@ Editura Lumea Credintei - 20IgPentru prezenta edigie

Editor: Lumea Credinlei SRLStr. Oborul Nou nr. 58, sector 2,

cod postal 021447, Bucures,tiTel.031 4228423

e-mail: razvan.bucuroiu@lumeacredintei, com

Director: Rizvan BucuroiuConsilier editorial: Rizvan Codrescu

Coperta si tehnoredactarea: Valerian SusanCorectura: Claudia Nistasi

Distribugie:S.C. Supergraph S.R.L.Str. Ion Minulescu nr. 36

_ 031276, sector 3, BucuregtiTel.: 021/ 320.67.19 ; 027 /3I9.10.83

Fax:021/319.10.84

BartolomeuAnania e Ion Buga *

Benedict Ghiuq * Vasile Gordon *

Cleopa Ilie s Serafim Man s Teoftl Piriian e

Aotonie Phmedeali e Hrisostom Rid[9anu {t

Petroniu TInase s Constantin Voicescu

IntrareaDomnului inIerusalim

Cele mai frumoase Predici

Voium ingrijitde Marius Vasileanu

Bucuresti

Cuprins

MARIUS VASILEANUIntroducere ..............5

MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIASuferin{a biruitoare a lui Iisus .................... 11

PARINTELE PRoFESoR IoN BUGAIntrarea Domnului in Ierusalim .................29

PARTNTELE BENEDTCT GH r U5P r e dic d la Intr are a D o mnului in I eru s a\im................... 4 I

PARINTELE PROFESOR VASILE GORDONinduntrul impdrdliei - scurt cuvdntpentru Duminica Floriilor..... ....................... 55

PARINTELE CLEOPA ILIE

Predicd la Duminica Floriilor.:... ................. 61

PARINTELE SERAFIM MANDuminica Florlilor..... ...............79

PARINTELE TEoFI L pAnAInru

int&mpinarea Domnului la Intrarea in lerusalitn....... 91

MITROPOLITUL ANTONIE PLAMADEALAUltima intrare in lerusalim ........................ 105

pAnrrure le HRrsosroM nAoA5aruuTrist elile D o mnului la Intr are a in I erus a\itn............... 125

161

PARTNTELE PETRoNtU rAruRsECuvdnt de invdldturd la Duminica F\orii\or............... 139

PARI NTELE CONSTANTI N VOICESCU

Predicdla Florii...... .................149

762

Suferinta biruito ue alui Iisus

in numele Tatelui 9i al Fiului 9i al Sfintului Duh.

Amin!Iubili credinciogi,

irbitorim in aceasti Duminici Intrarea tri-umfali a Domnului in Ierusalim. Numele ei

popular este Florii sau Floriile, de la numele

sirbltorii pe care strimogii no;tri romani o aveau pri-milvata, cam pe vremea asta, gi care se numea Floralia,

adicl sirbS.to^rea florilor. De aici gi frecvenga unor

nume in poporul nostru ca: Florea, Florica, Floarea 9i

cu derivatele lor care devin nume.

Acest eveniment, insi, al intririi triumfale a

Domnului in lerusalim, a fost precedat de alte doui

extrem de importante pe carc SJiinta Evangbelie de

astizi le-a amintit pe scurt. Nici eu nu intenfionez sd

stiruiesc prea mult asuPra lor de9i, rePet, importanla

lor este covdrgitoare. Unul este invierea.IuiLazlr (Ioan

11) gi a doua este mirungerea lui Iisus de citre femeia

picltoasi (Ioan 12, 7-8).

C e le mai frumo as e fredia 11

Mintuitorul Hristos era prieten cu Lazir gi cu

cele doui surori ale acestuia,Maftz si Maria. Acegtia

locuiau in Betania, un sat care nu se gisea departe de

Ierusalim, gi Domnul, ori de cite ori venea sau pleca

din Ierusalim, ficea un popas in casa prietenilor SLi

unde era cinstit, omenit, ospitat 9i unde 9i dormea

Peste noaPte.

Iatd, c5, prietenul sdu, Lazd.r, s-a imbolndvit de o

boah foarte grea cind Iisus Se gisea undeva departe.

$i atunci, cele doui surori I-au trimis vorbl lui Iisus

cI fratele 1or este bolnav, cu gdndul ci El va veni si-lvindece aga cum ii vindecase pe atd,tiagi at6.gia, in viata

Lui.Dar Domnul, luind cunogtinll de aceasta, nu S-a

gribit si meargi la Betania si-l vindece peLazdr, ci a

irttdrziat intr-adins. C6.nd ucenicii L-au intrebat ce se

intimpld cul.'azdr, El, la un moment dat, a spus: Lazdrdoarrne, iar ucenicii, stiind cd in caz de boali somnul

este un semn de insinitosire pentru c5. cel bolnav intriin odihn6, in repaus, s-au bucurat gi au zis: Pdi dac,i

a adorrnit, dacd doarme, inseamnd cd o sd se facd bine.

