UNIVERSITATEA “ AL. I. CUZA”

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI

POLITICI SI MANAGEMENT IN EDUCATIE

INTERCULTURALITATE

IN STUDIEREA LIMBILOR STRAINE

Prof. Dr. CONSTANTIN CUCOS

MIHALCEA ( BUCIUMANU ) IULIA

INTERCULTURALITATE

IN STUDIEREA LIMBILOR STRAINE

Concept si problematica

Problematica interculturalitatii a fost cercetata inca de prin anii 1970-1980 ( SUA,

Canada, Australia, Regatul Unit- ’70; Franta-’75 ; Finlanda-’90 ).In perioada vizata

obiectul discutiilor era orientat spre valorificarea pedagogiei interculturale si formarea

caddrelor didactice, insa fundamentarea stiintifica a pedagogiei interculturale s-a realizat

abia in anii 1990.

Educatia este , in principal, o activitate de transmitere si difuzare a culturii. Gratie

acesteia, cultura este transmisa de la o generatie la alta, imbogatindu-se si dezvoltandu-se

continuu.

Intalnirea si dialogul culturilor, in pofida distantelor care le separa in timp si spatiu,

sunt inevitabile si , in multe cazuri, problematice si complexe. Se pot constata numeroase

efecte disfunctionale precum esecul in adaptarea mutuala, ambiguitati identitare sau de

comportament, refuzul si perceptia slaba a alteritatii.

Cand un individ se situeaza intre doua culturi , exista riscul aparitiei unui

dezechilibru transcultural, din cauza ca apare o tensiune intre valorile specifice celor

doua sisteme culturale. In acest tranzit cultural , individul risca sa se “rataceasca”,

deoarece valorile “ vechi” nu sunt inca validate si confirmate in cultura noua.

Persoana care patrunde intr-un orizont cultural nou se va vedea confruntata cu un alt

sistem de perceptie a realului, cu un ansamblu de viziuni specifice asupra timpului si

spatiului, cu un mod diferit de relationare cu altul . In situatia creata , trebuie sa se

exploateze simbolurile commune, elementele culturale asemanatoare care fac” trecerea”

dintr-o lume in alta.

Prin termenul interculturalitate se intelege o relatie intre culturi fara precedent in

istoria civilizatiilor.Nevoia de a se identifica simbolurilor unui sistem sociocultural mai

larg sta la la baza experientelor culturale. Acestea din urma sunt spontan favorizate de

performanta noilor tehnologii, de declansarea globalizarii, de intensificarea mijloacelor

1

de comunicare.

Primele manifestari ale contactului intercultural constau in interpretari, in

interferente, interactiuni, dar care se suprapun interogatiilor asupra propriei culturi,

reactiilor pozitive si negative.

In prezent, in contextul plurietnic, multilingvistic, culturile nu mai pot fi intelese ca

apartenenta, este necesara disparitia punctului de vedere traditional ; individul nu mai

este produsul “ apartenentei “ sale ci , pe rand, autor, actor. De aici rezulta o relatie , o

interactiune intre indivizi.Esential nu este sa descrii culturile ci sa analizezi ceea ce se

petrece intre indivizii sau grupurile care apartin unor culturi diferite.

Culturile sunt incomensurabile dar nu sunt “ necomunicabile” intre ele. Dupa

Baddhaline, interculturalitatea se gaseste la jumatatea drumului dintre absolutizarea unei

culturi si comunicabilitatea absoluta dintre ele.

In contextul international si intercultural, studierea limbilor straine a devenit o

aptitudine esentiala, o conditie indispensabila descoperirii unor culturi si mentalitati

diferite, un atu care permite facilitatea comunicarii.

Limbajul este suportul cel mai evident al ansamblului de semnificatii ale fiecarei

culturi. Nu exista nici o cultura care sa nu adopte acest mod de comunicare. Comunicarea

intre indivizi, intre grupuri, colectivitati presupune ,de asemenea, dimensiunile verbala si

nonverbala, explicita si implicita, vizibila si invizibila. Limba este o expresie a acestei

comunicari ce nu se poate realiza decat prin prisma contextului socio-cultural. Ea

necesita achizitia unui sistem de referinta propriu culturii straine.

