garantat (VMG), este unul din cele mai importante programe de

promovare a incluziunii sociale și de combatere a sărăciei. Actul normativ care reglementează acest

program este Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările și modificările

ulterioare. Potrivit acestei legi, venitul minim garantat se asigură prin acordarea unui ajutor social

lunar, care se calculează ca diferență între nivelul venitului minim garantat prevăzut de lege și

venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure.

Tabel nr. 13. Nivelul venitului minim garantat în anul 2017 1

(valoarea maximă a ajutorului social, prevăzută de lege)

Numărul de persoane din familie Nivelul venitului minim garantat

-lei/lună/familie-

- persoană singură 142

- 2 persoane 255

- 3 persoane 357

- 4 persoane 442

- 5 persoane 527

1 Pentru fiecare altă persoană din familiile cu mai mult de 5 persoane, la cuantumul de 527 lei se

adaugă câte 37 lei.


Numărul mediu lunar de familii beneficiare a scăzut de la 244.814 în anul 2016 la 233.966

în anul 2017, cu 10.848 familii (4,4%).


Suma plătită în anul 2017, de 781.129.846 lei, a fost mai mică cu 30.550.880 lei (3,8%)

decât în anul precedent.

Suma plătită corespunzătoare contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru

persoanele din familiile beneficiare de venit minim garantat în anul 2017 a fost de 43.064.028

lei, cu 1.550.644 lei (3,5%) mai mică decât în anul anterior.

Plata asigurării obligatorii a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren,

inundațiilor în anul 2017 a însemnat cheltuirea sumei de 2.746.167 lei, corespunzătoare unui număr

de 45.610 familii beneficiare de venit minim garantat.

Astfel, suma plătită din bugetul M.M.J.S. pentru întreg programul de acordare a

venitului minim garantat (ajutorul social, contribuții pentru asigurările de sănătate și asigurarea

obligatorie a locuințelor) în anul 2017 a fost de 826.940.041 lei, mai mică cu 32.410.494 lei (3,8%)

decât în anul 2016.

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu completările și modificările

ulterioare, prevede și posibilitatea de acordare a unor ajutoare de urgență pentru sprijinirea

familiilor aflate în situații de necesitate datorate calamităților naturale, incendiilor și accidentelor,

precum și pentru alte situații deosebite datorate stării de sănătate ori altor cauze care pot conduce

la excluziune socială.

De la bugetul de stat, prin bugetul M.M.J.S., în anul 2017 au fost plătite 1.507 ajutoare de

urgență în sumă de 6.604.787 lei.

În vederea finanțării activităților ocazionate de sărbătorirea în România a Zilei

Internaţionale a Vârstnicilor, în baza Legii nr.363/2003, a fost acordată suma de 1.631.000 lei

organizațiilor reprezentative la nivel național care fac parte din Consiliul Național al Persoanelor

Vârstnice, pentru sărbătorirea Zilei de 1 octombrie.

3. Ajutoare pentru încălzirea locuinței

Familiile și persoanele singure care au venituri mici pot beneficia de ajutoare pentru

încălzirea locuinței.

În anul 2017 aceste beneficii sociale au fost acordate corespunzător sezonului rece

noiembrie 2016 – martie 2017, precum și noiembrie 2017 – martie 2018 .

A. Sistemul centralizat de încălzire

Utilizatorii sistemului centralizat de încălzire au primit de la bugetul de stat, prin bugetul

M.M.J.S., în funcție de venitul mediu net lunar pe membru de familie (împărțit pe 11 tranșe de


venituri) un ajutor lunar prin compensarea procentuală a valorii efective a facturii la energia

termică, compensare care a variat între 10% și 100%.

Plafonul de venituri până la care s-au acordat aceste ajutoare a fost de 1.082 lei venit mediu

net lunar pe membru de familie.

Pragul maxim al ajutorului a fost dat de un consum maxim lunar stabilit de legislație în

funcție de tipul apartamentului și de zona de temperatură.

Persoanele singure au beneficiat de o compensare mai mare cu 10% față de proporțiile

stabilite pentru familie. Pentru beneficiarii de ajutor social, compensarea s-a acordat în proporție

de 100%.

De asemenea legislația prevede acordarea de astfel de ajutoare din bugetul local.

Tabel nr. 14. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii sistemului centralizat de încălzire

compensare – procent din valoarea facturii (%)

Indicator

Limita de venituri medii nete (lei/lună/membru de familie)

până

la 155

155,1

- 210

210,1

- 260

260,1

- 310

310,1

- 355

355,1

- 425

425,1

- 480

480,1

- 540

540,1

- 615

615,1

- 786

786,1 –

1.082

Buget de stat - persoane

singure 100 90 80 70 60 50 40 30 20 15 10

- familii 90 80 70 60 50 40 30 20 10 5 0

Buget local1) 7 14 20 27 33 40 46 53 59 61 63 1) Compensare suplimentară celei de la bugetul de stat - limita maximă


B. Încălzirea locuinței cu gaze naturale

Pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale legislația a stabilit acordarea de ajutoare de la

bugetul de stat, în cuantum diferit în funcție de venitul net lunar pe membru de familie, împărțit pe

nouă tranșe de venituri. În sezonul rece 1 noiembrie 2016 - 31 martie 2017 cuantumul minim a fost

de 20 lei, iar cel maxim de 262 lei.

Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost de 615 lei venit mediu

net pe membru de familie.

Tabel nr. 15. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de

gaze naturale

Indicator


până la

155

155,1 -

210

210,1 -

260

260,1 -

310

310,1 -

355

355,1 -

425

425,1 -

480

480,1 -

540

540,1

- 615

Cuantum (lei/lună) 262 190 150 120 90 70 45 35 20



C. Încălzirea locuinței cu energie electrică

Începând cu sezonul rece 1 noiembrie 2013 - 31 martie 2014 legislația prevede introducerea

ajutoarelor pentru persoanele care utilizează exclusiv energia electrică în scopul încălzirii. Plafonul

de venituri până la care s-au acordat aceste ajutoare a fost de asemenea 615 lei venit mediu net pe

membru de familie.

Tabel nr. 16. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii de energie

electrică pentru încălzire

Indicator


până la

155

155,1 -

210

210,1 -

260

260,1 -

310

310,1 -

355

355,1 -

425

425,1 -

480

480,1 -

540

540,1

- 615

Cuantum (lei/lună) 240 216 192 168 144 120 96 72 48


D. Încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri

Ajutorul pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri s-a

acordat de asemenea de la bugetul de stat, în funcție de nivelul de venituri, în cuantumuri între 16

și 54 lei.

Plafonul de venituri până la care s-au primit aceste ajutoare a fost de 615 lei venit mediu

net lunar pe membru de familie. Pentru beneficiarii de ajutor social suma acordată a fost de 58 lei.

Tabel nr. 17. Acordarea ajutorului de încălzire pentru utilizatorii

de lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri

Indicator


până la

155

155,1 -

210

210,1 -

260

260,1 -

310

310,1 -

355

355,1 -

425

425,1 -

480

480,1 -

540

540,1 -

615

Cuantum (lei/lună) 54 48 44 39 34 30 26 20 16


Legislația prevede că, în funcție de resursele proprii, autoritățile administrației publice

locale pot aproba ajutoare ce depășesc tranșele și cuantumurile prevăzute anterior.

În anul 2017, suma cheltuită din bugetul M.M.J.S. pentru ajutoarele de încălzire a fost de

121.577.892 lei, din care:

pentru încălzire cu energie termică furnizată în sistem centralizat: 22.942.914 lei

(18,9% din totalul sumelor plătite),

pentru utilizatorii de gaze naturale: 42.651.904 lei (35,1% din totalul sumelor

plătite),


pentru cei ce folosesc pentru încălzire lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri:

52.807.849 lei (43,4% din totalul sumelor plătite),

pentru cei ce folosesc pentru încălzire exclusiv energia electrică: 3.175.225 lei

(2,6% din totalul sumelor plătite).

Ajutoare pentru persoanele refugiate

În anul 2017 din bugetul M.M.J.S. s-au acordat ajutoare pentru 256 persoane care au

dobândit statutul de refugiat sau au dobândit protecție subsidiară acordată de statul român (număr

mediu lunar), în cuantum de 540 lei/lună. Comparativ cu anul 2016, numărul mediu lunar de

beneficiari a crescut cu 54 persoane (26,7%). Ajutoarele se acordă pentru maximum nouă luni, cu

posibilitatea prelungirii pentru cel mult trei luni, fără obligativitatea rambursării. Suma plătită

pentru acest beneficiu a fost de 1.490.400 lei, mai mare decât în aceeași perioadă din anul 2016 cu

295.920 lei (24,8%).

Beneficii acordate persoanelor cu handicap4

1. Pentru adulții cu handicap grav și accentuat se acordă o indemnizație lunară,

indiferent de venituri:

234 lei, pentru adultul cu handicap grav;

193 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;

2. Persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu beneficiază de un buget personal

complementar, indiferent de venituri:

106 lei, pentru adultul cu handicap grav;

79 lei, pentru adultul cu handicap accentuat;

39 lei, pentru adultul cu handicap mediu.

3. Însoțitorii adulților cu handicap vizual grav au primit o indemnizație în cuantum

lunar 969 lei începând cu 1 ianuarie 2016, respectiv 1065 lei începând cu 1 februarie

2017.

4. Pentru persoanele cu HIV sau SIDA se acordă o indemnizație lunară de hrană. În

anul 2017 au beneficiat de indemnizație 10.356 persoane, din care 10.112 adulți (97,6%

din total) și 244 copii (2,4% din total), pentru care au fost cheltuiți cumulat 60.878.521

4 Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare


lei. Cuantumurile alocației au fost în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016 de 13

lei/zi pentru adulți și 11 lei/zi pentru copii, iar, începând cu 1 octombrie 2016, de 16

lei/zi pentru adulți și 15 lei/zi pentru copii. Comparativ cu anul 2016, numărul de

beneficiari a crescut cu 472 persoane (4,8%), iar sumele plătite au crescut cu

10.840.683 lei (21,7%).

5. Pentru 183 copii cu handicap tip HIV / SIDA (număr mediu lunar) s-au plătit în anul

2017 alocații de hrană în valoare de 946.059 lei. Cuantumul acestora a fost de 11

lei/zi în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2016, respectiv 15 lei/zi începând cu 1

octombrie 2016. Față de anul 2016, numărul de beneficiari a crescut cu 2 persoane

(1,1%), iar sumele au crescut cu 221.418 lei (30,6%).

Suma plătită în anul 2017 corespunzătoare celor cinci beneficii de mai sus acordate

persoanelor cu handicap a fost de 2.928.066.332 lei. Comparativ cu aceeași perioadă din anul

anterior, suma plătită pentru aceste beneficii a cunoscut o creștere de 102.437.358 lei (3,6%).

Tabel nr. 18. Principalele beneficii sociale acordate persoanelor cu handicap,

finanțate din

bugetul M.M.J.S., în anul 2017, comparativ cu anul 2016 - număr de beneficiari

Indicator

Indemnizația

pentru însoțitorii

persoanelor cu

handicap vizual grav

Indemnizația pentru

persoanele cu handicap

grav sau accentuat

Bugetul personal complementar

pentru persoanele cu handicap

grav accentuat grav accentuat mediu

Numărul mediu lunar de beneficiari

- 2016 41.529 239.461 377.932 271.342 390.370 78.082

- 2017 41.354 251.868 382.285 287.210 396.217 79.912

Modificarea numărului de beneficiari, 2017 față de 2016

- absolută (+/-) -175 12.406 4.353 15.868 5.848 1.830

- relativă (%) -0,4 4,9 1,1 5,5 1,5 2,3


Totalul beneficiilor de asistență socială

În anul 2017, M.M.J.S., prin agențiile județene de plăți și inspecție socială, a efectuat plăți

pentru beneficiile de asistență socială menționate mai sus în sumă de 13.374.054.647 lei.

Așa cum se poate observa în graficul de mai jos, cea mai mare parte a resurselor gestionate

de M.M.J.S. pentru aceste beneficii de asistență socială a fost direcționată în anul 2017 către

alocația de stat pentru copii: 32,9%, alocație de care au beneficiat 3.635.792 copii.


Grafic nr. 21. Distribuția sumelor plătite pentru beneficiile de asistență socială finanțate

din bugetul M.M.J.S. alocat asistenței sociale, în anul 2017 (%)


O pondere mare în cheltuielile pentru beneficiile sociale (27,5%) au avut-o sumele plătite

pentru acordarea indemnizațiilor pentru creșterea copilului, sprijinului pentru creșterea copilului

acordat persoanelor cu handicap, precum și contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate aferente

persoanelor beneficiare de aceste indemnizații. De acest program au beneficiat circa 168 mii

familii.

