Hoţilor, vrempiatra înapoi!Odată cu venirea primăverii au reînceput lucră-

rile de reabilitare ale greu încercatelor străzi dinurbea noastră. Alea pe care în trecut au mărşăluittoate naţiile Imperiului Austro Ungar iar într-o zidin septembrie 1944 au defilat supravieţuitorii lup-telor de la Păuliş. Străzile pentru care marele nos-tru înaintaş, ilustrul Sever Bocu, un martir al căruimerite sunt pe nedrept uitate şi care s-a stins îninfernul temniţei de la Sighet făcuse un adevăratcult şi a făcut tot posibilul să le conserve. Mă referla străzile pavate cu piatră cubică, cea care în tre-cut dădea un parfum aparte oraşului nostru. Ceacare astăzi a fost scoasă în mod samavolnic decătre firma ce ar fi trebuit s-o protejeze dar s-aostenit numai s-o vândă, fără nicio ruşine faţă detrecutul încărcat cu istorie al Lipovei.

Pentru că în numerele anterioare am publicatmateriale despre tragedia străzilor lipovane, ar fiuşor să ne pieptănăm şi să ne lăudăm că ni se cuvi-ne un merit din aşa zisa reabilitare stradală. Cutoate că mulţi dintre cititorii noştrii consideră căactuala conducere a luat cunoştiinţă de semnalelenoastre şi a răspuns încercând să repare ceea cealţii au distrus, noi nu vrem să epatăm. Ştim preabine sărăcia în care se zbate actuala administraţie,pe umerii căreia s-au adunat toate poverile greleimoşteniri, şi tot din acest motiv nu vrem să spunem,,Hop", înainte de a sări şanţul. Unul mai maredecât toate cele săpate în aceste zile în Lipova.Pentru că din surse sigure, iar aici nu punem lasocoteală zvonuri de dugheană, se pare că baniipentru lucrări se vor termina în curând. Şi totul seva întoarce în gloriosul trecut al tranşeelor şinoroaielor care din păcate au ajuns să pară un pei-saj citadin cât se poate de firesc. Asta cel puţindeocamdată, până când urbea noastră se va aflasub auspiciile unei alte finanţări, lucru greu de cre-zut având în vedere datoriile ce o apasă.

Dar să nu fim pesimişti şi să încercăm să privimşi jumătatea plină a paharului. Şi să cerem admi-nistraţiei să nu jignească din motive obscure zestreaoraşului nostru. Pentru tronsoanele ce vor fi finali-zate ar fi o crimă să se folosească asfalt. În vremece organele competente s-au sesizat şi au dat deurma pietrei cubice furate cu nemernicie, veste câtse poate de îmbucurătoare pentru cei ce respectătrecutul lipovan, ar fi păcat să acceptăm o cârpea-lă de doi lei ce ne-ar lipsi de una dintre emblemelecelei ce în trecut era numită ,,Perla Văii Mureşului".Piatra cubică, ce astăzi zace dosită în aşteptareaclienţilor de către samsari fără Dumnezeu şi respectpentru trecut în mai multe locuri, unul din ele fiindcurtea fostei Unităţi Militare. Şi de unde se vinde încontinuare pentru tot felul de intermediari dubioşi,din Şiştarovăţ ori Păuliş, unde este curăţată şitrimisă în Occidentul care altădată privea cu jindla noi. Pentru că altădată diaspora lipovană n-adat borfaşi de doi lei ori hoţi din supermarketuri. Cioameni de onoare, respectaţi în breasla lor.

Hoţilor, vrem piatra înapoi! Asta e tot ce vămai putem cere acum, în ceasul al doisprezecelea.Restul... se vede de la sine. Asta măcar se mai poatesalva, chiar dacă într-o mai mică măsură. Pentrucă şi neamţul care şi-a pavat curtea cu moştenireanoastră seculară ştie că oricât de neamţ şi cinstits-ar da, vorba ,,cei în curtea popii, e a popii". Şi varidica nervos din umeri dacă cineva i-ar cere vreo-dată socoteală. Dar samsarilor istoriei noastre ceîncă se mai îmbogăţesc vânzând cu neruşinare fură-ciunile din trecut, trebuie să le cerem. Acum!