Domnul insi voise sI spuni ci, de fapt,Lazdr a murit

9i a mai intdrziat cu treburile lui predicdnd in dreapta

gi in stinga.si de abia in cea de-apatrazi dupdmoartea

lui a ajuns in Betania, unde a fost intimpinat mai intiide Marta. Aceasta, jeluindu-se, a spus: invdldtorule,dacd aif fost aici, fratele meu n-arf murit. Era si un

72 Intrarea Domnului in Ierusalim C e le m ai ftatno as e p re di ci 13

fel de repros la care Iisus i*a rispuns: Bine, bine, dar sd

;tii cdfratele tdu aa inaia,la care Marta, care nu era o

femeie chiar foarte simpli, I-a rlspuns $tiu, inad/d-

torule, cd toli Ia inaiere tom lnaia, adicd la inaierea cea

de ob;te, dar el acurn a murit, nu se mai poateface nimic

pentru cd a murit de patru zile. $i atunci a zis: Unde

I-ali pus? $i ea a zis: Iata mormdntul acela tn fe;terd care

are o piatrd prdvdlitd deasupra. Dar nu putem deschide

mormdntul pentru cd este a patra zi ;i a tnceput sd miroasd

trupul. Cu alte cuvinte, cadavrul incepuse s[ intre in

descompunere. Atunci Iisus $i-a ridicat ochii citre

Perintele Ceresc 9i L-a rugat puternic muilumindu-Igi I-a spus: Mu$umesc, Pdrinte, cd intotdeauna aifost cu

Mine. Aici a9 vrea sI subliniez acest fapt: Iisus nu L-a

rugat pe Pirintele Seufi cu Mine, Parinte,l>entru ca sd

sdodr;esc aceastd rninune, ci I-a mullumit ca 9i cum ar

fi sivirgit-o. De aceea, si relinem ceea ce vi spuneam

9i alti dati din Sfdntul Evanghelist Marcu, o expresie

extraordinard: ori de cdte ori ae/i cere ce'ua rugdndu-ttd

;i zte/i crede cd ce ali cerut at; si ?rimit, sd ;ti/i cd aeli

avea (MarcuIl,232,4). Adice, atdt de puternici si fie

credinla 9i rugiciunea voastri, incdt in clipa in care

cereli ceva si credeEi cn a1i ;i primit. $i dacl ttt crezi cd

ai primit, atunci si ii mulgumegti lui Dumnezeu, dar

inainte de aaveaceea ce ai cerut. Este marele exemplu

pe care ni-l d[ Mintuitorul Iisus Hristos mulgumin-

du-I Tatilui Siu pentru faptul ct este impreuni cu

l

El, mulgumindu-I inainte de a sdvArsi minunea. Apoi,

Iisus a strigat cu voce tare: Lazdre, aino afard! $i sub

ochii mullimilor, pentru ci mul1i veniseri si le aline

pe cele doui surori in durerea 1or, sub ochii muilimilor,

piatra s-a dat singuri jos 9i cadavrul luiLazdr, infisatin fa;e, dupi obiceiul iudeilor, a apirut in gura pesterii,

dupi care giulgiurile au cdzut de pe el siLazdr a venit

la Iisus viu, intreg gi sinitos.Aceastl extraordinari minurte a zgrtduit mul-

timile, vecinitigile gi lerusalimul. Vestea s-a dus ca

fulgerul pentru ci Iisus mai inviase doi mor1i, aga cum

ne amintim, pe fiul viduvei din Nain, atunci c6.nd ilduceau la groapi si, in conceplia vremii fde astezd s-ar

fi putut spune cumva cd eravorba de o moarte aparentd

a tinIrului, iar pe de altl parte o inviase pe fiica lui Iairin vdrsti de numai 12 ani, dar imediat dupi ce murise,

cdnd ea nici micar nu apucase si se riceasci, de unde

iarigi putea si fie pentru necredinciogi sau pentru scep-

tici prezumlia cI nici aceea nu fusese o moarte real[, ci

doar un legin sau o stare de catalepsie. Dar ca si ai un

mort in a 4-a zr 9i sd constagi cu simlurile tale cI trupul

sdu, cadavrul slu aintratdeja in descompunere gi totusi

si-l inviezi, aceasta este o minune extraordinari care

depigegte orice fel de prezumlie, mai mult sau mai

pulin indreptiliti.Aga se explicl faptul ci vestea a cutremurat cetatea.