Beneficiile de asistență socială acordate persoanelor cu handicap au avut o pondere de

21,9% în totalul beneficiilor de asistență socială, numărul de beneficiari fiind de circa 763 mii

persoane cu handicap grav, accentuat sau mediu.

Tabel nr. 19. Distribuția sumelor plătite din bugetul M.M.J.S.

pentru beneficiile de asistență socială, în anul 2017

Beneficiu

Sume

plătite

anul 2017

(lei)

Pondere în

total sume

plătite,

anul 2017

(%)

Modificare anul 2017

față de anul 2016

absolută

(+/-)

relativă

(%)

Beneficii sociale 1 - Total

Alocaţia de stat pentru copii 4.396.915.235 32,9 -18.586.381 -0,4

Indemnizaţie pentru creşterea copilului 3.409.424.201 25,5 1.349.165.700 65,5

Indemnizaţia lunară pentru adulţii cu

handicap grav şi accentuat 1.583.961.325 11,8 37.002.210 2,4

Ajutorul social pentru asigurarea venitului

minim garantat 781.129.846 5,8 -30.550.880 -3,8


Beneficiu

Sume

plătite

anul 2017

(lei)

Pondere în

total sume

plătite,

anul 2017

(%)

Modificare anul 2017

față de anul 2016

absolută

(+/-)

relativă

(%)

Bugetul personal complementar lunar pentru

persoanele cu handicap grav, accentuat sau

mediu 769.871.731 5,8 19.519.333 2,6

Stimulent de inserție 575.599.491 4,3 311.666.591 118,1

Indemnizaţia lunară pentru însoţitorii

adulţilor cu handicap vizual grav 512.408.696 3,8 34.853.714 7,3

Alocaţia de susţinere a familiei 501.271.395 3,7 -24.648.525 -4,7

Alocaţia lunară de plasament 328.009.871 2,5 3.115.671 1,0

Contribuţii pentru asigurările de sănătate

aferente beneficiarilor de indemnizaţii pentru

creşterea copilului 190.405.677 1,4 75.725.417 66,0

Sprijin lunar în vederea creşterii copilului

acordat pentru persoanele cu handicap 77.321.616 0,6 29.260.974 60,9

Indemnizaţia lunară de hrană cuvenită

persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de

SIDA 60.878.521 0,5 10.840.683 21,7

Ajutoare de încălzire cu lemne, cărbuni sau

combustibili petrolieri 52.807.849 0,4 -14.389.873 -21,4

Contribuţii pentru asigurările sociale de

sănătate aferente ajutorului social pentru

asigurarea venitului minim garantat 43.064.028 0,3 -1.550.644 -3,5

Ajutoare de încălzire cu gaze naturale 42.651.904 0,3 -8.342.222 -16,4

Ajutoare de încălzire cu energie termică

furnizată în sistem centralizat 22.942.914 0,2 -3.595.721 -13,5

Indemnizaţia de acomodare în vederea

adopției 8.335.108 0,1 7.348.824 745,1

Ajutoare de urgenţă 6.604.787 0,05 -2.894.608 -30,5

Ajutoare de încălzire cu energie electrică 3.175.225 0,02 -660.243 -17,2

Contribuţii pentru asigurarea obligatorie a

locuinţelor pentru familiile beneficiare de

venit minim garantat 2.746.167 0,02 -308.970 -10,1

Ajutoare financiare 1.631.000 0,01 37.000 2,3

Ajutorul acordat persoanelor refugiate 1.490.400 0,01 295.920 24,8

Alocaţia de hrană pentru copii cu handicap

HIV / SIDA 946.059 0,01 221.418 30,6

Contribuţii pentru asigurările de sănătate

aferente beneficiarilor de indemnizaţii de

acomodare 461.601 0,003 408.676 772,2

1 Exclusiv taxe poștale


În tabelul de mai jos este prezentată evoluția numărului de beneficiari și a sumelor

cheltuite în anul 2017, comparativ cu anul 2016. Se poate observa că s-a cheltuit din bugetul

M.M.J.S. pentru beneficiile de asistență socială mai mult cu 1.773.934.064 lei, ceea ce înseamnă o

creștere de 15,3%.


Tabel nr. 20. Modificarea absolută a numărului de beneficiari și a sumelor

cheltuite pentru principalele beneficii de asistență socială, în anul 2017,

comparativ cu anul 2016 (+/-)

Beneficiu

Diferență

nr. de

beneficiari

+/-

Diferență

sume

cheltuite,

lei, +/-

Beneficiu

Diferență

nr. de

beneficiari

+/-

Diferență

sume cheltuite,

lei, +/-

Ajutorul social pentru

asigurarea venitului

minim garantat

-10.848 -30.550.880 Ajutorul acordat

persoanelor refugiate

54 295.920

Alocaţia de susţinere a

familiei

-15.799 -24.648.525 Contribuţii pentru

asigurările de sănătate

aferente beneficiarilor

de indemnizaţii de

acomodare

226 408.676

Alocaţia de stat pentru

copii

-27.000 -18.586.381 Alocaţia lunară de

plasament

304 3.115.671

Ajutoare de încălzire cu

lemne, cărbuni sau

combustibili petrolieri

gaze naturale

-70.269 -14.389.873 Indemnizaţia de

acomodare în vederea

adopției

226 7.348.824


gaze naturale

-24.693 -8.342.222 Indemnizaţia lunară

de hrană cuvenită

persoanelor cu HIV

sau SIDA

472 10.840.683


energie termică

furnizată în sistem

centralizat

-16.181 -3.595.721 Bugetul personal

complementar lunar

pentru persoanele cu

handicap grav,

accentuat sau mediu

23.545 19.519.333

Ajutoare de urgenţă -272 -2.894.608 Sprijin lunar în

vederea creşterii

copilului acordat

pentru persoanele cu

handicap

354 29.260.974

Contribuţii pentru


aferente ajutorului

social pentru asigurarea

venitului minim

garantat

-10.801 -1.550.644 Indemnizaţia lunară

pentru însoţitorii

adulţilor cu handicap

vizual grav

-175 34.853.714


energie electrică

-1.596 -660.243 Indemnizaţia lunară

pentru adulţii cu

handicap grav şi

accentuat

16.759 37.002.210

Contribuţii pentru

asigurarea obligatorie a

locuinţelor pentru

familiile beneficiare de

venit minim garantat

-6.824 -308.970 Contribuţii pentru


aferente beneficiarilor

de indemnizaţii

pentru creşterea

copilului

18.102 75.725.417

Ajutoare financiare -2 37.000 Stimulent de inserție 33.259 311.666.591

Alocaţia de hrană ptr.

copii cu HIV / SIDA

2 221.418 Indemnizaţie pentru

creşterea copilului

18.218 1.349.165.700

Beneficii sociale – Total x 1.773.934.064



1.4.3 Servicii sociale finanțate în anul 2017 din bugetul M.M.J.S., prin Agenția Națională

pentru Plăți și Inspecție Socială

Asistența socială cuprinde, pe lângă plata beneficiilor sociale, acordarea de servicii sociale.

Serviciile sociale constituie o componentă a sistemului naţional de asistenţă socială şi au drept

scop sprijinirea persoanelor vulnerabile pentru depăşirea situaţiilor de dificultate, prevenirea şi

combaterea riscului de excluziune socială, creşterea calităţii vieţii şi promovarea incluziunii

sociale a acestora.

La începutul anului 2014 s-a demarat procedura de acreditare a furnizorilor de servicii

sociale, în baza prevederilor Legii nr.197/2012 privind asigurarea calității în domeniul

serviciilor sociale, act normativ care reglementează procesul de evaluare, certificare,

monitorizare şi control pentru asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale.

Acreditarea, ca parte a asigurării calităţii, reprezintă totalitatea activităţilor de evaluare şi

certificare a respectării criteriilor şi standardelor reglementate. Calitatea în domeniul serviciilor

sociale reprezintă ansamblul de cerinţe şi condiţii ce sunt îndeplinite de furnizori şi de serviciile

sociale acordate de aceştia pentru a răspunde nevoilor şi aşteptărilor beneficiarilor. În domeniul

serviciilor sociale se acreditează atât furnizorii, cât şi serviciile sociale.

Acreditarea furnizorilor se realizează în baza criteriilor specifice, ce reprezintă cerinţele de

bază prin care se evidenţiază capacitatea acestora de a înfiinţa, a administra şi a acorda servicii

sociale. Respectarea criteriilor este atestată prin certificat de acreditare. Aceasta se realizează de

către Direcția Politici Servicii Sociale din cadrul M.M.J.S.

În total, de la începutul activității de acreditare (martie 2014) până la data de 31 decembrie 2017,

au fost depuse de furnizorii de servicii sociale la M.M.J.S. 3.755 dosare, în scopul obținerii

certificatelor de acreditare a furnizorilor de servicii sociale. La data de 31 decembrie 2017 erau

acreditați, în conformitate cu prevederile legale, 3.254 furnizori de servicii sociale.

În funcție de reginul juridic de organizare, au fost acreditați:

1.236 furnizori publici (37,98% din totalul furnizorilor), din care:

o 1.124 structuri specializate din cadrul/subordinea autorităţilor

administraţiei publice locale şi autorităţile executive din unităţile

administrativ-teritoriale organizate la nivel de comună, oraş, municipiu şi

sectoare ale municipiului Bucureşti,

o 39 autorităţi ale administraţiei publice centrale ori alte instituţii aflate în

subordinea sau coordonarea acestora care au stabilite prin lege atribuţii

privind acordarea de servicii sociale pentru anumite categorii de

beneficiari,


o 73 unităţi sanitare, unităţi de învăţământ şi alte instituţii publice care

dezvoltă, la nivel comunitar, servicii sociale integrate,

2.018 furnizori privaţi (62,02% din totalul furnizorilor), din care:

o 1.762 organizaţii neguvernamentale, respectiv asociaţii şi fundaţii,

o 157 culte recunoscute de lege,

o 99 operatori economici.

Acreditarea serviciilor sociale

În conformitate cu Ordonanţa nr. 27/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr.

197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale, începând cu 1 ianuarie

2016, acreditarea serviciilor sociale s-a realizat în funcţie de specificul acestora, de către:

o Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie (care a emis

559 licențe de funcționare până la 31 decembrie 2017),

o Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi (care a emis 214 licențe de

funcționare până la 31 decembrie 2017),

o Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (care a emis 23

licențe de funcționare până la 31 decembrie 2017),

o Direcția Politici Servicii Sociale din cadrul M.M.J.S. (care a emis 2.655 licențe de

funcționare în perioada 1 ianuarie 2014 - 31 decembrie 2017).

Cele 3.451 servicii sociale pentru care s-a emis licența de funcționare până la data de 31

decembrie 2017 au avut următoarea distribuție:

1.129 centre rezidenţiale cu cazare pe perioadă nedeterminată,

678 centre rezidenţiale cu cazare pe perioadă determinată,

164 locuinţe protejate,

842 centre de zi,

262 unităţi de îngrijiri la domiciliu,

132 servicii acordate în comunitate (consiliere, informare, orientare vocaţională,

intervenţie în stradă, ambulanţă socială),

100 cantine sociale,

6 de tip masă pe roţi,

53 unităţi medico-sociale,

83 alte forme de servicii sociale.


Suma cheltuită în anul 2017 din bugetul M.M.J.S. pentru finanțarea serviciilor sociale

(finanțarea unităților de asistență socială pentru investiții sau acordarea de subvenții asociațiilor

și fundațiilor care înființează și administrează unități de asistență socială) a fost de 23.983.845

lei, cu 9.875.264 lei (29,2%) mai mică decât în anul 2016.

Cea mai mare parte din această sumă (70,2%) a fost alocată subvențiilor pentru asociații și

fundații. Acestea se acordă în baza Legii nr.34/1998 privind acordarea unor subvenții

asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică care înființează și administrează

unități de asistență socială. În anul 2017 acestea au fost acordate corespunzător unui număr

mediu lunar de 8.778 persoane asistate, în sumă de 16.838.000 lei. Comparativ cu anul 2016 a

avut loc o reducere a sumelor plătite de 195.064 lei (1,1%) și o reducere a numărului de

beneficiari cu 215 persoane (2,4%).