Hoţilor, vrem piatra înapoi!Nicolae Radu

„Tranşeul” de pe strada Tribunalului, luat cu asalt de excavatoare

În centru se lucrează. Strada Făgetului rămâne în continuare în aşteptare

DEZASTRU ŞI NEOBRĂZARELA COOPERAŢIE!

Publicaţie independentă de informaţie, atitudine şi spirit civic. Apare bilunar Anul 1 No. 3 � 16 martie 2013

Comitetul de redacţie: Preşedinte de onoare: Av. Radu SCOROBETE, Redactor şef: Nicolae RADU,Redactori: Ana CHIRILĂ, Nicolae VASIESCU, Traian BRADU. Colaborator: Dorin OCNERIU

Adresa redacţiei: Str. Nicolae Bălcescu, nr. 33. Telefon: 0257-563361. e-mail: informatorullipova@yahoo.com

Actuala conducere a COONSUM COOP Lipova îşi bate joc în continuare defoştii şi actualii membrii, ba chiar mai mult, pe unii îi dă în judecată cu un

tupeu ce ne aduce aminte de vremuri de tristă amintire. Asta, probabilpentru a fi un cadou la faptul că în afara conducerii nu se primesc dividende.În tot acest timp spaţiile administrate sunt închiriate pe bani grei. Bani

despre care ştiu doar membrii actualei conduceri, nu şi cei ce sunt îndreptăţiţisă-i primească, adică cei ce au cotizat de o viaţă la cooperaţie.

UNDE SUNT BANII!? (va urma)

Pagina doi INFORMATORUL DE LIPOVA 16 martie 2013 � No. 3

Sâmbăta trecută s-a desfăşurat laLipova cea de-a doua ediţie a campa-niei de colectare a deşeurilor electri-ce, electronice şi electrocasnice, orga-nizată de Asociaţia Română pentruReciclare - ROREC în colaborare cuAPM Arad şi Primăria Lipova.

„Am amenajat cinci puncte decolectare în cartierele oraşului şisuntem bucuroşi că locuitorii au răs-puns cu entuziasm apelului de adepune aparatura defectă care, alt-fel, ar fi ajuns la gunoi sau mai rău,ar fi poluat mediul înconjurător”declară dl. Lucian Du beş tean, şefCompartiment Protecţia Mediuluidin cadrul Primăriei Lipova.

La rândul său, dl. Florin Cons tan -tinescu, coordonator proiect ROREC,a adăugat:

„Cetăţenii Lipovei au dat dovadăde mult civism şi am strâns 8,2 tone dedeşeuri, cu peste o tonă mai mult decâtanul trecut. Noi am oferit participanţi-

lor, prin tragere la sorţi, 15 aparate elec-trice noi. Începând cu următoarea edi-ţie, toţi participanţii vor primi câte unbon valoric pentru achiziţionarea deastfel de obiecte din magazinele caresprijină protecţia mediului şi recicla-rea materialelor refolosibile”.

Iată şi numele norocoşilor câştigă-tori ai premiilor oferite de ROREC:

Baltă Ioan, Ciucă Ciprian, FrenţSilviu, Ciosescu Nicolae, Tusa Corina(cafetieră), Stoleru Loredana, BeleanCornelia, Gheorghiţă Delia, FarcaşManasie, Tomuţia Ulpiu (mixer),Hatcău Tania, Kovacs Zoltan, RotaruCalistrat Gicu, Latco Valeria, HerrlingIoan (polizor unghiular).

Dorin Ocneriu

Colectarea DEEE - o reuşită

O tânără se prezintă pentru ocuparea postului desecretară.

Şeful, consideră că întruneşte toate condiţiile şi oîntreabă cam ce salariu ar avea în vedere.

Tânăra îi spune 2000 de lei.Şeful:- Perfect, cu plăcere!Tânăra:- Cu plăcere e 3000 de lei.

Un candidat independent ascultă împreună cusoţia rezultatele la radio şi află că a primit 3 voturi.

Soţia: – Nenorocitule, ştiam că ai amantă!

Datorită crizei, m-am pus din nou pe picioare.Banca mi-a luat maşina.

- Iubitule, ce zici? Facem şi noi nuntă?- Draga mea, nu am chef de nuntă, mie mi-e

foame!- Dragule, la nuntă o să mănânci cât vrei!

