industrializarea referat

8/16/2019 industrializarea referat

http://slidepdf.com/reader/full/industrializarea-referat 1/19

1 USCAREA IN AER LIBER

Def.reprez indepartarea apei din l cu ajut surselor nat de energie, adicasoarele si vantul.Este cel mai vechi procedeu de usc.

*Factori de infuenta: :

- CLI! "I #$%! &E$&'!FIC! (valorile medii anuale ale temperaturii siumiditatii relative a aerului, altitudinea, directia vanturilor dominante,)recventa si intensitatea cetii, precipitatii medii anuale, epunerea la radiatiasolara etc.+

- $'&!%I#!'E! E$#I/L/I E !E'I!L /E (alegerea terenului,dispunerea stivelor etc.+

*$rganizarea depozitului:

*amplasare pe teren inalt, epus vantului, )erit de o0stacole (ar0ori, cladiriinalte+1

*teren plan si uscat (daca este mlastinos, tre0uie drenat1 denivelarile seacopera cu pamant, pietris sau zgura1 vegetatia tre0uie distrusa+.

*distante su2ciente intre stive1

*dimensiunile stivelor:inaltimea 345m (dar nu mai mare decat de 6

latimea+, latimea 7,843m la ' si cca. 9m la F

* distanta )ata de sol: 8-;cm

*podvale de 0eton:

*usoara inclinare pentru scurgerea precipitatiilor1

* o0ligatorie: acoperirea stivelor1

* acoperisul tre0uie sa depaseasca cu ,8m marginile stivei

*stivuirea se )ace cu sipci de grosime constanta1

* sipci din 0rad sau molid, cu sectiunea de 9 6mm1

* distanta intre sipci 7-7,8m la ', respectiv ,6-,;m la F1

* situate in plan strict vertical una deasupra celeilalte1



* in interiorul stivei, piesele se aseaza la distante mai mari decat la margine1

* piesele cu inima se aseaza cu inima in sus.

!<!%!=E

Economie de energie

*Costuri de investitii reduse

*"implicitate-nu necesita personal cali2cat

E#!<!%!=E

*%u eista control asupra conditiilor deuscare

*<aloare limitata a /mid 2nale (> 79?+1

*Epunere la atacul ciupercilor si insectelor1

*'isc crescut de crapare (mai ales crapaturi de capat+1

*urata mare de uscare

etode de accelerare.: pt reducerea duratei eista di) alternative (metode deaccelerare+:

*stivuirea verticala-speci2ca zonei rurale1 *stivuirea in trunchi1 *stivuirea incos intern1 *stiv cu ajut ventilatoarelor laterale1 *usc in leagane.

2 CLASIFICAREA PROCEDEELOR DE USCARE ARTIFICIALA

Def. /sc arti) reprez indepartarea apei din lemn cu ajut unor inst speciale,dotate cu sursa arti2ciala de incalzire si ventilatie.

!vantaje: durate reduse1 control riguros al cond de uscare1 uni)ormitate mai0una a uscarii1 posi0ilitate de o0t a oricarei / 2nale.

ezav: consum energetic mare1 costuri ridicate de investirii1 necesitapersonal cali2cat.

Clasicare:

*in )c d modul de transmitere a caldurii: *procedee prin convectie1 *princontact1*pe cale dielectrica1



- prin convectie:

- uscarea conventionala(prin schim0 de aer cu med et+

- uscarea prin condensare

- uscarea la temperaturi inalte

- uscarea in vid

- uscarea in vaporii unor su0stante organice

- uscarea in solventi organici hidro2li

- uscarea in lichide hidro)o0e (uleiuri 2er0inti+

- uscarea prin incu0atie@comprimare

- uscarea prin inghetare si su0limare

- uscarea mecanica (prin rotatie+

- uscarea cu miscare alternativa a aerului prin stiva

-prin contact :*uscarea prin presare si prin inductie

- pe cale dielectrica: - uscarea in camp electric de inalta )recventa si -

uscarea cu microunde1

intre acestea doar 8 se aplica in prezent la scara industriala. Cel mairaspandit procedeu este uscarea conventionala, urmata de uscarea princondensare si mai recent usc in vid in di) variante. "e mai intalnesc ucs latemp inalte si usc in CIF si cu microunde.

