-
Anul Iii C íu j , 20 M a i u n. 1905 Nr. 20.
A B O N A M E N T U L :
ft m 3 COR. 2Û F I L .
1 1 7 , „ 1 „ 6 û ..
, V i , , - 90 ..
ÎN S T R E I N Ä T A T E :
rc r,N o rRr,M:i .
N u m e r ; s i n c u r , l t : c; v e n u
in C t u i c i ! 5 M i e n î r - 1 r ' . i I ţ e
i c L I r I c i ; O f i i ' - r
1 N S E R Ţ I U N I L E se plătesc după mărimea locului ce
ocupă; fiecare cm. M costă o-dată 10 fii., de 2 ori 8 fii., de 3 şi
mai multe
ori 6 fileri.
, , 1* K V A Ş I - I . " Mi. KOL 0151'AR
J Ó K A I - U T C Z A 6 .
Redactor ; osp.: Dr. I U L I U F L O R I A N A p a r e in i î e
c a r e S â m b ă t ă Proprietar-edi tor : D r . E . D À 1 A N
U
Ţinta „Ásociaíiunii." Dl Dr. A m o s F râncu , advoca t în
C l u j , directorul despăr ţământu lu i C lu j al »Asoc ia t
iune i« , dupa c u m a m mai spus — a întocmit un foarte bun şi
larg plan de lucrare pentru aces t aşe -zămen t cultural . »Planul«
s'a publicat a c u m in broşură, ca cel dintâiu n u m ë r din «Bibl
ioteca despăr ţementu lu i« sub titlul: C e se facem?
Ne face plăcere a reproduce aici in t roducerea dată acestui
plan de lucrare, pe care îl r e c o m a n d ă m atenţiunii tuturor,
celor ce au bunăvo in ţ ă pentru problemele noastre culturale.
Eată in t roducerea : «Sfânta noastră credinţă ne îndreaptă
spre
lumină şi adevùr.
Aci trebue să tindă din răsputeri poporul
românesc, dacă vrea se-şi îndeplinească rostul
în această lume.
Iconostasul privit din tinda femeilor.
Prin soarte pus la graniţele răsăritene ale
lumii civilisate, el are chemarea de a învăţa
tot ce-i vine bun şi înălţător delà apus şi a-l
împărtăşi altora în răsărit.
Vorbind o limbă de o du/ceaţă fără pă-
reche, înţeleasă aproape pretutindenea în orien
tul Europei, Românul are înclinări puternice pen
tru poezie, artă şi ştiinţă. întrunind elemente
trainice pentru a desvolta agricultura, industria
şi comerciul, el a rămas cioban, venă tor dar
mai ales soldat neîntrecut. Pëtruns de puternice
sentimente de drept, etice şi religioase, înzestrat
cu un spirit fin de observaţie şi reproducere,
el este căutat ca prietin, temut ca duşman,
oţelit prin vremuri şi hotărît la fapte. îndârjit
pentru bunul, obiceiul şi graiul seu, legea, tra
diţia şi libertatea sa, dar respectuos pentru toate
la alte popoare, Românul vrea să primească şi
poate să poarte luminile ştiinţii şi învăţăturile
adevèrului.
Pentru a desăvârşi lucrarea poporului nos
tru în acest înţeles, înaintaşii noştri încălziţi de
focul iubirii sfinte de neam au întemeiat:
Asociaţiunea pentru literatura română şi cultura poporului
român.
Acest aşezământ măreţ biserică ne este
nouă, care ne vesteşte luminarea prin carte şt
noastre întru înveţâtură şi ridicarea bunä->tir. fericirea
vremelnică
Acest aşezământ cu d-agoste ne cuprinde I în braţele sale pe
toţi Rumâni'' din această I
B i s e r i c a i s t o r i c ă din F e l e a c (privire di
nspre mează zi)
patrie străveche şi un braţ al lui se întinde
şi peste ţinutul Clujului unde când chrisovul
tace, peatra face mărturie despre mărirea nu
melui românesc în trecut.
Trecutul e al istoriei. Şi ori cât ne-ar
pune pe griji starea de faţă a elementului no-
lor din alte părţi, viitorul şi-aici zace în manile
noastre, dacă ne vom pètrunde de ţinta la care
trebue sê ajungem'
éPe ürme istorice. Domnul profesor N. lorga, cel mai mare
istoriograf al Românilor în timpul acesta, ne-a făcut deosebita
onoare, de a trimite pentru modesta noastră foaie un articol, pe
care îi vom publica în numêrul cel mai apropiat al »Revasuiui«.
Cercetaţ i trecutul vos tru ! — n e s t r i gă ca o sentinelă
culturală, neobositul scrutător şi seri itor lorga. Ne vine tocmai
la timp acest cu vent. Acum, când toate ilusiile pentru present
ni-se umbresc ori chiar nimicesc, nu ne rëmâne alt isvor de
mângâiere, decât trecutul. Acest isvor inse ne este foarte
acoperit, ba chiar înfundat. Trebue deci së-/ cercetăm, sê-/
desfundăm,
sê ne recorim sufletele cu apele lui dătătoare de viaţă.
Cercurile româneşti din Cluj erau tocmai de idei de acestea
preocupate, când sosi în demnul şi încuragiarea frăţească a celui
ce astăzi e ca şi o veghe trează a-supra chestiunilor noastre de
viată.
O fereastră dinspre mează zi
U ş a de c ă p e t e n i e .
Despărţementul din Cluj al »Asociatlunii« deşteptat la o nouă
viaţă sub cârma nou/ui comitet tocmai de aceea a hotărît së ţină
cea dintâiu adunare a sa în Feleac, ca se deştepte simţul istoric
în oamenii noştri.
y Feleacul este în jurul Clujului un teren a-
deverat istoric. Aci — vechea biserică, de pe vremea craiului
Matieş — grăieşte, ori cui ştie se o înţeleagă, despre o viaţă
românească, bisericească culturală, care deşi apusă ne înviorează
şi azi. Eată de ce consacram acest »Revas« în cinstea
Feleacului.
Crestături. — Esposiţia »Asociatiunei«. După cum am mai
vestit, cu prilejul adunării din estan a »Asociatiunei« ce se va
ţinea în Sibiiu, se va face inaugurarea c a s e i n a ţionale, sau
cum o numesc acum — oficios — a museu-lui istoric etnografic.
Pentru zilele acelea de sărbătoare culturală se plănueşte şi o
esposiţie etnografică şi istorică în stil mai mare. Din programa ce
ni-s'a trimis së vede, că planul e foarte larg. Esposiţia ar fi
chemată së ne dee o icoană fidelă despre situaţia etnografică a
poporului nostru: situaţia geografică, viaţa comunală, casele
ţeranilor, tipul şi portul Românului, şi locuinţa lui, cu
mobiliarul, vasele şi sculele din casă. Apoi ar fi së cuprindă
industria şi toată economia ţeranului nostru, şi tot ce cade în
raionul vînatului, pescăritului, băieşi-tului. Esposiţia istorica
îmbrăţoşează istoria politică, culturală, militară; ba se prevede
şi o secţie a B i s e r i c i l o r române. Comitetul central al
»Asociatiunii« zice, că
-
Pag . 82 » P F . V A S U L « Nr. 20
va invita metropoliile ambelor bis. romane se aranjeze fie-care
pentru sine în mod independent şi în câte o sală separată o
esposiţiune specială după următoarea programă:
Secţ. X X I . Teritorul şi credincioşii bis. române. » X X I I .