De fiecare data când nevastă-mea găteşte, îmiplace să mă furişez în spatele ei, să o strâng uşorîn braţe şi să-i şoptesc suav la ureche:

- Hai să comandăm o pizza.

Oameni buni, nici io nici voi nutrăim într-o co mună! Li po va nu

este co mu nă. Cu toate că, dupăunele aspecte, oraşul nostru arată

mai rău ca o comună. Dacă vrei săvezi străzi asfaltate, du-te la Şiria,dacă vrei activitate culturală, du-tela Bata, dacă vrei bază sportivă, du-te la Zăbrani, dacă vrei sediu admi-nistrativ, du-te la Păuliş...

Aceste realităţi mă dor, dar maimult m-a durut felicitarea pe caream văzut-o la West TV de 1 şi 8martie a.c. Acolo scrie clar:Primăria COMUNEI Lipova ureazădoamnelor şi domnişoarelor... etc,etc.

Chiar aşa de neştiutori să fie ceide la West TV, să nu ştie că Lipovaeste cel mai vechi oraş din judeţ,mai vechi decât Aradul? Sau poateei doar au difuzat un text primit dela cei care au comandat felicitarea?Oricum ar fi, este un afront pe careORAŞUL antic, medieval, modernşi contemporan Lipova nu-l merită.

Mai nou, zvonul vine prin telefon iar cei apelaţi,îndeobşte foste ori actuale oficialităţi se cutremurăla auzul întrebărilor şi încep să suduie regimul de tri-stă amintire... ori scuipă-n sân şi se roagă ca dimi-neaţa să nu-i ia duba. Bineînţeles, după ce alungă dinpreajmă pisicile negre şi-şi fac trei cruci cu limba-ncerul gurii. Un exemplu de astfel de convorbire ar fi

- Alo, domnu’ XXXX?! Să trăiţi. Sunt din Fântâneleşi v-aş ruga să mă puneţi în legătură cu persoana dinLipova care vinde piatră cubică la bucată, că vreausă pavez o curte. Ştiu şi pe alţii de la noi care aucumpărat de-acolo, dă un aspect tare fain, rustic şi

rezistent.- Domle, nu te cunosc, întrebarea n-are rost!- Păi cum, doar anul trecut au luat şi vecinii prin

şoferii de la firma de reabilitare vreo două maşini depiatră, la 600 lei cambuza. Am auzit că mai este princurtea fostei unităţi militare şi când am întrebat deun telefon, au pomenit printre alţii şi de dumnea-voastră... Mi-au dat mai multe numere de telefon daram sunat pe ăsta, că e de orange şi n-am minutenaţionale.

Din păcate nu mai putem reproduce discuţia pen-tru că apelul se întrerupe. Apoi urmează un pumn datîn masă şi nişte sudalme pe care hârtia nu le poatesuporta. Totul cu martori. Undeva, într-un birt dinburicul târgului...

Splendori alenaturii şi istoriei

Muzeul Orăşenesc găzduieşte în perioada6.03.-14.04 a.c. o frumoasă expoziţie de foto-grafii intitulată sugestiv „Splendori ale naturiişi istoriei”. La vernisaj au fost prezenţi nume-roşi cetăţeni iubitori de frumos, în special elevide la cele două licee lipovane,îndrumaţi deprofesorii Marius Iercoşan, Simona Roba şiFabian Timofte.

„Am structurat expoziţia pe trei secţiuni:obiective istorice şi frumuseţi naturale dinLipova, de pe Valea Mureşului şi din întreagaţară. Am expus imagini fotografice surprinseîn zeci de ani de excursii şi drumeţii, pe cărăribătătorite sau prin locuri maipuţin umblate,nu din orgoliu, ci dorind să arăt şi altora căDumnezeu şi munca străbunilor ne-au oferitprilejul să trăim într-un cadru natural şiantropic demn de toată aprecierea şi să îndemn la călătorie pe toţi iubitorii de natură şide frumos” a spus la deschiderea expoziţieiprof. Mircea Olariu, pasionat călător şi artistfotograf, autorul lucrărilor expuse privitorilor.

Dorin Ocneriu

Zvonul Lipovei

Vorba lu’ TASE

Fără cuvinteAici sunt banii

dumneavoastră!Salubritatea

Lipovei la pământ!

