Upload
phamtu
View
225
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
INSTITUTUL NATIONAL PENTRU SANATATEA
MAMEI SI COPILULUI ”Alessandrescu-Rusescu”
2014
Indicatori demografici si
de sanatate
- Natalitate
- Mortalitatea copilului sub 5 ani
- Mortalitatea Materna
- Intreruperile de sarcina
B D V . L A C U L T E I 1 2 0 S E C T O R U L 2 B U C U R E S T I
2
NATALITATE/ /SPORUL NATURAL
Incepand cu anul 1992 mortaliatea generala a depasit
natalitatea si sporul natural a devenit negativ situatie ce se
mentine de circa 22 ani. Natalitatea a inregistrat in anul
2014 cea mai scazuta valoare din istoria Romaniei, respctiv
8,3 nascuti la 1000 locuitori. In anul 2014 datorita diferentei
intre numarul nascutilor vii si al decedatilor Romania a
pierdut 65.356 locuitori.
Mortalitatea generala/Natalitaea
In anul 2014
-decese generale : 249.321
-nascutii vii: 183.785 -deficit 65.536
3
O natalitate scazuta se inregistreaza si in alte tari europen
si mai ales in tarii din Europa de sud est.
NATALITATEA in EUROPA2012/2014
Snascuti la ‰ locuitori
In graficul de mai jos se poate vedea evolutia, naturala a
natalitatii incepand cu anul 1930 si evolutia indicatorului ca
urmare a unor interventii legislative.
In anul 1930 Romania inregistra o natalitate foarte crescuta
de 35‰, aceasta scazand in 36 ani in mod natural prin
schimbarea comportamentului reproductiv al populatiei la
14,3‰ in 1966.
In acest an guvernul epocii, interzice intreruperile de
sarcina la cerere, permitindu-le numai in conditii medicale
si sociale foarte stricte.
4
EVOLUTIA NATALITATII1930 – 2014
nascuti vii la‰locuitori662.000nasteri
183.785nasteri
In lipsa unor cunostinte si a disponibilitatii metodelor
contraceptive moderne, nataliatatea creste brusc, aproape
dublandu-se in timp de 1 an. Ulterior, populatia isi
adapteaza comportamentul reproductiv si in acelasi
conditii legislative extrem de restrictive privind avortul la
cerere, natalitatea scade treptat, ajungand in anul 1985 la
un nivel similar anului 1965, anul anterior interzicerii
intreruperilor de sarcina.
In anul 1985, guvernul intervine din nou legislativ, ridicand
varsta la care se permite avortul de la 40 la 45 de ani si al
numarului de copii de la 4 nascuti vii la 5 nascutii vii.
Dupa o crestere moderata in anul 1986, natalitatea scade
din nou.
In toata aceasta perioada de interzicere a avorturilor
mortalitatea materna prin avort provocat si autoprovocat a
atins valori foarte crescute.
5
In anul 1990 una din primele masuri legislative luate de
noul guvern instalat dupa evenimentele din decembrie 1989
a fost liberalizarea avortului la cerere. Concomitent MS a
inceput sa dezvolte in unitati publice, servicii de planificare
familiala, pentru a permite populatiei sa inlocuiasca
intreruperea cursului sarcinii, ca metoda de a planifica
marimei familiei, cu utilizatea metodelor moderne de
contraceptie. Imediat dupa liberalizarea avortului, s-au
inregistrat un numar foarte mare de intreruperi de sarcina
la cerere (peste 1 milion avorturi in 1990 ) ulterior numarul
acestora scazand odata cu dezvoltara serviciilor de PF si a
modificarii comportamentului reproductiv al populatiei,
respctiv 78.371 in 2014.Chiar si in aceste conditii in
Romania se inregistreaza un numar foarte mare de avorturi
la cerere in raport cu alte tari Europene.
In perspectiva natalitatea in Romania va ramane scazuta
deoarece indicele de fertilitate ( numarul mediu de copii pe
care o femeie de varsta fertila il naste in perioada
reproductiva) este in Romania numai de 1,2, ceace nu
poate inlocuii genitorii.
RATA FERTILITATII
2,1 2,0 1,7 1,5 1,4 1,3 1,3 1,2
6
O rata de fertilitate scazuta se inregistreaza in multe tari
Europene, dar in Romania, acesta este cea mai scazuta.
Pe langa rata de fertilitate scazuta,fara a avea date precise,
se estimeaza ca contingentul fertil a scazut atat prin
imbatrinirea populatiei, evidenta in ultimii 20 de ani, cat si
prin emigratia semnificativa.
Apreciem ca pe termen scurt si mediu, eventualele masuri
de stimulare a natalitatii ar putea conduce la diminuarea
sporului negativ ,dar nu la pozitivarea acestuia.
Un alt element semnificativ al natalitatii in Romania, asupra
caruia ar trebuii elaborate programe de educatie civica, stil
de viata, sanatate reproductiva, este numarul mare de
nasteri la minore, practic 1 din 8 nasteri inregistrindu-s la
o persoana minora.
