INSPECŢIA MUNCII

INSPECTORATUL TERITORIAL

DE MUNCĂ BIHOR

Oradea04.09.2019

1

Campania Națională

Modul în care sunt respectate cerinţele minime de securitate şi

sănătate în muncă, în instituţiile de administraţie publică

2

Obiectivul Acţiunii

Îndeplinirea obiectivului specific nr. 3. Din ANEXA 1la Strategia naţională în domeniul securităţii şi sănătăţii înmuncă pentru perioada 2018-2020 care cuprinde "Planulnaţional de acţiuni pentru implementarea Strategieinaţionale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncăpentru perioada 2018-2020”:

"Creşterea nivelului de respectare a legislaţiei din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă

de către autorităţi şi instituţii publice”

3

Grup Ţintă

• Autorităţile deliberative (consiliul local,consiliul judeţean,) din cadrul unităţiloradministrativ teritoriale.

• Autorităţile executive (primăriile comunelor,oraşelor, municipiilor) din cadrul unităţiloradministrativ teritoriale.

• Alte autorităţi şi instituţii publice.

4

Motivarea Acţiunii

• Securitatea şi sănătatea în muncă reprezintă unul dintre aspectele celemai importante şi dezvoltate ale politicii Uniunii Europene referitoare laocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale.

• Acest domeniu este parte integrantă a conceperii, organizării şidesfăşurării proceselor de muncă şi are rolul ca, prin măsuri şi mijloacespecifice, să prevină eventualele disfuncţii din cadrul sistemului demuncă, astfel încât procesul muncii să se desfăşoare în condiţii demaximă eficienţă.

• Scopul final al activităţii de securitate şi sănătate în muncă esteprotejarea vieţii, integrităţii şi sănătăţii lucrătorilor împotriva riscurilorde accidentare şi îmbolnăvire profesională care pot apărea la locul demuncă şi crearea unor condiţii de muncă menite să le asigure acestoraconfortul fizic, psihic şi social.

• La nivelul Uniunii Europene problematica securităţii şi sănătăţii în muncăa constituit şi constituie un domeniu foarte important, cu un impactsocio-economic deosebit, care a făcut obiectul mai multor strategii.

5

Motivarea Acţiunii

Înregistrarea de evenimente în cadrulunităţilor administrativ teritoriale atât de cătrelucrătorii angajaţi cu contract individual demuncă cât şi în timpul prestării de activitate înfolosul comunităţii de către beneficiarii Legii nr.416/2001 a determinat decizia desfăşurării uneiastfel de acţiuni de către Inspecţia Muncii.

6

Deficiențe

Ca urmare a analizei cauzelor produceriiunor evenimente şi a controalelor efectuate decătre inspectoratele teritoriale de muncă celemai frecvente deficienţe întâlnite îndesfăşurarea unor astfel de activităţi sunt:

7

Deficienţe organizatorice

• Executarea unor lucrărilor fără pregătirea şiinstruirea corespunzătoare şi fără asigurareasupravegherii acestora de către persoanecompetente

• Neîntocmirea instrucţiunilor proprii de securitateşi sănătate în muncă

• Neîntocmirea planului de securitate şi sănătate înmuncă

• Lipsa autorizaţiei de funcţionare din punct devedere al securităţii şi sănătăţii în muncă

8

Deficienţe tehnice

• Folosirea echipamentelor de muncă necorespunzătoare

• Lipsa amenajărilor şi dotărilor locului de muncă

• Neasigurarea măsurilor de protecţie a lucrătorilor

• Executarea unor lucrărilor fără pregătirea şi instruireacorespunzătoare şi fără asigurarea supravegheriiacestora de către persoane competente

• Folosirea acestor persoane la operaţii pentru care nu auavizul şi calificările necesare (lucrări de electricitate,toaletare arbori, lucru la înălţime etc)

9

Deficienţe igienico - sanitare

• Neefectuarea examenului medical la angajare şi a controlului medical periodic

10

Control!!!

În perioada 16 septembrie- 10 octombrie 2019, se vororganiza acţiuni de control, învederea verificării modului încare au fost implementaterecomandările.

11

Definiția ACCIDENTULUI

Întâmplare neprevăzută care poate provoca o

avarie, rănirea sau moartea cuiva!!!

Eveniment fortuit, imprevizibil, care întrerupe

mersul normal al lucrurilor (provocând avarii,

răniri, mutilări sau chiar moartea)!!!

12

13

Activitatea de prevenire şi protecţieEste realizată o evaluare a riscurilor pentru sănătatea şi securitatea în muncă,

inclusiv pentru grupurile sensibile la riscuri specifice.