Deoarece comunicarea este pluridimensionala, “competenta comunicarii’ trebuie

perceputa ca invatare a unui complex de competente socioculturale ( savoir et savoir

faire ) care implica insusirea unor :

Competente sociolingvistice;

Competente referentiale;

Competente discursive;

Competente semiotice;

Competente comportamentale si strategice.

Abordarea interculturala refuza tentative folclorica si caricaturala de apropiere a

2

unei culturi, stigmatizarea valorica a culturilor. In tarile in care fenomenul migratiei este

o problema , interculturalismul poate fi un instrument efficient pentru a lupta impotriva

intolerantei si a xenofobiei. Aceasta perspectiva poate evita tendintele de dispret si de

aneantizare a unor culturi minoritare, dar deosebit de interesante pentru zestrea culturala

a umanitatii.

Principiul abordarii interculturale poate fi aplicabil in cel putin doua cazuri:

- pe plan sincronic , pentru o intelegere adecvata a indivizilor ce apartin unor

culturi diferite si care traiesc in acelasi present istoric.

- Pe plan diacronic , ca parghie catalizatoare a intalnirii mai multor culturi ce

apartin unor perioade de timp diferite.

Multiculturalitate / interculturalitate

Multiculturalitatea reprezinta convietuirea diverselor grupuri socio-culturale intr-un

spatiu social dat, coexistenta istoric determinata, care nu-si propune realizarea de

schimburi culturale, ci interactioneaza firesc in contextual coexistentei de dezvoltare

sociala.

Interculturalitatea reprezinta relatia de interactiune si cooperare continua a

diverselor grupuri culturale, entice, religioase. Intercuturalitatea este rezultatul dezirabil

al procesului intern de autoajustare a comunitatii multiculturale.

Ca si concept, multiculturalismul este adesea perceput ca un fenomen asociat

emigrarii, insa ,astazi, alte tipuri de mobilitati creeaza oportunitati de comunicare si

cooperare intre persoane de origine culturala diferita.

Interculturalismul are aspect pedagogic. Educatia multiculturala sustine ameliorarea

educatiei tinerilor emigranti si a altor grupuri minoritare, pe cand interculturalismul este

asociat educatiei. Educatia interculturala este o miscare pedagogica ce pune accentul pe

justitie, echitate si intelegerea culturilor democratice multiculturale. Educatia

interculturala are la baza termeni precum dialog intercultural, comunicare interculturala,

competenta interculturala etc.

Educatia multiculturala pregateste elevii pentru a se adapta, trai si munci in

mijlocul unor comunitati multiculturale.

3

Educatia interculturala pregateste elevii sa devina mediatori intre diferite culturi.

Competenta multiculturala se refera la capacitatea unui expert de a adopta politici si

strategii, de a lua decizii privitoare la grupurile minoritare.

Competenta interculturala se refera la capacitatea unui expert de a munci intr-o

societate internationala si multiculturala promovand diversitatea unor culturi diferite.

Traducere si interculturalitate

Traducerea este un domeniu care oscileaza intre stiinta si arta. Ea reprezinta o punte

intre culturi. Jean Dutourd, membru al Academiei Franceze considera traducerea lui

Eminescu ( Sonete) , drept un frumos cadou oferit literaturii franceze. Din aceasta

perspectiva , traducerea este un don de soi ( un gest de daruire de sine), de abnegatie

pentru a reda cu fidelitate ideea cuprinsa in textul de baza.

Inca din 1812, in studiul Despre traducere , Marie- Claude Frederic Vaultier

considera ca utilitatea traducerii rezida, inainte de toate, in imbogatirea limbii tinta,

deoarece frecventarea unei limbi favorizeaza cunoasterea noilor idei.