Averea bisericilor. » X X I I I . Bisericile şi mănăstirile. » X X
I V . Şcoalele confesionale. » X X V . Istoria bisericilor. » X X V
I . Literatura bisericească etc. etc.
In stilul acesta se plănueşte desp. »Literatura şi ştiinţa»
Artele frumoase şi industria de artă - Societăţile culturale
(»Asociaţiunea«, alte societăţi, Băncile române....«
Acest plan - ce ne încântă, - ni-s'a trimis cu un apel, în care
se zice:
»Scopul urmărit cu aranjarea acestei esposiţiuni este: deoparte
presentarea unei icoane cât mai fidele a stărilor, activităţii şi
nizuinţelor poporului nostru, care së întărească în noi înşine
conştiinţa forţelor noastre naţionale şi totodată sê impună şi
străinilor respectul cuvenit pentru importanţa elementului nostru,
— iar de altă parte întemeiarea colecţiunilor Muzeului istoric şi
etnografic, pentru care cu o asemenea ocaziune se va putea acvira —
atât prin donaţiuni cât şi prin cumpă-;rări - un numër mai
considerabil de obiecte de interes :şi de valoare.
Fiind angajate prin urmare la această esposiţiune interese de
deosebită importanţă ale poporului nostru, »Asociatiunea« noastră
se crede în drept a cere pentru lucrarea începută întreg concursul
tuturor prietinilor culturei noastre naţionale, şi adresează în
deosebi acelor cercuri, cari au sprijinit-o şi pân'aci în
activitatea ei desinteresată, un călduros apel de a conlucra cu
toate mijloacele disponibile la asigurarea succesului exposi-ţiunii
proiectate«.
Foarte bine ! Cu toată inima îmbrăţoşem planul, şi-1 vor
îmbrăţoşa toţi prietinii culturei noastre. Ne permitem însë o
modestă întrebare: oare nu e prea scurt timpul de 3 luni pregătire
pentru o astfel de esposiţie, 3 luni din dricul verii, când oamenii
noştri sunt mai ocupaţi cu alte afaceri private ? ! Fie, ca se nu
fie prea scurt şi esposiţia së isbândească strălucit !
Asociaţ iunea la Feleac. Despărţementul C l u j al
»Asociatiunei« va ţinea
Duminecă la 21 Maiu n., adunarea sa generală în Feleac. Tot
acolo şi tot atunci vor ţinea adunarea lor şi învăţătorii noştri
din protopopiatul Clujului. Astfel Feleacul va avea mare serbătoare
în Dumineca următoare — feespre ce vonj raporta. i f ^ . %
Dăm din acest prilej raportul comitetului ">Aso- ! ciatiunei«
din Cluj , care sună astfel: j
Onorată adunare de cerc! j
Comi te tu l despărţementului Cluj al » A s o c i a -t iunii«
are cinstea de a Vë face următoarea : I
Dare de s e a m ă (Raport)
despre lucrarea severşi tă delà adunarea din 9 O c -tomvr ie n.
1904, încoace.
Comi te tu l D - V o a s t r ă s'a vëzut pus în faţa grelei
ţinte de a rëspândi lumina învăţăturii şi ] d ragos tea pentru
ştiinţă la aproape 70.000 de români , în mare parte lipsiţi de
carte şi bântuiţi de rele.
Afară de aceas ta comitetul a simţit, că are chemarea de a
îndrepta spre popor şi luminarea lui pe tinerii români ce învaţă la
şcolile înalte din C l u j .
A v â n d noi 84 Cor . 72 fii. în bani pentru a urmări aceste
scopuri ale noastre şi făcendu-se în trecut abia câ teva ne
însemnate începuturi pentru cercul nostru, comitetul a căutat së
câş t ige pentru despăr ţement ajutoarele de lipsă şi së înt o c m
e a s c ă un plan de lucrare pentru viitor.
/. Mijloace.
S'a făcut paşii de lipsă pentru ca băncile noast re së dee
ajutoare pentru luminarea poporului şi cu mul ţămire î n s e m n ă
m , că banca » E c o -n o m u l « din Clu j ne-a dat pentru
trebuinţele des păr ţementului 200 cor. şi spre împărţire de cărţi
la şcoli 72 cor. Afară de aceas ta mai mulţi prietini ai înaintării
poporului ne-au t r imis sume mai mari şi mai mici pentru scopurile
noastre, ear dl protopop Dr. E . D ă i a n u ne-a dat un şir de ch
i - J puri de părete împotr iva beţiei spre împărţire şi directorul
nostru o bibliotecă. In u rmă a m făcut J încercări , pentru-ca în
biserici së se pună discuri închise pentru scopurile
despărţementului şi până a c u m a ni s'a făgăduit din partea d-lui
protopop din C o j o c n a loan Ha ţegan .
//. Plan de lucrare.
Comite tu l a în tocmit un plan de lucrare după legile Asocia ţ
iuni i , care prin aceas ta V i - l înfăţişăm si D-voas t r e .
Lucrări in scris.
1) In urma acestui plan comitetul a stăruit pe l ângă tinerii
delà şcolile înalte së lucreze scrieri, prin care së se lă ţească
ştiinţele intre români şi spre lauda tinerimii putem să Vë ves t
im, că ni s'au înaintat douzeci de lucrări, care au fost date
spre cercetare la pricepători şi care după vrednicie vor fi şi
tipăriţi'. Numele tinerilor muncitori şi al lucrătorilor se poate
vedea în lista alăturată la aceas tă dare de seamă.
Bibi iu teca despărţămcn tu Iui.
2) Mai departe comitetul a urzit scoaterea de sub tipar a unui
şir de cărticele pentru popor sub numirea d e : ^Biblioteca
despărţementului C l u j « şi ca numërul intâiu a lăsat së se t
ipărească chiar planul de lucrare, care s'a pomenit mai sus,
pentru-ca toţi oameni i noştri de bine së vadă cum credem noi, că
s'ar putea îndrepta soartea ţeranilor şi se lucreze atât în
mijlocul poporului cât şi la mai marii noştri in acest înţeles, ear
ca al doilea numër am hotărît së iasă de sub tipar chipurile şi o
mică descriere a bisericii din Feleac, vrednică de a fi pomeni tă
.
Agenţii şi biblioteci poporale.