3 USCAREA CONENTIONALA!'I%CII/ E'F$'!%E !<!%!=EE#!<!%!=E $E%I/ E !LIC!AILI!E

rincipiul usc conv se 0azeaza pe schim0ul de aer cu mediul et, respectiv

pe eliminarea unei parti din aerul utilizat, incarcat cu / indep din lemn siadmisia in acelasi timp a unei parti egale de aer proaspat.

7-ventilatoare aiale pt circularea aerului prin stive



9-teava de umezire pt ridicarea / aerului laval de regim

6-calori)er pt ridicarea temp aerului la val deregim

3-stiva de cherestea

8-cos de admisie aer proaspat

;-cos de evacuare aer utilizat

er)ormante:





/sc conventionala este caracteristica de durate de 7-B zile la ' so de 7-6zile la F tari. "e consuma atat energie termica (pt incalzire+ cat si energieelectrica (pt ventilatie+.

C$%"/ E%E'&EIC (termic B? electric 6?+1 6 4 8 Dh@mc

Calitatea uscarii este ) 0una la ', dar adeseori nesatis)acatoare la F tari, dincauza proportiei mari de crapaturi si coloratii. Costul usc du0leaza in generalcostul mat lemnos umed.

• !<!%!=E

-rocedeu universal, prin care poate 2 uscat l din orice specie, orice gros, dela orice / initiala pana la orice / 2nala

- rocedeu 0ine-cunoscut care inspira incredere la achizitionare.

•

E#!<!%!=E

L! F tari: urata lunga, calitate sla0a (crapaturi, coloratii+

• $E%I/ $I E !LIC!AILI!E

"ECIFIC!IE I<E'"! (' F, di)erite grosimi+

" USCAREA PRIN CONDENSARE-'I%CII/ E'F$'!%E !<!%!=EE#!<!%!=E $E%I/L $I E !LIC!AILI!E

rincipiu: In cazul usc prin condensare aerul incarcat cu / eliminata din l estea0sor0it cu ajut unui ventilator aial.e la partea in) a inst si introdus intr-unagregat atasat numit dehumidator care )c pe principiul pompei de caldura.!cesta cuprinde: o 0aterie de racire, compresor, 0ateria de incalzire,ventilator aial care re)uleaza aerul desumidi2cat si reincalzit in int inst duscare. !t cand trece peste 0aterie, aerul se raceste si vaporii pe care iicontine se condenseaza si se elimina. !gentul de racire care trece prin0ateria de racire preia caldura cedata de aer in timpul racirii si i-o recedeazaacestuia in prop de 6? at cand aerul trece peste 0ateria de incalzire.

Inst de usc tre0 sa 2e dotata suplimentar cu ventilatoare aiale pt circulareaaerului prin stivele de cherestea si cu 0aterie electrica de incalzire pt a ridicainitial temp din inst la 6grade.

er)ormante:



urata:* pt. ' lunga, din cauza temperaturii limitate1 *-pt. F ca la uscareaconventionala

Consunul de energie: mai scazut - 79 4 96 Dh@mc (7? electric+

C!LI!E! /"C!'II: 0una ata la ' cat si la F, datorita regimurilor 0lande deuscare

- risc de mucegaire si coloratii, mai ales la sortimentele cu umiditatea initialaridicata

C$"/L /"C!'II: mai redus decat la uscarea conventionala

!<!%!=E

-Consum energetic redus

-Calitate 0una

E#!<!%!=E

-La ': urata mai lunga

-'isc de mucegai si coloratii

$E%I/ $I E !LIC!AILI!E

-/scarea F si ' groase

-Fa0rici mici @ ateliere care nu dispun de sursa proprie de agent termic



# USCAREA LA TE$PERATURI INALTE!'I%CII/ E'F$'!%E !<!%!=EE#!<!%!=E $E%I/ $I E !LIC!AILI!EC!'!CE'I"ICI T%ER$O&OOD

<!'I!%E:

- /scare in mediu de vapori supraincalziti puri1 t > 7oC1 tu G 7oC1instalatii per)ect etanse prevazute cu valve de suprapresiune

- /scare in amestec de vapori supraincalziti si aer 1 t G 79±7sC 1 tu H

7oC 1 Instalatii prevazute cu costuri

er)ormante:

!<!%!=E - urata de uscare redusa la jumatate

E#!<!%!=E

- 'isc de crapare

- L! ': opirea rasinii, caderea nodurilor

- Inchiderea la culoare

$E%I/ $I E !LIC!AILI!E - /scarea ' pt constructii

E'$$$

'E&I/L E /"C!'E:

Faza 7: t G 76oC, umezire a0undenta - tu H 7oC

Faza 9: t G 758-96oC timp de 9-6 ore

Faza 6: t G 5-JoC, cu umezire

/'!! $!L! H 93 ore- lemnul ast)el tratat su)era o modi) a comp chim.Care are drept urmare o mai 0una sta0ilitate dimensionala si dura0 0iologica

sup.

EFECE , '$'IE!I:

- Inchiderea si uni)ormizarea culorii

- mai 0una sta0ilitate dimensiuonala



- ura0ilitate 0iologica superioara

' USCAREA IN ID!EFECE '$CEEE E'F$'!%E !<!%!=EE#!<!%!=E $E%I/L $I E !LIC!AILI!E

'educerea pres din inst de uscare su0 val de 7 atm cuajut unei pompe de vid are e)cte pozitive atat asupraevaporatii apei care se )ace mai rapid cat si asupravitezei de deplasare a apei in lemn.

!cestea se dat: reducerii pct de 2er0ere a apei1 crearii unui gradient de presintre miezul si supra) piesei.

Cumulate cele 9 e)ecte au drept urmare reducerea duratei de uscare.

EFECE %E&!I<E: - 'acirea lemn in urma evaporarii apei

<!'I!%E:- Uscarea i( )i isc+(,i(--

-Uscarea i( )i c+(,i(-- c- i(calire /ri(:

CONTACT 0-scarea ID PRESARE

!<!%!=E - urata redusa 1 - Calitate 0una

E#!<!%!=E: -"tivuire greoaie 1 -'educerea grosimii pieselor 1 -Crapaturi decapat

$E%I/ $I E !LIC!AILI!E : /scarea F cu pori uni)orm imprastiati(e: F!&+

CONECTIE 0-scarea ID APORI SUPRAINCALITI

!<!%!=E: -urata redusa 1 -Calitate 0una 1 -rocedeu universal1

E#!<!%!=E :-Cost ridicat al instalatiei 1 -Instalatii de capacitate limitata(cu cat este mai mare instalatia, cu atat uscarea este mai neuni)orma+

$E%I/ $I E !LIC!AILI!E: - Completare a capacitatii de uscareconventionala1 pt specii valoroase, urgente, etc1

IN CA$P ELECTRIC DE INALTA FRECENTA 0-scarea CIF ID

!<!%!=E: -urata ) redusa1 -Calitate ) 0una1 - procedeu universal1



E#!<!%!=E: -costul ridicat al instalatiei1 - instalatii de capacitatelimitata (cu cat este mai mare instalatia, cu atat uscarea este maineuni)orma+

$E%I/ $I E !LIC!AILI!E: completare a capacit de uscare

conventionala, pt specii valoroase, urgente, etc.