De la interculturalitate la pluralismul culturilor, de la uniformizare la punerea in

evidenta a diferentelor nu este decat un pas, dar de aceasta depinde coexistenta pasnica in

familia Europei.. Procesul intensificat al globalizarii a intarit importanta dialogului

intercultural in care traducerea joaca rolul de mijloc de expresie. Ea asigura transferurule

culturale care deschid calea liberei circulatii a textelor intre culturi. Trecand peste

frontierele nationale si lingvistice, traducerea creeaza cadrul favorabil aprecierii unei

opere intr-un context cultural diferit de cel pentru care a fost conceputa initial..

Traducerea reprezinta un proces complex prin intermediul caruia traducatorul trece

de la simpla transpunere a unui text in limba rinta ; el recreeaza un intreg univers,

transmite o experienta culturala intr-un alt context.

Procesul traducerii presupune un complex de operatii care necesita mai multe

competente: cunoasterea limbii de baza si a limbii tinta, cunoasterea limbajului si a

stilului autorului de tradus, cunoasterea spatiului literar national al autorului si a locului

pe care literatura respectiva il ocupa la nivel mondial.

In aceasta era a globalizarii unde diferentele culturale fac parte din cotidian,

4

traducerea implineste o functie importanta , asigura dialogul dintre spatii culturale,

repozitioneaza raporturile intre interculturalitate si globalizare. Aceasta din urma poate

conduce la uniformizarea limbilor si a culturilor. In fata acestui pericol, traducerea este

unul din mijloacele prin care se poate promova diversitatea lingvistica si culturala.

Obiectivele pedagogiei interculturale

Potrivit autorilor Silvia Constanza si Linda Vignac la cel de-al VIII-lea Congres al

Asociatiei pentru Cercetare Interculturala de la Geneva pedagogia interculturala

urmareste urmatoarele obiective:

Depasirea gandirii lineare si binare ,dihotomiile deformatoare si antagonismele

aparenta ale paradoxurilor;

Acceptarea si integrarea unei reflexii asupra complexitatii culturilor si fiecarei

finite umane, renuntand la dorinta “de a intelege totul “;

Adoptarea unei perspective pluridisciplinare;

Recunoasterea ca noi suntem toti “ pluriculturali”;

Sa interogam presupunerile noastre de baza si influenta lor asupra practicilor

noastre educative;

Sa luam cunostinta despre propriile noastre valori si credinte, pentru a le

relativiza, intr-o incercare de descentralizare;

Depasirea rezistentei la schimbare, vazuta ca “ amenintare identitara’, amintindu-

si ca “ stabilitatea si schimbarea” sunt cei doi poli indispensabili insasi existentei

vietii;

Aprecierea si respectarea diferentelor;

Admiterea valorii celorlalte viziuni ale lumii;

Dezvoltarea unei priviri critice fata de sine insusi;

Recunoasterea puterii creatoare a conflictului;

Asumarea responsabilitatii pentru libertatea noastra si pentru realitatea ca noi

contribuim activ la crearea schimburilor noastre cu aproapele;

5

Dezvoltarea unei atitudini de toleranta;

Aajuta trecerea de la etnocentrism spre etnorelativism.

Interculturalitate in predarea limbilor straine

Educatia interculturala nu poate fi confundata cu multilingvismul( diversificarea

ofertei de studiere a mai multor limbi straine intr-un system educativ) sau cu

plurilingvismul ( cun0asterea unui numar de limbi straine). Este evident ca o limba poate

fi insusita adecvat numai daca cel care o invata o cunoaste in contextul utilizarii ei

concrete. Insusirea unei limbi nu consta numai in dezvoltarea unor competente

lingvistice, ci si in achizitionarea unor elemente de comportament si norme culturale.

Acestea din urma nu pot fi invatate prin definitii sau trimiteri lexicale. Unele cuvinte ,

expresii pot fi intelese prin utilizarea contextului situational .

Invatarea unei limbi straine trebuie sa implice urmatorii factori: identitate culturala,

stereotipuri, competenta comunicativa, formarea identitatii entice in procesul dezvoltarii

culturale.