Sumele alocate investițiilor (pentru construcții noi și extinderi, amenajări, reparații,

modernizări, dotări) (7.145.845 lei) au reprezentat 29,8% din suma alocată serviciilor sociale.

Din acestea, 4.499.842 lei (63,0%) s-au acordat pentru 15 furnizori publici (centre), respectiv

2.646.003 lei (37,0%) pentru 3 furnizori privați (centre). Sumele cheltuite în anul 2017 au scăzut

comparativ cu anul 2016 cu 9.601.136 lei (cu 57,3%).

1.4.4. Sume cheltuite pentru beneficii și servicii sociale din bugetul M.M.J.S., prin bugetul

Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială

Suma cheltuită în anul 2017 din bugetul M.M.J.S. alocat programelor de asistență socială

prezentate mai sus (beneficii și servicii de asistență socială) a fost de 13.465.612.991 lei.

Grafic nr. 22. Beneficii de asistență socială şi servicii sociale

finanţate din bugetul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale (milioane lei)


0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

mili

oan

e le

i


Comparativ cu valoarea din anul 2016, a avut loc o creștere a sumelor cheltuite de 1.764.023.038

lei (15,1%). Așa cum s-a arătat mai sus, creșterea s-a datorat măririi sumelor plătite pentru

beneficiile de asistență socială.

1.4.5. Măsuri de protecție socială a persoanelor cu dizabilități, raportate de Autoritatea

Națională pentru Persoanele cu Dizabilități

Actul normativ în baza căruia sunt acordate principalele beneficiile sociale cuvenite persoanelor cu

handicap este Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare Legea nr.

448/2006. Conform Legii nr. 448/2006, tipurile de handicap sunt: fizic, vizual, auditiv,

surdocecitate, somatic, mintal, psihic, HIV/SIDA, asociat, boli rare.

La 31 decembrie 2017 numărul total de persoane cu dizabilități comunicat Autorității Naționale

pentru Persoanele cu Dizabilități, prin direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului

județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, a fost de 797.104 persoane. Dintre

acestea, 97,74% (779.066 persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent

(neinstituţionalizate) şi 2,26% (18.038 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de

asistenţă socială pentru persoanele adulte cu dizabilităţi (instituţionalizate) coordonate

metodologic de Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

1.4.5.1. Cadrul legislativ ce reglementează protecția socială a persoanelor cu dizabilități

Principalele prevederi legislative în vigoare:

În anul 2017, protecția socială a persoanelor cu dizabilități a fost reglementată în principal de

următoarele prevederi legislative:

1. Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap,

republicată, cu modificările și completările ulterioare;

2. Hotărârea Guvernului nr. 268/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare

a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap, cu modificările și completările ulterioare;

3. Hotărârea Guvernului nr. 680/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind

modalitatea de acordare a drepturilor la transport interurban gratuit persoanelor cu handicap,

cu modificările și completările ulterioare;


4. Hotărârea Guvernului nr. 430/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și

funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, cu modificările și

completările ulterioare;

5. Ordinul ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice

nr. 762/1992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se

stabilește încadrarea în grad de handicap, cu modificările și completările ulterioare.

Principalele acte normative publicate în anul 2017 au fost:

1. Ordinul ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului sănătății nr.

283/193/28.02.2017 al ministrului muncii şi justiţiei sociale privind modificarea şi

completarea anexei nr. 1 la Ordinul 1.306/1.883/2016 pentru aprobarea criteriilor

biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilităţi în grad de handicap şi a modalităţilor

de aplicare a acestora (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152/28.02.2017)

2. Ordinul ministrului muncii şi justiţiei sociale nr. 157/07.02.2017 pentru modificarea

Metodologiei de acordare a sumelor de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii

şi Justiţiei Sociale, organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art. 98 din Legea nr.

448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobată

prin Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice nr.

399/2013 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153/01.03.2017)

3. Ordinul ministrului muncii și justiției sociale nr. 623/02.05.2017 al pentru modificarea şi

completarea anexei la Ordinul ministrului muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor

vârstnice nr. 1.887/2016 privind stabilirea contribuţiei lunare de întreţinere datorate de

adulţii cu handicap asistaţi în centrele rezidenţiale publice pentru persoane adulte cu

handicap sau de susţinătorii acestora şi aprobarea Metodologiei de stabilire a nivelului

contribuţiei lunare de întreţinere datorate de adulţii cu handicap asistaţi în centrele

rezidenţiale publice pentru persoane adulte cu handicap sau de susţinătorii acestora

(Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 316/03.05.2017)

4. Ordinul ministrului muncii și justiției sociale nr. 596/25.04.2017 privind aprobarea

Metodologiei de selectare şi finanţare a proiectelor în domeniul protecţiei persoanelor cu

dizabilităţi pentru anul 2017 (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442/14.06.2017)

5. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/30.06.2017 pentru modificarea şi completarea

unor acte normative (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508/30.06.2017)

6. Hotărârea Guvernului nr. 548/27.07.2017 privind aprobarea condiţiilor de obţinere a

atestatului, procedurile de atestare şi statutul asistentului personal profesionist (Monitorul

Oficial al României, Partea I, nr. 659/10.08.2017)

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/O193-283-2017.pdf

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/O193-283-2017.pdf

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/O157-2017.pdf



http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/OUG51-2017.pdf

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/HG548-2017.pdf


7. Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 60/04.08.2017 pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap (Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648/07.08.2017)

Strategia națională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități" 2016-

2020

Strategia națională "O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități" 2016-2020

reprezintă planul de implementare pentru perioada 2016-2020 al Convenției privind

drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România prin Legea nr. 221/2010, și are

ca scop promovarea, protejarea și asigurarea exercitării depline și în condiții de egalitate a

tuturor drepturilor și libertăților fundamentale ale omului de către toate persoanele cu

dizabilități, precum și promovarea respectului pentru demnitatea lor intrinsecă.

Strategia națională are ca direcții de acțiune: accesibilitate, participare, egalitate, ocuparea

forței de muncă, educație și formare profesională, protecție socială, sănătate, statistici și

colectarea datelor, iar obiectivele generale sunt următoarele:

- promovarea accesibilității în toate domeniile vieții pentru asigurarea exercitării de către

persoanele cu dizabilități a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

- asigurarea participării depline a persoanelor cu dizabilități în toate domeniile vieții.

- eliminarea discriminării și asigurarea egalității pentru persoanele cu dizabilități.

- asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități la un mediu de lucru deschis, incluziv

și accesibil, atât în sectorul public cât și în cel privat, concomitent cu asigurarea

accesului lor efectiv la servicii de sprijin pentru creșterea ocupării pe piața muncii.

- promovarea educației și formării profesionale favorabile incluziunii la toate nivelurile

și a învățării de-a lungul vieții pentru persoanele cu dizabilități.

- promovarea și protecția dreptului persoanelor cu dizabilități la condiții de trai decente

pentru îmbunătățirea continuă a calității vieții lor.

- asigurarea accesului echitabil al persoanelor cu dizabilități la servicii și facilități de

sănătate, de calitate, care acordă atenție problemelor specifice de gen, la un cost

rezonabil și cât mai aproape posibil de comunitățile în care acestea trăiesc.

- fundamentarea de politici pentru persoanele cu dizabilități pe baza informațiilor și

datelor statistice și de cercetare colectate din toate domeniile de activitate.

Dreptul la muncă al persoanelor cu handicap

Potrivit Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu

handicap, persoanele cu handicap pot fi încadrate în muncă conform pregătirii lor

profesionale şi capacităţii de muncă.

http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Legislatie/OUG60-2017.pdf


Autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50

de angajaţi, au obligaţia de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din

numărul total de angajaţi.

Prin OUG nr. 60/2017 a fost modificată Legea nr. 448/2006, în sensul eliminării posibilității

autorităților și instituțiilor publice și private de a opta pentru achiziționarea de produse sau

servicii de la unitățile protejate autorizate (UPA) și menținerea doar a obligației de a plăti la

bugetul de stat în situația neangajării persoanelor cu handicap.

Scopul adoptării O.U.G. nr. 60/2017 a fost stimularea angajării persoanelor cu handicap,

atât în sectorul public, cât și în cel privat. Actul normativ se fundamentează exclusiv pe

obligațiile prevăzute de Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, și anume de a

adopta toate măsurile adecvate legislative, administrative și de altă natură pentru implementarea

tuturor drepturilor omului, inclusiv a dreptului la muncă. Aceste obligații sunt cele stipulate de

articolul 27, referitor la dreptul persoanelor cu dizabilități de a munci în condiții de egalitate cu

ceilalți într-un mediu de lucru deschis, incluziv și accesibil lor. Au fost avute în vedere în special

obligațiile prevăzute la litera g), de a angaja persoane cu dizabilități în sectorul public și de a

încuraja obținerea, de către persoanele cu dizabilități, a unei experiențe în muncă, pe piața liberă

a forței de muncă.

O.U.G. nr.60/2017 a mutat accentul de pe angajator, pe angajat. Astfel, persoana cu dizabilități

este în centrul politicii de angajare axată pe sistemul de cotă (s-au instituit mai puține opțiuni

pentru angajator, dar mai multe oportunități pentru persoana cu dizabilități).

De asemenea, prin O.U.G. nr. 60/2017 a fost instituită obligația persoanelor juridice de drept

public de a organiza concursuri de angajare în funcția publică, exclusiv pentru persoanele

cu handicap, situație ce nu exclude posibilitatea participării acestora la toate celelalte

concursuri de angajare organizate de către instituția publică.

1.4.5.2. Beneficii și servicii acordate persoanelor cu dizabilități, raportate de Autoritatea

Națională pentru Persoanele cu Dizabilități

Facilități acordate de la bugetul de stat alocat M.M.J.S., prin intermediul Autorității

Naționale pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități

1. În conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare,

persoanele adulte cu handicap grav și accentuat pot beneficia de credit a cărui dobândă se

suportă din bugetul de stat, prin bugetul Autorității Naționale pentru Persoanele cu

Dizabilități, pentru:


achiziționarea unui singur mijloc de transport, respectiv

adaptarea unei locuințe conform nevoilor individuale de acces,

cu condiția plății la scadență a ratelor creditului.

În anul 2017, suma anuală totală acordată în acest scop a fost de 117.592 lei, corespunzătoare

unui număr de 1003 beneficiari.

2. În conformitate cu prevederile art. 24 din Legea nr. 448/2006, persoanele cu handicap grav

sau accentuat pot beneficia de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip

de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a II-a, cu

autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial. De asemenea pot beneficia de transport gratuit

și următoarele categorii de persoane:

- însoțitorii persoanelor cu handicap grav, numai în prezența acestora,

- asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav,

- însoțitorii copiilor cu handicap accentuat, numai în prezența acestora,

- persoanele cu afecțiuni renale care necesită hemodializă în alte localități decât cele de

domiciliu, în funcție de recomandarea centrului de dializă.

În anul 2017, suma totală acordată în acest scop a fost de 66.473.650 lei, corespunzătoare

unui număr de 995.877 beneficiari: persoane cu dizabilități, asistenți personali, însoțitori.

Beneficii acordate persoanelor cu handicap grav, prin bugetele administrației publice

locale

În conformitate cu prevederile Legii nr. 448/2006, art. 40 alin.(1) ,,Autoritățile administrației

publice locale au obligația să prevadă și să garanteze în bugetul local sumele necesare din care

se suportă salarizarea, precum și celelalte drepturi cuvenite asistentului personal, potrivit

legii.”

Potrivit articolului 44 din actul normativ enunțat mai sus ,,Autoritățile administrației publice

locale au obligația:

a) de a angaja și salariza asistentul personal al persoanei cu handicap grav, în condițiile

prezentei legi;

b) de a asigura și garanta plata indemnizației lunare, în cazul în care persoana cu

handicap grav sau reprezentantul ei legal a optat pentru aceasta. “

Fondurile destinate finanțării drepturilor asistenților personali și indemnizațiilor persoanelor cu

handicap grav au fost reglementate de Legea nr. 6/2017 - Legea bugetului de stat pe anul 2017,

care prevede faptul că plata asistenților personali și/sau indemnizația lunară care se acordă în

cazul în care persoana cu handicap și-a exprimat opțiunea în acest sens, se suportă din bugetul


primăriei, prin intermediul sumelor alocate de la bugetul de stat, din sume defalcate din taxa

pe valoare adăugată.

