Incrustatii fizionomice

Embed Size (px)

Citation preview

  • 8/12/2019 Incrustatii fizionomice

    1/3

    Incrustatii fizionomice

    Incrustatiile fizionomice sunt restaurari fixe indirecte care refac coroana dintelui.Acestea au culoare si structura asemanatoare smaltului natural, astfel incat nici nu pot fideosebite de restul dintelui. Obturatiile indirecte au o manopera mai complicata, sunt mairezistente si se lipesc mai bine decat cele directe, fapt ce se reflecta in costul procedurii.

    Figura I.

    Tipuri de obturatii fizionomice indirect

    Sunt mai multe tipuri de obturatii indirecte sau incrustatii: inlay (intratisular), onlaysau overlay (extratisular), pinlay (ancorare suplimentara cu pivot) sau pinledge (cu treaptaretentiva). Acestea pot fi constituite din mase ceramice (integral ceramice sua mixte) saudin mase compozite (rasini diacrilice compozite). Incrustatiile din rasini compozite suntindicate pentru inlocuirea obturatiilor vechi inestetice, in special pe dintii anteriori.

    Incrustatiile din ceramica prezinta un avantaj estetic suplimentar, datoritamaterialului ce are proprietati asemanatoare smaltului dentar. Aceste obturatii sunt indicate

    http://www.medici-stomatologi.ro/uploadpoze/primeart_1733.png
  • 8/12/2019 Incrustatii fizionomice

    2/3

    pentru restaurarea dintilor cariati, fracturati sau devitali, insa ceramica nu este un materialindicat pentru pacientii fumatori, cu ocluzii adanci nefavorabile sau care scrasnesc dintiiincontrolabil.

    Obturatiile indirecte sau incrustatiile difere de obturatiile directe (plombe) prin faptulca sunt realizate in laboratorul de tehnica dentara, dupa mulajul realizat de medic.Restauratiile de tip inlay si onlay sunt o optiune atunci cand structura coroanei esteinsuficienta pentru a sustine o obturatie directa, dar totusi nu necesita o coroana de invelistotala.

    I. Realizarea incrustatiilor fizionomice din ceramic:

    1. Examinarea pacientului si stabilirea planului de tratament. Tipul de leziuneodontala - simpla sau complicata, va indica solutia protetica: inlay sau onlay sitipul de material. Medicul trebuie sa va informeze asupra riscurilor si beneficiilor procedurii,

    precum si asupra alternativelor de tratament.

    2. Preparatia dintelui este asemanatoare cu cea pentru incrustatiile metalice, doar caperetii verticali trebuie sa fie usor divergenti si cavitatea rotunjita. Adancimea cavitatiitrebuie sa fie mai mare de 2 mm.

    3. Amprentarea campului protetic - preparatia dentara, dintii alaturati, dintiiantagonisti si relatia ocluzala.

    4. Realizarea propriu-zisa a incrustatiei are loc prin intermediul urmatoarelor tehnici:- turnare (tehnologia DICOR) (materialul ceramic topiteste turnat in tipar, acest miez

    urmand a fi placat cu mase ceramice);- presare - injectare (tehnologia EMPRESS - SYSTEM) (metoda mai precisa);- modelare directa (tehnologia VITA in CERAM) (ceramica aluminoasa sau zirconica

    modelata - cel mai sigur si economic procedeu pentru protezele integral ceramice);- frezare computerizata (tehnologia CEREC SYSTEM) (amprentarea este

    computerizata, iar incrustatia este realizata direct in cabinetul medicului stomatolog);- frezare simpla prin copiere, neasistata de calculator (tehnologia CELLAY

    SYSTEM).

    5. Proba incrustatiei in cavitatea orala si eventualele retusuri marginale.

    6. Fixarea definitiva a incrustatiei din ceramica se realizeaza prin tehnica de bonding- lipire chimica. Se efectueaza gravajul acid al cavitatii, se spala, se usuca, apoi se aplicatipul de adeziv si incrustatia.

  • 8/12/2019 Incrustatii fizionomice

    3/3

    II. Realizarea incrustatiilor fizionomice din rasini diacrilice composite:

    1. Prima etapa este identica cu cea a incrustatiilor din rasini compozite.

    2. Preparatia dintelui se realizeaza cu peretii divergenti, in forma de caseta cuunghiuri rotunjite. Adancimea cavitatii trebuie sa fie mai mare de 1,5 mm.

    3. Amprentarea campului protetic - preparatia dentara, dintii alaturati, dintiiantagonisti si relatia ocluzala.

    4. Realizarea incrustatiei in laboratorul de tehnica dentara. Dupa ce se face modelulturnat in gips, se modeleaza rasina compozita in cavitatea de pe model in straturisuccesive, fiecare strat fiind intarit prin fotopolimerizare. La final se adauga un strattransparent, iar dupa fotopolimerizare se slefuieste.

    5. Proba incrustatiei in cavitatea orala si eventualele retusuri marginale.

    6. Fixarea definitiva a incrustatiei din rasini compozite se realizeaza prin tehnica debonding - lipire chimica. Se efectueaza gravajul acid al cavitatii, se spala, se usuca, apoi seaplica tipul de adeziv si incrustatia.