In 2014 s-au nascut 183.785 copii
Varsta mamei Numar copii
-sub 13 ani- 13 ani - 14 ani
6104548
- 15 ani 1550
- 16 ani 2837
- 17 ani 3791
- 18 ani 4485
TOTAL 13.321
7
Peste 2000 de copii au mame sub varsta de 15 ani din care
aproape 700 sub varsta de 14 ani.
Adaugand faptul ca acesti ”copii cu copii” provin din familii
cu abilitati parentale reduse, reiese efortul considerabil pe
care statul prin servicii medicale si sociale comunitare,
trebui sa-l faca pentru a asigura o dezvoltare armonioasa
fizica psihica si emotionala a acestor copii.
MORTALITATEA COPILULUI SUB 5 ANI
Atat mortalitatea infantila cat si mortalitatea 1-4 ani au
scazut semnificativ in ultimii ani si este de notat ca
Romania a indeplinit tintele Obiectivelor Mileniului si
anume :
-scaderea cu 2/3 a mortalitatii copiilor sub 5 ani intre 1990
si 2015, Obiectiv al Mileniului stabilit de catre Organizatia
Natiunilor Unite,
-scadere pana in anul 2015 , cu 40% a mortalitatii infantile
obiectiv stabilit in anul 2004 de catre Guvernul Romaniei,
Mortalitatea infantila1970 – 2014
decese sub 1 an la‰ nou nascuti
49,8
34,729,3
25,6
26,9
21,2
20,5
15 9,88,5 8,8
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 2010 2013 2014
8
Cu toata aceasta evolutie pozitiva a indicatorului de
mortalitate infantila,evolutie determinata atat de evolutia
naturala a MI, de scadere numarului de nascutii vii,cat si de
crestera performantelor serviciilor de sanatate, Romania se
plaseaza in continuare pe ultimul loc din UE si ultimile
locuri din Europa
Mortalitatea infantila in unele tari din UEdate ptr.anii 2010-2012 - la ‰ nascuti vii-
Media UE 4‰
Mortalitatea infantilain unele tari europene ( NON UE )
date ptr.anii 2010-2012 RO 2012
9
In ultimii 2 ani (2013 si 2014) nu s-a mai inregistrat trendul
descendent al MI.
Acelasi trend stationar se inregistreaza si la componenta
neonatala a MI:
Mort.precoce si neonatala‰ nascuti vii
Se poate observa ca mortalitatea neonatala reprezinta
peste 50% din MI, si este grevata in continuare de
mortalitatea crescuta la copii cu greutate mica la nastre.
Decesele la nou nascutii cu greutate intre 1500gr. si 2000
gr. este de 30 de ori mai mare,iar la copii nascuti cu
grutatea sub 1500 gr. de 100 de ori mai mare fata de cei
nascuti cu greutate normala.
In anul 2014 au fost inregistrati un numar de 15.367 copii
cu greutate sub 2499 gr.( 9 % din efectiv)din care 4.593 cu
greutate sub 1999 gr.
10
Mortalitatea neonatala > 50% din M.I.
Greutatea mica la nastere pondere9% din nasteri (2014):
-2000-2499 -10.774
-1500-1999 - 2.826
-1000-1499 - 1.256
- 500 - 999 - 505
- > 500 - 6
TOTAL 15.367
Numarul relativ modest de copii inregistrati ca nascuti vii
cu greutate sub 999 gr. respectiv 511 copii, poate indica o
interpretare diferita a reglementarii declararii nascutului
viu,in sensul neinregistrarii in totalitate ca nascut viu, a
nou nascutilor cu varsta de gestatie de 28 de saptamani,
daca acesta a decedat intr-o perioada scurta de la nastere
chiar daca in momentul expulziei a prezentat semne de
viata.Deasemnea exista diferente semnificative intre
mortalitatea neonatala precoce inregistrata in diferite
judete;in unele mortalitata nefiresc de mica ,in altele cu
mult peste media tarii. Aceasta situatie ar trebuii analizata
impreuna cu specialisti din centrele regionale pentru a
identifica cauzele organizatorice sau de alta natura care
determina indicatorii atat de diferiti intre judete.
11
Mortalitatea precoce - 0-6 zileMedia-3,5‰,
8,1‰
1,6‰ -2,2‰
2,1‰
>5,5‰
Acest lucru cu atat mai mult cu cat judetele cu mortalitate
precoce foarte crescuta sunt vecine cu centre regionale
puternice cum ar fi Municipiul Bucuresti si judetele
limitrofe.O situatie particulara o reprezinta judetul Botosani
unde mortalitata precoce este cu 120% mai mare decat
media tarii.