/'!!: - Cu 8-B? mai mica decat la uscarea conventionala (inclusiv la F+

C$%"//L E E%E'&IE: compara0il : 9 4 3 Dh@m6

C!LI!E! /"C!'II: 0una atat la ' cat si la F, datorita temperaturii reduse deuscare1 a0senta coloratiilor

C$"/L /"C!'II: mai ridicat decat la uscareaconventionala din cauza costului ridicat al instalatiilor

4 USCAREA IN CIR SI CU $ICROUNDE!PRINCIPIUCARACTERISTICI PERFOR$ANTE AANTA5E DEAANTA5E DO$ENIUOPTI$ DE APLICABILITATE

'I%CII/ "I I%"!L!II

• )enomenul de polarizare a moleculelor de apa din lemn su0 e)ectulunui camp electric de inalta )recventa:

- )H7z: unde radio (uzual 76,8;z+1

-

)>8z: microunde (uzual J78 sau 938#+

!cesta e sg procedeu la care caldura este generata in int mat si nu la supra) sa.!tunci cand l este plasat in campul el de inalta )recventa, moleculele deapa din int sau incep sa oscileze si sa se deplaseze haotic, in incercareagasirii polului de semn opus. !u loc )recari intre molecule, energia de )racare2ind trans) in caldura1 asa se eplica de ce zonele cu / cea mai ridicata seincalzesc mai mult si mai repede decat cele cu / scazuta. Controlulprocesului si al scaderii / se )ace prin reglarea puterii gereratorului care dettemp din int piesei.

/"C!'E! C/ /%E '!I$: -se real in inst de tip autoclava in care plat)ormade stivuire o constituie electrodul in) in timp ce electr sup este 2at inautoclava si este regla0il pe verticala pt a permite introducerea si evacuareastivei. aterialul se stivuieste compact )ara sipci. rincipalul avantaj ilconstituie durata redusa si )aptul ca permite uscarea calitativa a pieselor deorice grosime.



/"C!'E! C/ IC'$/%E- se realiz in inst de tip dotate cu generatoare si cughiduri de unda. rincip avantaj consta in reducerea duratei de uscare laordinul minutelor iar princip dezav neuni)ormitatea usc in )c de nr siamplasarea ghidurilor de unda.

C!LI!E! /"C!'II: )oarte 0una atat la ' cat si la F, datorita temperaturiireduse de uscare1 a0senta coloratiilor

C$"/L /"C!'II: ridicat, din cauza consumului energetic ridicat si al costuluimare al instalatiilor

!<!%!=E

- urata ) redusa

- Calitate ) 0una

- &rosimea nu infuenteaza

- %u necesita sipci de stivuire

E#!<!%!=E

- Cost ridicat al instalatiei

- Consum energetic ridicat

$E%I/ $I E !LIC!AILI!E: -"pecii de F tari, cu grosime mare

- "pecii valoroase1

-"pecii predispuse la colaps

6 ALE7EREA PROCEDEULUI OPTI$ DE USCARE-!LIC!IE

*'asinoase-uscarea conv, usc la temp inalte, usc in vid-ci) (daca este vor0ade sortimente ) groaze+, usc cu microunde (daca este v0 de cant mica demat+

*Fag: usc prin condensare (este mai economica+1 usc conventionala1 usc prinvid prin presare (are reducerea duratei+

*"tejarul: zvantare naturala in aproape de pct de sat a 20rei1 usc princondensare sau conventionala1 usc in vid si vapori supraincalziti (durata mairedusa si cal mai 0una+



*"pecii eotice valoroase: usc in vid si vapori supraincalziti1 uscare in vid-ci) (mai rapida si mai scumpa+.

J TE%NOLO7IA USCARI C%ERESTELEI-CL!"IFIC!'E $E'!IL$'(E%/E'!'E+

a+op pregatitoare: sortare so control calitativ initial, stivuire, amplasarea pctde masurare a /, pregatirea instalatiei, sta0 regim de usc si estimareaduratei de usc.

0+op care se eecuta in timpul procesului: masurarea param de regim,reglarea param aerului, conducerea procesului de usc (trecerea de la o )azala alta+, inregistrarea evolutiei param si interventii in situatie de avarie.

c+op care se eecuta supa uscare: depozitarea, stivuirea, control calitativ2nal.

18 OPERATII PRE7ATITOARE: SORTARE SI CONTROL CALITATIINITIAL9 STIUIRE9 A$PLASAREA PCT DE $ASURARE A U9PRE7ATIREA INSTALATIEI

"ortarea si controlul calitativ initial.In vederea )ormarii stivelor, piesele sesorteaza pe specii si grosimi, a.i. o stiva sa cuprinda piese dintr-o sg specie, osg gros si / initiala apropiata. Fiec stiva va 2 prevazuta cu o eticheta pe carese speci2ca specia, gros, /i, data receptiei si lotul, destinatia si eventual dataprogramata pt introducerea in uscator.

