Upload
gordon-florin
View
469
Download
18
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Prezentare ppt. Ec Europeana. econ.ubb
Citation preview
Instituţiile Uniunii
Europene
Uniunea Europeană – caracter
profund original
nu reprezintă o
federaţie
nu este un stat guvernat de
o structură convenţională
nu constituie o organizaţie
interguvernamentală
este, deci, o
creaţie “sui
generis”
alcătuită din state suverane şi independente
transferă anumite competenţe
la un nivel supranaţional
îşi exercită suveranitatea în
comun – poziţie consolidată pe
plan internaţional (în raport cu
cea individual obţinută)
Sistemul decizional – asociază o serie de instituţii
“triunghiul
instituţional”
Consiliul Uniunii
Europene
Comisia
europeană
Parlamentul
European
defineşte diversele
politici ale UE
adoptă actele legislative
aplicabile în UE
reprezintă statele
membre
reprezintă cetăţenii
europeni
apără interesele
Uniunii
Instituţii principale: Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene, Consiliul European,
Comisia Europeană, Curtea de Justiţie a UE, Curtea de Conturi, Banca Centrală Europeană
Organisme cu rol consultativ: Comitetul Economic şi Social, Comitetul Regiunilor
Instituţii cu rol în finanţarea şi coordonarea politicilor macroeconomice: Banca Europeană
de Investiţii, Banca Centrală Europeană
1. Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştri, Consiliul)
- reprezintă instituţia ce reuneşte la nivel ministerial fiecare stat membru
- se reuneşte în diverse formaţii (la Bruxelles ori Luxembourg), în funcţie de
domeniile vizate (Agricultură, Finanţe, etc.)
- exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară
- are competenţe legislative, executive şi bugetare, privind cei trei piloni
(Comunităţile europene, Politica externă şi de securitate comună, Cooperarea în
materie de justiţie şi afaceri interne)
- Consiliul este format din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat
membru al Uniunii (membrii – miniştri din diferite domenii)
Atribuţii principale:
- adoptarea legislaţiei comunitare (directive, regulamente sau legi)
- în anumite domenii comunitare (primul pilon), Consiliul legiferează în comun cu
Parlamentul European (procedura de co-decizie)
- coordonează politicile economice generale ale statelor membre
- dispune şi de putere executivă, însă o deleagă în general Comisiei
- încheie acorduri internaţionale în numele Comunităţii
- ia deciziile necesare definirii şi punerii în practică a PESC, în concordanţă cu
orientările generale trasate de Consiliul European
- în domeniul Cooperării în materie de justiţie şi afaceri interne, adoptă măsuri şi
asigură coordonarea între acţiunile statelor membre
Modalităţi de luare a deciziilor:
- majoritatea simplă: decizii de procedură, regulament interior, organizarea
Secretariatului general
- majoritate calificată: decizii privind piaţa internă, coordonarea politicilor
economice, a celor monetare, educaţia, sănătatea, mediul, cercetarea, etc.
- unanimitate: deciziile privind PESC, Cooperarea în materie de justiţie şi afaceri
interne, revizuirea tratatelor, extinderi ale Uniunii, etc.
Servicii/organisme: Secretariatul general, Comitetul Reprezentanţilor Permanenţi
(COREPER); Organe auxiliare: Comitetul special agricol, Comitetul monetar,
Comitetul economic şi social, Comitetul regiunilor, etc.