Aşa arată o platformă ecologică a SC ECO

Salubritate moderna la Lipova

UMOR sub... TRICOLOR

Felicitare apărută la West Tv pentru doamnele din „comuna” Lipova

Pagina trei INFORMATORUL DE LIPOVA 16 martie 2013 � No. 3

(Continuare din numărul trecut)Continuăm periplul prin frumosul

nostru oraş, pornind acum de laBaumann, acolo unde îl întrerupsesem laprima relatare.

O iau agale în jos pe str. Iancu Jianu,spre Intim. Strada este în reparaţie, bălţi-le şi noroaiele domină peisajul, accesuloamenilor şi autovehiculelor este îngreu-nat, dacă nu chiar imposibil. Trotuarelesunt sparte, magazinele de la Intim cascăspre zări ferestrele oarbe ale spaţiilornefolosite. Blocurile ceauşiste adăpostesco populaţie resemnată, care-şi caută cudisperare un mijloc de existenţă în mareacenuşie a vieţii de zi cu zi. Peste drum,fosta unitate militară - devenită un con-glomerat atipic de spaţii în ruină alăturide localuri şcolare şi firme manufacturie-re - oferă privitorului imaginea cea maielocventă a potenţialului uman şi tehno-logic lipovan: roiurile vesele de copii şiafluxul zecilor de muncitori arată că amavea cu cine şi cu ce, dar ceva nu se îmbu-că în eterna tranziţie prin care trece socie-tatea românească. Acest local putea ficoncesionat unui investitor de anvergură,care să transforme bătrâna cazarmă într-un parc industrial cu sute sau chiar miide locuri de muncă şi cu venituri consis-

tente la bugetul local. Dar, după defecţiu-nea Delphi, s-a preferat fărâmiţarea pemici bucăţele a spaţiilor şi acum oportu-nităţile economice nu mai pot fi de mareanvergură. Păcat.

Mergând mai departe, trăiesc senti-mente contradictorii. Ajung într-o zonăcare, cu două decenii în urmă, era moto-rul economic al oraşului: fabrica Strungulşi alături baza de transport. Ca mai pestetot în ţară, aceste capacităţi economice s-au

distrus şi în locurile care odinioară pul-sau de activitate, acum cresc bălării. Liniaferată industrială a dispărut aproape detot, iar localul cantinei stă inutilizat. Câtdespre zona de locuinţe, aici a fost iden-tificată de presa arădeană cea mai ieftinălocuinţă din ţară - o garsonieră din bloculinsalubru de pe str. Înv. I. Tuducescu, ase-mănător cu ghetourile din Ferentari.

Dar nu e totul pierdut, în zonă s-auiniţiat unele activităţi economice: Bianca,

Madona, Wesatec, Schneider, Siber, Na -tu rana, în curând Cohline ş.a. Deşi nu aunumărul de salariaţi al Strungului, oferătotuşi perspectiva unui salariu lunar pen-tru două-trei sute de oameni care astfelîşi întreţin familiile.

Mă întorc în oraş pe Calea Timişorii,proaspăt ieşită din reparaţie capitală.Carosabilul are denivelări, parcul esteneîngrijit, trotuarele, acolo unde sunt, îţisolicită mare atenţie ca să nu-ţi suceştigleznele. La fel şi pe Aurel Vânătu, undeclădirile frumoase contrastează cu coş-me liile de la fosta boiangerie şi de la târ-gul de animale. Ajung la spitalul careaşteaptă răbdător banii promişi pentrurenovare. Constat doar că o parte din fru-mosul gard ornamental din fier forjat,vechi de peste 100 de ani, a dispărut,fiind înlocuit cu sârmă. Bine-ar fi ca,odată cu clădirea, să fie reparat şi repusla loc pe stâlpii originali, pentru că spita-lul, pe lângă destinaţia medicală, are şi ovaloare de patrimoniu cultural, pe careeste bine să o conservăm şi să o expunemturiştilor aşa cum era cândva.

Voi reveni în numărul următor cu alteimpresii de pe străzile Lipovei.

Dorin Ocneriu

Am vrut să fotografiez ceva frumos în Lipova...