3) Comi te tu l nostru a căutat së afle starea agenţi i lor şi
bibliotecilor delà Feneş şi Aghi reş . Putem së vë vest im, că la
Feneş biblioteca e foarte gus ta tă şi s'a închiriat şi o casă
pentru cetit, iar noi am căutat se punem la cale d e o camda tă
agenţi i în Clu j , Feleac, Co jocna , G i l ă u şi Mărişe l ,
cumpërând pentru cele 4 din u rmă câte o bibliotecă din cărţi
potrivite, pe când Ia Cluj s'a lăsat o bibliotecă dăruită de
directorul nostru.
To toda tă vë aducem la cunoştinţă, că am cumpërat 50 de
cărticele din «Cărţ i le săteanului român« pentru ca së se împartă
între ţeranii noştri a cum în Feleac.
Exposiţiuni.
4) Comi te tu l a rugat de dl president al a-genţii Feleac së
pună la cale o mică exposi ţ ie de lucruri de m â n ă în Feleac şi
a hotărit së împăr -ţească ca premii 30 Coroane . Afară de aceas ta
noi a m stăruit în toate părţile, pentru ca ai noştri së ia parte
cât mai mare la exposi ţ ia ce se va face în vară la Sibiiu. In
legătură V ë împăr tăş im, că comitetul nostru îngrozit de numërul
neşt iutorilor de carte în acest ţinut a hotărît së premieze un
abecedar şi së facă cursuri de- iarnă pentru creştinii, cari n 'au
umblat la scoală , şi că s'a pus în conţelegere cu domnii protopopi
din ţinut pentru împărţirea banilor daţi de » E c o n o -m u ' «
pentru cărţi de şcoală .
Prelegeri pentru popor.
•» * f - * * W » a i r . ^ mai J t3HrilitT a d i w a t a a . d e
, faţă së se ţihă cât m a ; multe p r e l e g e r i la înţelesul
poporului, së se arate cutia de doftorii şi leg ă t u r i , ce a m
dăruit-o agenţii Feleac şi dorim s'o împărţ im in toate satele, şi
câ te-va m a ş i n i a g r i c o l e p o t r i v i t e . Astfel
ni-au pus în vedere u r m ă torii domni , că o së vorbească :
Dr. Elie Dă ianu , Teodor Cior tea , Vasi le Ranta , Dr. Victor
Poruţiu, Si lv iu Brânzeu şi N i -colae G o g a n .
///. Socoteli.
In legătură V ë presentăm încheierea s o c o telilor, budgetul
şi lista membrilor .
In u rma tuturor aces tora ne s imţim îndatoraţi a Vë face
următoare le propuneri :
1) adunarea de cerc së pr imească darea de s a m ă a comitetului
, încheierea socotelilor şi budgetul anua l ;
2) së aprobe planul de lucrare întocmit prin comitet şi së-1
înainteze şi din partea sa cu ru-garea cătră comitetul central şi
adunarea g e n e rală a »Asocia t iuni i« , ca së pr imească
cererile şi propunerile comitetului nostru;
3) së propună comitetului central ca së a -coarde conform §. 40
din statute 20"/,, pent iu despăr ţement ;
4) së distribuie premiile puse pentru lucruri de m â n ă şi
cărţile aduse pentru acest scop ;
5) së m u l ţ ă m e a s c ă tuturora, cari au făcut daruri
pentru despăr ţementul nostru.
Da t din şedinţa comitetului despăr ţementu lu i Clu j al
»Asocia t iun i i« , ţ inută la 14 M a i u 1905.
Dr. F r â n c u , N . C ă c i u l ă , director. notar.
B i s e r i c a d in F e l e a c . C e a ce v a a t rage şi va
pune în uimire lu
m e a în Feleac este istorica biserică a acestui i s toric sat.
Sa tu l s'a privilegiat la porunca regelui Ludov ic cel mare . C a
atare s'a ţinut de C l u j . B i serica se crede, că este a se mul
ţumi craiului de neam românesc Mat ieş . C ine a vëzut m ă n ă s
tirea călugări lor franciscani din vechea cetate a Clujului (Óvár)
, care — cap de operă — se res-taururează în forma ei originală,
mai ales m i nunatul refector al călugări lor — a c e l a nu mai
stă la îndoială, că aceiaşi maeştri i ai Iui Mat ieş au lucrat Ia
amêndoue aceste clădiri măreţe .
Biserica din Feleac în parte este ruinată; turnul şi t inda
femeilor s'a prăbuşit, şi o ticluitură slabă de lemn şi de scânduri
a înlocuit aceas ta parte.
U ş a principală, şi uşa din páretele, care des parte tinda
femeilor de naia bisericei, arată frum-seţa lucrărei în peatră ce
împodobeşte biserica. Const ruc ţ iunea este din timpul înfloririi
stilului gotic. Intre comori le bisericei se numeră icoanele
frumoase, din veacul 17 şi mai ales un evangel ia r s lavon scris
cu mâna , din veacu l al 15-lea.
Din acestea v o m arëta unele părţi mai însemnate in numërul ce!
mai apropiat. A t r a g e m însë de acum atenţ iune pricepătorilor
la aceste lucruri preţioase, cari sunt chemate a arunca lumină
asupra unor m o m e n t e din istoria noastră . In Fe leac au avut
locuinţă mai mulţi episcopi, Numele alor trei së ştie. In popor e
vie legenda, că l ângă biserică a fost locuinţa vlădicului şi a
unor călugăr i . Viitorul e chemat së facă lumină în Vlădic ia
Feleacului .
CĂRŢI DIN ORI CE PARTI M i s i u n i p o p o r a l e î n T i e
.
Nici timp nici loc n'am avut până acum së arë-tăm cum au decurs
misiunile sëvêrsite în Tic, la sfîr-şitul postului şi ca de
încheierea misiunilor în primăvara aceasta. Eată de ce reproducem
din »Unirea« următorul raport:
In 21, 22 şi 23 c. s 'au ţinut misiuni în p a -rochia T ic ,
protopopiatul Clujului , parochie care abia numeră 300 suflete şi
care din anul 1893 a fost fără preot, adminis t ra tă fiind de
preoţii din jur îndeosebi de preotul A^hireşulu i .
In 21 c. soseş te in parochie P. O . D n protopop al Clujului
Dr. E . Dă ianu , cu O n . loan M i -halca , parochul Aghireşulu i
, şi la 10 oare a. m. servesc ambii s. liturgie a lui Gr igor iu d
ia logul , după sfirşitul căreia părintele protopop vorbeşte de
început despre curăţirea sufletelor.
Tot în 21 c d . a. la 6 oare seara së serveşte din partea
părintelui E m . D . Măcelar iu , p a -roch al Tote leculu i ,
sosit după amiaz i , canonu l de mângâ i e r e cătră Preacurata
Vergură Mar ia , la finea căruia părintele protopop predică despre
scopul omului , arëtând că dreptatea lui D - z e u pretinde, ca
astfel de scop së pună oameni lor , pe cari toţi së-1 poată a
junge, şi astfel acest scop nu poate ş e f i e altul decât 1) a
cunoaş te pe Dzeu , 2) a-l l ăuda şi a-l onora şi 3) a servi lui D
z e u fericindu-se pe sine.