În conformitate cu Anexa nr. 5 a Legii nr. 6/2017, sumele defalcate din taxa pe valoarea

adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor,

municipiilor, sectoarelor și Municipiului București, pentru anul 2017, destinate finanțării

drepturilor asistenților personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizațiilor

lunare ale persoanelor cu handicap grav la nivel național au fost alocate în valoare totală

estimată de 3.315.018 mii lei.

În anul 2017, au beneficiat de indemnizație lunară 131.286 persoane cu handicap grav, iar de

asistent personal 69.010 persoane cu handicap grav, conform raportărilor consiliilor locale,

transmise direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene/locale ale

sectoarelor municipiului București.

1.5. Măsuri privind protecția specială a copiilor, raportate de Autoritatea Națională pentru

Protecția Drepturilor Copilului și Adopție

1.5.1. Principalele prevederi legislative în domeniul prevenirii și protecției drepturilor

copilului

În anul 2017, prevenirea și protecția drepturilor copilului și adopția au fost reglementate în

principal de următoarele prevederi legislative:

- Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, republicată, cu

modificările și completările ulterioare;

- Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată;

- Legea nr. 18/1990 pentru ratificarea Convenției cu privire la drepturile copilului,

republicată;

- Legea nr. 138/2011 pentru ratificarea Convenției europene revizuite în materia adopției

de copii, adoptată la Strasbourg la 27 noiembrie 2008 și semnată de România la

Strasbourg la 4 martie 2009;

- Legea nr. 84 /1994 pentru ratificarea Convenției asupra protecției copiilor și cooperării

în materia adopției internaționale, încheiată la Haga la 29 mai 1993.

În vederea armonizării legislației interne cu principiile și normele tratatelor internaționale, la

care România este parte, în anul 2017 au fost elaborate o serie de acte normative, după cum

urmează:

Hotărârea de Guvern nr. 448/20017 pentru aprobarea metodologiei privind contactarea

părinților firești sau rudelor biologice, accesul adoptatului la informații vizând originile sale


și propriul trecut precum și accesul părinților firești sau al rudelor biologice ale persoanelor

adoptate la informații referitoare la persoana adoptată.

Principalele aspecte vizate de actul normativ sunt:

- stabilirea modalităților concrete de exercitare a dreptului persoanei adoptate de a-și

cunoaște originile și propriul trecut, respectiv indicarea modului în care se concretizează

sprijinul acordat acestora,

- reglementarea expresă și neechivocă a faptului că, facilitarea contactării părinților firești

sau a altor rude biologice, sub diverse forme, întâlniri, corespondență, convorbiri

telefonice se realizează numai dacă există acordul scris pentru contactare, și după caz

pentru furnizarea datelor cu caracter personal, al persoanelor a căror contactare a fost

solicitată.

În acest scop au fost elaborate și formularele ce urmează a fi utilizate pentru exprimarea

acestor acorduri, modelul acestora fiind prevăzut în anexele nr.1 și 2 la metodologie.

De asemenea, sunt stabilite modalitățile prin care se realizează în concret facilitarea

contactării părinților firești/rudelor biologice:

- reglementarea demersurilor făcute de ANPDCA,

-colaborarea cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC)

din raza administrativ-teritorială unde se află domiciliul actual al persoanelor căutate, ori,

după caz, cu autoritatea centrală străină ori organismul privat străin implicat în derularea

adopției - în cazul în care solicitantul a fost adoptat internațional;

- reglementarea posibilității ca o serie de demersuri să poată fi realizate, ca urmare a

solicitării DGASPC și de către organisme private autorizate sau cabinete individuale,

cabinete asociate sau societăți civile profesionale de asistență socială și/sau de psihologie

care au încheiat convenții cu ANPDCA.

Hotărârea Guvernului nr. 502/2017 privind organizarea și funcționarea comisiei pentru

protecția copilului.

Principalele schimbări preconizate de noul act normativ au vizat:

- extinderea spectrului de specializări necesare anumitor membri ai comisiei pentru

protecția copilului, acordându-se un spectru mai larg de posibilități în ceea ce privește

desemnarea medicului specialist din partea direcției de sănătate publică, a

psihopedagogului din partea inspectoratului școlar județean/al municipiului București,

- desemnarea de preferință a unui asistent social din partea agenției de plăți și inspecție

socială,

- stabilirea unei durate maxime și minime a mandatului membrilor comisiei precum și a

posibilității desemnării membrilor supleanți.


Reglementarea competenței comisiei pentru protecția copilului de a aplica aceleași criterii

biopsihosociale de încadrare în grad de handicap, în cazul în care membrii acesteia nu

sunt de acord cu propunerea de încadrare în grad de handicap a copilului, făcută de

serviciul de evaluare complexă este de asemenea un alt aspect important avut în vedere

încă de la elaborarea acestui act normativ.

Hotărârea Guvernului nr. E177/11.10.2017 pentru supunerea spre adoptare a

proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997 privind

organizarea și funcționarea Avocatului Poporului, act normativ prin care este înființat

Avocatul Copilului.

Ulterior parcurgerii etapei de dezbatere parlamentară și a promulgării actului normativ,

acesta a devenit Legea nr. 9/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 35/1997

privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului.

Hotărârea Guvernului nr. 267/2017 pentru aprobarea programului de interes național în

domeniul protecției drepturilor copilului pentru perioada 2017 – 2019 - "Servicii specializate

pentru copilul cu tulburări de comportament" – PIN.

Scopul programului este de a identifica timpuriu acțiunile sau comportamentele deviante

ale copiilor și oferirea unei protecții adecvate copiilor cu tulburări de comportament.

Obiectivul acestuia este de a crea servicii specializate destinate protecției copiilor care au

tulburări de comportament, în vederea prevenirii și combaterii acțiunilor sau

comportamentelor deviante ale copiilor și a reintegrării școlare, familiale ori sociale a

copiilor.

Prin acest program se urmărește înființarea a cel puțin 8 servicii de tip rezidențial destinate

copilului cu tulburări de comportament și a cel puțin 8 centre de zi destinate copilului cu

tulburări de comportament înființate, câte unul în fiecare regiune. De asemenea,

personalul care va fi angajat în noile servicii va beneficia de formare în vederea

îmbunătățirii cunoștințelor și abilităților necesare lucrului cu copiii.

1.5.2. Indicatori privind serviciile sociale din domeniul protecției și promovării drepturilor

copilului

Scăderea semnificativă a numărului de copii aflați în servicii de tip rezidențial publice și private,

a fost consecința aplicării politicii de dezinstituționalizare a copiilor, fie prin reintegrarea lor

în familia naturală sau extinsă, adopție, sau prin înlocuirea măsurii de protecție de tip rezidențial

cu una de tip familial, fiind promovată ideea că dezvoltarea armonioasă din toate punctele de

vedere (fizic, psihic, intelectual) a unui copil, ca și posibilitatea integrării lui în societate sunt

cel mai bine realizate în cadrul unei familii.


Grafic nr. 23. Evoluția numărului de copii aflați în sistemul

de protecție specială în perioada 1997 – 31 decembrie 2017

Sursa: Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție

39.56938.597

33.356

57.181

49.965

43.234

37.660

32.67928.786

26.10525.114 24.427 23.696

23.10323.24022.798

22.189 21.54020.291 19.369 18.197

11.899

17.044

23.731

30.572

37.553

43.092

46.568

50.23947.723 47.871

46.160 45.052

43.48541.775

40.44938.858

37.889 36.638 36.988

37.49737.105

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

45.000

50.000

55.000

60.000

Număr copii protejati în servicii de tip rezidenţial publice şi private (institutionalizaţi)

Număr copii protejati în familii (rude până la gradul IV inclusiv, asistenţi maternali profesionişti angajati ai DGASPC sau ai organismelor private

acreditate, alte familii)

In România sunt


La sfârșitul lunii decembrie 2017, erau 55.302 copii în sistemul de protecţie specială, din care:

un număr de 18.197 copii (32.90%) beneficiau de măsură de protecţie specială în

servicii de tip rezidenţial, din care:

14.492 copii se aflau în servicii de tip rezidenţial publice,

3.705 copii se aflau în servicii de tip rezidenţial private.

un număr de 37.105 copii (67.10%) beneficiau de măsură de protecţie specială în

servicii de tip familial, din care:

18.421 copii se aflau la asistenţi maternali,

13.876 copii se aflau la rude până la gradul IV inclusiv,

4.808 copii se aflau la alte familii sau persoane.

Tabel nr. 21. Numărul copiilor beneficiari ai sistemului de protecție specială,

la 31 decembrie 2017

Număr

de copii

beneficiari

Ponderea

în total copii

beneficiari

(%)

Modificare față de

31 decembrie 2016

(+/-)

Total, din care: 55.302 100,00 -1.564

1. Servicii de tip familial 37.105 67,10% -392

-la asistenți maternali 18.421 33,31% -243

- la rude până la gradul IV inclusiv 13.876 25,09% -213

- la alte familii/persoane 4.808 8,70% 64

2. Servicii de tip rezidențial,

din care:

18.197 32,90% -1.172

- publice 14.492 26,20% -970

- private 3.705 6,70% -202


La 31 decembrie 2017 existau 1.119 servicii de tip rezidenţial publice şi 322 servicii de tip

rezidenţial ale organismelor private acreditate.

Aceste servicii includ: centre de plasament clasice sau modulate, apartamente, case de tip

familial, centre maternale, centre de primire în regim de urgenţă, alte servicii (serviciul pentru

dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă, adăpost de zi şi de noapte).


Grafic nr. 24. Numărul copiilor beneficiari ai sistemului de protecție specială, pe județe,




Tabel nr. 22. Servicii de tip rezidențial pentru copii în sistemul de protecție specială,


Număr de instituții Număr de beneficiari

Total

față de

31 decembrie

2016

(+/-)

Total

față de

31 decembrie

2016

(+/-)

Total, din care: 1441 -24 18197 -1172

Servicii de tip rezidențial

publice, din care:

1119 -8 14492 -970

- centre de plasament clasice 72 -1 2895 -282

- centre de plasament

modulate

87 1 3123 -161

- apartamente 383 -3 2225 -45

- căsuțe tip familial 427 3 4619 -366

- centre maternale 51 0 380 16

- centre de primire în regim de

urgență

59 0 754 33

- alte servicii (serviciul pentru

dezvoltarea deprinderilor de

viață independentă, adăpost de zi și de noapte)

40 -8 496 -165

Servicii de tip rezidențial

aflate in subordinea

organismelor private

acreditate, din care:

322 -16 3705 -202

- centre de plasament clasice 15 -3 458 -101

- centre de plasament

modulate

15 1 498 47

- apartamente 14 -2 47 -20

- căsuțe tip familial 274 -11 2686 -115

- centre maternale 3 -1 12 -8

- centre de primire în regim de

urgență

1 1 4 4

- alte servicii (serviciul pentru

dezvoltarea deprinderilor de

viață independentă, adăpost de

zi și de noapte)

0 -1 0 -9


În cadrul Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului de la nivelul

județelor/sectoarelor municipiului București, în departamentul „Protecția Copilului” erau angajate


33.011 persoane, cu 57 persoane mai mult faţă de 31.12.2016 şi cu 190 persoane mai mult faţă

de 30.06.2017.

Din totalul celor 33.011 angajaţi:

4.503 (13,64%) erau angajaţi în aparatul propriu al DGASPC-urilor;

11.680 (35,38%) erau asistenţi maternali profesionişti;

12.645 (38,31%) erau angajaţi în serviciile de tip rezidenţial;

4.183 (12,67%) erau angajaţi în servicii de îngrijire de zi.

Grafic nr. 25. Numărul de persoane angajate ale Direcțiilor Generale de Asistență

Socială și Protecția Copilului, în departamentul „Protecția Copilului”,



1.6. Proiecte finanțate din Fonduri Europene Nerambursabile derulate de Ministerul Muncii

și Justiției Sociale în anul 2017

1. Programul RO11 – Mainstreaming Gender Equality and Work Life Balance

• Numele programului :„Mainstreaming Gender Equality and Promoting Work-Life Balance”

• Numele ariei programului adresat: „Mainstreaming Gender Equality and Promoting Work-

Life Balance”

• Numele operatorului programului: Ministerul Muncii și Justiției Sociale

Contribuţia financiară în conformitate cu abordarea integratoare a egalităţii între sexe şi

promovarea programului de echilibru între muncă-viaţă este de 4.519.478 de euro.

Cofinanţarea Ministerului Muncii, Justiției Sociale pentru pregătirea si implementarea

programului este de 797.555 Euro, respectiv 15% din valoarea totală a programului.