IN MEMORIAM. Iulian Nichi – o viaţă dedicată folclorului bănăţean

Perioada daco-romană (106 – 271) a lăsat moş-tenire lipovenilor mai multe urme materiale: monede,monumente funerare, portul din centrul oraşului,activitate economică de antrepozit, pavaje. Drumulde la Topolovăţ prin Cuvejdia-Şiştarovăţ-Lipova afost pavat de meşteri romani cu piatră din CarieraLucareţ. Produsul care reprezintă esenţa traficuluicomercial era sarea, exploatată din Sacimele dinArdeal care ajungea în Europa Centrală: Cehia,Moravia, Slovacia şi Italia romană. Transportul sefălea cu plute şi cu vase mici de comerţ. În partea desud-vest a Lipovei a fost un castru roman, unde maitârziu s-a ridicat Bastionul Cetăţii Lipova, iar în par-tea de sud-est a extravilanului Lipova, în locul numit„Coasta Rea”- către hotarul comunei Ususău, a fostun punct de observaţie care supraveghea transpor-tul pe Mureş şi păzea defileul Şoimoş – Lipova. Unalt castru, sau poate tot un punct de observaţie, eraşi în localitatea Chelmac, în locul numit Cetăţuie.

Aceste castre şi puncte de observaţie erau construi-te şi coordonate de Legiunea a XIII-a Gemina, carestaţiona în localitatea Bulci, pe malul stâng alMureşului. Această legiune trebuia să întreţină şi săsupravegheze transportul pe râul Mureş şi toate con-strucţiile din zona Văii Mureşului inferior.

Portul comercial Lipova, construit pe ambelemaluri ale Mureşului în centrul natural al Lipovei deastăzi, de la fostul cinematograf până la fosta piaţăagroalimentară (demolate), a fost functional pânăîn secolul al XVIII-lea. În locul lui au apărut: GaraRadna – pe malul drept al Mureşului şi clădirileGrupului Şcolar „Sever Bocu”, alături de „CasaArmatei” pe malul stâng al râului. Alte urme impor-tante rămase de la romani, descoperite în vatraoraşului Lipova, sunt sigiliile vechi, cu denumireade Lipva şi Lipva (cuvinte de origine romană).

Convieţuirea populaţiei daco romane cu slaviia îmbogăţit foarte mult vocabularul acestora, con-

tribuind substanţial la formarea limbii române. Înplus, românii preiau de la slavi formele de organi-zare statală: voievodatele şi cnezatele. Pentru nordvestul ţării sunt cunoscute: Voievodatul luiMenumorut din ţinutul Crişurilor, voievodatul luiGelu de pe Valea Someşului şi cel al lui Glad dinBanat, care avea capitala la Morisena ( Cenad ). Încronica ,,Gesta Hungarorum " nu se specifică prin-derea sau uciderea lui Glad de către unguri, darNotarul Anonim îl desemnează în mod consen-cvent pe Antum, conducătorul acestei formaţiunivoievodale, în preajma anului 1000 ca fiind des-cendent al lui Glad. Legenda Sfântului Gerard nearată că voievodul Antum, care fusese botezatdupă ritul grec în cetatea Vidinului, îşi avea reşe-dinţa la Cenad. Vameşii şi străjerii instalaţi deAntum în porturile de pe râul Mureş pentru vămui-rea sării îi aduceau venituri importante. În cetateasa din Cenad a ridicat o mănăstire de rit grec,având hramul „Sf. Ioan Botezătorul”. Ţara lui Antumera împărţită în mai multe provincii, aşezate fieca-re în jurul unei cetăţi întărite printre care şi Lipova,

cetăţi care au dat naştere mai târziu districtelor cuaceleaşi nume. (Lugoj, Timişoara, şamd). Pe lasfârşitul secolului al IX-lea, ajung în EuropaCentrală şi ungurii. Plecaţi din nordul Mării Negresub conducerea lui Arpad, aceştia trec prin Galiţiasubcarpatică şi ajung în câmpia Panonică, pe teri-toriul Ungariei şi Austriei de azi. După mai multeincursiuniîn vestul Europei sunt opriţi de germani laAugsburg în anul 955. Astfel, pentru o perioadă detimp se stabilizează în Panonia şi se creştineazăîncepând cu regele Ştefan, numit şi Stefan celSfânt. Dar odată cu creştinarea după rit occidentalîncep incursiunile în Transilvania. Întâmpinând difi-cultăţi într-o expediţie armată contra lui Antum,regele Ştefan îl ademeneşte pe Chanadinus, con-ducătorul armatei lui Antum să- şi ucidă însuşi con-ducătorul. După uciderea lui Antum, regele Ştefanîi acordă trădătorului titlul de comite şi stăpânireafostei ţări a lui Antum. Devenită cetate de reşedin-ţă a lui Chanadinus, urbis Morisena a luat numeleacestuia: Chanad, azi Cenad. (va urma)