In 22 c. la .7 oare a. m. părintele I. Miha l ca serveşte mâneca
tu l , după care părintele protopop purcezênd din cuvintele
psalmistului » C ă fărădelegea m e a eu o cunosc şi pëcatul meu
înaintea m e a este pururea«, vorbeşte despre pëcat; ce este
pëcatul judeca t din căderea, şi pedepsirea î n g e rilor şi a
protopărinţilor noştri. D u p ă predică së începe sfânta liturgie
servită de toţi trei preoţii de faţă cu ajutoriul viitoriului preot
al Ticului A u gust in Pep , ca lector. Protop. predică, purcezând
din cuvinte le : »Aceas t a boa lă nu este spre m o a r te, ci spre
mări rea lui D u m n e z e u « , despre p o c ă inţă şi
mărturisire, schi ţând evage l ia lui L a z a r şi a s e m ă n â n
d starea lui L a z a r în mormân t cu starea sufletului ţinut în
cătuşele păcatulu i . — D u p ă predică părintele Măcelar iu face
mol i tva î na inte de mărturisire, şi toţi trei preoţii de faţă së
apucă de mărturisit, ce decurge până la ' / 2 7 oare sara, când së
serveşte din partea părintelui M ă celariu inseratul, la finea
căruia părintele protopop vorbeşte despre celea din urmă ale omulu
i purcezând din cuvintele » D u m n e z e u nu vrea m o a r tea
păcătosului ci ca së se întoarcă şi së fie v iu« .
in 23 c. la 6 oare a. m. părintele protopop şi părintele Măcelar
iu , depăr tându-se părintele M i halca în sara precedentă, cont
inuă mărturisiri le până la 8 oare, când părintele Măce la r iu ,
cons iderând t impul înaintat începe mâneca tu l , în decursul
căruia după evangel ie , b inecuvân ta ramurii de arbori, iar
părintele protopop cont inuă mărtur is i rea credincioşilor.
L a liturgie după evangel ie părintele M ă c e lariu predică
despre sfânta Euchar is t ie , mânecând din cuvin te le : » O s a n
a ! fiul lui D a v i d ! Bine este cuvênta t cel ce vine întru
numele Dlu i« , arătând modul după cum trebue së pr imim preacurat
trupul şi prea preţios sânge le Mântui tor iului Isus Chr is tos .
In decursul s. Iiturgii se cuminecă credincioşii .
D u p ă amiaz i la ',,3 së serveşte inseratul la finea căruia,
eşim în procesiune în cimiteriul bisericei, unde la mormêntu l
fostului preot al T i c u lui, Z a h a r i e Hossu së fac rugăciuni
pentru cei repausaţi , părinţii şi fraţii noştri. Părintele Pro to
pop încheie mis iunea mul ţumind credincioşilor pentru zelul arătat
în ascul ta rea înveţăturilor dumnezeeş t i . Viitoriul preot al
Ticulu i A u g . Pop, m u ţ ă m e ş t e in numele poporului Dlui
protopop pentru ostenelele făcute cu aces tea misiuni , a s i g u
-rându-l , că impresia lăsată v a dăinui îndelung.
De încheiare mai amin tesc , că la exerciţiile ţinute în Tic
s'au mărturisi t peste 200 credincioşi, din parochie şi jur, ceea
ce considerând, că acum poporul este foarte ocupat cu sămânătur i
le de
-
Nr. 20 » R E V A S U L « Paar. 83
p r imăvară , e un numër considerabi l ; şi că tot cu ocaz iunea
acestor exerciţii , afară de contribuenţii cu sume mai însămnate ,
s'au colectat delà popor, în s u m e mai mici , pentru nou
edificânda biserică din Clu j 10 cor. 04 fileri.
D - z e u së se îndure şi p r imească m u n c a şi obosea la
noastră , iar rugăciuni le poporului së le ascul te .
Emil D. Măcelariu,
parochul Totelecului.
DE P E S T E S Ë P T Ë M A N A
F ă r c a ş a , 16 M a i u 1905. Aduna rea învă ţă torilor din
archid iaconatu l Să tmaru lu i , ţ inută a V a zi de Paşt i , a
fost una dintre cele mai bine succese adunăr i , luând parte înve
ţă tor imea în numër a-proape complet , apoi poporul din Aciua , ba
şi din Borleşt i , a s e m e n e a şi numeroasa inteligenţă de de d
a m e şi domni . Astfel a m observat pe d-nii preoţi : Dionis iu
Bran, protopop on., loan T e r n o -van , L i v i u Se leg ian şi
Vas i l e Pop. Foar te plăcut ne-a surprins présenta O n . D - n e
G e o r g e Ş u t a şi Cor io l an Te rnovean si a D-soare i Tu l i
a T e r n o -v e a n ; p recum şi a D- lu i oficer Barbul , din
Pomi si a al tora.
L a 8 oare s'a început s. liturgie servită de dl G e o r g e
Şuta , archidiacon şi protopop t ractual ; cântăr i le le-a
esecutat t iner imea din Ac iua si c o -rul plugari lor din Ardusa
t sub conducerea lui A l e x a n d r u Anderco . Era înălţător,
vëzênd biserica t icsită de popor şi auzênd dulcea melodie a c ân
tărilor noastre bisericeşti, cântate precis de c o rul din Ardusat
.
D u p ă s. evangel ie dl protopop Ş u t a m â n e când din
căletoria celor 2 apostoli la Emar i s a salutat pe apostoli i
culturei noastre naţ ionale , cari au căletorit la aceas ta adunare
împlinind mărea ţa ch iemare de luminător i ai poporului .
L a zece oare s'a ţinut prelegerea practică spre îndestul irea
tuturor, după care cu toţii ne - am întors în biserică la adunare ,
fiind şcoala prea mică . —
Preş . D l A l e x a Pop deschizênd adunarea , s'au pertractat
serios şi în bună rînduială toate puncte le din program. Mai
însemnate au fost: scr isoarea P. S . S. Episcopului Dr. Demet r iu
Radu , prin care rëspunzênd la t e l egrama de felicitare a adunări
i din anul trecut, cu părinteşti cuvinte ne îmbărbă tează la
părtinirea că lduroasă a insti tu-ţiunii noastre culturale. Aceas t
a înaltă scrisoare a fost primită cu însufleţire genera lă . S 'a
decis a së présenta de nou mul ţămi tă şi felicitare o -m a g i a l
ă Preasfinţiei S a l e Episcopului .
" Raportul presidial, dă espresiune durerii pentru dispărerea
ziarelor şi a protocoalelor r o m â neşti în unele scoale
confesionale de dragul a jutorului de stat. (! »Revasu l« ) . Aceas
t a s'a a c centuat şi faţă de estrasele matr iculare la unele
oficii parochia le ( ! ! Depar te am ajuns. »Rëv .«) T o t în aces
t raport së propune a se éternisa la protocol amint i rea lui loan
Pop Re teganul , e s - , p r imându-ş i adunarea regretele sale
prin ridicare. Coru l cântă duios »în veci amint i rea lui«.