Este întocmit un plan de prevenire şi protecţie compus din măsuri tehnice,

sanitare, organizatorice şi altă natură, bazat pe evaluarea riscurilor.

Este organizată activitatea de prevenire şi protecţie la nivelul unităţii prin lucrători

desemnaţi, serviciu SSM, servicii externe

Serviciul intern de prevenire şi protecţie este format din lucrători desemnaţi cu

nivel mediu şi/sau superior

Conducătorul serviciului de prevenire şi protecţie are pregătirea în domeniul

securităţii şi sănătăţii în muncă corespunzătoare nivelului superior

Lucrătorii desemnaţi pentru a se ocupa de activităţile de prevenire şi protecţie sunt

nominalizaţi prin decizie a angajatorului

Angajatorul a consemnat în Fişa postului pentru lucrătorii desemnaţi activităţile de

prevenire şi protecţie pe care lucrătorul are capacitatea, timpul necesar şi mijloacele

adecvate să le efectueze.

Angajatorul a consemnat în regulamentul intern sau regulamentul de organizare şi

funcţionare activităţile de prevenire şi protecţie pentru efectuarea cărora serviciul intern de

prevenire şi protecţie are capacitate şi mijloace adecvate

14

Activitatea de instruire

Instruirea lucrătorilor este suficientă şi adecvată şi este transmisă sub

formă de informaţii şi instrucţiuni specifice locului de muncă la angajare, la

schimbarea locului de muncă sau la transfer, la introducerea unui nou echipament

de muncă sau la modificarea celui existent, la introducerea oricărei noi tehnologii

sau proceduri de lucru, la executarea unor lucrări speciale, periodică şi ori de câte

ori este necesar.

În fişa de instruire individuală (tipul indicat în anexa la NM de aplicare a

Legii 319/2006) este consemnat rezultatul instruirii, cu indicarea materialul

predat, a duratei şi a datei instruirii

Fişa de instruire individuală este însoţită de o copie a fişei de aptitudine,

completată de medicul de medicina muncii, şi este păstrată de conducătorul

locului de muncă

Durata instruirii introductiv-generală este stabilită prin instrucţiuni

proprii, conform planului de instruire. Rezultatul verificării este consemnat în fişa

de instruire.

15

Activitatea de instruire

Instruirea la locul de muncă este efectuată pentru toţi lucrătorii, inclusiv

la schimbarea locului de muncă.

Durata instruirii la locul de muncă este stabilită prin instrucţiuni proprii şi

conform planului de instruire

Intervalul între două instruiri periodice este de cel mult 6 luni pentru

lucrători şi 12 luni pentru personalul tehnico-administrativ

Instruirea periodică se face suplimentar în cazul în care: lucrătorul a lipsit

peste 30 zile lucrătoare, au apărut modificări ale reglementărilor, a fost victima

unor accidente de muncă, au fost introduse echipamente noi sau au fost

modificate, au fost introduse tehnologii noi sau modificate cele existente etc.

Durata instruirii periodice suplimentare este stabilită prin instrucţiuni

interne şi conform planului de instruire

16

Comitetul de SSMÎn unităţile cu peste 50 lucrători este constituit CSSM conform prevederilor

din reglementările în vigoare.

Membrii CSSM sunt nominalizaţi prin decizie scrisă a preşedintelui, iar

componenţa comitetului este adusă la cunoştinţa tuturor lucrătorilor

Reprezentanţii lucrătorilor cu răspunderi specifice în domeniul securităţii şi

sănătăţii în muncă îndeplinesc cerinţele minime de pregătire corespunzătoare cel

puţin nivelului de bază.

Este întocmit Regulament de funcţionare propriu pentru CSSM şi

activitatea acestuia se desfăşoară în baza regulamentului respectiv.

Ordinea de zi a întrunirilor este transmisă la ITM cu 5 zile înainte de

desfăşurarea acesteia, iar procesului-verbal încheiat şi raportul anual al

angajatorului la 10 zile de la desfăşurarea întrunirii

Există Raportul anual scris al angajatorului privind starea de securitate şi

sănătate, care să cuprindă acţiunile întreprinse, eficienţa acestora, propunerile pentru

planul de prevenire şi protecţie.

17

Locuri de muncă

Căile de acces ce conduc spre ieşirile de urgenţă şi ieşirile propriu-zise

sunt păstrate în permanentă libere

Instalaţiile electrice sunt proiectate şi construite astfel încât să nu prezinte

un pericol de incendiu sau explozie, iar lucrătorii sunt protejaţi în mod adecvat

împotriva riscului de accidentare prin atingere directă şi/sau atingere indirectă.