Prof. Nicolae Vasiescu

Scurt istoric al Lipovei

Aici mâncau zilnic sute de oameni

La începutul lunii martie s-au împlinit20 de ani de când s-a dus dintre noi regre-tatul poet ţăran şi om de omenie IulianNichi, cel care din fragedă pruncie a iubitşi a slujit cântecul şi versul popular româ-nesc. A fost un devotat culegător al înţe-lepciunii populare, căreia i-a dat viaţă îngrai neaoş bănăţean ori de câte ori Dum -nezeu şi vremurile i-au deschis o portiţăde exprimare artistică.

S-a născut la Şiştarovăţ în 15 iulie 1915din părinţi fruntaşi în sat (tatăl său a fostprimar timp de 18 ani). A urmat şcoala însatul natal (da, da, Şiştarovăţul avea pevremea aceea şcoală cu 7 clase!), apoi afăcut studii muzicale la conservatorul dinTimişoara - ajutat şi îndrumat de alt marefiu al satului, Sever Bocu -, unde a fostcoleg cu Sabin Drăgoi. La 19 ani revine însat, se căsătoreşte cu soţia sa Teodora şi în1941 i se naşte singurul copil, o fată penume Iuliana.

Al doilea război mondial îl prinde şi peIulian Nichi în vârtejul său de sânge,moarte, suferinţă şi eroism. Luptă pe fron-tul rusesc, unde este luat prizonier în1943. Abia după 12 ani, în anul 1955, esteeliberat şi revine în ţară din lagărele sovie-tice la familia sa, care-l credea pierdutpentru totdeauna. Pentru a scăpa de colec-tiv, lucrează ca traducător pe lângă trupe-le sovietice din Lipova până în 1958, apoica gestionar în comerţ la Şiştarovăţ şi laLipova, până la pensionare. Ultimii ani deviaţă şi-i petrece în casa fiicei sale IulianaVancea, pe strada Făgetului 10.

Activitatea şi opera artistică a luiIulian Nichi se înscriu în contextul liric şi

muzical al satului bănăţean, cu plaiurile,cu oamenii, cu dragostele şi cu necazurile,cu obiceiurile şi cu tradiţiile ancestrale aleacestora. Fin observator al vieţii de la sat,Iulian Nichi şi-a desoperit de timpuriutalentul poetic. „Încă de când era copil şimergea la câmp cu părinţii, se oprea unde-va străfulgerat de o iluminare, scotea ple-vaizu chimic şi un caiet cu colţurile îndoi-te şi pritocea pe genunchi rânduri, rânduride versuri, care apoi se împleteau într-opoezie sau într-un cântec. Mai târziu,când am putut pricepe ce lucra el, eramfoarte mândră că tatăl meu scrie poezii şiapare la gazete” ne împărtăşeşte fiica saIuliana emoţionante impresii despre tatălsău.

În creaţiile sale de poet ţăran, IulianNichi oglindeşte realităţi pe care el şisemenii lui din generaţia vremurilor bune,care a suferit apoi calvarul războiului şi alcolectivizării, le-au trăit de-a lungul ani-lor, din copilărie până la maturitate şibătrâneţe.

„Trandafire cu trei foi/ Ai crescut la mine-n vie/ Merg la joc ori merg la oi/ Io te port înpălărie” (Trandafirul, 1937)

„Boi-n juguri/ Trag la pluguri/ Întorcândmeriştile// Zi de muncă/ Şi pe luncă/ Mândra-şi paşte gâştile” (Pe merişte, 1941)

„Îţi scriu, tată/ Deocamdată/ Carte de lacazămată/ Şi prân care îţi poci spunie/ Că mi-s încă viu pră lumie” (Scrisoare de pe front,1944)

Scrisul lui a dat roade, poeziile lui serecitau la şezători şi erau publicate înCalendarele săteşti din perioada interbeli-că. După venirea din prizonierat, continuă

să creeze şi colaborează cu diferite cena-cluri şi reviste literare, cel mai cunoscutfiind Gura Satului de la Timişoara, alecărui apariţii editoriale conţin multe poe-zii în grai bănăţean scrise de Iulian Nichi.Este laureat şi premiat la numeroase festi-valuri şi concursuri de folclor. Pe lângătemele obişnuite, abordează cu umor„noile realităţi” de la sate, oprindu-se însăcu duioşie asupra aspectelor rămase încăneatinse de suflul fierbinte al moderniză-rii.