2. Consiliul European
- reuneşte şefii de stat şi de guverne ai statelor membre, la care se adaugă
preşedintele Comisiei Europene (asistenţă: miniştrii de afaceri externe, comisari
europeni)
- veritabil centru de decizie politică (Consiliul European dă impulsurile necesare
dezvoltării Uniunii şi defineşte orientările politice generale ale acesteia)
- creat în 1974 la iniţiativa preşedintelui francez Valery Giscard d’Estaing şi a
cancelarului german Helmut Schmidt
- modificare statut: Forum discuţii – instituţie de sine stătătoare a UE (Tratatul de la
Lisabona)
- alegere preşedinte: cu majoritate calificată, pe o perioadă de 2 ani şi jumătate
- prezidat de şeful de stat sau de guvern reprezentând ţara care deţine preşedinţia
Consiliului UE
- are doar rol formal în procesul legislativ
- competent în orice chestiune privitoare la cei 3 piloni ai Uniunii, însă deciziile sunt
luate la nivelul celorlalte instituţii comunitare
3. Comisia Europeană
- organ independent de statele membre/promovează interesul general al Uniunii
- sediul la Bruxelles – Comisie executivă (colegiul comisarilor), Comisie administrativă
(funcţionari publici)
- Comisia executivă – 27 de comisari (un comisar pentru fiecare stat membru)
- Preşedinte – desemnat de Consiliul Uniunii Europene, cu aprobarea Parlamentului
- independenţa comisarilor
Funcţii:
- administrare şi implementare politici UE/propunere de legislaţie Consiliului şi
Parlamentului
- urmărirea aplicării legislaţiei comunitare (coordonare – Curtea de Justiţie)/gardian al
tratatelor
- responsabilităţi financiare/implicare în procesul bugetar
- reprezentant al UE în negocierile internaţionale
- mediator/conciliază în disputele din cadrul Consiliului sau dintre Consiliu şi
Parlament
Competenţe:
- putere de iniţiativă legislativă (propuneri înaintate Consiliului şi Parlamentului) –
respectarea principiului subsidirităţii
- competenţe executive: organul de execuţie al politicilor şi actelor adoptate de
Consiliu (domeniul concurenţei, PAC, execuţia bugetară)
- competenţe de decizie: decide în general pe baza majorităţii simple, în domeniile
sale de competenţă/ratificarea deciziilor de către Consiliu şi Parlament
4. Parlamentul European
- reprezintă popoarele statelor membre ale UE
- membrii săi sunt aleşi în mod direct
- grupuri politice (semnificative: centru-dreapta – Grupul Partidului Popular European;
centru-stânga: Grupul Socialist)
- comitete (20) – examinarea propunerilor legislative înaintate de către Comisie;
instituţii interparlamentare
Competenţe legislative: participă la adoptarea actelor comunitare alături de Consiliul
Uniunii Europene; Parlamentul se pronunţă în cadrul diferitelor proceduri: codecizie
(împreună cu Consiliul), consultare, cooperare, consimţire, rezolvare a nemulţumirilor
Competenţe bugetare: proiectul de buget, elaborat de către Consiliul Uniunii
Europene la propunerea Comisiei, este supus aprobării Parlamentului; are ultimul
cuvânt în privinţa cheltuielilor neobligatorii
Competenţe de supervizare: urmărirea activităţii executivului – Consiliul, Consiliul
European şi Comisia Europeană; este implicat în numirea şi respectiv revocarea
Comisiei (are puterea de a dizolva Comisia – moţiune de cenzură)
5. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene
- sediul în Luxembourg
- obiectiv central: „asigurarea corectitudinii interpretării şi punerii în aplicare a
Tratatelor”
- legislaţia primară şi cea secundară – surse de Drept Comunitar
- control derulat: în sensul verificării îndeplinirii obligaţiilor legale de către statele
membre (aşa cum sunt stipulate în tratate)/operarea de către instituţiile comunitare în
limitele conferite de tratate
Principii:
Efectul direct – Legea Comunitară creează drepturi cetăţenilor pe care curţile
naţionale de justiţie sunt obligate să le recunoască şi pună în aplicare
Aplicabilitatea directă – regulamentele se aplică direct în statele membre (nu sunt
implementate prin legislaţia naţională)
Întâietatea Legii Uniunii asupra legislaţiei naţionale
6. Comitetul economic şi social
- organ consultativ, format din reprezentanţi ai patronatelor, lucrătorilor şi altor grupuri
sociale interesate
- scop: implicarea grupurilor ce activează în domeniul socio-economic în dezvoltarea
Uniunii/oferirea de informaţii şi consultanţă Comisiei şi Consiliului
- ECOSOC – 6 secţiuni: acoperă UEM, coeziunea economică şi socială, piaţa unică,
producţia şi consumul, transportul, energia, infrastructura şi societatea
informaţională, ocuparea forţei de muncă, etc.
