ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 3/2004

112

Informatizarea administratiei publice

– cadru legislativ, beneficii, posibilitati –

Prep. univ. Sorin BURLACU

Astazi, suntem cu totii de acord ca traim intr-o societate post-industriala. Motorul cu aburi, cu

ardere interna sau electric, vital unei societati industriale, in care mecanizarea, robotizarea erau

prioritati pentru cresterea productivitatii muncii si, implicit a bunastarii fiecaruia dintre noi, se

dovedeste neputincios, in ciuda cresterii exponentiale a puterii si fiabilitatii acestuia.

In fiecare zi suntem pusi in situatia de a lua decizii. Unele dintre acestea ne influenteaza

decisiv viata. Ele pot fi individuale sau de grup, pot afecta doar persoana in cauza si relatiile acesteia

cu mediul sau o multime foarte mare de indivizi. Responsabilitatea creste direct proportional cu

numarul oamenilor pe care ii afecteaza. O decizie administrativa, care afecteaza populatia unei natiuni,

trebuie bine fundamentata. Informatiile care au condus la luarea acesteia sunt uriase. Nu sunt admise

greseli. Cel mai greu de reparat, daca nu imposibil, este spiritul.

Tehnologia informatiei reprezinta noul motor al dezvoltarii economice si sociale a societatii

actuale. Astfel, informatizarea administratiei publice reprezinta o conditie imperios necesara.

Realizarea noii societati informationale a devenit dezideratul oricarui guvern. Vorbim acum de

e-economie, e-guvernare, e-administratie. Pasii in aceasta directie au fost facuti si in Romania.

Legislativ, tara noastra a adoptat o serie de acte normative compatibile cu cerintele europene.

Exemplificam prin:

• HOTARAREA nr. 1007 din 4 octombrie 2001 pentru aprobarea Strategiei Guvernului

privind informatizarea administratiei publice;

• LEGEA nr. 291/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2002 privind

incasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale;

• LEGEA nr. 52 din 21 ianuarie 2003 privind transparenta decizionala in administratia

publica;

• LEGEA nr. 544 din 12 octombrie 2001 privind liberul acces la informatiile de interes

public;

• LEGEA nr. 455 din 18 iulie 2001 privind semnatura electronica;

• HOTARAREA nr. 1440 din 12 decembrie 2002 privind aprobarea Strategiei nationale

pentru promovarea noii economii si implementarea societatii informationale;

• LEGEA nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei

in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea

si sanctionarea coruptiei.

Daca ar fi sa discutam de beneficiile e-administratiei, continutul actelor legislative amintite, in

speta Legea 161/2003, se refera la cateva dintre acestea:

ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 3/2004

113

a) reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocratiei si a coruptiei la nivelul institutiilor

publice;

b) cresterea gradului de transparenta a modului de utilizare si administrare a fondurilor

publice;

c) imbunatatirea accesului la informatii si servicii publice in conformitate cu legislatia

privind protectia datelor cu caracter personal si liberul acces la informatiile de interes

public;

d) eliminarea contactului direct intre functionarul de la ghiseu si cetatean sau agent

economic;

e) furnizarea de informatii si servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor

electronice;

f) intarirea capacitatii administrative a institutiilor publice de a-si indeplini rolul si

obiectivele si de a asigura furnizarea, intr-o maniera transparenta, de informatii si servicii

publice;

g) promovarea colaborarii dintre institutiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin

mijloace electronice;

h) redefinirea relatiei intre cetatean si administratia publica, respectiv intre mediul de afaceri

si administratia publica, in sensul facilitarii accesului acestora la serviciile si informatiile

publice, prin intermediul tehnologiei informatiei;

i) promovarea utilizarii internetului si a tehnologiilor de varf in cadrul institutiilor publice.

Trecerea de la vorbe la fapte ne este precizata intr-un comunicat MCTI din 19.02.2004 si

anume:

1. Prezenta pe Internet, realizarea si publicarea paginilor de prezentare (site-ul Web) si

securizarea site-ului Web (de mentionat obligatia respectarii reglementarilor MCTI

privind paginile Web care impun realizarea site-ului in anumite conditii, la anumite

standarde, cu un anumit continut de sectiuni precum si securizarea care implica utilizarea

certificatelor de server);

2. Comunicatiile prin mijloace electronice – e-mail-ul si securizarea comunicatiilor (de

mentionat utilizarea semnaturii electronice ca metoda de securizare);

3. Implementarea sistemelor electronice de informare, incasare a impozitelor si a taxelor

locale (de mentionat structura complexa a acestor sisteme, ale caror costuri reale totale pot

ajunge la ordinul sutelor de mii de dolari; in multe cazuri au fost angajate firme fara

experienta care au realizat solutii nefunctionale si/sau fara a respecta standardele

elementare de securizare). O solutie pentru realizarea acestor sisteme din punct de vedere

al costurilor ar fi aceea de asociere la nivel judetean a consiliilor locale pentru realizarea

unei infrastructuri unice, care sa deserveasca pe fiecare dintre ele;

4. Implementarea sistemelor electronice de mesagerie electronica, videoconferinta, content

management - gestiune de documente si fluxuri specifice pe domenii (urbanism, topo,

ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 3/2004

114

tehnic, comercial etc.), financiare, buget & contabilitate, raportare, info-chiosc, instruire

electronica (e-Learning).