„Tinăretu de la sacie/ O plecat, s-o dus măifracie/ La oraş la-nvăţătură/ O uitat de-agri-cultură// De săpat, de sămănat/ De cosât orisăcierat/ Numa’ n-or uitat să vină/ Să plece cugianta plină” (Unge-i tinăretu?, 1985)

„Nepotu lu moş Ciuhală/ Umblă la oraş laşcoală/ Şi i-o zâs: Să şcii că mânie/ Moşule, viupră la cinie// Moşu era prân grădini/ Tăt strâ-ga după găini/ Nepotu’ îi zâsă: Ceau/ Moşu:Nici pă dracu n-au/ Cier mâncare să le dau”.(Ceau, 1988).

Pasiunea pentru poezie s-a completatfericit cu muzica. Era un interpret foartebun, era un dirijor talentat şi a condus cumultă pasiune corul bisericii ortodoxe şipe cel al Căminului Cultural din Şişta -rovăţ, apoi pe cel al bisericii ortodoxe şi pecel al Casei de Cultură din Lipova, nume-le lui Iulian Nichi identificându-se practiccu activitatea corală din acest oraş înperioada anilor ‘70-‘80 ai secolului trecut.

„Iulian Nichi a fost un om dăruit deDumnezeu cu talent şi cu mare dorinţă dea oferi acest talent oamenilor. Era un omdeschis, cu multă bunăvoinţă şi cu un felde a fi care îl făcea să se apropie de

oameni şi să le dea încredere, reuşind săadune în jurul său voci individuale, dincare forma uşor un cor foarte bun” nespune Lazăr Lucian, consătean şi apropiatal marelui dispărut.

După o viaţă prodigioasă, cu multenecazuri şi încercări, dar şi cu multeîmpliniri, Iulian Nichi a decedat la data de6 martie1993, la vârsta de 78 de ani neîm-pliniţi. Îşi odihneşte somnul de veci încimitirul din ţarină, alături de soţia sa.

Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească!Fie-le amintirea binecuvântată!

Dorin Ocneriu

S.C. Dorgoşan S.R.L.produce mobilă la comandă.

CALITATEŞI SERIOZITATE!tel.: 0744555523

CABINET INDIVIDUALDE AVOCATURĂ

ŞI MEDIERE

Radu SCOROBETEStr. Poet Andrei Mureşanu 3 LipovaTel.: 0727.368.104 - 0744.885.710e-mail: radu.scorobete@yahoo.com

AvocatCostin Camelia

tel.: 0744597403.

� Cumpăr teren arabil, păşuni şi fâneţe. tel. 0727368104.� Cumpăr maşini indiferent de acte ori stare la preţ maimare decât la fier vechi. tel. 0727368104.

Pagina patru INFORMATORUL DE LIPOVA 16 martie 2013 � No. 3

SPORTCupAmical între „şoimi”:

Şoimii Lipova - Şoimii Pâncota 1 - 6 De curând s-a desfăşurat pe stadionul din Lipova un

meci de fotbal care, nu de mult, era un derby al D-ului ară-dean, dar care acum a fost doar un amical, ultimul al pân-cotanilor înainte de debutul sezonului de primăvară alLigii a III-a.

Echipa noastră a dat o replică foarte curajoasă, opu-nând mult mai valoroşilor jucători oaspeţi un joc fără com-plexe, materializat chiar şi cu un gol.