13,64%

35,38%38,31%

12,67%

- aparatul propriu - asistenţi maternali profesionişti - centre de plasament - alte servicii


Programul a oferit finanţare pentru promovarea egalitatii între femei şi bărbaţi si a echilibrului

intre viata profesionala si cea privata, pentru următoarele domenii prioritare:

• promovarea integraritatii dimensiunii de gen,

• echilibru între viața profesională și viața privată,

• relaţii bilaterale intre promotori de proiecte din România și cei din statele donatoare privind

abordarea integratoare de gen.

Obiectivul principal al programului a fost inființarea de 14 centre de îngrijire și educație

antepreșcolară, precum și organizarea de evenimente de vizibilitate privind problematica

integratoare de gen.

În anul 2017 au fost finalizate lucrarile pentru toate cele 14 centre și au fost date in folosință.

2. Proiectul privind dezvoltarea la nivel local de servicii comunitare de prevenire a

separării copilului de familia sa, precum şi instruirea personalului aferent, (2006 – 30

septembrie 2017) – FP 1566

Proiectul este finanțat dintr-un împrumut acordat de Banca de Dezvoltare a Consiliului

Europei (BDCE) și prevedea 80 de centre (sub-proiecte) care să poată oferi asistenţă pentru

copii cu risc de abandon, şi instruirea personalului pentru funcţionarea centrelor.

În cursul anului 2017:

- S-au finalizat lucrările de construcţie la toate cele 21 de centre aflate încă în finanțare, fiind

în total realizate 80 de centre.

- A fost acordată asistență pentru derularea achizițiilor la nivelul autorităților locale și au fost

emise avize pentru rapoartele de procedură.

- Au fost verificate și efectuate plăți în contul solicitărilor de plată primite de la autoritățile

locale pentru sub-proiectele aflate în derulare.

Plăți effectuate în 2017: din finanțarea externă 1.083.960 Euro; contribuția Guvernului

191.887 Euro.

3. Proiectul privind modernizarea sistemului de asistență socială – Partea 2 (2012 – 31

decembrie 2017)

- În cursul anului 2017 au fost derulate proceduri de achiziții destinate susținerii eforturilor

de realizare a indicatorilor de tragere și a sustenabilității reformelor promovate pentru

realizarea acestor indicatori. Astfel au fost achiziționate:

Servicii de consultanță (specialiști ORACLE și JAVA) pentru asigurarea funcționării

sistemului informatics SAFIR;

Echipamente IT pentru Direcția de Politici Servicii Sociale, Inspecția Socială, Autoritatea

Națională pentru Persoane cu Dizabilități, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială;


Servicii de consultanță pentru realizarea Manualului de Proceduri pentru implementarea

Venitului Minim de Inserție

- Plăți efectuate în 2017: din finanțarea externă 559.682 Euro.

4. Proiectul privind îmbunătăţirea elaborării politicilor şi a cadrului instituţional în

domeniul asistenţei persoanelor cu handicap finanțat din Grantul Japonez PHRD - de

asistenţă tehnică şi dezvoltare în vederea sprijinirii persoanelor cu handicap (TF010417):

- În cursul anului 2017:

Au fost derulate procedurile și încheiate contracte cu 8 consultanți individuali pentru

pregătirea procedurilor de pilotare a criteriilor armonizate pentru evaluarea persoanelor

cu dizabilități;

Au fost derulate procedurile și contractate echipamente IT și echipamente pentru

compatibilizare comunicațională cu persoane cu dizabilități.

- Plăți efectuate în 2017: din finanțarea externă 261.563 USD.

5. Proiectul: Implementarea unui sistem de elaborare de politici publice în domeniul

incluziunii sociale la nivelul MMJS, cod SIPOCA 4, contract nr.8/30.03.2016

Cuantum total cereri de rambursare platite 7.054.621,45 lei din care: 1.183.345,97 lei MMJS.

Scopul proiectului: crearea unui set de instrumente de planificare strategică (hărți privind

serviciile sociale, infrastructura aferentă acestora, hărți privind nevoile de infrastructură

socială și servicii și metodologii) care să sprijine procesul decizional orientat către cetățean.

Obiectivele specifice ale proiectului:

A) asigurarea unei abordări coordonate și fundamentate pe dovezi în elaborarea și

implementarea politicilor, programelor, și intervențiilor orientate către persoanele sărace

și vulnerabile și către zonele sărace și marginalizate;

B) implementarea unui proces decizional la nivelul MMFPSPV, cât și la nivel local, bazat

pe o serie de informații obținute în urma unei metodologii riguroase, fundamentate

empiric, bazate pe dovezi și date statistice;

C) dezvoltarea și utilizarea unui set de instrumente standard de planificare și furnizare a

serviciilor sociale la nivel local în vederea creșterii calității serviciilor publice;

D) instruirea unui număr de 450 de persoane, atât de la nivel central, cât și de la nivelul

APL-urilor privind elaborarea de politici publice orientate spre cetățean și bazate pe

dovezi și cu privire la alte tematici de interes afarente acțiunilor care se vor desfășura în

cadrul proiectului.


Activități:

1. Management de proiect

2. Elaborarea metodologiilor de analiză pentru realizarea hărților

2.1.Utilizarea bunelor practici de la nivel european

2.2. Desfășurarea de ateliere de lucru și întâlniri de lucru

2.3. Elaborarea metodologiilor de analiză

3. Culegerea și centralizarea datelor necesare elaborării hărților privind infrastructura

socială existentă și cea necesară, serviciile sociale existente și necesare, sărăcia și sărăcia

în muncă, interpretarea/ analiza datelor și elaborarea hărților.

3.1. Culegerea datelor necesare pentru elaborarea hărților

3.2. Dezvoltarea și implementarea unui program informatic (soft) pentru

asigurarea suportului informatic al hărților

3.3.Prelucrarea, interpretarea datelor și elaborarea unor drafturi de hărți

3.4. Workshop-uri regionale

3.5.Elaborarea hărților finale

4.Elaborarea instrumentelor standard de planificare și furnizare a serviciilor sociale

4.1. Organizarea de workshop-uri regionale în vederea elaborării instrumentelor

standard de planificare privind furnizarea de servicii sociale la nivel local

4.2.Elaborarea metodologiei de culegere și analiză în mod unitar a datelor

privind infrastructura şi serviciile sociale existente și necesare

4.3. Dezvoltarea și implementarea unui soft (program informatic) - mecanism de

analiză a datelor furnizate de administrația publică locală către MMJS privind

infrastructura, serviciile sociale existente și necesare.

5. Sesiuni de comunicare pentru demnitarii și funcționarii de conducere din cadrul

MMJS privind elaborarea de politici publice orientate spre cetățean și bazate pe dovezi.

6. Sesiuni de instruire pentru funcționarii publici de conducere și execuție din APL-uri

7. Sesiuni de instruire IT pentru personalul care va administra și utiliza softurile/

programele informatice dezvoltate în cadrul proiectului.

8. Comunicare și promovare.

8.1. Organizarea și desfășurarea unei conferințe de prezentare și promovare a

proiectului și o conferință de închidere a proiectului.

8.2. Elaborarea și tipărirea de materiale de comunicare și materiale promoționale

necesare unei bune informări și promovări cu privire la derularea proiectului.


Indicatori

A. Indicatori de program (de rezultat)

- Autorități și instituții publice centrale care au elaborat politici bazate pe dovezi, inclusiv

evaluarea ex-ante a impactului-1

- Personalul din autoritățile și instituțiile publice centrale care a fost certificat la încetarea

calității de participant la formare – 45

B. Indicatori de program (de realizare)

- Autorități și instituții publice centrale sprijinite pentru a realiza studii, analize și evaluări

ex ante a impactului pentru fundamentarea politicilor publice – 1

- Metode, instrumente, proceduri dezvoltate de autoritățile publice centrale pentru a

sprijini dezvoltarea la nivel local – 1

- Participanți la activități de formare – 450

C. Indicatori de proiect

- Metodologie de analiză pentru realizarea hărților – 4

- Vizita de studiu – 4

- Conferință cu participarea unor experți internaționali -1

- Atelier de lucru – 6

- Hărți privind infrastructura socială existentă și cea necesară, serviciile sociale existente

și necesare, sărăcia și sărăcia în muncă – 4

- Program informatic (soft) pentru asigurarea suportului informatic al hărților – 1

- Workshop regional- 8

- Workshop regional în vederea elaborării instrumentelor standard de planificare privind

furnizarea de servicii sociale la nivel local – 8

- Metodologie de culegere și analiză în mod unitar a datelor privind infrastructura şi

serviciile sociale existente – 1

- Program informatic (soft) - mecanism de analiză a datelor furnizate de administrația

publică locală către MMFPSPV privind infrastructura, serviciile sociale existente și

necesare – 1

- Sesiuni de comunicare pentru demnitarii și funcționarii de conducere din cadrul MMJS

privind elaborarea de politici publice orientate spre cetățean și bazate pe dovezi -2

- Sesiuni de instruire pentru funcționarii publici de conducere și execuție din APL-uri – 8

- Sesiuni de instruire IT pentru personalul care va administra și utiliza softurile/

programele informatice dezvoltate în cadrul proiectului – 2.


CAPITOLUL II.

SITUAȚIA SOCIALĂ DIN ROMÂNIA, REFLECTATĂ DE INDICATORII DE

INCLUZIUNE SOCIALĂ CORESPUNZĂTORI ANULUI 2017

Un rol foarte important în combaterea sărăciei și excluziunii sociale îl are statul, prin politicile

economice și sociale pe care le dezvoltă, de stimulare a ocupării, garantare a unui salariu minim pe

economie, de asigurare a resurselor necesare plății drepturilor ce decurg din asigurările sociale, de

acordare a beneficiilor ce fac parte din sistemul de asistență socială, precum și de asigurare a unor

servicii sociale de calitate.

În îndeplinirea acestui deziderat, Guvernul României urmărește să acopere o arie cât mai largă de

probleme legate de caracterul multidimensional al excluziunii sociale: aspecte socio-culturale,

de locuire, sănătate, ocupare, educație, creșterea natalității și diminuarea abandonului, promovarea

și protejarea drepturilor tuturor copiilor, pentru o rezolvare cât mai bună a problemelor cu care se

confruntă indivizii și familiile, din punct de vedere social și economic.

În acest scop au fost selectați o serie de indicatori de incluziune socială, care să reflecte situația

națională din următoarele domenii: veniturile populației, consumul gospodăriilor, sărăcie, condiții

de locuit, accesul la servicii de sănătate, la ocupare, la educație.

2.1. Indicatorii de incluziune calculați conform legislației naționale

Hotărârea de Guvern nr. 488/2005 privind aprobarea sistemului național de indicatori de

incluziune socială reprezintă actul normativ care stabilește calculul anual al unui set de

indicatori, grupați în indicatori primari și secundari (calculați în conformitate cu

metodologii stabilite la nivel european), și indicatori terțiari - care reflectă situația socială

specifică României.

Dintre indicatorii primari menționăm:

o rata sărăciei relative la pragul de 60% din mediana veniturilor,

o raportul dintre chintila superioară și cea inferioară,

o deficitul median relativ,

o coeficientul de variație a ratei ocupării,

o rata șomajului BIM de lungă durată,

o ponderea populației din gospodăriile fără persoane ocupate,

o ponderea tinerilor de 18-24 ani care au părăsit de timpuriu sistemul educațional,

o speranța de viață la naștere.


Dimensiuni ale incluziunii sociale

Sărăcia reprezintă starea unei/unui persoane/familii/grup/comunităţi manifestată prin lipsa resurselor

strict necesare cumpărării bunurilor şi serviciilor considerate a asigura nivelul minim de trai într-o

anumită perioadă de timp, raportat la condiţiile socioeconomice ale societăţii. Pragul de sărăcie

reprezintă cuantificarea resurselor, iar standardele utilizate pentru stabilirea acestuia sunt influenţate de

nivelul general al costului vieţii, precum şi de specificul politicilor sociale adoptate (art.6 din Legea

asistenţei sociale nr.292/2011, cu modificările și completările ulterioare).

Procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni multidimensionale din

domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării-

comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale și

asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale și politice ale

societății. (art.6 din Legea asistenței sociale, nr. 292/2011).

Măsurile de prevenire și combatere a sărăciei și riscului de excluziune socială se înscriu în cadrul

general de acțiuni multidimensionale ale procesului de incluziune socială prin care se asigură

oportunitățile și resursele necesare pentru participarea persoanelor vulnerabile în mod deplin la viața

economică, socială și culturală a societății, precum și la procesul de luare a deciziilor care privesc viața

și accesul lor la drepturile fundamentale (art.53 din Legea asistenţei sociale nr.292/2011) .