Raspunsul la intrebarea daca stim sa facem toate acestea poate fi dat de faptul ca, incepand cu

anul 2002, Romania s-a alaturat tarilor care implementeaza programul ECDL – European Computer

Driving Licence, cel mai raspandit standard international de certificare a abilitatilor de baza in

utilizarea eficienta a computerului.

In lume, certificatul este folosit de o serie de companii renumite, cum ar fi IBM, KPMG,

Motorola, Shell, Volvo, Banca Nationala a Angliei, National Health System – UK, Crédit Lyonnais,

Siemens, Henkel, BMW, TETRA PAK, Ernst & Young, Rank Xerox, IKEA, Pfizer, 3M s.a.

Programul se dezvolta printr-o retea de centre de testare acreditate de detinatorii licentelor nationale.

In Romania, reteaua centrelor de testare ECDL este in plina dezvoltare, numarand in acest

moment aproximativ 40 de centre, aflate in diverse faze ale procesului de acreditare, situate pe tot

teritoriul tarii, in institutii importante, atat din sfera publica cat si privata: Asociatia Romana a

Bancilor, Ministerul Finantelor, CNVM, Universitati (Bucuresti, Iasi, Arad, Craiova) si Academii de

Stiinte Economice, Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, Scoala

Nationala de Studii Politice si Administrative, S.C. SITI S.A., ALL Educational S.A., Universal

Tractor Brasov, S.C. PCNET DATA NETWORK (Timisoara, Iasi, Cluj), Softnet etc.

Programul ECDL cunoaste o dezvoltare exploziva in ultimii ani, atat in Romania cat si in

Uniunea Europeana, la nivel global existand peste doua milioane de persoane inscrise in program si

peste 11 000 de centre de testare acreditate, numarul acestora fiind in continua crestere. Recunoasterea

in statele Uniunii Europene este demonstrata si de faptul ca Romano Prodi detine certificatul cu

nr. EU00001.

In concluzie, noua economie internationala si europeana, in special, se realizeaza prin

utilizarea mijloacelor electronice, iar neutilizarea acestora duce la excluderea din competitie si

limitarea activitatilor economice.

Romano Prodi, care are permis de conducere a calculatorului din 1996, precizeaza ca

„Problema e-economiei este complexa, dar este una pe care trebuie sa o intelegem. Prosperitatea celor

377 milioane cetateni europeni – sau a celorlalte miliarde, daca includem si tarile candidate, depinde

de noi.”.

Informatica manageriala vine in intampinarea dificultatilor cu care se confrunta e-economia,

cautand sa clarifice, structureze, clasifice si ordoneze in primul rand e-notiunile.

Concepte precum Enterprise Resource Planning (planificarea resurselor unei intreprinderi),

Costumer Relationship Management (managementul relatiilor cu clientii), Supply Chain Management

(managementul lantului de distributie) s.a. sunt folosite astazi pentru a explica si intelege problemele

unei organizatii.

Succesul obtinut prin dezvoltarea de sisteme informatice care furnizeaza solutii de planificare

a resurselor unei intreprinderi in conditiile unui mediu economic extrem de dinamic sau a unor

instrumente ce asigura controlul si vizibilitatea lantului de furnizare a unui produs sau serviciu prin

managementul timpilor de raspuns a condus la increderea ca visul de a realiza o Societate

Informationala poate deveni realitate.

S-a trecut astfel la crearea unor subsisteme informatice destinate gestiunii resurselor umane,

materiale si financiare ale unei companii sau institutii publice. In aceste conditii, termenul de ERP

(Enterprise Resource Planning) are intelesul de megaaplicatie care integreaza procese economice si

optimizeaza resurse disponibile, dar este utilizat si pentru a descrie un sistem informatic multi-modular,

proiectat pentru eficientizarea principalelor activitati desfasurate intr-o organizatie.

ERP poate fi folosit atat de catre societatile comerciale, cat si de catre institutiile publice

deoarece, din punct de vedere functional, modulele ERP acopera:planificarea productiei de bunuri sau

servicii, gestiunea achizitiilor de orice fel, gestiunea stocurilor de materii prime si materiale,

ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 3/2004

115

interactiunea cu furnizorii/prestatorii de bunuri sau servicii, gestiunea relatiilor cu clientii/

contribuabilii/cetatenii, urmarirea comenzilor/cererilor, gestiunea financiar-contabila, managementul

resurselor umane.Printre marii furnizori de solutii ERP se regasesc: SAP (Germania), Oracle (SUA),

Baan - Invensys (Marea Britanie), People-Soft (SUA), J. D. Edwards (supranumiti grupul BOPSE si

altii.Filosofia ERP este simpla. Aceasta porneste de la premisa fundamentala ca intregul este mai mult

decat suma partilor si realizeaza integrarea si sincronizarea functiunilor unei organizatii.