„Am avut prilejul să punem la punct câteva lucruripe care nu le-am finalizat în perioada de pregătire diniarnă. Lipova are o echipă tânără, în plină afirmare,dovadă locul ocupat în eşalonul în care joacă. Le urezsucces în tentativa lor de a readuce fotbalul lipovan lalocul pe care-l merită” a declarat antrenorul oaspeţi-lor,Dan Cuedan, care a folosit următorul lot de jucători:Irimia, Bodea, Cheșa, Viţu, Lung, A. Lengyel, Uibariu,Românu, Filaret, Nistor, Filimon, Pavel, Suciu, D. Mitu,Huţanu, Bulzan, C. Rus, A. Mihai, Leucuţa, Burian, Copil.

În ce priveşte gazdele, aflate pe primul loc în Promoţie,după un tur reuşit se doreşte un retur la fel şi o promova-re fără probleme în eşalonul superior. Preşedintele RaduPop şi antrenorul Marius Grad acordă o atenţie deosebităpregătirii tinerilor jucători, însă îi îngrijorează startul târ-ziu al returului, care va avea loc abia la începutul luniiaprilie. Iată şi jucătorii folosiţi în meciul cu Pâncota:Marinca, Krastl, Costin,Costea, Catrinoiu, Ţiţca, Vasile,Morar, Niga, Cărnariu, Dragoş, Iuga, Bimbo, Andraş,Ţiţirigă, Bratu, Tănăsie. Dorin Ocneriu

TALON PUBLICITATENUME __________________________________________________________

PRENUME______________________________________________________

TEXT ANUNŢ _________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________

_________________________________________________________________În INFORMATORUL de Lipova anunţurile sunt gratuite

şi se pot lăsa la adresa redacţiei sau pe e-mailinformatorullipova@yahoo.com

� Vând Piaggio X9, capacitate 125 cm3, anulfabricaţiei - 2010, preţ 1200 euro. Perfectă stare defuncţionare. Telefon: 0749560556.

� Vând Chitară Acustică, modelul Clasi.Chitară Acustică dreaptă Chitară 4/4 are corzimetalice, deci se încadrează la categoria de chităriacustice. Dimensiunile la chitara sunt de 105 cmlungime, 40 cm curbură mare, 30 cm curbură mica.Recomandăm această chitară pt persoane cu vâr-sta peste 14 ani. Culori disponibile albastru şitoamna (galben cu marginile spre roşu până lanegru) Preţ: 250 ron. Telefon: 0788830023

� Vând Opel Zafira, culoare albastră, an 2007,motor 1.9 Diesel, 120 CP, consum 6,5. Dotări: Bareportbagaj; Computer de bord; Filtru de particule;Închidere centralizata; Proiectoare; Radio/CD;Volan reglabil; ABS; Airbag; Controlul tractiunii;ESP; Imobilizator; Confort: Comenzi volan;Geamuri electrice; Oglinzi electrice; Oglinzi încal-zite; Parbriz incalzit; Servodirectie. Tel:0742065202

� Vând căţei Husky, cu ochi albaştri, provindin familie de campioni. Preţ: 120 Euro. Telefon:0747470996.

M I C A P U B L I C I T A T E

Seli este o fată deosebită al cărui caracter fierbintede turcoaică spune că inima unei fete „nu se cum-pără. Ori o furi, ori o cucereşti”. Este elevă a liceuluiAtanasie Marienescu iar în viitor doreşte să devinăavocată pentru a apăra cauzele drepte.

S.C. Dezderat S.R.L.

Vinde lemne de foc

tel.: 0744-885710

Sâmbătă, 16 martieMinim:-1°CMaxim:7°CCer noros

Duminică, 17 martieMinim:-2°CMaxim:6°CCer noros

Luni, 18 martieMinim:3°CMaxim:11°CSoare, noros

Marţi, 19 martieMinim:6°CMaxim:15°CCer noros

Miercuri, 20 martieMinim:7°CMaxim:18°CSoare, noros

Joi, 21 martieMinim:7°CMaxim:17°CSoare, noros

Vineri, 22 martieMinim:5°CMaxim:17°CSoare, noros

Sâmbătă, 23 martieMinim:7°CMaxim:18°CPloaie

Duminică, 24 martieMinim:7°CMaxim:18°CSoare, noros

Luni, 25 martieMinim:7°CMaxim:18°CCer noros

Marţi, 26 martieMinim:7°CMaxim:16°CPloaie

Miercuri, 27 martieMinim:4°CMaxim:15°CSoare, noros

Vremea în următoarele zile