Pre-sidiul este încredinţat a trimite familiei o adresă de
condolenţâ .
A u întrat 5 lucrări literare, dintre cari s'au cetit »istoricul
şcoalei din Fa rca sa« de Nechi ta Cir ţ ; d iser ta ţ iunea
»despre susţinerea disciplinei în ş c o a l ă « , despre »relele ce
provin din beuturä«. T o a t e 5 s'au predat comisiunei crit
isătoare, că la cea ma i apropiată adunare genera lă së se poată
premia cu 10 coroane cea mai bună lucrare.
C a s s a r u l Petru N a g y raportează, că fondul de premiare
are un capital de 280 cor. depus la cassa bisericei din Sasar i
.
D l Bran propune înfiinţarea corurilor bisericeşti. Aci s'a
încins o v iuă discuţie, la care au luat parte D-n i i Şu ta , Te
rnovan , Se leg ian şi mai mulţi membri i ai reuniunii . D u p ă
desluşirile pre-sidiului, A l e x a n d r u Anderco promite a
deschide un curs pentru învăţarea notelor, la care së l eagă a lua
parte mulţ i învăţători .
A d u n a r e a vi i toare se v a ţ inea în H o m o r o d u l
-de-sus . D u p ă ce domnu l Paul L u p a n d e c l a m e a z ă
»Sen t ine l a« , preşedintele mul ţ ămeş te călduros publicului
pentru interesare şi poporului din Ac iua — în frunte cu dl G e o r
g e Ş u t a — pentru primirea f rumoasă , închide adunarea la
oarele 1 şi j umă ta t e d. a.
A u rmat prânz comun la m a s a ospi tală a înv. din loc Flor
ian B a n d u l a , unde s'au rostit toas te însufleţi toare; eară
corul din Ardusa t a cântat doine f rumoase naţ ionale . Aduna rea
din Ac iua v a r ă m â n e a mul t t imp neuitată, vêzênd
in-teresarea genera lă faţă de insti tuţiunea noastră cul turală ,
însufleţirea ni s'a adaus , pentru ce şi pe acea s t a cale aducem
călduroasă mul ţămi tă conducători lor . Nechita Cirţ,
secretar.
Pentru noua biserică din Cluj. Bucur ia ce a cuprins inimile
româneşt i din
Clu j în serbătorile sfintelor Paşt i , la ves tea că D - z e u
le-a dat un nou întemeietor pentru noua biserică — a rezbătut şi în
gazete le româneş t i . •»Gazeta Transilvaniei» din Braşov scrie în
numărul seu din 12 M a i u n. u rmătoare le :
»Pentru biserica cea nouă din C lu j s'a pornit o acţ iune
vrednică de laudă. » R e v a s u l « în fie-care număr al sëu
publică contribuiri pentru sporirea fondului, care în cei doi ani
din u rmă s'a mări t cu 25,000 cor. Anu l trecut o d o a m n ă ev
lav ioasă a dăruit pentru acest scop o casă în va loare de 10,000
cor, ear anul aces ta protopopul Dr . D ă i a n u în predica din
ziua Paşti lor a anunţa t credincioşilor, că un măr in imos donator
, pe care nu l'a numit, a făcut o danie şi mai f rumoasă prin care
s'a pus adevăra ta temelie a nouei b i serici. In aceaş i predică
dl protopop a declarat că ofere şi dânsul pentru zidirea bisericei
s u m a de 1000 cor. Măies t ru l croitor Alexandru Borza din Clu j
a dăruit 100 cor şi a promis că v a ma i dărui. R îvna aceas ta
este lăudabilă , mai a les con siderând că un numër de peste 5000
credincioşi români gr.-cat. n 'au în Clu j decât o bisericuţă
pentru 2—300 persoane« .
»Foa ia Poporulu i« a s e m e n e a publică o scrisoare din
peana d-lui l a c o b M u r e s a n , în care se vedeşte bucuria
cea mare a credincioşi lor din C l u j .
Fie ca fapta cea frumos grăi toare së s lu-g e a s c ă de îndemn
tuturor Români lo r , din C lu j şi de pretutindenea, a a le rga cu
sprigin şi ajutor la împlinirea dorinţei noastre, ridicarea
bisericei c e lei noue, spre mări rea lui D u m n e z e u şi
folosul creştinilor!
— L a Mănăs t i rea Prislopului . C e t i m în »Liber ta tea« .
D u m i n e c ă în 21 Mai st. n. se va face sub conducerea P. S .
Sa l e Dlui Ep iscop gr.-catolic de L u g o j Dr. V a s i l i e H o
s s u un peregrinaj la Mănăs t i rea de la Prislopul S i lvaşulu i
fondată de un că lugăr cunoscut poporului sub numele de »Sf.
Nicodim« şi res taurată de Zamf i ra fica D o m nitorului Moise
Basa rab , care e aco lo înmor-menta tă , iar spre sfîrşitul
veacului al 16-lea ş i -au avut aci reşedinţa mai mulţi Episcopi R
o m â n i . L a acest peregrinaj v a lua parte popor gr.-cat. din
toate părţile. Din Orăş t ie încă vor porni credincioşii gr .
-catol ici Sâmbt i tà în r 20 Maiu la 4 oare d iminea ţa t recênd
prin Spini , C a l a n şi S i l -vaşu l superior.
— «Reuniunea r o m â n ă de muz ica« din Sibi iu îşi va serba
jubileul de 25 ani delà înfiinţarea sa la 8 I u n i e a . c. s t .
n . L a acest jubi leu vor fi invitaţi toţi foştii membri ai
reuniunii, b inevoitorii ei şi reuniunile şi corurile româneşt i
din patrie. P rog ramul v a fi următor iul : J o i , la 8 Iunie a.
c. nou (ziua înălţării Domnului) la oarele 11 a. m. a c t f e s t i
v cu cântări şi c u v â n tare ocaz iona lă . In aceiaş i zi seara
mare c o n c e r t f e s t i v . A doua zi si eventual si în zilele
u r m ă -toare reprezentarea operetei poporale române »Mosul
Ciocarlan« de Tudor cav. de Flondor .
— Mul ţămi tă . Subscr is i i . ca senatori b i se -r iceşt i
-şcolast ici , ne rugăm së binevoiţi a publica mul ţămi tă noas t
ră Onora te i Direcţ iuni a insti tutului de credit şi economi i »
E c o n o m u l « din C l u j , pentru bunăvo in ţa arătată faţă de
sf. biserică şi şcoa la din Topa -deşea r t ă , pentru cele 140
cor., dăruite bisericei şi şcoalei noastre, că de este undeva lipsă
mare , aci este întru adevăr . Dor im din adêncul inimii noastre ,
conducători lor noştri, zile înde lunga te , spre a mai putea
ajutora mul te biserici şi scoa le sërace, — ear institutului
nostru înflorire. Topa -deşea r t ă , 3 M a i u n. 1905. Bas i l iu
Pop , admin , pa roch ia l ; loan C â m p i a n şi Valer iu Podoabă
, curatori .