Sunt luate măsuri pentru a se asigura suficient aer proaspăt la locurile de

muncă în spaţiile închise, avându-se în vedere metodele de lucru utilizate şi

cerinţele fizice impuse lucrătorilor. În cazul utilizării unui sistem de ventilaţie

forţată, acesta este menţinut în stare de funcţionare

Locurile de muncă sunt suficient iluminate natural şi sunt prevăzute cu un

iluminat artificial adecvat pentru sănătatea şi securitatea lucrătorilor.

18

Locuri de muncăDacă locurile de muncă includ zone periculoase în care, dată fiind natura

activităţii, există riscul căderii lucrătorului sau a unor obiecte, aceste zone sunt

prevăzute, în măsura în care este posibil, cu dispozitive care să evite pătrunderea

lucrătorilor neautorizaţi în aceste zone. Sunt luate măsurile corespunzătoare pentru a

proteja lucrătorii care sunt autorizaţi să pătrundă în zonele periculoase. Zonele

periculoase sunt marcate clar

Încăperile de lucru au o suprafaţă, o înălţime şi un volum de aer suficiente

care să permită lucrătorilor să îşi îndeplinească sarcinile de muncă fără riscuri

Lucrătorii dispun de locuri speciale, dotate cu un număr suficient de WC-

uri şi de chiuvete în apropierea posturilor de lucru, a încăperilor de odihnă, a

vestiarelor şi a sălilor de duşuri sau chiuvete.

Locurile de muncă sunt dotate cu echipamente de prim ajutor, iar

echipamentele sunt marcate corespunzător şi sunt uşor accesibile.

Angajatorul a numit prin decizie o persoană cu atribuţii concrete care să

supravegheze lucrătorii ce lucrează în condiţii de izolare

19

Echipamente de muncăSunt luate măsurile necesare pentru ca echipamentul de muncă pus la dispoziţia

lucrătorilor din întreprindere şi/sau unităţi să corespundă lucrului prestat ori să fie

adaptat acestui scop şi să poată fi utilizat de către lucrători, fără a pune în pericol

securitatea sau sănătatea lor.

Angajatorul a luat măsurile necesare pentru ca lucrătorii să dispună de informaţii

adecvate şi, dacă este cazul, de fişe de lucru referitoare la echipamentele de muncă

utilizate la locul de muncă

Sistemele de comandă ale unui echipament de muncă care afectează securitatea,

sunt vizibile, uşor de identificat şi, dacă este necesar, marcate corespunzător.

Echipamentele de muncă la care elementele mobile prezintă riscuri de producere

de accidente prin contactul mecanic sunt prevăzute cu protectori şi dispozitive de

protecţie care să împiedice accesul în zonele periculoase sau să oprească mişcarea

elementelor periculoase înainte de pătrunderea în zonele periculoase.

Este respectat şi ţinut la zi programul de întreţinere al echipamentelor de muncă,

în cazul în care acestea deţin un astfel de program.

Fiecare echipament de muncă este prevăzut cu un sistem de comandă care să

permită oprirea completă a acestuia în condiţii de securitate.

20

Echipamente de muncăEchipamentul de muncă este prevăzut cu un dispozitiv de oprire de

urgenţă dacă este necesar şi în funcţie de pericolele pe care le prezintă

echipamentul de muncă şi de timpii normali de oprire.

Zonele şi punctele de muncă sau cele de întreţinere ale unui echipament de

muncă sunt iluminate corespunzător, în funcţie de lucrările realizate.

Conducerea echipamentelor de muncă autopropulsate este rezervată numai

lucrătorilor care au fost instruiţi adecvat pentru conducerea sigură a acestora.

Dispozitivele de prindere pentru ridicarea sarcinilor sunt alese în funcţie de

sarcinile care se manipulează, distanţele între punctele de prindere ale acestora,

dispozitivele de prindere şi condiţiile atmosferice, ţinându-se seama de modul şi

de configuraţia de legare. Ansamblurile dispozitivelor de prindere pentru ridicarea

sarcinilor trebuie să fie marcate vizibil pentru a permite utilizatorului să cunoască

caracteristicile, atunci când ele nu sunt demontate după utilizare.

21

Echipamente electrice

La instalaţiile şi echipamentele de muncă electrice, pentru protecţia împotriva

electrocutării prin atingere directă sunt aplicate măsuri tehnice, completate cu măsuri

organizatorice.