MI cu mult peste media tarii se inregistreaza cam in acelasi
judete unde mortaliatea precoce era crescuta, ceace
recomanda cu atat mai mult o analiza mai detaliata in
aceste judete.Judetul Calarasi a inregistrat o mortalitate
infantila dubla fata de media tarii iar in judetele Giurgiu si
judetul Botosani mortalitata este cu 80% mai mare.
12
Mortalitatea infantila in 2014-8,8‰
13,5
16,8
11,9
11,6
12,6
14
Atat mortalitata infantila cat si mortalitata la grupa 1-4 ani
este cu 80-90% mai crescuta in rural:
DECESE/Mediu de Rezidenta
DECESE SUB 1 AN
-la‰ nascuti vii
DECESE 1-4 ANIla ‰00 populatie de aceasi varsta
13
Principalele cauze de deces la grupa 0-1 an o reprezinta
cauzele perinatale ( 39%),urmate de afectiunile respiratorii
(25%) si malformatii si vicii congenitale (22%):
M.I –PRIMELE 3 CAUZE DE DECES- 2014
Afectiuni perinatale-39%
Afectiuni respiratorii-25%Malformatii ,anomalii
cromozomiale 22%
170
MCC
Cauzele perinatale constitue principala cauza de deces in
toate tarile UE, dar la valori mult mai mici.Mortalitatea
neonatala precoce,principalul indicator afectat de cauzele
perinatale este de 2 ori mai scazut in UE decat in Romania.
Mortalitatea neonatala Romania versus UE
3,5
1,85
0
0,5
1
1,5
2
2,5
3
3,5
4
ROMANIA UE
2013
14
Aceasta situatie corelata cu faptul ca de 2 ani mortalitatea
neonatala este stationara justifica o analiza profesionala a
cauzelor ce au stopat evolutia descendenta a mortalitatii
neonatale.Pot intra in discutie,functionarea regionalizarii
serviciilor de TI pentru nou nascuti , subechiparea
maternitatilor regionale,echipamentele procurate in
programle finantate de catre Banca Mondiala au inceput sa
iasa din uz, precum si fluctuatia importanta a personalului
de specialitate.
A doua cauza de deces o reprezinta afectiunile respiratorii,
maladii considerate in tarile cu sisteme de sanatate
performante ca fiind afectiuni controlate si care conduc la
deces in proportie foarte scazuta.Decesele prin afectiunii
respiratorii,decese ,dealtfel evitabile, sunt favorizate si de
sesizarea tardiva, a evolutiei nefavorabile a unor afectiuni
cu manifestari minore la debutul bolii, atat de unii parinti
cu abilitati parentale scazute, cat si de sistemul serviciilor
de sanatate care nu are capacitatea de a supravghea
medical diferentiat cazurile cu risc de deces.Organizarea
serviciilor de asistenta medicala primara centrata pe
serviciul acordat in cabinet,absenta sau proportia foarte
scazuta de servicii medicale comunitare la domiciliul
copilului si supravegherea acestuia in contextul familial si
in corelare cu capacitatea familiei de a ingrijii copilul,au o
contributie semnificativa la numarul crescut de decese.
Aceste afirmatii sunt sustinute si de rata crescuta a
mortalitatii la domiciliu.
Desi in continua scadere fata de anii anteriori,mortalitata la
domiciliu se mentine si in anii 2013-2014 la proportii
semnificative.Raportarea Centrului National de Statistica
releva o proportie de 14% (239 cazuri) decese inregistrate
15
la domiciliu din total decese sub 1 an. Adaugand pe cei
decedati in ambulanta sau in camera de garda,(22 cazuri) si
„in alte parti „(50 cazuri) care ,cu exceptiile de rigoare,in
realitate,indica acelas lucru – nesesizarea gravitatii
imbolnavirii si neadresarii sau adresarii tardive la servicii
de sanatate-proportia creste la 19% din totalul deceselor
sub 1 an. Calculand insa proportia numai la copii sub 1 an,
ce se imbolnavesc si au decedat dupa externarea din
maternitate,deci cei ce au fost exclusiv in ingrijirea
parintilor si a serviciilor de sanatate primara, constatam ca
34,7% din decese sub 1 an s-au inregistrat la domiciliu ,in
alte parti ,in ambulanta sau in camerele de garda. Peste
60% din copii decedati la domiciliu au decedat prin
afectiuni respiratorii.
Decese sub 1 an dupa externarea din maternitate *(37% in afara spitalului)
spital65%
domiciliu27%
alte parti6%
ambulanta2%
protectie sociala
0%
Decesele la domiciliu constitue unul din indicatorii ce
evidentiaza ca serviciile medicala publice de sanatate
16
primara trebuiesc reorientate catre comunitate si ca
sistemul trebuieste adaptat la structura, nivelul educativ si
de instructie,comportamentul si traditiile culturale ale
populatiei pe care o servesc.