— Dr . loan V e s c a n , advocat , a deschis cancelar ie advoca
ţ i a l ă în T e a c a , (Teke).
— » C a m p i a n a « . O nouă bancă românească s'a înfiinţat în
Mociu . Adunarea de consti tuire s'a ţ inut în 11 M a i u n. S 'a a
les preşedinte loan M o l d o v a n , protopopul C a t i n e i ; v
ice-preş . Nicolau V u l c u . In d i r e c ţ i u n e : Dr. loan D
a n , director esecutiv. Membr i i : loan Bozac , cassar , Dr. G a
v r i l Tr ipon, Dr . Ştefan Morar iu , adv. S i m e o n C i u c a
, contabil , Andre i Voda , Ieromin Bozac , Dionis ie S i m e o n .
In comitetul de supraveghiere: Vasi l ie Hopâr tean , Dr. Victor
Poruţiu, Valer iu Russu , loan L e u c a şi Nicolae Căc iu l ă , pr
im-contabi lul « E c o n o m u l u i » . D u p ă cum suntem
informaţi capitalul social e de 50.000 cor. O acţ iune e de 100
cor. In anii următori se va ma i face o emisiune, după-ce ideia
unei bănci în C â m p i a a fost atât bine primită din partea
publicului , încât o sută de acţiuni supra-numerare au trebuit së
fie sortate. L a înfiinţarea nouei bănci a desvol ta t o act ivi
tate deosebită Dr. Ştefan Morariu, pe care Pa şi a les direcţiunea
de advoca t al băncii . Pentru prosperarea binelui comun membri i
direcţiunii s'au anga ja t a-şi î m plini oficiul mare parte
gratuit.
— In R e c e - C r i s t u r t iner imea a întocmit a doua zi de
Paşti o petrecere f rumoasă de p r imăvară . S 'a juca t o piesă
teatrală, s'a cântat şi predat poesii comice de T h . Spe ran ţă şi
un d ia log instructiv, prin care se combat căsători i le
nelegiute. Feciorii şi fetele au fost pregăti te de cătră parochul
/. C o s t i n şi înveţoriul l o s i f P o p . Poporul din loc şi
satele vecine a petrecut cu mul tă plăcere şi mul ţumire .
Petrecerea a fost muit ridicată şi însufleţită prin faptul, că s'a
înfăţoşat in mij locul poporului în t reaga familie a Magnif icului
D o m n V i c t o r I l l y é s încurajând t iner imea së înveţe şi
să se deştepte în lucruri frumoase . Fără îndoială dialoguri le ,
prin cari se sbiciuesc moravur i le stricate, sunt o bună şcoa lă
pentru ţeranii adulţi , cari prin pilde yisibile se pot îndrepta la
calea cea bună. Pe l ângă dobânda mora lă a fost şi câş t ig
material peste 20 cor.
— f C a m i l . Iubitul nostru frate în Chr i s tos , O n . A u
g u s t i n G i u r g i u , a fost încercat de crudă durere
pierzênd pe cel mai mic copilaş al seu, C a m i l , care în vîrstă
fragedă, dar între crâncene suferinţe s'a vestejit ca o floare de
Maiu . Ea t ă tristul anunţ ce ni s'a t r imis :
Cu inima înfrântă de durere aducem la cunoştinţă tuturor
rudeniilor, amicilor şi cunoscuţilor, că scumpul nostru fiu, frate,
nepot, vër şi consângean l o a n C a m i l G i u r g i u abia în
etate de 15 luni, în dimineaţa de 19 Maiu n. a. c , a încetat din
viaţă după grele suferinţe. Inmormêntarea scumpului defunct se va
face Sâmbătă în 20 Maiu n., la 5 oare d. am., în cimiterul comun
din loc. după ritul gr.-cat., unde remăşiţele pământeşti se vor
aşeza pentru odichna vecinică. Adio la revedere scump' şi neuitat
înger. C l u j , la 19 Maiu st. n. 1905. Augustin Giurgiu ,
preot-catechet si comptabil la banca »Economul«, ca tată. Lucreţia
Giurgiu născ. Rus, ca mamă. Silviu Sever şi Augustin Giurgiu ca
fraţi. Nicolau Giurgiu, preot ' gr.-cat. în Chintëu ca tată bë~
trân. Vëd. Maria Rus născ. Urcan ca mamă betrână. Victoria Mureşan
şi soţul seu Chirilă şi pruncii. Ana Totoian n. Rus şi' soţul seu
Ioachim Totoian, preot gr.-cat. în Chişfaleu, Vaier Giurgiu , preot
şi comptabil la banca dieces'ană în Lugoj şi soţia sa Victoria
Giurgiu n. Popoviciu, Dr. loan Giurgiu , cand. de adv. în Sibuu.
loan Rus, proprietar în M.-Ludoş ca unchi şi mătuşi, Virgil loan,
Ioachim Totoian, Amália şi Vaier Giurgiu ca veri şi verişoară.
Tr imi tem sincere condolenţele noastre mult întrist.tatei
famili.
— N e c r o l o g . P r imim următorul anunţ fu-nebral :
Subscrişi i cu inima înfrântă de durere împăr tăş im trista ştire,
că prea iubita noast ră soţie, fică, soră, nepoată , ver işoară şi
mă tuşe P a u l i n a Borgovan n. Moldovan, preoteasă gr.-cat. în Ş
i n -teu, care după un morb scurt, împăr tăş i tă cu sf. sac
ramente , s'a muta t la cele eterne, Mercuri în 10 M a i u la 2
oare d iminea ţa în al 29-lea an al vieţii şi al 5-lea al fericitei
sale căsători i . R e m ă şiţele pământeşt i ale scumpei defuncte
se vor în mormên ta S â m b ă t ă în 13 Ma iu la 10 oare a. m. în
cimiterul bisericei gr.-cat. din loc. Ş in ţeu , la 10 Maiu , 1905.
U ş o a r ă së-i fie ţerîna şi neui ta tă m e m o r i a ! Vas i l e
B o r g o v a n preot gr. cat. ca soţ. loan M o l d o v a n ,
protopop ca tată. Teodor B o r g o v a n şi Z e t á ca socri.
Isidor M o l d o v a n , preot ca frate, luliu M o l d o v a n ,
notar cerc. ca frate. E leonóra şi Aurel ia ca cumnate , loan B o r
g o v a n şi D o c h i a , Mar ia Briciu si Nicolae ca cumnaţ i si
cumna te , Paul ina Baboş , L u d o v i c a Puşcar iu ca mătuşe .
Apoi numeroşi nepoţi şi nepoate , veri şi ver işoare şi alte
rudenii.