7. Comitetul regiunilor
- organ consultativ
- obiectiv: ameliorarea reprezentării regiunilor la nivelul Uniunii
- 5 domenii de competenţă: educaţie, cultură, sănătate publică, reţele trans-europene
şi coeziune socială
Instituţie Localizare Funcţie
Comisia
Europeană
Bruxelles Organ executiv al UE;
pregăteşte şi aplică deciziîle
Consiliului şi Parlamentului;
27 comisari, mandat 5 ani, ...
Instituţie Compoziţie Explicaţii
Consiliul
european
27 state – şefii de stat şi
de guverne +
Preşedintele Comisiei
Se reunesc minimum de
două ori pe an; misiune
de orientare politică
Uniunea Europeană România
Putere
legislativă
Consiliul UE (principal organ legislativ)
Parlamentul European (examinare
legislativă; putere sporită prin tratate)
Comisia Europeană (competenţe
legislative)
Parlament
Putere
executivă
Comisia Europeană (ex: execuţia
bugetară)
Consiliul UE (deleagă competenţe
Comisiei)
Preşedinte
Guvern
Putere
judecătorească
Curtea de Justiţie a UE (interpretare,
punere în aplicare legislaţie) Autoritatea
judecătorească
Remarcă: competenţe suprapuse în cadrul triunghiului
instituţional
Instituţii europene, instituţii naţionale
(comparaţie)
Funcţionarea UE – 3 principii
democratice
Egalitate
democratică Democraţie
reprezentativă
Democraţie
participativă
Tratatul de la Lisabona – confirmare a acestora
Modificări la nivelul Instituţiilor – Tratatul de la
Lisabona
Modificări operate – rolul crescut atribuit Parlamentului
European/implicare accentuată a parlamentelor naţionale/iniţiativa cetăţenească
PE – întărire putere în materie legislativă, bugetară şi privind
acordurile internaţionale
Materie
legislativă
Materie
bugetară
Acorduri
internaţionale
Extinsă la mai multe domenii
PE – putere legislativă reală, alături de Consiliu (ex:
imigraţie, cooperare judiciară şi penală, Europol, PCC,
PAC)
PE – intervine în cvasi-totalitatea dosarelor legislative
CODECIZIE PROCEDURA LEGISLATIVA ORDINARA
Consacrarea practicii cadrului financiar plurianual
Necesitatea aprobării de către Parlament
PE + Consiliu – fixează împreună toate cheltuielile (dispariţia
distincţiei cheltuieli obligatorii (ex: ajutoare directe agricole) –
cheltuieli neobligatorii)
Echilibrarea rolului celor 2 instituţii în aprobarea Bugetului UE
Aviz conform asupra tuturor acordurilor din partea PE
Temă/teme de studiu (Apropierea instituţiilor UE de cetăţean – Cum?; Simulare –
procedura de codecizie (alternativă: De la idee la lege europeană))
Apropierea Instituţiilor europene de cetăţean – Cum?