A treia cauza de deces o reprezinta decesele prin
malformatii si anomalii cromozomiale. Din acestia 177 au
decedat prin malformatii congenitale de cord ,neexistind o
evidenta din care sa reiasa cate cazuri erau in afara
resurselor terapeutice si cate nu au avut acces la aceste
resurse. Lipsesc date bazate pe dovezi privind structurile
medicale ce pot rezolva aceste malformatii precum si
malformatii cu alte localizari, care este necesarul de paturi
la nivel national ,cati specialisti avem si de cati am avea
nevoie, care este necesarul de resurse materiale pentru a
face fata acestei patologii.
Mortalitatea sub 5 ani si mortalitatea 1- 4 ani a scazut ca si
mortalitatea infantila ,semnificativ in ultimii ani, dar in anii
2013 si 2014 se inregistreaza aceasi incetinire sau chiar
stagnare a ritmului de scadere.Aceasta situatie in afara
unor influente majore ale mediului social,necesita cercetari
mai aprofundate pentru identificarea cauzelor si interventia
specifica necesara.
Mortalitatea copiilor sub 5 anila ‰ nascuti vii
17
Mortalitatea 1-4 anidecese 1- 4 ani la ‰ locuitori de aceasi varsta
Si la grupa 1- 4 ani ,aproape 50% din decese se petrec in
afara unitatilor sanitare,la domiciliu sau „in alte parti”.
Locul decesului - mortalitatea 1-4 ani- 2014
Spital
Domiciliu
Alte parti
Cauza principala de deces la aceasta grupa de varsta o
reprezinta leziunile traumatice,urmate indeaproape de
afectiuni respiratorii, apoi malformatii si tumori.Primele 2
18
cauze de deces sunt ca si la grupa 0-1 an pretabile a fi
influentate de interventia sistemului de sanatate prin
campanii pentru prevenirea accidentelor casnice si rutiere
precum si de educatie pentru sanatate.Deasemenea
decesele prin malformatii congenitale necesita o cercetare
pentru idntificarea tipului de malformatii si necesitand
dezvoltarii de servicii specializate pentru rezolvarea
acestor afectiuni.Incidenta malformatiilor si viciilor
congenitale nu vor scadea natural precum afectiunile
respiratorii si deaceea investitia in servicii specifice pentru
prevenirea si cura lor este rentabila.
Decesele copiilor sub 5 ani si in special sub 1 an sunt
puternic corelate cu statusul social al parintiulor.
Astfel 54,4% dintre mamele copiilor decedati sunt fara
ocupatie sau casnice,40,2% au ca studii numai gimnaziu
(apropae 20% sunt analfabete sau cu scoala primara
neterminata)20% nu au fost luate in evidnta si nu si-au
supravgheat medical sarcina.
Aceste proportii ar puta fi in realitate mai mari deoarece
mult date esentiale pentru analiza dceselor infantile lipsesc
din fisa decesului sub 1 an.In marea majoritate a cazurilor
DSP nu fac decat sa transmita aceste document catre
Centrul National de Statistica in Sanatate fara a face o
analiza si o completare/rectificare a datelor.
Avand in vedere cele de mai sus,ar trebuii evaluat in ce
masura , modelul organizarii servicilor de asistenta
primara,inspirat in mare masura din formulele unor tari din
UE,cu alt nivel de dezvoltare sociala si economica ,
corespunde structurii si necesitatilor populatiei din
Romania , din acest moment,mai ales pentru aceea din
mediul rural.
19
Totodata ,dat fiind ponderea semnificativa a componentei
sociale in structura MI ,serviciile sociale ar trebuii sa
lucreze in mai mare masura in mod integrat, cu serviciile de
sanatate ,in special de sanatate primara.Dreptul la sanatate
prevazut in Conventia privind drepturile copilului,nu poate
fi asigurat decat printr-o colaborare intersectoriala intre
sctorul sanitar, social, invatamant, autoritati locale,
colaborare ce trebuie statutata prin acte normativ cu
atributii clare.
Mortalitata perinatala,
Sumeaza dupa cum se stie nascutii morti ( decesele fetale
tardive) si decesele din primele 6 zile de viata raportate la
‰ nascuti vii si nascuti morti.
Mortinatalitatea ( nascutii morti)
Indicatorul de mortinatalitate inregistreaza in 2014 valoarea
de 4,2‰ nascuti vii,valoare in crestere fata de anii
prcedenti, fiind similara valorii anului 2009 (4,3‰). In anul
2012 media pentru tarile UE-2004 a fost de 3,92‰, iar media
tarilor UE post 2004 de 4,19‰. Desi comparatia se face cu
date din anul 2012, teoretic la acest indicator Romania este
plasata mai favorabil decat la alti indicatori ce ilustreaza
sanatatea mamei si copilului.