Dintre indicatorii secundari menționăm:

o rata sărăciei relative la pragurile de 40%, 50% și 70% din mediana veniturilor,

o rata sărăciei în raport cu un prag ancorat în timp,

o rata sărăciei înainte de transferurile sociale,

o ponderea șomerilor BIM de lungă durată,

o rata șomajului BIM de foarte lungă durată,

o ponderea persoanelor din grupele de vârstă 25-34 ani, 35-49 ani si 50-64 ani, care au

cel mult un nivel de instruire gimnazial (nivel scăzut), în totalul persoanelor din

aceleași grupe de vârstă.

Domeniile în care au fost grupați indicatorii terțiari sunt referitoare la:

o resurse,

o piața muncii,

o condiții de locuit,

o educație,

o sănătate,

o ordine publică.

Indicatorii de incluziune socială sunt detaliați în funcție de o serie de caracteristici ale

persoanelor sau gospodăriilor, din care amintim:

o mediul de rezidență,

o regiunea de dezvoltare,

o nivelul de educație,

o statutul ocupațional,

o genul,

o naționalitatea,

o numărul de membri din gospodărie.

Indicatorii de incluziune socială sunt publicați anual pe pagina de web a Ministerului Muncii și

Justiției Sociale, în cadrul secțiunii referitoare la politicile familiale, incluziune și asistență socială.5

2.1.1. Surse de date utilizate pentru calculul indicatorilor de incluziune

Indicatorii de incluziune se calculează pe baza:

o datelor administrative,

o anchetei bugetelor de familie, realizată de Institutul Național de Statistică (INS),

5 http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/755

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/755

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/755


o anchetei asupra calității vieții, realizată de asemenea de Institutul Național de

Statistică (INS).

a. Ancheta asupra calității vieții

o Este denumită la nivel european EU-SILC – European Union Survey on Income and

Living Conditions.

o Este efectuată de INS în conformitate cu regulamentele europene care stipulează

mărimea eșantionului, tipul planului de sondaj (rotațional), variabilele de colectat

anual și indicatorii de calitate.

o Se realizează anual pe un eșantion de aproximativ 10.000 de gospodării.

o În cazul acestei anchete, rata riscului de sărăcie se determină pe baza venitului anual

disponibil pe adult echivalent și are ca perioadă de referință anul care a precedat

desfășurarea anchetei de teren.

b. Ancheta bugetelor de familie

o se realizează pe un eșantion anual de aproximativ 37.000 de gospodării și colectează

lunar informații privind veniturile și cheltuielile gospodăriilor.

o perioada de referință a indicatorilor este luna în care se efectuează cercetarea.

o indicatorii de incluziune socială sunt calculați de către INS folosind metodologia

europeană (conform metodei deschise de coordonare).

Astfel, indicatorii calculați utilizând aceeași metodologie, dar pe baza datelor obținute prin

cele două anchete, pot avea valori semnificativ diferite (de exemplu rata sărăciei relative).

Diferențele se datorează în primul rând dimensiunii eșantionului, dar și modului de colectare

a informațiilor, lunar, respectiv anual.

2.1.2. Metodologia de calcul al indicatorilor referitori la sărăcie

Indicatorii cei mai utilizați pentru a măsura nivelul sărăciei și a analiza dinamica acesteia sunt

cei referitori la sărăcia relativă.

Metodologia de calcul a sărăciei relative arată poziționarea față de alte categorii de

populație, mai degrabă decât posibilitatea de a-și asigura un nivel minim de trai. Din acest

motiv, la nivelul Uniunii Europene indicatorii privind sărăcia relativă sunt intitulați indicatori

,,ai riscului de sărăcie’’.

În ceea ce privește modificarea în timp a indicatorului de măsurare a sărăciei relative, aceasta

exprimă influența modificării distribuției veniturilor asupra proporției persoanelor sărace,

dar nu și evoluția nivelului de bunăstare.


Întrucât pragul este calculat în funcție de venitul dintr-un anumit moment, sărăcia relativă

măsoară mai degrabă inegalitatea dintr-o societate decât satisfacerea nevoilor de bază ale

persoanelor, iar numărul de săraci calculat pe baza pragului relativ poate să cunoască o

creștere (sau o scădere) față de o altă perioadă de referință, fără ca aceasta să reprezinte o

tendință semnificativă de reducere sau de creștere a nivelului de trai al populației.

2.1.2.1. Praguri de sărăcie utilizate

Deoarece componența gospodăriilor diferă, calculul indicatorilor se face în funcție de

numărul de adulți echivalenți. Calculul numărului de adulţi echivalenţi se face pe baza unei

formule care ţine cont de numărul de adulţi şi de copii din gospodărie (un copil fiind o

persoană cu vârsta mai mică de 15 ani). Se utilizează astfel scala de echivalență OECD

modificată: primul adult din gospodărie=1, alt adult 0,5, fiecare copil 0,3.

Pragul sărăciei relative este de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent.

Mediana este definită ca acea valoare care prin poziția sa, se află în mijlocul seriei de date.

Cu alte cuvinte, jumătate dintre valorile veniturilor disponibile pe adult echivalent ale

gospodăriilor sunt mai mici sau egale cu mediana, jumătate sunt mai mari decât mediana.

La calculul indicatorilor, veniturile pot să includă sau nu autoconsumul (consumul din

producția proprie a gospodăriei).

Tabel nr. 1. Praguri de sărăcie relativă în perioada 2002 – 2017

(lei/lună/adult echivalent)

Indicator 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Inclusiv consumul din

resurse proprii 138,7 174,0 226,0 263,2 299,7 358,5 459,3

Indicator 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Inclusiv consumul din

resurse proprii 512,5 503,5 530,4 546,0 574,4 600,4 661,8 725,0 837,4

Exclusiv consumul din

resurse proprii 403,5 441,9 460,6 473,7 495,6 525,5 590,5 654,8 764,0

Notă: Pragurile sunt exprimate în prețuri ale lunii ianuarie din anul respectiv.

Sursa: Ancheta bugetelor de familie, Institutul Național de Statistică


În tabelul următor sunt prezentate pragurile de sărăcie pentru câteva tipuri de structuri

familiale:

Tabel nr. 2. Praguri de sărăcie relativă (inclusiv consumul din resurse proprii) , în

funcție de componența gospodăriei, în anul 2017

Componența

gospodăriei

Prag sărăcie relativă

(lei/lună/adult echivalent)

- un adult 837,4

- un adult cu un copil 1.088,6

- un adult și doi copii 1.339,8

- 2 adulți 1.256,0

- 2 adulți cu un copil 1.507,3

- 2 adulți cu doi copii 1.758,5

Sursa: Ancheta bugetelor de familie, Institutul Național de Statistică

2.1.2.2. Modalitatea de calcul al numărului de persoane sărace și al ratei sărăciei

Prin comparația pragurilor cu veniturile gospodăriilor se determină dacă o gospodărie este

săracă sau nu.

În cazul în care venitul disponibil pe adult echivalent al gospodăriei se situează sub pragul

sărăciei, gospodăria este considerată săracă și astfel toți membrii ei sunt săraci.

Rata sărăciei relative reprezintă ponderea în populația totală a persoanelor din gospodăriile

cu un venit disponibil pe adult echivalent mai mic decât pragul de 60% din mediana

veniturilor disponibile pe adult echivalent.

2.2. Analiza datelor statistice privind indicatorii de incluziune socială

În cele ce urmează sunt prezentați o serie de indicatori de incluziune prevăzuți de Hotărârea

de Guvern nr.488/2005, grupați astfel:

o indicatori privind condițiile de viață,

o indicatori privind educația,

o indicatori privind sănătatea,

o indicatori privind ordinea publică.

Trebuie menționat faptul că începând cu anul 2014 datele au fost estimate pe baza populației

rezidente si nu sunt comparabile cu seriile de date din perioadele precedente.


În consecință, datele obținute pe baza anchetei bugetelor de familie pentru anii 2014-2017 nu

sunt comparabile cu seriile de date din perioadele precedente.

2.2.1. Indicatori privind condițiile de viață

Unul din indicatorii utilizați adesea în comparațiile internaționale este speranța de viață la

naștere.

o Potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică, speranța de viață la

naștere a crescut de la 75,56 ani în anul 2016 la 75,73 ani în anul 2017.

o În anul 2017, persoanele de gen feminin au avut o speranță de viață mai mare decât

cele de gen masculin (79,23 ani comparativ cu 72,28 ani).

o Acest indicator a avut o valoare mai mare în mediul urban decât în cel rural (76,97 ani

față de 74,18 ani).

În tabelul de mai jos este prezentată evoluția ratei sărăciei relative, calculată conform

metodologiei naționale pe baza Anchetei bugetelor de familie, la pragul de 60% din

mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent (inclusiv consumul din resurse proprii).

Se poate constata că rata sărăciei relative a scăzut de la 18,6% în anul 2016 la 18,3% în anul

2017.

Tabel nr. 3. Evoluția ratei sărăciei relative, în perioada 2000 - 2017 (%)

Indicator 2000 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Sărăcie relativă 17,1 18,2 18,6 18,5 18,2 17,5 17,2

Indicator 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Sărăcie relativă 17,9 16,6 17,8 18,4 18,0 18,6 18,3

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor comunicate de

Institutul Național de Statistică

Conform indicatorului privind rata sărăciei înainte de transferurile sociale, (date calculate

în cazul în care în veniturile obținute se include consumul din resurse proprii), în lipsa

protecției sociale (dacă nu s-ar fi acordat pensii, indemnizații de șomaj, beneficii de asistență

socială) rata sărăciei relative ar crește puternic, de la 18,3% la 42,1%.


În anul 2017, indicele câștigului salarial real față de anul anterior a fost de 112.7% (date

provizorii).

Grafic nr. 1. Indicele câștigului salarial real față de anul anterior, 2005-2017 (%)


Institutul Național de Statistică. *2017 – Date provizorii.

În anul 2017, indicele pensiei medii reale de asigurări sociale de stat față de anul anterior

a fost de 114,3%.

Grafic nr. 2. Indicele pensiei medii reale de asigurări sociale de stat față de anul

anterior, 2005-2017


Institutul Național de Statistică

114,3

109

114,7116,5

98,596,3

98,1

101,5 100,8

106,4

110,1111,8

112,7

90

95

100

105

110

115

120

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017*

%

108,1 109,2

122,8

134,1

112

97,595,3

100,1 100103

105107,5

114,3

90

95

100

105

110

115

120

125

130

135

140

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

%


Din totalul cheltuielilor bănești de consum efectuate în anul 2017, 31,4% au fost destinate

consumului alimentar și 28,7% consumului de servicii.

Raportul dintre pensia medie de asigurări sociale de stat (exclusiv pensia de agricultor)

și câștigul salarial mediu a fost de 0,5 în anul 2017.

2.2.2. Indicatori referitori la ocupare

Populația ocupată a avut în anul 2017 următoarea distribuție:

o salariați 73,7%,

o patroni 1,0%,

o lucrători pe cont propriu 17,1%,

o lucrători familiali neremunerați 8,2%.

Rata șomajului BIM de lungă durată (ponderea în populația activă a persoanelor de 15 ani

și peste aflate în șomaj de cel puțin 12 luni), șomerii fiind definiți conform Biroului

Internațional al Muncii, a fost în anul 2017 de 2,0%.

Ponderea șomerilor BIM de lungă durată (numărul de șomeri calculat conform Biroului

Internațional al Muncii, aflați în șomaj de cel puțin 12 luni, raportat la totalul șomerilor BIM)

a scăzut de la 50,0% în 2016 la 41,4% în anul 2017.

Rata șomajului BIM de foarte lungă durată, respectiv ponderea în populația activă a

persoanelor cu vârsta mai mare de 15 ani aflate în șomaj de cel puțin 24 luni, a scăzut în anul

2017 comparativ cu anul precedent, de la 1,3% la 1,0%.

2.2.3. Indicatori referitori la educație

Indicatorii de incluziune utilizați în acest domeniu sunt:

o rata netă de cuprindere în învățământ,

o rata de tranziție în învățământul post-secundar non-terțiar/terțiar (rata de

tranziție de la liceal la postliceal și superior), care a crescut de la 62,0% în anul școlar

2016-2017 la 62,4% in anul școlar 2017-2018.