Controlul calitativ initial consta in eaminarea vizuala a pieselor in timpulstivuirii si marcarea cu creta colorata a de)ectelor vizi0ile. !ceasta op esteadeseori neglijata, 2ind la0orioasa, totusi este sg posi0ilitate de departajarea de)ectelor de material, de cele de uscare propriu-zisa.

"tivuirea este op de corectitudine a careia depinde evitarea de)rmariipieselor in timpul uscarii. 'egulile de stivuire sunt aceleasi ca si la uscnaturala. t evitarea de)ormatiilor se recomanda amplasarea unor placi grelede 0eton, deasupra stivei cu greutate apro egala cu greut unei treimi destiva.

!mplasarea pct de masurare a / lemn. / lemn in timpul usc poate 2urmarita, 2e prin cantarirea pro0elor martor sau cu ajut traductorilor de /.Indi)erent de variana adoptata, pct de mas se amplaseaza in stiva in pozitiilecele mai dezavantajate, in principal la mijl latimii si inaltimii stivei.

regatirea instalatiei: periodic se veri2ca: etansicitatea pe contur a usilor1veri2carea starii tevilor de calori)er1 des)undarea tevilor de umezire1ventilatoarele sa nu 0ata1 ungerea motoarelor1 0una )unctionare, )ara



0locaje, a electroventilatoarelor si a clapetelor in cosurile de aer la 2ec sarja:se veri2ca integritatea ca0lurilor de la elem de masurare si se inlocuiesteti)onul la psihometru sau placuta higroscopica la traductorul de / ech.

11 OPERATI EECUTATE IN TI$P!PROCESULUI DE USCARE :'I%CII/L

'E&L!'II ELE E !"/'!'E ! !'! E 'E&I, ELE E 'E&L!'E !!'! !E'/L/I, CI'C/IE E 'E&L!'E

!cestea sunt: masurarea parametrilor aerului si a / lemnului1 comparareavalorilor masurate ale param aerului cu cele prevazute in regim1 reglareaparam aerului in )c de rezultatul comparatiei1 trecerea de la o )aza la alta aprocesului.

!ceste 3 op sunt cunoscute si du0 denumirea de conducere a procesului deuscare in a)ara lor, in aceasta categ mai intra: inregistrarea parametrilor deregim si analiza diagramei de uscare.

7. asurarea temp aerului s realiz cu senzori termorezistivi, cei mai precisi2ind cei din platina. as / aerului se poate )ace cu ajut psihometrului sau cuajut unui senzor de /ech cu placuta higroscopica din celuloza sau )urnir delim0a.

9.'eglarea temp se )ace cu ajut unui electroventil, montat pe conducta dealimentare a calori)erului. 'eglarea / aerului se )ace cu ajut a 9 elem deeecutie: un electroventil, montat pe conducta de alimentare a tevii deumezire si servomotoarele care actioneaza clapetele din cosurile de aer. Cele9 elem )unctioneaza doar in contratimp, adica: electroventilul se poate

deschide numai cand cosurile sunt inchise si invers, cosurile se pot deschidenumai daca electroventilul este inchis. La inst moderne este posi0ila, in plus,reglarea vitezei aerului, prin intermediul unor convertizoare de )recventa,afate in dotarea motoarelor electrice, care antreneaza ventilatoarele.'eglarea temp se )ace prin compararea valorii masurate (reale+ cu ceaprevazuta de regim. ot aparea situatii: *daca t'>t - inchiderea ventilului depe conducta de alimentare a calori)erului1 * daca t'Ht -se comandadeschiderea electroventilului1 * daca t'Gt - electroventilul ramane pe pozitiacurenta.

'eglarea / aerului se )ace prin compararea valorii masurate cu cea prescrisa.