— Din Şinteu ni-se scrie: In 13 M a i u a. c. s'a săvîrşit in Ş
in teu (comitatul Clujului) inmormêntarea preotesei Paul ina B o r
g o v a n n. M o l d o v a n . L a f rumoasa înmormênta re au
funţionat 8 preoţi şi a n u m e : loan Boch i ş , preot în Borşia ,
Michai l N e m e ş , preot în Uj fa lău-mag . , S i m e o n Pop,
preot în D r a g , Michai l Pop , preot în Babuţ iu , Aurel Fodor,
preot în Aschi leu mare , Teofil O l tean , preot în F o d o r a -
m a g . şi Emi l Macelar iu , preot în T e o -telec, — predica a
fost rostită de Aurel Fodor, preot în Aschi leul mare ,
iertăciunile le-a luat loan Boch i ş , preot în Borş ia şi cuvên ta
rea la mormên t a fost rosti tă de Michai l Pop, preot in Babuţ iu
. L a înmormânta re a luat parte mul ţ ime de popor din 5 c o m u n
e şi intel iginţa civilă şi a n u m e : Michai l Bene, proprietar
mare în Şinteu , H e g e d ű s Ármin Káro ly , not. cerc. din
Şinteu , Corne l Macelar iu , sub-not. cere, in Şinteu , Petru
Forna , proprietar mare în Aschi leul mic, G e o r g e C o r o g i
a n , proprietar şi învă ţă tor pensionat în Aschi leul mare , o
mul ţ ime de învţăători şi cantori, cari sub conducerea Iui Boch i
ş , teo log abs. din Borş ia a întonat cântări le cu cea mai mare
pietate.
H j Cui îi plaee se-şi îmbraee eopii frumos !f g ' Ş j ! ? ' * "
f r"""'a s e Strin 5. és Trsa, deposit de haine pentru copii, Cluj,
Mátyás Sirály-tér jVr. ] .
H a i n e pentru fetiţe delà 1—14 ani cu 1 fl. şi mai sus . — H
a i n e pentru băieţi 1—14 ani 1 fl. şi ma i sus. — C ă p u t u r i
1—14 ani delà 2 fi. în sus . Pălăr i i , cap i şoane , şurţe,
rochiţe, albituri, ciorapi în mare alegere . — Aci să pregătesc
corsete după mesura în cele mai noue forme. (79) 4
-
P a s . 84 »REVASUL« Nr. 20
H] Pentru sesonul de primăvară şi vară = = recomandă
N E U M A N N M . ^ liferant c. şi reg . de curte
Cluj, (Kolozsvár) Mátyás király tér. Haine de primăvară şi vară.
Căputuri de transiţie (Double, Ulster, Raglan). Pardesiuri de
primăvară. Haveloc (cu mâneci şi fără mâneci). Căputuri economice.
Haine negre de salon şi frac. Mantale de ploaie şi de praf.
Pereline de escursiuni, costume de turişti, biciclisti etc.
M a r e d e p o s i t d e v e s t m i n t e p e n t r u c o p i
i . Mustre şi liste de preţuri la cerere gratis şi franco. — L a
comande din provinţă
= ca m£sură e destul a trimite o haină veche. = =
In atenţiunea mireselor! Serviciu de porţelan de Karlsbad, m ™ ~
esecutat, colorat, complet pentru 12 persoane de Ia 15 fl. în sus.
— Servic iu de sticlărie pentru
12 persoane 33 bucăţi 2 fl. 95 cr.
L a m p e , a t â r n ê n d , e u e i g ă 3 f l . 95 e r .
Servic iu de tee şi cafea 2 fl. 80 cr. — 3 fl.
Obiecte de argint de china — Daruri ocas iona le — rame pentru
icoane, l ampe de grădină , etc. în
preţurile de fabrică. L a comande din provinţă më reg a î n s e
m n a cea
din u rmă staţiune de tren.
Şotntyai, Succesorul lui jYiiillcr. m a g a z i n de sticlărie
şi porţelănerie
G l u j , K o s s u t h L a j o s u. n r . 4 . NB. Fieştecine
dacă cumperă în preţ de 10 coroane, primeşte portretul seu în
mărime naturală, cu totul gratis, numai pentru rame plăteşte 3
coroane. (80) 4—52
pcttes B- B u d a p e s t , VI. Váczi-körut 61 sz. M a g a z i n
u l şi r e p r é s e n t a n t fabr ice i pr iv . c e s . şi reg .
de - _ - . = - . _ ^ — MAŞINI şi M O T O A R E alui : = = — • =
plewa ÉJngincr.succesorut toi Brauner $ KtocK.
M O T O A R E de benzin, gaz şi Vapor după modelul din 1905.
. c, 2—IOO III*. l i O è p U I O B I L i D E BKfíZlH 2 - 2 0 H P
-Baterii de puternice motoare de gaz în ori-ce m ă rime cu putere
de cal şi cu spese de umblat de 2—3 fii. pe ceas. Preţuri ieftine
şi condiţiuni de
plătire favorabile. Lista de preţuri gratis. Se primesc
représentant/ solizi de provinţă.
(77) 7—12 '
Mare surpr indere ! 6 o o b u c ă ţ i n u m a i c u fl.
1*95.
Un orologiu aurit, Anker precis cu catena potrivită, umblă
punctuos pentru ce së dă garantă de 3 ani, 1 cravată de mătasâ
modernă pentru domni, 3 batiste fine, 1 inel pentru domni cu imit.
de peatr i scumpă, 1 sugaretă cu chichlimbar, 1 cuţit de busunar cu
cele de lipsă, 1 broş pentru dame (noutate), 1 oglindă minunată
pentru toiletă, 1 portmoneu de piele pentru bani, 1 coleu de
mărgele minunat de frumos, 1 păr. •bumbi. degrianjete, 3 bumbi de
căm. la pept, toate a u r * B ^ w * ! r c u cheia patent, recuisite
de scris de nikel, prima, 1 p. butoni de simili briliante, 3
obiecte de jux de mare efect hazliu pentru tineri şi bëtrâni, un
drăguţ album, cu 36 icoane cele mai frumoase din lume, 20 obiecte
necesare la coresp. şi încă 520 alte obiecte nesmintit de lipsă în
casă. Toate laolaltă cu orologiul — care singur e vrednic banii
aceia, costă numai x fl. 95. Trimiterea cu rambursa ori trimiţând
baniiî nainte la casa de export.
S. U R B A C H , Krakau Nr. 154 K N B . Peritruce nu cunvine së
retrimit banii, astfel
risicul eschis (66) 17—
La administraţia „Revaşulu i" se află:
de E . B o u g a u d . Preţul legată eleg. 2 cor. 50 fii.
brosurată 1 50. Cartea Durerii,
(24) 56-
gp. ? . ? . ftron si î). jWacoVici, de Dr . Bunea . Preţul 4*c.
50 f. plus 20 fii. porto.
Discursuri, Autonomia bis. Bunea . Preţul 5 cor. plus 20 fii.
porto.
Vechile Episcopii, tZïïTïô fil. plus porto 10 fil.