Indicatorul este calculat conform practicii internationale
luind in calcul decesele fetale tardive,deci cei nascuti morti
cu varsta de gestatie de peste 28 saptamani sau 1000gr.
greutate.In Romania nu se colecteaza in prezent date
despre decesul fetal inetrmediar, respectiv cel sub 28 de
saptamani de gestatie sau 1000 gr. greutate,acestea
decese,fiind incluse la categoria avorturi.O apreciere
insuficient de riguroasa a varstei de gestatie sau a greutatii
20
de la nastere ar putea influenta calcularea corecta a
indicatorului de mortinatalitate, el putind fii in realitate mai
mare. La aceasta se adauga si faptul ca unii apartinatori nu
declara la starea civila, nascutul mort, acesta fiind incinerat
in maternitati si deci neaparind in statistici.
O cercetare riguroasa cu monitorizarea in maternitati a
deceselor fetale tardive, dar si a celor intermediare ar putea
confirma sau infirma valoarea corecta a acestui indicator.
Adaugand la mortinatalitate, decesele din primele 6 zile de
viata ( mortalitatea neonatala precoce ,3,5‰ in anul 2014)
rezulta indicatorul mortalitatii perinatale care in anul 2014 a
fost de 7,7‰ - date provizorii-,7,7 in 2012 –date definitive,
plasand Romania pe penultimul loc din UE – fiind depasita
numai de valorile din Bulgaria si cele din tarile din spatiu;l
estic ( Rusia, Ucraina si Moldova).
Evolutia mortalitatii perinatale,mortinatalitatii si mortalitatii
neonatale precoce sunt descrise mai jos:
Evolutia mortalitatii perinatale ,neonatale precoce si mortinatalitatii
12,2
12.0
12,1
11,9 12,8
10,6 8,67,7
7,027,76,1 6,5 6,2
5,7
6,9
5,54,2
3,73,18 3,5
6,16,3 5,9
5,7 6
5,24,5
4 3,9 3,9
1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 2010 2012 2014
M.Perinatala M.Neonatala Mortinatalitate
21
Mortalitatea materna
Rata(indicele)mortalitatii materne si cauzele mortalitatii
materne, sunt considerate ca doi dintre cei mai importanti
indicatori ai sanatatii materne. Mortalitatea materna este un
important indicator al performantei sistemului de sanatate
chiar si in tarile dezvoltate, unde decesele materne sunt
foarte rare. In aceste tari decesele materne sunt percepute
ca evenimente semnal pentru eficacitatea si calitatea
ingrijirilor pre, intra si postnatale.
Din acest motiv OMS, recomanda, atat tarilor cu
numar mare cat si tarilor cu numar mic de decese, sa
realizeze periodic analiza deceselor materne.
Conform celei de-a X-a Revizuiri a OMS privind
clasificarea internatională a bolilor decesul matern este
definit ca: decesul unei femei în timpul sarcinii sau într-o
perioada de 42 zile de la întreruperea sarcinii, indiferent de
durata si de localizarea sarcinii, prin orice cauza
determinanta sau agravată de sarcină sau de
managementul acesteia , dar nu din cauze accidentale sau
incidentale.
Decesele materne sunt sub-impartite in patru categorii:
Decesele prin risc obstetrical direct sunt cele care
rezulta din complicatii obstretricale ( sarcina, nastere,
lauzie), interventii, omisiuni, tratamente incorecte, sau
printr-o inlantuire de evenimente rezultand din unul
din factorii de mai sus.
Decesele prin risc obstetrical indirect sunt o
consecinţă a unei boli preexistente sarcinii sau a unei
boli care a coincis cu sarcina, neavând cauze
22
obstetricale, dar care au putut fi agravate de
modificările fiziologice ale sarcinii.
Decesele colaterale numite si “decesele fortuite”
sunt acele decese care se produc in cursul sarcinii
sau post-partum dar nu sunt corelate cu sarcina.
Decesele prin avort sunt un caz particular al deceselor
prin risc obstetrical direct, date de varsta sarcinii la
care s-a petrecut evenimentul de deces, pana la 26 de
saptamani. Dat fiind faptul ca multe dintre decesele
prin avort sunt autoprovocate, in tari precum Romania,
toate aceste tipuri de decese sunt tratate separate, si
nu in cadrul deceselor materne prin cauze directe.
In România, incepând cu anul 1996, se urmăresc
toate decesele materne indiferent de cauza producerii
acestora. Din acest motiv, din 2009, analiza deceselor
materne şi implicit a mortalităţii materne se face după cele
patru grupe mari de deces matern : prin avort (coduri între
O00 şi O08 inclusiv), risc obstetrical direct (coduri între
O10 şi O92 inclusiv), risc obstetrical indirect (coduri între
O95 şi O99 inclusiv, care până la aceasta data se codificau
la codul de boală respectiva, de exemplu la boli ale
aparatului respirator, ale aparatului circulator, etc) si
cauzele colaterale.
Tinta 5A obiectivul 5 al Obiectivelor de Dezvoltare a
Mileniului, stabilit de catre Organizatia Natiunilor
Unite,respectiv scaderea cu trei sferturi a mortalitatii
materne in 2015 fata de anul 1990 a fost atinsa in
Romania.In anul 1991 se inregistrau 0,84 decese la 100.000
nou nascuti ,iar in anul 2014 ( date definitive) mortalitatea
materna a inregistrat indicatorul de 0,13 decese la 100.000
nascuti vii.