Se considera ca ERP este un excelent „vehicul” pentru informatie, fluidizand schimbul de date intre

departamente. Mai mult decat atat, uneste toate practicile economice intr-o singura familie de module

software, module care ruleaza pe retele client/server. In acest fel se creeaza o baza de date unica

(din punct de vedere logic), in care datele se preiau o singura data.

Referindu-ne strict la sectorul serviciilor publice, beneficiile aduse de acest concept sunt usor

de intuit, fiind constituite, in principal, din strangerea relatiilor dintre clientii-contribuabili si

furnizorii/prestatorii de servicii, reducerea costurilor privind producerea serviciilor, planificarea

integrala a resurselor organizatiei, imbunatatirea globala a productivitatii muncii angajatilor,

maximizarea eficientei serviciilor prin flexibilitate si reactivitate sporita la cerintele specifice pietei

serviciilor publice.

Relatia dintre cetateni si administratia publica este de asemenea ameliorata prin reducerea

erorilor ce pot aparea in lantul nevoie-cerere-oferta-serviciu, prin reducerea timpilor de asteptare sau,

acolo unde nu este posibil, evidentierea si fundamentarea termenelor de solutionare. Cresterea calitatii

serviciilor este determinata si de includerea totala a clientului in proces (Extranet).

Putem spune ca investitia in ERP se justifica prin faptul ca, pe de o parte, acesta va conduce la

cresterea eficientei organizatiei, standardizarea anumitor procese economice, eliminarea insulelor

informationale, cealalta caracteristica esentiala fiind modularitatea si arhitectura deschisa, care

faciliteaza atat adoptarea tehnologiilor viitoare, cat si adaptarea la schimbarile de ordin legislativ.

Exista insa si riscuri de care ar trebui sa tinem seama cum ar fi: investitii initiale foarte mari,

costuri ascunse semnificative, incertitudini legate de software (adaptabilitate) sau responsabilitatile

crescute ce sunt incredintate personalului.

Costurile unei solutii ERP, conform unui studiu efectuat de Meta Group, se situeaza intre

400 mii euro si 300 milioane euro, in functie de marimea organizatiei, specificul activitatii acesteia,

gradul de dispersie geografica, infrastructura tehnologica (tehnologiile incluse in solutiile ERP fiind

Workflow, Workgroup si tot ce tine de organizarea fluxurilor informationale in Groupware, Internet,

Intranet, Extranet, inclusiv pentru crearea de portaluri ERP, EDI – Electronic Data Interchange –, Data

warehousing).Pe plan mondial urmatoarele organizatii au implementat o solutie ERP: Comisia

Europeana, Banca Mondiala, Guvernul austriac, Guvernul elvetian, Guvernul canadian, Guvernul

australian, Serviciul de Taxe si Impozite SUA, Ministerul de Finante Danemarca, Ministerul

Educatiei, Culturii si Stiintelor Olanda, Ministerul Mediului Spania, Statul Pennsylvania (SUA), Statul

Arkansas (SUA), Agentia de Aparare SUA, Marina SUA (US Navy), Departamentul de Aparare

Nationala Canadian, Departamentul de Aparare Elvetian, Land-ul Baden-Württemberg (Germania),

Primaria Viena (Austria), Primaria Barcelona (Spania), Consiliul Local Leeds (Marea Britanie),

Primaria Cape Town (Africa de Sud), Primaria Edmonton (Canada), NASA (SUA), Primaria Palo Alto

(SUA), Primaria San Antonio (SUA), Land-ul Berlin (Germania), Primaria Luxembourg

(Luxembourg), Primaria Biel (Elvetia), Primaria Tacoma (SUA), Primaria Richmond (SUA), Primaria

Ottawa (Canada), Primaria Toronto (Canada), Primaria Los Angeles (SUA), Primaria Zürich (Elvetia).

Pe piata romaneasca de ERP, cei mai reprezentativi sunt: SAP cu aplicatia R/3 System

dezvoltata din 1994, Oracle cu Oracle Applications din 1995, BaaN cu BaaN IV din 1999, QAD cu

MFG/PRO din 1996 si Scala Business Solution cu Scala din 1995.

ADMINISTRAłIE ŞI MANAGEMENT PUBLIC ���� 3/2004

116

Referinte bibliografice

1. * * * H.G. nr. 1007/2001 pentru aprobarea Strategiei Guvernului privind

informatizarea administratiei publice, publicata in M. O. nr. 696/23.09.2002

2. * * * LEGEA nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public,

republicata in M.O. nr. 145/26.02.2002

3. * * * LEGEA nr. 291/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 24/2002

privind incasarea prin mijloace electronice a impozitelor si taxelor locale,

publicat in M. O. nr. 346/24.05.2002

4. * * * LEGEA nr. 52/2003 privind transparenta decizionala in administratia

publica, publicata in M. O. nr. 70 din 3 februarie 2003

5. * * * www.sap.com