La instalaţiile, utilajele, echipamentele şi aparatele care utilizează energie

electrică intervenţiile sunt permise numai în baza unor forme de lucru.

Protecţia împotriva electrocutării prin atingere indirectă la instalaţiile şi

echipamentele de muncă electrice se realizează numai prin măsuri şi mijloace de

protecţie tehnice, alcătuite dintr-o măsură de protecţie principală, care să asigure

protecţia în orice condiţii, şi o măsură de protecţie suplimentară, care să asigure

protecţia în cazul deteriorării protecţiei principale, astfel încât cele două măsuri de

protecţie alese să nu se anuleze una pe cealaltă.

Mijloacele şi echipamentele electrice de protecţie sunt verificate, în conformitate

cu prevederile reglementărilor şi regulilor tehnice aplicabile, înainte de utilizare, la

punerea în funcţiune, după reparaţii sau modificări şi apoi periodic (în exploatare).

22

Echipamente electrice

Instalaţiile sau echipamentele de muncă electrice sunt exploatate, întreţinute,

reglate, reparate şi puse sub tensiune numai de către personal calificat în meseria

de electrician autorizat din punctul de vedere al securităţii muncii.

Autorizarea personalului pentru lucrul la instalaţiile tehnice electrice în

activităţile de exploatare, întreţinere şi reparaţii este realizat, conform

regulamentului pentru autorizarea electricienilor din punctul de vedere al

securităţii muncii, pe bază de examen medical, psihologic şi test de verificare a

cunoştinţelor profesionale, de securitate şi sănătate în muncă şi de acordare a

primului ajutor.

23

PersonalEchipamentul individual de protecţie este distribuit gratuit de către angajator şi

este asigurată buna sa funcţionare şi o stare de igienă satisfăcătoare prin

intermediul întreţinerii, reparării şi înlocuirilor necesare.

Angajatorul a luat măsurile tehnico-organizatorice necesare sau a asigurat

utilizarea mijloace corespunzătoare, în special echipamente mecanice, pentru a

evita necesitatea manipulării manuale a maselor de către lucrători.

În cazurile în care nu se poate evita necesitatea manipulării manuale a maselor

de către lucrători, angajatorul a luat măsurile organizatorice corespunzătoare,

pentru a se utiliza mijloace adecvate sau pentru a furniza lucrătorilor aceste

mijloace, astfel încât să se reducă riscul pe care îl implică manipularea manuală a

maselor.

În toate cazurile în care manipularea manuală a maselor de către lucrator nu

poate fi evitată, angajatorul a organizat posturile de lucru astfel încât manipularea

să fie cât mai sigură şi cu risc cât mai mic posibil pentru sănătate

Angajatorul a stabilit prin fişele posturilor atribuţiile şi răspunderile ce le revin

în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, corespunzător funcţiilor exercitate

24

PersonalAtunci când riscurile nu sunt evitate sau reduse suficient prin mijloace

tehnice de protecţie colectivă ori prin măsuri, metode sau procedee de

organizare a muncii, angajatorul a prevăzut o semnalizare de securitate şi/sau

de sănătate la locul de muncă şi a verificat existenţa acesteia

Sunt elaborate instrucţiuni proprii pentru completarea şi/sau aplicarea

reglementărilor de securitate şi sănătate în muncă, ţinând seama de

particularităţile activităţilor şi ale locurilor de muncă aflate în responsabilitatea

lor

S-au întreprins măsurile necesare pentru autorizarea exercitării meseriilor şi

profesiilor prevăzute în legislaţia specifică

Se acordă în mod obligatoriu şi gratuit materiale igienico-sanitare pentru

locurile de muncă şi lucrătorii stabiliţi prin contractul colectiv sau individual de

muncă

Acte normative de bază

• Legea nr. 53/2003 (Codul muncii), republicată;• Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;• Normele Metodologice de aplicare a HG 1425/2006;• HG nr. 1048/2006, privind cerinţele minime de securitate şi

sănătate pentru utilizarea de către lucrători a echipamentelorindividuale de protecţie la locul de muncă;

• H.G. nr. 1146/2006 privind cerinţele minime de securitate şisănătate pentru utilizarea în munca de către lucrători aechipamentelor de munca; o H.G. nr.1.091/2006 privind cerinţeleminime de securitate şi sănătate pentru locul de munca;

• HG 355/2007 privind supravegherea stării de sănătate a lucrătorilorcu modificările aduse de HG 37/2008.

• Alte acte normative în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncăaplicabile locului de muncă vizitat

25

Vă mulțumesc pentru atenție!!!

Nicu Hoduț

Insp. Șef Adj SSM

26