23
Aceasta scadere marcata si rapida dupa anul 1990 s-a
datorat in special legalizarii intreruperii cursului sarcinii la
cerere si diminuarii drastice a deceselor prin avort
provocat. Din acest punct de vedere Romania constitue un
caz de studiat, relevand care sunt consecintele unei
politicii pronataliste fortate.
Mortalitatea maternadecese la 100.000 nascuti
1989 1995 2000 2005 2008 2010 2014
169,7
47,8
32,8
16,7 13,524
13
Obiectivul propriu stabilit de catre MS,respectiv , 10 decese
la 100.000 nasteri nu a fost atins.In anul 2014 s-au
inregistrat 24 decese, iar in anul 2015, 27 decese la circa
185.000 nou nascuti.
Dupa cum se poate vedea in graficul de mai sus MM este
practic stationara din anul 2008.
Cu toata scadera importanta a mortalitatii materne,
scadere,datorata atat reducerii deceselor prin risc
obstetrical direct dar mai ales prin diminuarea
impresionanata a deceselor prin avort,Romania se claseaza
inca printre tarile cu mortalitate materna crescuta in
Europa.
24
Mortalitatea materna in Romania,Europa si UE
In 2014, rata mortalitatii materne, prin cauze directe si
indirecte, a fost de 13,0 decese la 100.000 de nascuti vii.
Exprimate in cifre absolute, in anul 2013, s-au produs in
total de 27 decese, iar in 2014, 24 de decese, din cauze
directe si indirecte,in anul 2015 ( date provizorii) au fost
inregistrate 27 decese. Decesele din cauze colaterale au
fost in numar de 2 cazuri in 2013, iar in 2014 nu s-a
inregistrat nici un deces clasificat colateral.
25
Mortalitatea materna pe principalele cauze de deces in 2013 si 2014
(Indici la 100000 de nascuti vii si cifre absolute)
Avort Risc
obs.direct
Risc obs.
indirect
Cauze
colaterale
Total decese
avort + risc
obs.direct si
indirect
2013 2014 2013 2014 2013 2014 2013 2014 2013 2014
3.0
6
3.2
6
7.0
14
6.0
11
3.6
7
3.8
7 2
- 13.6
27
13.0
24
In afara datelor statistice obtinute de la Institutul National
de Statistica,exista reglmentata prin ordin al MS,
completarea pntru fiecare deces matern a unei fise a
decesului care circula numai in interiorul sistemului
sanitar. Aceasta contine date suplimentare in baza carora
se pot face analize si evaluari ale cauzelor dceselor.
Totodata prin acelas ordin se statuteaza obligatia ca, copii
dupa documentele medicale insotite de o evaluare a
specialistilor locali, sunt trimise Institutului national pentru
sanatatea mamei si copilului, care face o evaluare
profesionala anuala a cauzelor care au condus la deces.
Circuitul acestor documente functioneaza deficitar in
ultimii ani.Sunt DSP care nici nu cunosc obligatiile ce le
revin sau se limiteaza la trimiterea fiselor de deces de catre
serviciul de statistica ,fara o analiza a cauzelor medicale si
a modului in care pacienta respectiva a beneficiat sau nu
de serviciile medicale necesare.Acest lucru limiteaza si
calitatea evaluarii efectuate la nivel national.
26
Decese materne în anul 2014 au avut loc prin risc
obstetrical direct (11 cazuri - 5.9 la 100000 născuţi vii) iar
cele prin avort şi risc obstetrical indirect având aceeaşi
valoare ca anul anterior (6 cazuri de avort - 3.2 la 100000
născuţi vii şi 7 cazuri de deces prin risc obstetrical indirect
- 3.8 la 100000 născuţi vii).
Decesele prin risc obstetrical direct ( ROD):
(din datele incomplete comunicate de catre DSP)
-din cele 11 cazuri,la 3 nasterea si decesul s-a petrecut in
afara spitalului, domiciliu si ambulanta
-in 6 cazuri a fost nevoie de interventie chirurgicala pentru
stapanirea fenomenelor morbide
- 4 gravide nu au fost luate in evidenta, iar una a efectuat
numai 3 consultatii prenatale
Luind in calcul decesele prin ROD din perioada 2000-
20014,cauzele prin care s-a produs decesul sunt ilustrate
mai jos:
Cauze decese ROD 2000-2014Edem
proteinurie
14A
Alte tulb al
sarcinei
2%
Ingrijiri
legate de
fat/distocii
18%
Complicatii
travaliu/nast
ere
36%
Complicatii
lehuzie
30%
27
Este de mentionat faptul ca marea majoritate a deceselor
s-au petrecut in spital,prin complicatii ale travaliului,
nasterii si lehuziei.O analiza profesionala mai profunda ar
trebuii efectuata pentru a vedea in ce masura fenomenele
morbide ce au condus la deces puteau sa fie
stapanite,daca spitalul avea capacitatea tehnica si
profesionala de interventie.