!par urm sit: * /e'>/ep - se comanda inchiderea electroventilului de peconducta tevii de umezire si deschiderea cosurilor1 */e'H/ep-inchidereacosurilor si deschiderea electrovent. 1 * /e'G/ep- am0ele elem de eecutieraman in pozitiile curente.

12 CONDUCEREA PROC DE USCARE: "I"E E C$%/CE'E,ELEC$$%E%E !LE /%/I "I"E !/$!I#! "CE!



"e poate realiza manual, semiautomat sau automat1

La conducerea manuala, toate op (sta0 regimului, masurarea, compararea,reglarea si trecerea de la o )orta la alta+ sunt eecutate de operatoruluman.necesita supraveghere continua.

La conducerea semiautomata - presup eistenta unui dulap de comanda,dotat cu elemente de masurare de la distanta si elem electrice de reglare. Inacest caz doar 9 op din cele 8 de mai sus, sunt eecutate manual (sta0 reg sitrecerea de la o )aza la alta+1 celelalte sunt realizate automat de dulapul decomanda1 necesita suprav periodica.

La conducerea complet automata - presup eistenta unui dulap d comandacu microprocesor, care poate realiza automat, toate cele 8 op de 0aza. Inacest caz op uman, tre0 doar sa introduca datele initiale ale sarjei. !cest sistnu necesita supraveghere, ci doar eventuale interventii, in caz de avarie.

Ele; c+;/ ale -(-i sis, a-,+;a, e c+(-cere:

7. unitatea centrala- se recomanda la un nr mai mare de 6 inst. Ea permitecentralizarea in)o de la mai multe camere de uscare simultan.

9.ulapul de comanda- este componeta de 0aza, cate unul pt 2ec camera deusc. El sta0ileste programul de usc pe 0aza datelor introduse de operator,compara val masurate cu cele de regim si comanda elementele de eecutie.

6. !mpli2catorul- este amplasat intre dulapul de comanda si cla0lul princip

care preia val masurate de traductori.'olul sau este de a ampli2ca semneleelectrice primite, ai acestea sa poata 2 interpretate ca marimi 2zice.

Elemente de masurare * 7 sau 9 traductori de temp, amplasati pe peretelelateral al inst pe partea de intrare a aerului in stiva1 *7 sau 9 traductori de/ech, amplasati langa cei de temp1 *3-7; traductori de / a lemn, aamplasatiin stiva.

Elem de eecutie- *electroventilul pe conducta calori)erului1 * electroventilulpe conducta tevii de umezire1 *servomotoarele de actionare a clapetelor dincosuri1 *convertizoarele de )recventa ale motoarelor el.

13 OPERATII EECUTATE IN TI$P!PROCESULUI DE USCARE:INRE7ISTRAREA9EOLUTIA PARA$9ANALIA DIA7RA$EI DE USCARE

Inregistrarea evolutiei parametrilor: s poate )ace manual intr-un ta0el numitK2sa de evidenta a uscariiK sau automat de catre calc, su0 )orma gra2canumita Kdiagrama de uscareK. !tat 2sa de evidenta cat si diagrama de uscarecuprind aceleasi in)o: val masurate de / lemn (in 2ec pct de masurare+, temp



aerului1 / aerului si dupa caz, vitezei aerului la intervale regulate de timp. Incazul aparitiei unor de)ecte de uscare analiza 2sei sau diagramei poate aratacauzele care au condus la aceste de)ecte.

!naliza diagramei de uscare: pt sta0 cauzelor unor de2ciente

a+temp din cam nu a crescut in ritmul dorit. Cauze posi0ile: de)ectareaelectroventilului de pe conducta de alimentare a calori)erului1 depuneri depra) sau rugina pe tevile cu aripioare1 2suri1 capacitate insu2cienta acazanului1 dimensionare insu) a calori)erului.