Coexistenta intre componente culturale diferite a fost explicata de diplomatul

Marie-Jean Vinciguerra : “ Nu exista schimb cultural fara comunicare, iar limba este

mijlocul ei de vehiculare. Ce va fi Europa, daca popoarele ei nu vor mai fi capabile sa

comunice intre ele ?! O engleza saracita pentru a fi accesibila tuturor nu e o solutie.

Trebuie sa fim capabili sa vorbim cel putin trei limbi de circulatie ( la care se adauga , in

unele cazuri, limba regionala sau minoritara) . Este o problema fundamentala a

civilizatiei noastre(…). Limba nu este o disciplina precum toate celelalte; cand inveti o

limba straina <<te casatoresti>> cu o tara sau cu civilizatia ei: ramai tu insuti , dar traind

alaturi de celalalt.”

Stapanirea unei limbi straine permite atat comunicarea intre indivizi, cat si

adaptarea socio-culturala intr-o societate a carei valori si structuri trebuie cunoscute si

6

aprofundate.Astfel , profesorului de limba straina ii revine sarcina de a preda atat

structurile lexicale si gramaticale ale limbii straine cat si elementele representative ale

culturii si civilizatiei originare. Odata cu structurile specifice limbii straine, elevul are

posibilitatea de a se informa asupra obiceiurilor, institutiilor, istoriei unei societati

diferite, avand de asemenea propria sa perspectiva culturala asupra noului mediu.

Profesorul de limba straina nu trebuie sa ia in considerare numai instantele

gramaticale si enuntarile lexicale ,ci sa incerce sa le situeze in contextele lor specifice

prin intermediul unui dialog intre civilizatii, care sa conduca la perpetuarea si

promovarea celor doua culturi; a limbii tinta si a limbii sursa.

Forma de predare a limbii straine trebuie sa anuleze dihotomia dintre universal si

particular si sa-l considere pe cel din urma o platforma a dialogului si a efortului de a

micsora diferentele.

Predarea limbii straine trebuie sa aiba in vedere atat o programare a sintagmelor si

structurilor lingvistice cele mai utilizate in cadrul diferitelor sectoare ale vietii cotidiene,

in mediul general de civilizatie al vorbitorilor nativi ai limbii respective cat si pregatirea

elevului in folosirea unor limbaje de interes professional.

Profesorul de limba straina trebuie sa aiba ca obiectiv major dobandirea de catre

elevi a unei aptitudini de comunicare ce are mai multe componente:

Competenta lingvistica : “ capacitatea de a formula si de a interpreta fraze

gramaticale corecte si compuse din cuvinte luate in sensul lor obisnuit, adica

sensul pe care li-l confera locutorii- utilizatori ai limbii respective ca limba

maternal , independent de orice context” ( Van Ek ).

Competenta socio- lingvistica : “ constiinta modalitatii in care factori precum

mediul, stabilirea unei relatii intre interlocutori, intentia de a comunica etc. ,

conditioneaza alegerea formelor de limbaj, modul de expresie. “ ( Van Ek )

Competenta discursive : “ capacitatea de a recurge la strategii apropiate pentru a

construi si a interpreta texte “ ( Van Ek ) .

Competenta socio- culturala; esentiala, dupa Van Ek, pentru utilizarea corecta

si adecvata a unei limbi straine.

Competenta sociala : presupune vointa si capacitatea de a angaja o interactiune

7

cu celalalt.

Sarcina scolii de azi este da forma la elevi o constiinta europeana, inca din clasele

primare este de dorit sa se cultive respectful si solidaritatea fata de cultura altor popoare.

Cateva valori cheie trebuie sa-si faca loc, fie in curriculum, fie in procesele de invatare:

aspiratia catre democratie, respectarea drepturilor omului, al drepturilor copiilor, justitia

sociala, echilibrul ecologic, toleranta si pacea, traditiile culturale etc.

Invatarea simultana a macar doua limbi straine, difuziunea simbolurilor general

umane, accentuara valorilor care mai degraba unesc oamenii decat ii divizeaza, integrarea

scolilor in relatii de infratire la nivel European sunt mijloace de sporire a valentelor

culturale ale activitatilor educative.