2.2.4. Indicatori referitori la sănătate

Ca evoluții pozitive ce au avut loc în ultimul timp în domeniul sănătății, reflectate de

indicatorii de incluziune socială, amintim:

o reducerea incidenței tuberculozei și hepatitei,

o reducerea ratei mortalității infantile,


o reducerea ponderii copiilor născuți de mame adolescente (mame cu vârsta mai mică

de 18 ani) în numărul total al copiilor născuți într-un an,

o creșterea ponderii nașterilor asistate de personal calificat în numărul total al

nașterilor din anul respectiv.

2.2.5. Indicatori referitori la ordinea publică

Indicatorii referitori la ordinea publică sunt:

o rata infracționalității,

o rata criminalității.

2.3. Analiza indicatorilor privind sărăcia relativă

Rata sărăciei relative poate fi calculată inclusiv/exclusiv consumul din resurse proprii.

Deoarece în România ponderea consumului din resurse proprii în totalul consumului

gospodăriilor este semnificativă, indicatorul care reflectă cel mai bine situația națională este cel

referitor la rata sărăciei calculată în cazul în care veniturile includ consumul din resurse

proprii.

Așa cum s-a arătat anterior, indicatorii privind sărăcia relativă pot fi calculați pe baza anchetei

bugetelor de familie (ABF) sau pe baza anchetei asupra calității vieții (EU-SILC).

Evoluția în timp a acestor indicatori este diferită.

Grafic nr. 3. Rata sărăciei relative, 2010-2017

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice

comunicate de Institutul Național de Statistică

17,217,9

16,6

17,818,4

18,018,6 18,3

22,322,6

21,522,4 22,6

21,8 22,221,3

21,6 22,3

22,9 23

25,1 25,4 25,3

23,6

10

12

14

16

18

20

22

24

26

28

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

%

inclusiv consumul din resurse proprii (ABF)

exclusiv consumul din resurse proprii (ABF)

exclusiv consumul din resurse proprii (EU-SILC)


În cele ce urmează sunt prezentați succint o serie de indicatori privind rata sărăciei relative

(inclusiv consumul din resurse proprii), calculați de I.N.S. pe baza anchetei bugetelor de

familie:

o Se observă o scădere în anul 2017 comparativ cu anul 2016, de la 18,6% la 18,3%, în

contextul creșterii pragului sărăciei de la 725 la 837 lei/lună/adult echivalent.

o Indicatorii pentru anul 2017 sunt prezentați în funcție de următoarele caracteristici:

mediul de rezidență:

Rata sărăciei relative a persoanelor din mediul rural a fost de trei ori mai

mare decât cea din mediul urban: 30,4% comparativ cu 7,8%.

regiunea de dezvoltare:

Ratele sărăciei relative cele mai mari se găseau în regiunea Nord–Est

(31,1%), în regiunea Sud-Vest (21,6%) și în regiunea Sud – Muntenia

(21,1%). Rata cea mai mică a fost în regiunea București – Ilfov (3,5%).

genul persoanei:

Persoanele de gen masculin au avut o rată a sărăciei relative mai mică decât

a persoanelor de gen feminin: 18,1% comparativ cu 18,4%.

componența gospodăriei:

Gospodăriile cu copii dependenți au o rată a sărăciei mult mai mare decât

cele fără copii dependenți (tabel nr. 4).

Tabel nr. 4. Rata sărăciei relative în funcție de tipul gospodăriei, 2011- 2017 (%)

Indicator 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Gospodării fără copii dependenți 12,0 11,2 11,7 12,8 13,1 14,0 15,3

1 persoană 16,8 16,9 16,1 17,4 19,2 20,6 25,6

1 persoană în vârstă de 65 ani și peste 18,2 19,4 18,3 20,2 22,4 25,7 32,3

2 adulți, ambii în vârstă de sub 65 ani 11,6 9,5 10,4 10,6 10,5 10,7 11,5

2 adulți, din care cel puțin 1 este în

vârstă de 65 ani și peste 6,9 7,0 7,9 9,3 9,8 11,3 11,4

Gospodării cu copii dependenți 21,8 20,4 22,1 22,8 21,9 22,2 20,6

părinte singur cu cel puțin 1 copil 24,7 26 25,3 24,5 26,6 25,1 28,1

2 adulți cu 1 copil 11,2 11,3 13,0 10,9 10,8 11,0 11,9

2 adulți cu 2 copii 19,5 18,7 20,1 19,9 19,3 18,2 18,4

2 adulți cu 3 și mai mulți copii 48,2 48,3 49,5 55,3 49,1 52,6 41,8

alte gospodării cu copii 22,4 20,7 21,8 23,0 22,6 24,2 22,6

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice comunicate de

Institutul Național de Statistică, Ancheta bugetelor de familie


statutul ocupațional: cei mai afectați de sărăcie sunt lucrătorii pe cont propriu.

Tabel nr. 5. Rata sărăciei relative în funcție de statutul ocupațional, 2011-2017 (%)

Indicator 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Persoane de 16 ani și peste cu

statut ocupațional de:

- salariați 3,8 3,4 3,9 3,7 3,8 3,3 3,5

- lucrători pe cont propriu

(exclusiv agricultori) 34,0 29,3 32,1 35,2 32,7 37,1 35,0

- lucrători pe cont propriu

(inclusiv agricultori) 38,4 35,6 37,7 39,0 40,4 44,1 45,3

- șomeri 31,2 32,2 32,3 34,6 38,7 43,9 45,6

- pensionari 9,3 9,5 9,5 10,8 11,0 13,2 14,6

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice comunicate de

Institutul Național de Statistică, Ancheta bugetelor de familie

Dacă rata sărăciei relative, calculată având în vedere toate veniturile persoanelor, a

avut în anul 2017 valoarea de 18,3%, în lipsa protecției sociale (dacă nu s-ar fi acordat

pensii, indemnizații de șomaj, beneficii de asistență socială) rata sărăciei relative ar crește

la 42,1% (cu 23,8 pp). Acest indicator arată că programele de protecție socială sunt

deosebit de importante în combaterea și prevenirea sărăciei și excluziunii sociale.

Grafic nr. 4. Rata sărăciei relative înainte și după transferurile sociale, 2017 (%)

Sursa: MMJS - Direcția Politici Servicii Sociale, pe baza datelor statistice

comunicate de Institutul Național de Statistică

42,1

35,4 34,1

25,4

45,3

84,2

18,323,5 23,8

16,1 15,7 17,6

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

Total 0 – 15 ani 16 – 24 ani 25 – 49 ani 50 – 64 ani 65 ani şipeste

%

înainte de transferurile sociale după transferurile sociale


CAPITOLUL III.

SITUAREA ROMÂNIEI ÎN CONTEXTUL EUROPEAN, DIN PUNCT DE VEDERE

AL INDICATORILOR DE INCLUZIUNE SOCIALĂ, ÎN ANUL 2017

Solidaritatea este una din liniile directoare ale Uniunii Europene, în sensul că toți cetățenii ar trebui

să beneficieze de avantajele unor perioade prospere și, de asemenea, să fie solidari în perioade

dificile.

Conform datelor calculate de Eurostat (Oficiul European de Statistică), 113 milioane de persoane,

reprezentând aproape un sfert din populația Uniunii Europene, s-au confruntat în anul 2017 cu

riscul sărăciei sau excluziunii sociale. Dintre aceștia, aproximativ 85 milioane de europeni,

reprezentând 16,9% din populația Uniunii Europene, au avut în anul 2017 venituri mai mici decât

pragurile naționale ale sărăciei, iar multe persoane s-au confruntat cu dificultăți în ceea ce privește

accesul la un loc de muncă, educație, locuință și servicii financiare.

3.1. Obiectivele Strategiei Europa 2020

Strategia „Europa 2020”6 reprezintă strategia Uniunii Europene de creștere economică până

în anul 2020.

Strategia UE-2020 este concepută ca un succesor al Strategiei de la Lisabona și are la bază

realizările acesteia, de exemplu parteneriatul pentru creștere și crearea de noi locuri de muncă,

dar aduce și elemente noi pentru a face față noilor provocări.

Strategia sprijină ca economia U.E. să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă

incluziunii. Aceste trei priorități se sprijină reciproc și sunt în măsură să ajute U.E. și statele

membre să obțină un nivel ridicat de ocupare a forței de muncă, de productivitate și de coeziune

socială.

Prin Strategia „Europa 2020” Uniunea Europeană a stabilit cinci obiective majore – privind

ocuparea forței de muncă, inovarea, educația, mediul/energia, incluziunea socială, care

urmează să fie îndeplinite până în 2020. Pentru a îndeplini aceste obiective, statele membre au

stabilit obiective naționale.

Angajamentul asumat la nivelul U.E. în domeniul incluziunii sociale a fost de a diminua până

în anul 2020 numărul de persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială cu cel puțin

20 de milioane persoane, comparativ cu anul 2008.

6 https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-and-fiscal-policy-coordination/eu-economic-governance-monitoring-prevention-correction/european-semester/framework/europe-2020-strategy_en

https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-and-fiscal-policy-coordination/eu-economic-governance-monitoring-prevention-correction/european-semester/framework/europe-2020-strategy_en

https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/economic-and-fiscal-policy-coordination/eu-economic-governance-monitoring-prevention-correction/european-semester/framework/europe-2020-strategy_en


În consecință, persoanele care trăiesc în sărăcie, în special cele mai vulnerabile (femei, imigranți,

minorități etnice, persoane cu handicap) vor beneficia de îmbunătățirea condițiilor de viață, iar

cetățenii europeni vor trăi în societăți mai coezive.

3.2. Indicatori statistici privind incluziunea socială, utilizați pentru monitorizarea Strategiei

Europa 2020

În scopul de a cuantifica indicatorii privind sărăcia și excluziunea socială în statele membre și la

nivelul U.E. este utilizată în principal ancheta privind veniturile și condițiile de viață in

Uniunea Europeană (EU-SILC), realizată de fiecare stat membru.

Monitorizarea progresului în vederea atingerii obiectivului Europa 2020 în domeniul incluziunii

sociale se bazează pe evoluția numărului de persoane expuse riscului sărăciei sau al

excluziunii sociale (engl.”at risk of poverty or social exclusion” - AROPE), și anume persoane

aflate într-o situație de risc cuantificată de cel puțin unul din cei trei indicatori prezentați mai jos:

o persoană este considerată în risc de sărăcie sau excluziune socială dacă se află în cel puțin una

din următoarele trei situații:

1. este expusă riscului sărăciei relative (engl. ”at risk of poverty” - AROP), conform definiției

sărăciei relative, și anume dacă veniturile gospodăriei din care face parte sunt mai mici decât

pragul național al sărăciei, stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult

echivalent;

2. se confruntă cu privațiuni materiale severe (engl. ”severe material deprivation” – SMD).

Faptul că o gospodărie se confruntă cu privațiuni materiale severe înseamnă că, din cauza

lipsei resurselor financiare, membrii gospodăriei nu își pot permite cel puțin patru din cele

nouă elemente componente considerate esențiale pentru un trai decent:

1. achitarea fără întârziere a chiriei, utilităților, ratelor la împrumuturi;

2. plata unei vacanțe de o săptămână pe an, departe de casă;

3. consumul de carne, pui, pește sau proteine vegetale echivalente cel puțin o dată la

două zile;

4. posibilitatea de face față cu resursele proprii cheltuielilor neprevăzute (echivalente

cu 1/12 din valoarea pragului anual național al sărăciei);

5. deținerea unui telefon fix sau mobil;

6. deținerea unui televizor color;

7. deținerea unei mașini de spălat;

8. deținerea unui automobil personal;

9. asigurarea plății unei încălziri adecvate a locuinței.


3. locuiește într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă

(engl. ”very low work intensity” - VLWI). Acest indicator descrie situația persoanelor care

locuiesc în gospodării în care nicio persoană nu lucrează sau în care membrii din gospodărie

lucrează foarte puțin, însă care nu trăiesc neapărat dintr-un venit foarte scăzut.

Împreună, cei trei indicatori reflectă obiectivul strategiei Europa 2020 de garantare a faptului că

beneficiile creșterii economice sunt larg distribuite și că persoanele aflate în prezent la

marginea societății pot juca un rol activ în cadrul acesteia.

1. Indicatorii privind sărăcia relativă

Cel mai cunoscut dintre indicatori este cel referitor la rata sărăciei relative (calculată după

transferurile sociale, ceea ce înseamnă că venitul gospodăriilor utilizat include sumele

provenite din pensii, indemnizații de șomaj și beneficii de asistență socială), determinată

pe baza unui prag de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent (venituri

din care se scade valoarea contribuțiilor de asigurări sociale, a impozitelor și taxelor).