\ / i c i i r i T r * o / ~ i i T O de A le sandru C i u r a . V
l à U l l L l t X U l t ; , Preţul 1 c. plus 10
fil. porto.
f atttflf A Emil S a b o . Preţul 1 cor. plus V a i M t V V 10
fil. porto.
de Dr . A . Bunea . Preţul 3 cor. plus
10 fil. porto.
Ierarchia Românilor, 10 fil. porto.
Castelul din Carpati, plus porto 10 fil. '
de J u l e s Verne . Broş . 1 cor. 60 fil.
50.000 părechi de papuci 4 păr. pentru numai fl. 2 80
câtă vreme mai ţine maria se vor vinde pentru acest preţ de
batjocură din pricina cumpărării unei mari masse de ghete. 1 păr.
pentru domni şi p. p. dame de piele, brunetă ori neagră, cu
şinoare, d.> prima calitate şi cu talpă bine cuită; 1 păr. p.
domni şl 1 păr. p. dame papuci de modă, cu »paspoil«, foarte
eleganţi, fasonul cel mai nou, cup-tuşiţi bine pentru iarnă, foarte
drăguţi şi uşori de purtat. Mărimea după cm. Toste patru păr. numai
fl. 2-80. Trimiterea prin rambursa ori anticipând banii, o
face:
E s p . d e p ă p u ş i a l u i S . U r b a c h K r a k a u Nr.
1 5 4 / K .
Schimbul oermis, şi banii së returnează la dorinţă, astfel
risicul eschis. ' (45) 16—
Neajunse în preţ şi calitate s u n t m a ş i n i l e m e l e de
c u s u t ce le m a i n o u e , s i s t e m
S i n g e r şi b ic ic le te le m e l e .
Maşini de cusut S i n g e r , cu braţe înalte şi casten 40 cor.,
cu «Ringschiff» 78 cor., c u Robbin central 90 cor. 5 ani garanţie
reală.
Biciclete, modele de 1905. Noue, complete, cu lampă, clopoţel şi
garantă de siguranţă 120 c , foi pe roată 4 şi 5 c , m a n tale
noue proaspete 6, 7, 8, 9 cor., pumpe
80 fil., pumpe de picior 3 cor., lampe cu oleiu 190 şi 2-20
cor., lampe cu aţetilen cor. 3-20, 370, 450, 1 cutie de carbid 50
fii., lanţuri 2'80—320 cor., pedale 3-60-4 cor., material de a
nikelisa 170 cor., lac email 80 fii., şeaua 350 şi 4 cor.
Emailisarea unei biciclete complete, a nikelisa cele de lipsă si a
o face ca nouă costă 24 cor. Aparat pentru curs liber şi piedecă,
model din 1905 şi «Einspann» 28 cor., 75 bucăţi diferite biciclete,
folosite, fără cusur, de marcele cele mai fine, 55, 70, 75, 80 cor.
complet. Preţcu-renturi pentru maşine şi biciclete, se trimit
gratis, dacă se face provocare la «Revaşul». Espediţia se face cu
rambursa' (per Nachnahme). M. Rundbakin, Wien, XL,
Liechtensteinstrasse 23. Întemeiată 1875.
I V * Preţcurent ilustrat bogat, despre toate cele trebuincioase
la biciclete şr motoare se trimite franco, dacă se anticipă 60 fii.
(în maree postale). In cas de comande aceste spese se restitue,
"^ßl (75)10—10
Hotel nou în Cluj »Wesselenyi« S t r a d a Wesse l ény i Mik lós
Nr. 17. în faţă cu
» E c o n o m u l « . A m onoare a aduce la cunoşt inţa P. T . P
u
blic, că a m preluat şi a m deschis ' noul hote! »Wesselenyi«
provăzut cu chilii de oaspeţi m o bilate e legant şi curat şi cu
un
M a r e R e s t a u r a n t . Cul ina m e a şi vinurile
îngrijite în pivniţele
mele sunt cunoscute şi recunoscute , de când ' ţineam hotelul
»Zöldfa« .
Më recomand P. T. Publicului inteligent din loc şi din jurul
Clujului şi-l rog së më cerceteze şi în noul local provëzut cu
grădină şi chioşc de vară .
C u dis t insă s t imă
M a n á s J ó z s e f (76) 4 - 1 0 hotelier.
N o r o c u l
l u i K i s s
e m a r e ! Cel ce nu şi-a încercat norocul nici odată în Loter
ia de c lase cumpere-ş i un bilet de
loterie la banca lui Kiss , pentru-că
Sorocul lui Kto c marc ! Cel ce n'a isbutit până a c u m în
jocul loteriei de clase, facă o încercare la banca lui
Kiss , pentru-că
jYorocul lui Kto * marc! Mai mul te mii de inşi au câş t igat în
j o c u rile de loterie de până a c u m câştiguri mai
mari în banca lui Kiss .
L a tragerile de până a c u m a m avut no ro cirea a plăti
cumpărători lor noştri
D e trei ori premiul
600.000 coroane si un mare gâs t ig de
400.000 coroane = 400.000 1,800.000
L a o l a l t ă , p e patru losuri 2,200.000
D u p ă fieşte care t ragere publ icăm în cele mai mari jurnale
din Budapes t a lista losu-rilor, cari au câş t igat la noi, că
astfel ori cine se poate conv inge , că cumperători lor (78) noştri
norocul le suride. 4 - 4
jticcrca-ţi norocul la banca lui Kiss. pentru-că
jYorocuI lui Kto c mare! Clasa 1. a Loteriei XVI. se va trage în
25 şi 26 Maiu n. a. c. P r e t u r i l e l o s u r i l o r d in cl.
I . V« costă 1 cor. 50 fii. - costă 6 cor. V. „ 3 cor. Vi „ 12
cor.
Kiss Károly és Trsa locul principal de vênzare a Loteriei ung.
reg. priv. de clase.
Budapest, VIL, Erzsébet=kôrut 19 sz. L o s u r i de ale lui K I
S S se capătă .
M a g a z i n s p e c i a l d e p ă l ă r i i :
£a „Kege le P ă l ă r i i l o r " - ft „KalapKirâly"-hoz (77) G
l u j — P i a ţ a ..'Regele M a t i a " N r . 1 7 . 4^25
Foar te boga t deposit de pălări i din ţară şi s treinătate —
pentru bărbaţi şi copi i , •— cilindre şi în chipie de vêna t şi
sport.
Pentru preoţ imea orientală t o t -deauna së află în M a g a z i
n pălării după m o d a preoţească , moi şi tari.
C o m a n d e l e din provincie së execută punctuos. Trebue
comunica tă mă r imea capului în c en timetri. Întreprindere specia
lă !
C e l e mai ieftine preţuri f ixe .
Cine sufere de pni lpncin Şi stări nervoase, se ceară (nevoie)
sgârciuri E p i l e p s i e broşura despre Epilepsie, care se
trimite gratis şi franco delà »Privil. Schwanen
Apotheke,« Frankfurt a. Main . 45 44—.
Tipograf ia » C a r m e n « Petru P. Bariţ iu Clu j — Kolozsvá r
.