8

PROIECT DE INTERVENTIE LA NIVELUL

ARIEI CURRICULARE “ LIMBA SI COMUNICARE”

Justificarea proiectului . Dimensiunea schimbarilor care se petrec in societatea

contemporana reprezinta o provocare serioasa pentru cei a caror sarcina este sa-I

pregateasca pe copii pentru secolul XXI. Cadrele didactice se confrunta cu problema de

a-I pregati optim pentru a reusi, pentru a fi productivi in orice mediu cultural. Pentru a

servi acestui scop ne vom concentra atentia pe transformarea politicilor de lucru la clasa ,

mai ales din perspectiva interculturalitatii.

Scopul proiectului consta in realizarea unei abordari a domeniului pedagogiei

interculturale din perspectiva didacticii interlingvistice.

Grupul de interes – cadre didactice – profesori de limbi straine, profesori de limba

si literatura romana.

Obiective:

Sa recunoasca , din unghi didactic, diverse acceptiuni ale terminologiei

interculturale;

Sa analizeze diferitele componente- competente , valori, atitudini – ale

reprezentarilor culturale, lingvistice la care se raporteaza intelegerea lumii

postmoderne prin ideologii si mentalitati, indivizi si comunitati in relatie cu sine

si cu ceilalti;

Sa evidentieze valoarea eminamente dinamica si metodologica a alegerii

terminologice in triada “ intercultural- multicultural- pluricultural”;

Sa descrie principalele coordonate ale unui proiect de educatie interculturala;

Sa recunoasca natura diversitatii reprezentarilor, referintelor si valorilor in

perimetru intercultural;

Sa recunoasca necesitatea si valoarea interogatiei in reciprocitate;

Sa distinga modalitati de interactiune si modele de exprimare specifice diverselor

9

culturi si comunitati din perspectiva actiunii didactice interculturale;

Sa identifice si sa analizeze principii referitoare la problema identitatii si

alteritatii, la cooperarea interdisciplinara;

Sa distinga principalii parametrii ai relatiei de context interlingvistic dintre

predarea / invatarea limbilor moderne si educatia intercuturala;

Sa indice efectele diversitatii strategiilor lingvistice de predare/ invatare ,

incepand cu efectele cognafective ale sensibilizarii timpurii la pluralitatea

lingvistica;

Sa prezinte modalitati de interactiune si modele de exprimare lingvistica;

Sa desemneze modalitati de transfer al competentelor lingvistice si al strategiilor

de invatare de la o limba la alta.

Teme si activitati de sustinere

Tema 1 ‘Dimensiuni culturale si interculturale ”

Activitatea 1 “ De ce educatie interculturala? De ce educatie interlingvistica? De

ce …educatie ?

- dezbatere asupra definirii conceptelor;

- justificarea necesitatii educatiei interculturale;

- noi abordari ale proceselor didactice din rperspectiva interculturalitatii;

- paricipanti : profesorii umanisti din scoala;

- raspunde: responsabilul Comisiei metodice

- termen : octombrie 2007.

Activitatea 2 “Viata scolii, scoala vietii “

- dezbatere asupra dilemelor interculturale;

- completarea unui chestionar cu privire la acceptarea unor puncte de vedere

diferite ;

- administrarea , analiza, interpretarea si dezbaterea chestionarului- activitate in

echipe;

- participanti : profesorii umanisti

10

- raspunde: profesorul de romana;

- termen: noiembrie 2007.

Activitatea 3 “ Descoperirea altora inseamna descoperirea relatiilor si nu a

barierelor” ( Claude Levi Straus)

- exercitii de cunoastere si acceptare a celuilalt ( anexa) ;

- prezentere de carte;

- amenajarea unui “ colt al interculturalitatii” in Centrul de dezvoltare

institutionala ( CDI) ;

- participanti : profesori, director, elevi;

- responsabil: bibliotecarul;

- termen: decembrie 2007.

Activitatea 4 “ Fizionamia culturala a srainului”

- impartasirea unor impresii de calatorie;

- realizarea descriptiva a unui portret cultural al strainului ;

- participanti : profesorii umanisti, elevi ai cercului literar “Zenit”;

- responsabil : responsabilul comisiei metodice;

- termen: februarie 2008.