Iisus a intrat in casa bfi Lazilr,I s-a ficut cina 9i a

74 lntrarea Domnului in Ierusalim C e le mai framo as e pre dici 15

rimas acolo peste noapte. In timpul mesei a venit o

femeie picitoasl cunoscuti, o prostituatl publici, 9i

a venit purtand un alabastru, adici un vas din piatrisemiprefioasi., plin cu mir de nard, adici un untdelemn

cu mirodenii orientale de cea mai bund calitate gi de

pret foarte ridicat. Stim aceasta pentru cI Iuda, care era

negustorul gi era de fayd, a si apreciat valoarca acestui

mir la 300 de dinari. Se ne aducem aminte ci un dinar

era plata pentru o zi intreagi de muncd. Deci pregul

mirului in acest caz era echivalent cu trei sute de zile

de munc5., echivalentul in bani. $i ea, ingenunchind

la picioarele lui Iisus, I-a spdlat picioarele gi I-a uns

pirul, iar El a acceptat aceastl ungere, a acceptat ca

mirul si fie cheltuit pe trupul S[u, gi atunci cdnd

Iuda gi alti ucenici au cdrtit, Iuda preficindu-se cieste econom, iar ceilalli indignagi de faptul ci Iisus

primegte o asemenea ofrandi de la o femeie cunoscuti,

notorie ca pic5.toasi public5., atunci Iisus i-a lini9tit,spunindu-le: Ldsa/i-0, cd spre tngroparea Mea a jdcutaceasta;i sd;ti/i cd ori de cd.te ori se na oesti Ewanghelia

Mea tn lurne, se ea aorbi ;i despre ceea ce africut aceastd

femeie astdzi. Avem motive s[ credem ci aceasti femeie

eraMariaMagdalena gi ci ea a intuit printr-o inspira-

gie de la Duhul Sfhnt ci Iisus, care va muri pe cruce,

va fi ingrop^t ^tat

de repede incit nu va ^vea

parte de

ritualul obignuit al mo4ilor. Acest ritual presupunea si

ungerea trupului cu miresme, cu untdelemn aromat si

ea a prefigurat, a implinit inainte de vreme acest ritual.

Este emofionat si gtim acest lucru pentru cd vine de la

o femeie care igi recunoscuse picatele, care renunlase

la ele gi care urma sd. devini o sfdntd a calendarului

crestin, iar Iisus, drept recunogtinfi pentru gestul

extraordinar fdcut de aceasti femeie, a hotlrit ca ea sI

fie prima fiingl omeneasci clreia Ei sI i Se arate dupi

sfdnta Sa inviere. intr-adevir, Maria Magdalena a fost

prima carcL-avdzut inviat gi care L-a recunoscut ca

atare.

Agadar, Iisus se pregdtea de moarte, nu o dati,

ci in repetate rdnduri le spusese ucenicilor Sili: Iatd,

Fiul Omului zta merge in lerusalirn;i aaf dat in m,i'inile

cdrturarilor care il rtor prinde $-L ttor biciui, ;i-L vor

scuipa, ;i-L wor batjocori, ;i-L ttor rdstigni, iar El oa muri

;i a treia zi va invia(Marcu 16,21;77,22-23;20,78-L9;

Marcu 8, 31; 10, 33-34; Luca 9,22, 44). Agadar, era o

veste notorie, ucenicii insi nu erau foarte congtiengi de

realitrtea acestui anunfr 9i vom vedea asta mai tdrziu.

Cu sapte zile inainte de Pagtile iudaic, cindIerusalimul era plin de cei ce veneau din toate pd4ile,

nu numai din Palestina, ci gi din afara ei, pentru

ci acolo se afla Templul Domnului zidit cindva de

regele Solomon 9i care era centrul religios al iudeilor

de pretutindeni, veneau de Pagti cu zecile gi suteie

de mii de iudei din toate p[4i1e lumii cunoscute invremea acee .Iisus igi pregltegte Intrarea triumfah

76 Intrarea Domnului in Ierusalim C e Ie mai frumo as e p re dici 1,7

in Ierusalim, amtrs, $i-a pregntit-o cu luciditate 9i cu

metod[. I-a trimis pe ucenicii SXi, 9i stim aceasta 9i din

celelalte E<tanghelii, nu numai din aceea dupl Ioan care

vi s-a citit astdzirputem si refacem intregul eveniment

chiar in aminuntele lui. Iisus ii trimite pe ciliva dintre

ucenicii sIi intr-un sat gi le spune: Merge/i;i intrebali

unde std cutare ;i veli vedea Ia poarta lui legat mdnzul

unei asine si voi dezlegaTi rndnzul, ;i dacd stdpdnul o sd' rsd

spund: cefaceli aoi acolo, de ce a/i dezlegali mdnzul? ii aeTi

spune cd ii trebuie inadldtorului nostru (Matei 2\,1-3).