Decese materne prin risc obstetrical indirect (ROI)
(date sumare primite de la DSP)
Cele 7 decese prin ROI au decedat prin infarct miocardic
(2),hemoragie cerebrala (2) bronhopneumonie (1),
leucemie(1),fasciita (1).
Numai la 1 caz, boala era prexistenta sarcinii,la 1 caz a
aparut in timpul sarcinii iar la 3 in timpul lehuziei.Analize
mai in detaliu trebuie sa stabilasca daca aceste ultime 3
cazuri au fost boli de sine statatoare sau complicatii ale
sarcinii/lehuziei si atunci trebuiau sa fie codificate la ROD.
Decese materne prin avort
Au fost inregistrate 6 cazuri,ca si in anul precedent, din
care 4 au decedat la domiciliu.
Desi nu se mentioneaza ca ar fi vorba despre avorturi
provocate, decesul la domiciliu ridica suspiciunea de
ascundere a sarcinii si posibilitatea unei tentative de avort
provocat.
Decesele prin avort sunt entitati care au disparut din tari cu
sisteme performante de sanatate, in special in domeniul
educatiei pentru sanatate. Persistenta deceselor prin avort
ca si a unui numar semnificativ de intreuperi de sarcina la
cerere indica necesitatea unei evaluari/ cercetari a
28
comportamentelor reproductive ale populatiei si a
accesului la servcii de PF si la contraceptive.
Intreruperile de sarcina
In anul 2014 au fost raportate cel mai mic numar de
intreruperi de sarcina din istoria Romaniei ,respectiv 78.371
intreruperi de sarcina din care 33.971 avorturi spontane si
117 avorturi provocate.
Desi in scadere impresionanta fata de anul 1990 cand a fost
liberalizata intreruperea sarcinii, la cerere si cand s-au
inregistrat circa 992.265 avorturi,respectiv 3 avorturi la un
nascut viu,in Romania se inregistreaza in continuare un
numar mare de intreruperi de sarcina la cerere.
Putem vedea ca avorturile spontane s-au mentinut o lunga
perioada la valori similare:70.000 avorturi spontane in 1990,
51.00 in 2005 –dupa 15 ani- si 33.371 in 2014,scaderea fiind
corelata cu scaderea natalitatii,pe cand avorturile la cerere
au scazut mult mai rapid, corelat cu dezvoltarea serviciilor
de PF si distributiii de contraceptive gratuite la o patura
larga a populatiei.
1989 1990 1995 2000 20052010
20122014
193.084
992.265
502.840
257.865
167.359
101.915
88.135
78.371
70.000
51.367
33.971
Total avorturi/din care spontane
29
Raportarea si inregistrarea intreruperilor de sarcina este
obligatorie pentru toate institutiile sanitare atat cele publice
cat si cele private.Nu putem aprecia pe criterii obiective
daca acest lucru se face conform reglementarilor, dar se
poate observa foarte clar diferente semnificative intre
intreruperile de sarcina inregistrate in diferite judete.
Judetul Ialomita raporteaza 295 avorturi spontane si 1890
avorturi la cerere,Arad 79 avorturi spontane,(judetele
vecine raporteaza cifre duble sau triple)1234 la
cerere.Judetul Covasna un judet cu numar mic de locuitori
raporteaza 2200 intrerupri de sarcina, valoare raportata de
regula de judete cu populatie dubla.
Diferentele mari intre judete poate eventual sa fie explicata
si prin diferentele foarte mari intre unitatile sanitare de
regula din asistenta primara care ofera srvicii de PF si
distribuie contraceptive si deci de accesibilitatea si
adresabilitatea la servicii de PF..
Astfel Judetele Suceava, Neamt, Iasi, Botosani, Hunedoara,
Gorj,Vaslui,Vrancea etc. raporteaza circa 100 cabinete ale
medicilor de familie care furnizeaza servicii de PF, pe cand
judetele Arad, Brasov, Bihor, Prahova, Sibiu, Timis,etc.
raporteaza drept furnizori, mai putin de 10 cabinete pentru
intreg judetul.
Aceasta situatie este explicata partial prin faptul ca MS nu
a mai organizat, de multi ani programe de traning in PF
pentru furnizorii de servicii din asistenta primara,avand in
vedere ca acest subiect are un important impact in
sanatatea publica.
Din 117 avorturi raportate ca provocate,111 sunt raportate
de catre judetele Cluj, Cta si M.Bucuresti. Este greu de
crezut ca in alte judete cu populatie numeroasa ,cu un
numar mare de avorturi spontane, raportate, nu se
inregistreaza nici-un avort provocat.