Tema 2 “ Competenta interculturala. Comunicare interculturala si

intwerlingvistica”

Activitatea 1 “ Locul elementelor de limba si literatura ,de cultura si civilizatie in

formarea deprinderilor de comunicare”

- sustinerea unor lectii demonstrative;

- referat pe tema enuntata;

- participanti : profesorii umanisti;

- responsabil : profesorul de limba franceza;

- termen: ianuarie 2008.

11

Activitatea 2 “ Blocaje ale comunicarii inteculturale”

- identificarea principalelor blocaje ale comunicarii interculturale ( egocentrism,

etnocentrism,de structura a personalitatii); jocuri de rol;

- participanti: profesori , elevi;

- responsabil : profesorul de romana;

- termen: martie 2008.

Tema 3 “ Formarea interculturala a profesorilor de limbi straine”

Activitatea 1 “ Modele didactice culturale”

- Schimb de experienta intre scoli;

- Lectii demonstrative;

- Participanti : profesorii de limbi straine din scoala si din alte scoli;

- Raspunde : seful Comisiei metodice;

- Termen : aprilie 2008.

Activitatea 2 “ Mediere interculturala si interlingvistica”- curs de formare

continua

- participarea cadrelor didactice la un curs de formare continua;

- raspunde : profesorul formator ;

- termen mai 2008.

Tema 4 “ Medii culturale rele si virtuale “

Activitatea 1 “ Manualul, cartea, textul literar – surse ale dialogului intre culturi”

- recenzii, prezentare de carte;

- participanti: profesorii umanisti, elevi;

- raspunde : seful Comisiei metodice;

- termen: mai 2008.

Activitatea 2 “ Medii interculturale( familiar, educational, institutional, mass-

media). Mediul Internet”

12

- vizionari filme; accesarea site-urilor care promoveaza interculturalitatea ;

- participanti: profesorii umanisti;

- raspunde : seful conisiei metodice;

- termen: iunie 2008.

Resurse materiale necesare derularii activitatilor:

- folii;

- foi de lucru;

- prezentari in power point;

- carte de specialitate, jocuri didactice;

- inregistrari video;

- computer si internet;

- videoproiector.

Evaluarea proiectului va consta in aplicarea unor chestionare, relizarea unui

portofoliu care sa cuprinda activitatile derulate, eseuri, albume foto, rapoarte de

activitate.

13

Anexa

Exercitiu de “ interculturalitate”

Cursantii sunt solicitati sa discute despre valori plecand de la cuvintele propuse in

lista de mai jos. Fiecare va trebui sa-si aleaga trei valori care I se par mai importante.

Dragoste timp liber

Bani familie

Adevar educatie

Sanatate jocuri electronice

Religie

Succese

Libertate

Dupa acest pas, li se cere sa aleaga in locul persoanelor din dreapta sau din stanga

alte trei valori.Apoi ,colegii compara raspunsurile intre ei . Discuta si observa daca

valorile alese coincid . Activitatea se va sfarsi cu urmatoarea propozitie:

Afisam aceleasi valori:

a) intotdeauna

b) adesea

c) cateodata

d) rar

e) niciodata.

14

Bibliografie

1. Bandura, A, Studii de sociologie a educatiei, Bucuresti, EDP, 1978;

2. Cozma, T, Concepte de imprumut in educatia interculturala, Iasi, Polirom,

2001;

3. Cretu, C, Curriculum intercultural, catalizator al globalizarii, Iasi, Polirom,

2001;

4. Cucos, C, Educatia. Dimensiuni culturale si interculturale, Iasi, Polirom,

2000;

5. http://www.intercultural.ro ;

6. http://www.aliance21.org/caravan/fr/ ;

7. Plurilingvismul se naste din interculturalitate, interviu cu Marie – Jean

Vinciguera realizat de Dana Marina Dumitriu, la http://www.aius.ro//Copy

%20Aius0/plurilinvismul.htm;