3
SCHIŢĂ DE LECŢIE Influenta mediului asupra ereditatii I. DATE INTRODUCTIVE Profesor Ispas Aurora Data: 21-25.01 Liceul Teoretic Dunarea, Galati Clasa a 9 a Disciplina biologie Subiectul lecţiei: Influenta mediului asupra ereditatii Durata de desfăşurare a lecţiei 50 minute Competente generale 1. Receptarea informaţiilor despre lumea vie 2. Explorarea sistemelor biologice 3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii 4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei 5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi Competenţe specifice vizate A. Definirea mutatiilor. B. Clasificarea mutatiilor. C. Enumerarea factorilor care duc la aparitia mutatiilor. Tipul şi varianta de lecţie : mixta Resurse procedural: explicatia, conversatia euristica, descrierea Resurse materiale: manualul scolar fise de lucru, Tipul de organizare a activităţii colectivă, individuala.

Influenta Mediului Asupra Ereditatii

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Influenta Mediului Asupra Ereditatii

SCHIŢĂ DE LECŢIE

Influenta mediului asupra ereditatii

I. DATE INTRODUCTIVEProfesor Ispas Aurora

Data: 21-25.01 Liceul Teoretic Dunarea, Galati Clasa a 9 a Disciplina biologie Subiectul lecţiei: Influenta mediului asupra ereditatii Durata de desfăşurare a lecţiei 50 minute Competente generale

1. Receptarea informaţiilor despre lumea vie2. Explorarea sistemelor biologice3. Utilizarea şi construirea de modele şi algoritmi în scopul demonstrării principiilor lumii vii4. Comunicarea orală şi scrisă utilizând corect terminologia specifică biologiei5. Transferarea şi integrarea cunoştinţelor şi metodelor de lucru specifice biologiei în contexte noi

Competenţe specifice vizate

A. Definirea mutatiilor.B. Clasificarea mutatiilor.C. Enumerarea factorilor care duc la aparitia mutatiilor.

Tipul şi varianta de lecţie : mixta Resurse procedural: explicatia, conversatia euristica, descrierea

Resurse materiale: manualul scolar fise de lucru,

Tipul de organizare a activităţii colectivă, individuala.

Bibliografia 1. Prof.univ. dr. Iordache I., prof. Gr.I Leu U.M. „Metodica predării-învăţării

biologiei”, ed. Corson, Iaşi 20012. Marinesc M., „Didactica biologiei” teorie şi aplicaţii, ed. Paralela 45 Piteşti 2010,3. Curriculum Naţional- „Programa Biologie liceu”.4. resurse electronice.5. Manualul scolar

Page 2: Influenta Mediului Asupra Ereditatii

II. SCHEMA TABLEI –

Mutaţiile sunt modificări bruşte ale structurii şi funcţiilor materialului genetic, care se pot transmite ereditar şi nu sunt cauzate de recombinări genetice.

Clasificarea mutaţiilor se poate realiza după mai multe criterii:- după tipul celulei afectate, mutaţiile pot fi gametice (se transmit ereditar) şi somatice (apar

în cursul vieţii individuale şi afectează doar anumite părţi din organism; nu se transmit descendenţilor decât dacă aceştia se înmulţesc vegetativ);

- după modul în care apar, mutaţiile pot fi naturale (cu frecvenţă redusă) şi artificiale sau induse (cu frecvenţă mai mare);

- după cantitatea de material genetic implicat, mutaţiile sunt: genomice, cromozomiale şi genice. Mutaţiile genomice afectează setul haploid de cromozomi din celulele somatice. Pot fi poliploidii (se multiplică numărul de genomuri) şi aneuploidii (se modifică numărul anumitor cromozomi din genom).

Organismele poliploide se împart în autopoliploide, care îşi multiplică singure setul de cromozomi şi rezultă forme tri- şi tetraploide (ex. viţa de vie, mărul, salcia, plopul, sfecla de zahăr, secara) şi alopoliploide care au rezultat din hibridări interspecifice ( ex. grâul comun este un hexaploid format pe cale naturală în mai multe etape: încrucişarea a două specii diploide şi obţinerea unei forme tetraploide; acestă formă tetraploidă a fost încrucişată cu alta diploidă şi a rezultat o specie hexaploidă).

Aneuploidia reprezintă o modificare inexactă a setului de cromozomi prin non-disjuncţia sau nesepararea cromozomilor în cursul meiozei. Rezultă astfel gameţi cu n+1 sau cu n-1 care, prin fecundarea cu gameţi normali, vor da naştere unor indivizi cu monosomie (2n-1) sau cu trisomie (2n+1).

Mutaţiile cromozomiale sunt cauzate de ruperi ale unor fragmente din cromozomi care pot duce la: translocaţii (ataşarea unui segment cromozomal la un cromozom neomolog), deleţii (pierderea unui segment), inversii (inversarea ordinii genelor într-un cromozom), duplicaţii (translocarea unui segment cromozomal pe cromozomul omolog).

Mutaţiile genice constau în modificarea structurală a unei singure gene. Mecanismele care produc mutaţii genice sunt: substituţia, adiţia de nucleotide, deleţia sau inversia ordinii nucleotidelor. Mutaţiile genice pot fi dominante, recesive, codominante, semidominate sau letale.

Factorii care produc mutaţii se numesc factori sau agenţi mutageni. Agenţii mutageni pot fi: fizici (radiaţii neionizante – UV, radiaţii ionizante: raze Rontgen, gamma, alfa, beta); chimici (alcaloidul colchicina extras din brânduşa de toamnă şi care blochează fusul de diviziune, agenţi alkilanţi precum iperita – gaz de luptă utilizat în Primul Război Mondial -, derivaţi ai bazelor azotate, medicamente, pesticide) sau biologici (virusurile rubeolei, oreionului, hepatitei, herpesului care produc tumori, sarcoame, leucemii).