30
Mentionam ca in anul 2014 ,544 intreruperi de sarcina s-au
inregistrat la varsta de sub 15 ani (!)( din care 100 raportate
de catre judetul Mehedinti ,100 de Municipiul Bucuresti si
50 de judetul Bihor),iar 7287 la varstele de 15-19 ani.
Aproape 3000 de sarcini ( nasteri si intreruperi de sarcina)
sunt inregistrate in anul 2014 la varste de 15 ani si sub 15
ani.
Consideram ca fluxul informational, si datel colectate nu
mai sunt in suficienta masura fiabile si pentru a
fundamenta si revigora programul de PF se impune
realizarea unei cercetari pe esantion la nivel national
privind comportamentul reproductiv al populatiei de varsta
fertila.
CONCLUZII
-Natalitatea inregistreaza una din cele mai scazute valori
din Europa si corelata cu valoare crescuta a Mortalitatii
Generale ,contribue esential la sporul negativ semnificativ
-trendul descrescator al mortalitatii copiilor sub 5 ani,
mortalitatii perinatale si mortalitatii materne inregistrat in
ultimii 20 de ani a dimunuat sau este stationar de circa 3
ani si situeaza in continuare Romania in coada
clasamentului in UE si chiar in intrega Europa
-mortalitatea copiilor sub 5 ani in toate componentele ei
este puternic influentata de factori economici,sociali si de
lipsa unui suport comunitar pentru famiil cu abilitati
parentale reduse.Se evidntiaza dasemenea insuficienta
unor servicii rgionale de excelenta care sa poata rezolva
morbiditatea grava la copil (ex.malformatii congenitale
etc.)
- numarul furnizorilor de servicii de planificare familiala cat
si distributia gratuita de contraceptive a diminuat drastic
31
fiind explicatia partiala a numarului mare de avorturi si a
deceselor materne prin avort
-datele statistice colectate in mod curent, nu furnizaza
suficiente explicatii, pentru o analiza coerenta si
profesionala a starii de sanatate a mamei si copilului, si a
necesarului si structurii serviciilor de sanatate,fiind
ncesare cercetari epidemiologice calitative si cantitative
pentru a putea evalua cauzle ce determina stagnarea
indicatorilor de sanatate si a identifica interventiile
necesare
-calitatea supravegherii starii de sanatate a mamei si
copilului la nivelul DSP a scazut aceasta fiind evidentiata si
de raportarile discordante cu diferente mari si inexplicabile
intre judete
-la nivelul judetelor nu mai functioneaza Comisiile
profesionale interdisciplinare pentru sanatatea mamei si
copilului care ar putea identifica situatiile concrete din
teritoriu si orienta dezvoltarea serviciilor curente pe plan
local
PROPUNERI
-nominalizarea la nivelul DSP a unei persoane cu atributii si
responsabilitati privind evaluarea starii de sanatate si a
serviciilor de sanatate pentru mama si copil la nivel
local/regional
-actualizarea Ordinelor privind analiza mortalitatii infantile,
1-4 ani, materne ,perinatale;obligativitatea inregistrarii la
nivelul unitatilor sanitare si a deceselor fetale intermediare
(intre 22 si 28 saptamani de gestatie) si centralizarea lor la
nivelul sistemului de sanatate;reglementarea analizei
confidentiale a mortalitatii materne conform standardului
OMS
32
-crearea cadrului juridic pentru accesul la finantarea
europeana pentru efectuara unor cercetari epidemiologice
privind structura mortalitatii copiilor sub 5 ani,
comportamentul reproductiv al populatiei, necesarul si
structura serviciilor de sanatate la nivel local, regional si
national
-evaluarea structurii de personal ,furnizori de servicii
medicale femeii de varsta fertila/mamei si replanificara
acestor servicii conform evolutiei morbiditatii specifice
-finalizarea elaborarii si aprobarii legislatiei necesare
generalizarii serviciilor de asistenta medicala comunitara
cel putin in rural.
-deblocarea sistemului de obtinere de atestate in
specialitati complementare pentru asigurarea necesaului
de specialisti in special pentru specialitatile pediatrice.
-reanalizarea Contractului Cadru,cu prevedrea unor
facilitati pentru crsterea accesului gravidei la servicii
prenatale clinice si de laborator.
Bibliografie
-Evenimente demografic in anul 2014 –INS
-Analiza mortal.itatii materne in Romania comunicare sesiunea IOMC
E.Stativa,A.Stefanescu,C.Popovici,A. Stanescu
-Analiza mortalitatii infantile 2013 – A. Stanescu
-Demografie si sanatate – comunicare Conf.Nationala Pediatrie 2016 A. Stanescu
-Mortalitata perinatala 2014 –CNSIS
-Mortalitata infantila si 1 – 4 ani 2014 –CNSIS
-Mortaliateta materna 2014 CNSIS
-Evolutia intrruperilor de sarcina 1992-2014 - CN
-HFA 2012-2013
Red.AS/aprilie 2016