- Problematică: îndepărtarea Instituţiilor UE de cetăţeni/deficitul de legitimitate
democratică al UE – critici curente adresate construcţiei europene
Identificare demersuri realizate:
- cetăţenia europeană – Maastricht
- dreptul de vot şi eligibilitatea resortisanţilor UE într-un stat membru ce nu
este statul lor de origine (alegeri municipale şi europene) – Maastricht
- instituirea mediatorului european – Maastricht (analiza plângerilor cetăţenilor)
- adoptarea Cartei drepturilor fundamentale (decembrie 2000) – mijloc de
afirmare şi protecţie a drepturilor fundamentale ale cetăţenilor
- modificări ale modului de alegere în PE (ex: Franţa – legea din 11 aprilie
2003: 8 circumscripţii interregionale înlocuiesc circumscripţia naţională –
reprezentativitate)
Noi propuneri – din partea studenţilor
Simulare – procedura de codecizie
- studenţii vor analiza mecanismul procedurii
- pe grupuri (fiecare având un anumit rol), vor enunţa şi motiva posibile
reacţii ale agenţilor implicaţi (Comisie, Parlament, grupuri de lobby, forţe
sociale, parlamente naţionale, etc.)
Propunere a
Comisiei
Aviz Parlament
(primă lectură)
Consiliul aprobă
amendamentele
PE/absenţă
amendamente
Poziţie comună
Consiliu
Informarea
Comisiei şi
Consiliului
Act adoptat
de Consiliu
Parlament european
(a doua lectură)
Amendamente
Avizul
Comisiei
Consiliu
Aprobă poziţia
comună
Nu se pronunţă
Respinge
Aprobă
amendamentele
Nu aprobă
amendamentele
Comitet de
conciliere
Nu aprobă
proiect
comun
Aprobă
proiect
comun
Act
adoptat de
Consiliu
Act
neadoptat
Act
adoptat de
Consiliu
Act
neadoptat
Act adoptat
de Consiliu şi
aprobat de
Parlament
Act
neadoptat
(absenţa
aprobării)
Simulare – lege europeană
Consiliul european – fixare orientări politice generale
Respectând aceste orientări, Comisia propune texte legislative
Parlamentul îşi dă avizul/codecide
Consiliul redactează modificările – singur sau cu PE
Consultare – Comitetul economic şi social, Comitetul regiunilor
Consiliul decide adoptarea legii/intrare în vigoare
Comisia veghează la buna sa execuţie
4. Posibile teme de reflecţie – tema instituţiilor UE
Piste pedagogice:
- Rolul Instituţiilor în cadrul Uniunii Europene
- Clasare şi caracterizare după natura lor: Instituţii politice, financiare, judiciare
- Imaginarea unor instituţii actualmente inexistente – rol?/compoziţie?
- Explicarea legăturii între funcţia instituţiei şi componenţa sa
- Cercetare – modul de selecţie al membrilor instituţiilor europene
- Cercetare – Identificare de legi europene (cu un accent aparte asupra
istoricului lor)
- Explicaţie – procesul prin care o lege europeană este aplicată în statele
membre
- Prezentare – articularea procesului legislativ european cu procesul legislativ
naţional
5. Bibliografie utilă
1. Luţaş, Mihaela, Câlea, Sorin, Economie europeană, Imprimeria Ardealul, Cluj-
Napoca, 2005
2. Bârsan, Maria, Integrarea economică europeană, Ed. Carpatica, Cluj-Napoca,
1995
3. Barthe, Marie-Annick, Economie de l’Union européenne, Ed. Economica,
Paris, 2006
4. Dévoluy, Michel, Les politiques économiques européennes – enjeux et défis,
Ed. Dunod, Paris, 2004
5. Dobrescu, Emilian, Integrarea economică, Ed. All Beck, Bucureşti, 2001
6. Ignat, Ion, Uniunea Europeană de la Piaţa Comună la moneda unică, Ed.
Economică, Bucureşti, 2002
7. Krugman, Paul, Obstfeld, Maurice, International Economics, Theory and
Policy, Third Edition, Harper Collins College Publishers, 1994
8. Miron, Dumitru (coord.), Economia Uniunii Europene, Ed. Luceafărul,
Bucureşti, 2000
9. Yvars, Bernard, Economie de l’Union européenne, Ed. Dunod, Paris, 2001
www.econ.ubbcluj.ro/mihaela.lutas
www.euractiv.ro
www.europa.eu
www.ena.lu
www.eurunion.org
www.welcomeurope.com