UNIVERSITATEA TEHNICǍ « GHEORGHE ASACHI » IASIFACULTATEA DE CONSTRUCŢII

SECŢIA INSTALAŢII

PROIECTINSTALAŢII SANITAREINSTALAŢII SANITARE

2007-2008

TEMA PROIECTULUI

Sa se realizeze proiectul de instalatie tehnico-sanitara pentru o vila cu regim de

inaltime S+P+1.

Cladirea este amplasata in localitatea VASLUI.

Cladirea are structura de rezistenta din cadre lamelare. Acoperisul este tip terasa

necirculabila. Terenul de fundare este de tip macroporic.

In cadrul proiectului se va realiza proiectarea urmatoarelor instalatii:

- instalatia de apa rece

- instalatia de apa calda

- instalatia de preparare a apei calde

- instalatia de canalizare a apelor menajere si meteorice

A. Documentatie tehnica scrisa:

- memoriu tehnico-justificativ

- breviar si note de calcul

B. Peise desenate:

- planuri functionale pentru toate nivelurile Sc 1:50 (subsol, parter, etaj)

- scheme izometrice de calcul instalatie de alimentare cu apa rece, apa calda si

canalizare;

Instalatii interioare de alimentare cu apa rece si calda:

Necesarurile specifice de apa rece si calda pentru consum menjer, exprimate in l/om-zi, sunt normate in STAS 1478-84. Durata efectiva a perioadei de consum, in ore, se stabileste pentru fiecare caz in parte, in functie de regimul de functionare a instalatiilor de apa din cladirea respectiva.

Pentru a realiza dimensionarea instalatiilor este necesar sa cunoastem debitul specific de calcul al unei armaturi(punct de consum), presiunea nominala de utilizare si echivalentul de debit, definit ca raportul intre debitul specific al armaturii respective si un debit specific qsu=0.20l/s, ales conventional ca unitate de masura.

Debitele de calcul pentru conductele de distributie a apei reci si calde pentru scopuri menajere se determina cu relatia:

qc - debitul de calcul in l/sE - suma echivalentilor punctelor de consum alimentate de conducta respectivaa - coeficient determinat in functie de regimul de functionare a apei in reteaua de

distributie (a=0,15) b - coeficient determinat in functie de felul apei (rece sau calda), (b=1)c - coeficient determinat in functie de felul cladirii, (c=1) La instalatiile in care sarcina hidrodinamica necesara rezulta ca urmare a dimensionarii

conductelor se au in vedere vitezele economice si vitezele maxime admise ale apei in conducte.Presiunea maxima admisa pentru o zona de presiune de 6 bari, atat pentru apa rece cat

si pentru apa calda, cu exceptia instalatiilor de incendiu separate.Calculul conductelor de distributie a apei reci si calde se calculeaza cu ajutorul

monogramelor. Pentru realizarea conductelor pentru apa rece se vor folosi conducte din PVC. Calculul pierderilor de sarcina locale se efectueaza cu monograme pe care sunt notate

si valorile coeficientilor de pierderi de sarcina locale, pentru principalele tipuri de rezistente locale.

Considerand ca planul de referinta unic admis trece prin axa conductei de racord a instalatiei interioare la reteaua exterioara si scriind relatia energiilor intre punctul de alimentare cu apa a instalatiei si punctul de consum cel mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din intreaga instalatie, rezulta sarcina hidrodinamica necesara pentru alimentarea cu apa a instalatiei din interiorul cladirii:

[mH2O]

-sarcina hidrodinamica necesara (inaltimea de presiune necesara)

- inaltimea geodezica a punctului de consum

- inaltimea de presiune normala de utilizare a apei la punctul de consum

- suma pierderilor totale de sarcina (liniare si locale) pe traseul cuprins intre punctul 1 de consum si punctul 2.Calculul instalatiilor este centralizat in tabelele urmatoare:

Proiectarea instalatiei interioare de colectare a apelor menajere si aapelor meteorice:

Debitele specifice de ape uzate menajere, respectiv cantitatile de ape evacuate de la anumite puncte de utilizare in unitatea de timp variaza in functie de tipul obiectului sanitar sunt date in STAS 1795-86.