Ucenicii aga au fhcut 9i este evident ci proprietarul

asinului tdnilr era cunoscut ai lui Iisus. I l-au adus gi,

agezdnd deasupra nigte haine, Iisus a mers pe el-

Tiebuie s[ vi spun c[ in lumea antici gi chiar in

lumea medievali orientali a merge pe un asin era un

semn de demnitate regali. Calul era un animal extra-

ordinar, care era. pentru rdzboi, pentru bltelie 9i caii

erau anume instruili pentru rdzboi.Asinul, sau catdrul,

era animal de ceremonie, domol, mergea incet, era

mai scund, mai pulin fnlos gi-l foloseau 9i in Imperiul

Otoman. De pildl, domnii nogtri fanariogi, atunci

cdnd veneau investili de sultan, erau Purtati pe un asin

sau un catir cu sunete de trimbile, cu meterhanelele

pe uligele Istanbulului.

Agadar,Iisus igi pregltea o intrare triumfali a unui

rege, aunui impirat,lar Prezenta Sa pe acest mdnz, pe

o asin[, era, de fapt, prezenla unui rege, dar niciunul

dintre cei de fa;n nu a fost in stare sI priceapi ci nu era

vorba de vorba de un rege pimdntesc, ci de un rege al

cerului 9i al pimintului, de un rege spiritual. De aceea

ii va spune peste citevaziLelvi Pilat, care-L va intreba:

Tiu e;ti irnpdratul iudeilor? $i El i-a rispuns impdrd.lia

Mea nu este din lumea aceasta Qoan 78,33-36) cu alte

cuvinte, sunt implrat, dar nu un implrat al unui regat

pimintesc. Cine si priceapi asemenea iucruri? Se

dusese vestea ci Iisus avea putere si invie 9i morEii

care intraseri in putrefaclie. De mult iudeii agteptau

un rege care si-i mdntuiasci de sub jugul roman, un

izbivitor, un mdntuitor, si incepuseri si vadi in El pe

acest rege izbdvitor. Stim tot din Sfnnle Eaanghelii cd,

nu o dati au vrut si-L proclame rege al lui Israel, dar

El S-a strecurat prin mulEimi 9i S-a fl,cut nevilzut-

Agadar, cind Iisus inconjurat de ucenicii Sei a intratin Ierusalim cilare pe acest asin tdnir, toti au vilzutinEl pe regele asteptat si strigau: Binecuadntat este cel ce

,uine intru numele Dornnului, imparatul lui Israel (Ioan

12, 13). Acest binecuvdntat avea pe atunci valoarea

de binevenit, cel ce vine intru numele Domnului. De

ce intru numele Domnului? Pentru ci Domnul, prinprofegii sii, anuntase c[ va trimite un Mesia, adiclun Mdntuitor 9i, incetul cu incetul, secol dupi secol,

profegiile mesianice s-au deformat sub presiunea poli-ticului, rcprezentat de farisei si saduchei in special, si

din Mesia spiritual devenise un Mesia politic gi militar.

18 Intrarea Domnului in Ierusalim Ce le mai framo as e pre dia 79

Agadar, cind strigau impdratul lui Israel sau Regele

Iui Israel de fapt, aceasta era un fel de proclamatie

publici a lui Iisus, care fusese incercati 9i altidati.

$i dacn ne gdndim bine, logica ert foarte simph. Un

conducitor, ca si-gi zdrobeasci dusmanul trebuie si-lucidi, si ducl o lupti cu oastea lui 9i si-i nimiceasci

oastea, daci se poate pdni la ultimul om pentru ca ina-

micul si nu aibi puterea s[ se ridice si si contraatace.

in mod obignuit, cel care omoarX un om nu are puterea

si-l invieze, dar cel czre inviazd un om are Puterea

sn{ 9i omoare. Agadar, Iisus, degi nu avea o oaste

organizatd, nici pe departe nu avea, in logica aceasta

simpli putea s[-$i creeze una de circumstanli 9i chiar

dacd ar fi fost ucisi de inamic, si zicem de impiratulRomei, El ar fi avut puterea, printr-un singur strigit,

sn $i-o refacd.la un loc gi si duci betelia p6.nd la capit.