0+/ mediului de usc nu a crescut in ritmul dorit. Cauze: de)ectareaelectroventilului pe conducta tevii de umezire1 ori2cii in)undate1 presiunenecoresp a agentului de umezire.

c+/ mediului de usc nu a crescut in ritmul dorit. Cauze: de)ectarea

mecanismului de actionare a clapetelor1 dimensionare insu2cienta adiametrului cosurilor

d+/ lemnului nu a scazut in ritmul normal. Cauze: de)ectare sau putere preamica a ventilatoarelor1 stropire accidentala a materialului prin pozitionareincorecta a duzelor de stropire1 de)ectarea sau introducerea incorecta asenzorilor de / in lemn.

1" OPERATI EECUTATE DUPA PROCESUL DE USCAREDEPOITARE9DESTIUIRE9CONTROLUL CALITATI FINAL!DEFECTE DEUSCARE

a+ epozitare si des)acerea stivelor

- dupa descarcarea instalatiei, stivele se depoziteaza intr-un mediu cuparametri controlati, pentru a evita reumezirea materialului. Conditii

optime: T G9sC si ϕ G88?

-

3-B zile de depozitare sunt o0ligatorii inainte de des)acerea stivelor,pentru detensionarea si racirea completa a materialului.1

- nu se prelucreaza lemnul in stare calda

0+ Controlul calitativ 2nal. !re in vedere urm criterii de apreciere a calitatiiuscarii:

• /ni)ormitatea umiditatii 2nale in cuprinsul sarjei

• &radientul de umiditate pe sectiunea (grosimea+ pieselor



• Eistenta cementarii

•

roportia si gravitatea crapaturilor

• !paritia colapsului

•

!paritia unor coloratii nedorite (inchiderea culorii, culoare neuni)orma

etc.+

•

roportia si gravitatea de)ormatiilor

a+ istri0utia umiditatii 2nale in cuprinsul sarjei

Cu ajutorul umidometrului se masoara umiditatea la o adnacime de 7@6 dingrosimea piesei la cel putin 7 piesa din 7 pachete. <alorile /7@6 o0tinute secompara cu umiditatea tintita (/)+. In )unctie de gama in care se incadreazatoate valorile masurate, se apreciaza clasa de calitate.

0+ &radientul de umiditate pe grosimea piesei

"e determina la piese cu grosime > 3mm, la minim 78 scanduri

"e poate determina:

-

2e prin metoda cantaririi si uscarii unei pro0e-straturi

-

2e masurand cu umidometrul cu doua perechi de cuie cu tije izolate una cu lungime corespunzatoare M grosimii (pentru /miez+ si una de5mm (pentru /supra)ata+.

Indi)erent de metoda: ∆/G/miez-/sup N?O

c+ Cementarea supra)etei

e)ect care consta in intarirea supra)etei lemnului din cauza aplicarii unuiregim prea dur la inceputul procesului.

"e eprima ca marimea deschiderii intre doua straturi rezultate prinspintecarea unei piese de pro0a pe grosime.

etoda de determinare: - spintecare1

- conditionare1

- masurarea deschiderii.



<aloarea ma. admisa: 6mm.

d+ Colapsul

e)ect de uscare care se produce la inceputul procesului, la anumite specii

de lemn (e: eucalipt, stejar+, cu umiditate initiala ridicata, supuse uneitemperaturi de uscare prea ridicate.

"e mani)esta prin valurarea )etelor si reducerea pe alocuri a grosimii piesei.

"e eprima ca di)erenta intre grosimea maima si minima a piesei(dc=dmax-dmin+.

oate 2 inlaturat prin rindeluire, daca este recunoscut inainte de producereacrapaturilor interne.

<aloare maim admisi0ila: ;mm.

e+ Crapaturile

- de supra)ata

- interioare

- de capat

"e masoara de regula adancimea crapaturii.

)+ Coloratiile nedorite (al0astreala, pete de condens, pete de sipca, coloratiioidative super2ciale, coloratii inerne cauzate de reactii chimice+

"e considera de)ect de uscare numai in cazul speci2carii lor concrete incontract, caz in care clientul tre0uie sa )urnizeze producatorului mostra deculoare.

%u eista valori standardizate de admisi0ilitate.

g+ e)ormatiile (arcuire, 0om0are, rasucire+

"e considera de)ect de uscare numai daca sunt cauzate de o stivuirenecorespunzatoare.