Echivalentul de debit pentru scurgere, Es, se defineste ca raportul intre debitul specific de scurgere qs si un debit specific qsu=0.33l/s ales conventional ca unitate de masura:

Pentru conductele ce colecteaza mai multe obiecte sanitare debitul de calcul se calculeaza cu relatia:

qc=qs+qsmax

qs - debitul corespunzator valorii sumei echivalentilor Es a obiectelor sanitare si a punctelor de consum, debit ce se scurge in reteaua de canalizare considerata in l/s;

qsmax – debitul specific de scurgere cu valoarea cea mai mare care se scurge in reteaua de canalizare considerata in l/s;

Pentru cladiri de locuinte.

a - coeficient determinat in functie de regimul de furnizarea al apei, (a=0.33)c – coeficient determinat in functie de tipul cladirii, (c=0.4)Conductele de legatura la obiectele sanitare la coloane. Diametrele conductelor

orizontale de legatura a obiectelor sanitare la coloane rezulta din conditii functionale si constructive si sunt mentionate in STAS 1795.

Conditia hidraulica consta in verificarea vitezei reale vr de scurgere a apei cu nivel liber prin conducta orizontala de diametru preliminar ales care trebuie sa fie mai mare sau cel putin egala cu viteza minima vmin de autocuratire si mai mica sau cel mult egala cu viteza maxima admisa vmax .

Viteza minima de autocuratire este de 0,7m/s.Viteza maxima admisa este de 4m/s.Calculul hidraulic de verificare a vitezei reale v, se efectueaza cunoscand debitul de

calcul qc, gradul de umplere u si panta de montaj aconductei.Gradul de umplere u :

Gradul de umplere maxim admis, in functie de diamtrul conductei orizontale de canalizare si de natura apei uzate, este indicat in STAS 1795-86

Pantele de montaj ale conductelor sunt necesare penru asiguratea regimului de scurgere cu nivel liber.

Conducte de ventilare vor fi montate pentru ambele coloane datorita regimului de inaltime al cladirii. Coloana de ventilare se va realiza cu un diametrul mai mic decat cea de canalizare da nu mai mic de 50mm.

Se vor realiza si coloanele de colectare a apelor meteorice provenite din topirea zapezii si ploi.

Reteaua este compusa din:- receptor ape meteorice, care colecteaza apa de pe o anumita suprafata;- coloane;- conducte orizontale de legatura facand legatura la caminul de canalizare;Conductele se vor realiza din PVC.Se vor prevedea piese de curatire pe coloane, iar din 4 in 4 nivele se vor monta devieri

pentru a atenua viteza apei. Inainte si dupa devieri de vor monta obligatoriu piese de curatire.Debitul de calcul al apei meteorice din instalatiile interioare de canalizare este egal cu

debitul de apa colectat de pe suprafetele acoperisului. Debitul de calcul al apei meteorice qc se calculeaza cu relatia:

i - este intensitatea de calcul a ploii, in l/sha; - coeficientul de colectare a apei meteorice de pe suprafata respectiva, ale carei valori

sunt date in STAS 1795;Scj – suprafata de calcul, in m2;Intensitatea ploii se extrage din nomograme functie de durata ploii si frecventa ploii.Durata de calcul a ploii t, se stabileste prin apreciere si de verifica prin calcul-dupa

alegerea diametrelor conductelor-cu relatia:

[min]

tcs - timpul de adunare a apei de pe suprafata receptoarelor si timpul de curgere prin coloanele instalatiei pana la canalizarea pluviala;

l – lungimea cea mai mare pe care o parcurge apa de ploaie in conductele orizontale de canalizare pana la sectiunea de control;

v – viteza de curgere apei in conductele orizontale de canalizare.Numarul receptoarelor n este dat de relatia:

Diametrul coloanei de canalizare a apei meteorice la care se racordeaza colectorul, se alege in functie de inaltimea coloanei, astfel incat debitul de calcul qc sa nu depaseasca debitul maxim admisibil.

Pantele normale si minime ale conductelor orizontale de canalizare a apelor meteorice sunt date in STAS 1795.

Dupa alegerea diametrului preliminar si a pantei se va verifiva conditia care daca nu este indeplinita se alege un diametru mai mare.

Dimensionarea conductelor se face tabelar.

Bibliografie:1) STAS 14782) STAS 17953) STAS 1504, 185-semne conventionale4) NORMATIV I95) Instalatii sanitare si de gaze- St. Vintila