Aga se face cE, mulgimile L-au intdmpinat pe Iisus

cu aclamalii gi cu atdta entuziasm incit se urcau prin

finici 9i desprindeau ramuri si le fluturau in v[zduh si

le asterneau in cale laolalti cu straiele, cu hainele 1or,

iar copiii, mergdndu-I inainte, purtind,si ei in mdini

ramuri de finic, ii .a.tt"r, .Osana, Osana, un cuv6.nt

ebraic de salutare, de slavi, de cinstire, de entuziasm,

de aclamatie. Ucenicii pe de lituri, pe marginea dru-

mului, mergeu impreuni cu dugmanii din totdeauna

ai lui Iisus, saducheii 9i fariseii. $i aga a stribdtut Iisus

strdzilelerusalimului, mul$mile au inceput si se subtie

de-a lungul drumului, sI-L lase, obositi, poate, si ni

se spune ci doar copiii au fost aceia care L-au insogit

pdni in templu continuind si cinte.

Fariseii gi saducheii de pe margini, iritagi de atita

entuziasm, I-au spus lui Iisus: spune-le sd tacd, dzrlisus

a replicat blind: dacd ei o sd tacd, atunci pietrele vor striga.

Cu alte cuvinte, inima voastri s-a ficut mai tare decit

piatra, nu sunteti in stare sI impirtisiti entuziasmul

mulgimii gi si recunoagtefi in Mine pe Impi.rat, inlocul vostru si in locul lor, dacl ei vor tilcea, vor striga

pietrele. Iar vocea copiilor nu era altceva decit vocea

profetului care rostise cu multi vreme inainte: din gura

pruncilor $ a celor ce sug ai sdwdr;it laudA Tu, Doarnne

(Psalmul 8,2).

Iubilii mei,

Aceasta a fost Intrarea triumfali a Domnului inIerusalim. Sd zibovim pulin asupra acestui eveniment

9i si vedem daci extragem o invilituri.Domnul Iisus, foarte constient 9i foarte lucid, ca

totdeauna, gtia ce face. Se pune intrebarea: dacl Elgtia ci merge la patimi gi la moarte, ce nevoie avea de

aceastl intrare triumfali 9i ce nevoie avea c El sI fieaclamat de mullime ca un rege? Tiebuia si se gtie ci Elera Dumnezeu 9i luase chip de om, chip plmintesc gi

chiar chip de rob, cum va recunoagte Sfrntul Apostol

Pavel. Dar oamenii trebuiau si stie ci El va suferi ca

20 lntrarea Domnului in Ierusalim C e Ie mai frumo as e pre dici 27

un rege, ca un impitat, ca- un Dumnezeu, cd, El nu va

suferi ca un infrint, ci ca un biruitor chiar al chinurilorSale proprii. Este uriagui mesaj al Lui Dumnezeu,

care suferi pentru noi, oamenii, de bunivoie gi nesilit

de nimeni, este mai presus de orice ci Iisus, venind pe

plmint, a acceptat toatd.viataprin care a trecut, inclusiv

arestarea, torturile si moartea pe cruce, le-a acceptat

de bunivoie ca fiind necesare. Jertfa aceasta, care prinEl urma si rlscumpere plcatui lui Adam 9i picatulintregii omeniri. El intra in Ierusalim ca un rege cu

insemne regale si trebuia si se stie cd va suferi tot ca

un rege. Acesta a fost mesajul pe care oamenii nu l-au

priceput, nici micar ucenicii. Chiar in Sjhnta Eoanghelie

de astdzi ni se spune cI ucenicii avze v aceste cuvinte

si rostiri ale profegiilor gi nu-9i dideau seama ci ei erau

^ceia c^re implineau profegiile, ci aveau si-gi dea seama

mult mai tdrzia, dupi invierea Domnului, cdnd toate,

retrospectiv, se vor limuri, cdnd vor trece prin analiza

luciditnlii asupra faptelor consumate p6.ni la capit, dar

atunci nu gi-au dat seama, cu atit mai putin mu\imile.Iisus era singurul c re eta lucid in aceasti imprejurare,

iar de partea cealaltd,,luciditatea diavolului, prin farisei

si cirturari, c te continuau din rii si fie 9i mai rii.Mai cu seami, dup[ ce se sivir;ise minunea cuLazdr,deveniseri crinceni gi, ne spune Eaanghelia Sfantului

foan, se hotirdseri si-l omoare eipeLazdr pentru ca si