"e eprima ca sageata a de)ormatiei.

%u eista valori standardizate de admisi0ilitate.



1# INSTALATII DE USCARE A C%EREST: CLASIFICARE9 CONSTRUCTIE9A7RE7ATE9 CO$PONENTE

CLASIFICARE

• dupa 'E&I/L E F/%CI$%!'E:

C!E'! E /"C!'E la care intreaga sarjase introduce dintr-o data, apoi seconduce procesul c) regimului si toata sarja se evacueaza dintr-o data la s) procesului.

/%EL E /"C!'E- la care se introduce mai intai o sg stiva pe la asa numitulKcapat-umedK al tunelului apoi la intervale regla0ile.Impinse de stivele dinurma, stivele avanseaza pe lung tunelului si sunt evacuate rand pe rand pela asa numitul Kcapat-uscatK al tunelului. 'egimul se realiz pe lung tunelului,stivele intalnind pe masura avansarii in instalatie zone de aer din ce in ce

mai cald si mai uscat.

• dupa !E'I!LELE F$L$"IE:

-I% #I!'IE- avantajul unor izolatii termice ) 0une

-E!LICE- avantajul fei0ilitatii in amplasare, transport si montaj.

• dupa $/L E CI'C/L!IE ! !E'/L/I:

Cu ventilator centri)ugal etern- au randament scazut din cauza )recventelor

intoarcerii ale curentului de aer.

Cu ventilatoare aiale interne - e a comun (un sg motor+

- !ctionate individual - Lateral de stiva1 -easupra planseului intermediar

CONSTRUCTIE

• F/%!IE: este o placa de 0eton cu adancime de ,8-,5m.

• !'$"E!L!- este la inst metalice o sapa de 0eton prevaz cu panta descurgere si si)on de pardoseala

• "'/C/'! $'!%!-pe care se 2eaza peretii si planseul re realiz din

pro2le de aluminiu.



• E'EI si planseul superios: sunt realiz prin asam0larea unor panouripre)a0ricate

• /"I-au aceeasi structura ca si pereti, in )c d modul de deschidere.

A7RE7ATE CO$PONENTE. In a)ara izolatiei termice si hidro)uge inst deusc tre0 sa mai asigure urm )c: incalzirea aerului din instalatie1 umezireaaerului din instalatie1 circulatia aerului at cand este cazul1 schim0ul de aer cumediul et1 introducerea si evacuarea stivelor de mat. t 2ec )c inst estedotata cu un agregat coresp:

a+ "istemul de incalzire.-consta in registre alc din tevi cu aripioare. evilepot 2 din aluminiu sau mai recent cu structura 0imetalica.

0+ "istemul de umezire- umezirea se poate realiz cu vapori saturati umezisau cu apa rece.In primul caz teava de umezire este o teava simpla cu ori2cii

de 6-8mm dispuse la circa 9 mm unul )ata de celalalt. In al 9 caz teava deumezire este prevazuta cu duze de pulverizare cu diam ) mic care permittrans) in particule 2ne de ceata a apei la iesire.

c+ "istemul de ventilatie-ventilatoare aiale, cate unul la 2ec metru lung deinst cu diam apro B mm. Fiec ventilator este actionat de un motor electricpropriu.La inst moderne se )olosesc ansam0luri motor-ventilator specialcapsulate pt protectia anticoroziva si dotate cu convertizor de )recvincorporat.

d+ "istemul de aerisire- consta in cosuri de sect patrata sau circulara,

prevazute cu clapete regla0ile1 de regula nr cosurilor este G cu cel alventilatoarelor dar intot este un nr par.

e+ "istemul de stivuire si transport-consta in vagoneti pe sina dar lainstalatiile moderne introducerea si evacuarea mat in instalatie se )ace cuautostivuitoare cu )urci. t a distanta prima stiva )ata de pardoseala si maimulte stive suprapuse pe inaltime se )olosesc grinzi de lemn cu grosime de7mm

Documents

industrializarea referat