Definiția relativă presupune că oamenii sunt săraci atunci când veniturile lor sunt

insuficiente în raport cu standardul de viață considerat dezirabil de societatea în care

trăiesc.

Rata sărăciei relative a avut în anul 2017 valoarea de 16,9%, ceea ce înseamnă că

aproximativ 85.295 mii persoane din Uniunea Europeană se aflau în risc de sărăcie7.

2. Indicatorii privind privațiunile materiale severe

Începând cu anul 2009 din lista comună a indicatorilor în domeniul incluziunii sociale fac

parte și indicatorii privind privațiunile materiale severe.

Acești indicatori descriu situația persoanelor care nu își pot permite bunuri considerate

esențiale pentru un trai decent în Europa și reflectă diferențele în ceea ce privește

standardele de viață.

În medie, în anul 2017, circa 6,6% dintre europeni – 33.131 mii persoane - se confruntau

cu privațiuni materiale severe.

3. Indicatorii privind intensitatea redusă a muncii

Un indicator mai recent se referă la persoanele care locuiesc în gospodării cu intensitate

a muncii foarte scăzută.

Gospodăriile în care locuiesc numai copii sau studenți mai mici de 25 de ani și/sau

persoane cu vârsta mai mare de 60 de ani sunt excluse la calculul acestui indicator.

7 Conform paginii de web a Eurostat, accesată în 31 ianuarie 2019


În anul 2017, 9,5% dintre persoanele luate în considerare, respectiv 35.346 mii

persoane, se aflau în această situație.

3.3. Situarea României comparativ cu celelalte state membre ale Uniunii Europene

Tabelele și graficele din Anexa 1 prezintă o serie de indicatori publicați de Eurostat care arată

poziția României comparativ cu celelalte state din U.E., în anul 2017, precum și evoluția

indicatorilor referitori la România în perioada 2007-2017.

Se poate constata că în anul 2017 comparativ cu anul 2008 în România:

numărul de persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială s-a redus cu 2.075 mii persoane,

numărul de persoane afectate de privațiuni materiale severe s-a redus cu 2.877 mii

persoane,

numărul de persoane care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este

foarte redusă a scăzut cu 362 mii persoane,

numărul de persoane în risc de sărăcie relativă a scăzut cu 214 mii persoane.

CONCLUZII

Așa cum s-a arătat în capitolul I al acestui raport, Guvernul României, prin Ministerul Muncii și

Justiției Sociale, a acționat în vederea creșterii calității vieții tuturor cetățenilor, asigurării coeziunii

sociale și reducerii sărăciei și a riscului de excluziune socială, promovării de strategii și politici,

coordonării implementării unitare a legislației naționale și perfecționării cadrului juridic și

instituțional.

În capitolul al II-lea al raportului au fost prezentați o serie de indicatori de incluziune referitori la

situația economico-socială a populației. Se poate constata, pe de o parte, îmbunătățirea

semnificativă a calității vieții unor categorii de populație aflate în risc de ezcluziune socială, însă,

pe de altă parte, existența unor grupuri vulnerabile care se confruntă cu dificultăți în ceea ce privește

asigurarea unui nivel de trai dezirabil.

În scopul dezvoltării capacităţilor individuale, de grup sau colective pentru asigurarea nevoilor

sociale, creşterii calităţii vieţii şi promovării principiilor de coeziune şi incluziune socială,

Guvernul României a adoptat Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei

pentru perioada 2015 - 2020 şi Planul strategic de acţiuni pentru perioada 2015 – 2020.


Persoanele vulnerabile cărora li se adresează strategia privind incluziunea socială sunt, în principal,

următoarele:

- persoanele sărace,

- copiii și tinerii lipsiți de îngrijire și sprijin parental,

- persoanele vârstnice singure sau dependente,

- romii,

- persoanele cu dizabilităţi,

- persoanele care trăiesc în comunități marginalizate.

Principalele rezultate vizate a fi obţinute prin implementarea strategiei privind incluziunea socială

şi reducerea sărăciei sunt:

- creșterea gradului de ocupare a persoanelor sărace și vulnerabile prin programe ample

de activare pe piața muncii;

- creșterea sprijinului financiar pentru persoanele cu venituri reduse și introducerea

stimulentelor pro-activare pentru beneficiarii programului de beneficii sociale;

- promovarea incluziunii sociale a comunităților marginalizate printr-o abordare

integrată, concentrată asupra copiilor;

- îmbunătățirea funcționalității serviciilor sociale;

- transformarea asistentului social într-un ”integrator”, cu o atribuție solidă de

management de caz;

- creșterea rolului economiei sociale în reducerea excluziunii sociale.

Conform datelor publicate de Eurostat, prezentate în al treilea capitol al raportului, indicatorii

referitori la România arată în general o poziționare la distanță față de media europeană și alte state

membre, însă se pot observa și evoluții pozitive. Astfel, în România, numărul de persoane care se

confruntă cu riscul de sărăcie și excluziune socială a cunoscut o reducere de 2.075 mii persoane, în

anul 2017, comparativ cu anul 2008. De asemenea, rata riscului de sărăcie sau excluziune socială

a scăzut în perioada menționată cu 8,5 puncte procentuale.

Acești indicatori arată o evoluție favorabilă îndeplinirii obiectivului asumat de România conform

Strategiei Europa 2020, de reducere a numărului de persoane care se confruntă cu riscul de sărăcie

și excluziune socială cu 580 mii în anul 2020, comparativ cu anul 2008.

***


Anexa 1

Tabel nr. 1. Evoluția indicatorilor referitori la România, calculați conform metodologiei Eurostat, pe baza anchetei

comunitare privind veniturile și condițiile de viață (EU-SILC), în perioada 2007-2017*

Indicator UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2017/2008

2017/2016

Persoane în risc de sărăcie şi excluziune socială

% din populaţie

47,0 44,2 43,0 41,5 40,9 43,2 41,9 40,3 37,4 38,8 35,7 -8,5 -3,1

mii persoane

9.940 9.115 8.795 8.425 8.265 8.673 8.392 8.043 7.435 7.694 7.040 -2.075 -654

Persoane în risc de sărăcie relativă

% din populaţie

24,6 23,6 22,1 21,6 22,3 22,9 23,0 25,1 25,4 25,3 23,6 0,0 -1,7

mii persoane 5.198 4.860 4.514 4.379 4.497 4.604 4.600 5.012 5.056 5.006 4.646 -214 -360

Persoane ocupate în risc de sărăcie relativă (in-work-poverty)

% din populaţia

ocupată, 18-64 ani

16,5 16,9 17,2 17,6 18,9 18,9 18,1 19,7 18,6 18,6 17,1 0,2 -1,5

Persoane care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este foarte redusă (0-59 ani)

% din populaţie

9,9 8,5 8,1 7,7 7,3 7,9 7,6 7,2 7,9 8,2 6,9 -1,6 -1,3

mii persoane 1.676 1.384 1.280 1.212 1.144 1.223 1.168 1.099 1.192 1.230 1.022 -362 -208

Persoane afectate de privaţiuni materiale severe

% din populaţie

38,0 32,7 32,1 30,5 29,5 31,1 29,8 25,9 22,7 23,8 19,7 -13,0 -4,1

mii persoane 8.032 6.757 6.569 6.186 5.967 6.247 5.959 5.167 4.520 4.707 3.880 -2.877 -827

Notă: indicatorii Europa 2020 referitori la România au fost recalculați pentru toți anii începând cu 2007, pornind de la populația rezidentă obținută

pe baza rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor 2011.

* Sursa: pagina web Eurostat, accesată la data de 31 ianuarie 2019.


Tabel nr. 2. Indicatorii de monitorizare a Strategiei Europa 2020 în statele membre U.E., 2017

State

membre U.E.

Persoane în risc de sărăcie şi

excluziune socială

Persoane în risc de sărăcie

după transferurile sociale

Persoane care se confruntă cu

privațiuni materiale severe

Persoane care trăiesc în

gospodării cu o intensitate a

muncii foarte redusă

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

U.E.-28 112.974 22,4 85.295 16,9 33.131 6,6 35.346 9,5

Austria 1.563 18,1 1.245 14,4 323 3,7 545 8,3

Belgia 2.296 20,3 1.798 15,9 577 5,1 1.142 13,5

Bulgaria 2.767 38,9 1.665 23,4 2.136 30,0 571 11,1

Cipru 215 25,2 134 15,7 98 11,5 64 9,4

Croația 1.085 26,4 821 20,0 423 10,3 367 12,2

Danemarca 980 17,2 704 12,4 177 3,1 409 10,0

Estonia 305 23,4 274 21,0 53 4,1 56 5,8

Finlanda 849 15,7 621 11,5 113 2,1 412 10,7

Franţa 10.771 17,1 8.366 13,3 2.593 4,1 3.708 8,1

Germania 15.516 19,0 13.139 16,1 2.783 3,4 5.134 8,7

Grecia 3.702 34,8 2.151 20,2 2.241 21,1 1.198 15,6

Irlanda 1.088 22,7 751 15,6 249 5,2 621 16,2

Italia 17.407 28,9 12.235 20,3 6.117 10,1 5.091 11,8

Letonia 544 28,2 425 22,1 218 11,3 110 7,8


State

membre U.E.

Persoane în risc de sărăcie şi

excluziune socială

Persoane în risc de sărăcie

după transferurile sociale

Persoane care se confruntă cu

privațiuni materiale severe

Persoane care trăiesc în

gospodării cu o intensitate a

muncii foarte redusă

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Mii

persoane

% din

populaţie

Lituania 843 29,6 652 22,9 352 12,4 205 9,7

Luxemburg 126 21,5 110 18,7 7 1,2 33 6,9

Malta 83 19,2 72 16,8 14 3,3 22 6,7

Marea Britanie 14.325 22,0 11.075 17,0 2.701 4,1 4.946 10,1

Olanda 2.864 17,0 2.230 13,2 437 2,6 1.190 9,5

Polonia 7.273 19,5 5.609 15,0 2.203 5,9 1.606 5,7

Portugalia 2.399 23,3 1.887 18,3 708 6,9 599 8,0

Republica Cehă 1.267 12,2 948 9,1 387 3,7 423 5,5

România 7.040 35,7 4.646 23,6 3.880 19,7 1.022 6,9

Slovacia 856 16,3 650 12,4 369 7,0 219 5,4

Slovenia 345 17,1 268 13,3 92 4,6 96 6,2

Spania 12.236 26,6 9.950 21,6 2.364 5,1 4.446 12,8

Suedia 1.765 17,7 1.578 15,8 113 1,1 644 8,8

Ungaria 2.465 25,6 1.293 13,4 1.400 14,5 468 6,6

Sursa: pagina web Eurostat, accesată în 31 ianuarie 2019


Grafic nr. 1. Numărul de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială, 2017 (mii)

UE 28 : 112.974

Sursa: pagina de web EUROSTAT, accesată la data de 31 ianuarie 2019

02.0004.0006.0008.000

10.00012.00014.00016.00018.00020.000

02.0004.0006.0008.000

10.00012.00014.00016.00018.00020.000


Grafic nr. 2. Persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială,

pondere în totalul populaţiei, 2017 (%)


0,05,0

10,015,020,025,030,035,040,045,0

0,05,0

10,015,020,025,030,035,040,045,0


Grafic nr. 3. Numărul persoanelor în risc de sărăcie după transferurile sociale (sărăcie relativă), 2017 (mii)

UE 28 : 85.295


0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000


Grafic nr. 4. Persoane în risc de sărăcie după transferurile sociale, pondere în totalul populaţiei (rata sărăciei relative), 2017 (%)


0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0


Grafic nr. 5. Numărul persoanelor afectate de privaţiuni materiale severe, 2017, mii

UE 28 : 33.131


0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000


Grafic nr. 6. Persoane afectate de privaţiuni materiale severe, pondere în totalul populaţiei, 2017 (%)


0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

35,0


Grafic nr. 7. Persoane care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă, 2017 (mii)

UE 28: 35.346


0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000


Grafic nr. 8. Persoane care locuiesc într-o gospodărie pentru care intensitatea muncii este extrem de redusă,

pondere în totalul populaţiei, 2017 (%)


0,02,04,06,08,0

10,012,014,016,018,0

0,02,04,06,08,0

10,012,014,016,018,0

Documents

incluziunea socială în România - Ministerul Muncii · 2019-03-07 · 1.2. Măsuri adoptate de Ministerul Muncii și Justiției Sociale în domeniul protecției sociale a salariaților