UNIVERSITATEA MARITIM

CONSTAN A

MASTER TRANSPORT MARITIM

PROIECT MANAGEMENTUL RISCULUI N TRANSPORTUL MARITIMTEMA INTRAREA N SPA II NCHISE

PROFESOR S.l. Dr. RADU HANZU-PAZARA

MASTERAND MANEA T. ADRIAN

INTRODUCERE

Managementul riscului se defineste drept: totalitatea metodelor sau mijloacelor prin care este gestionata incertitudinea, ca baza majora a factorilor de risc, in scopul indeplinirii obiectivelor descrise in cadrul proiectului. Cuvantul cheie al managementului de risc este sistematic, deoarece numai o abordare extrem de riguroasa si constanta la toate nivelurile de desfasurare ale proiectului, poate conduce la un control eficient asupra activitatilor proiectului si la reducerea factorior de risc. Mangementul de risc nu trebuie privit doar prin perspectiva singulara a unui capitol component al managementului global al unui proiect, datorita complexitatii sale situandu-se in categoria selecta a stiintelor de granita ce necesita in general coroborarea informatii din mai multe domenii.

CLASIFICAREA RISCURILOR Dup m rime: minore, medii i majore. Dup producere: - accidentale sau previzibile; - imitente, latente i manifeste. Dup loc: interne, externe. Dup mediu: naturale (catastrofe), artificiale (produse). Dup destina ie: de intimidare, de nfrico are, de terorizare, de dezorganizare, de nimicire. Riscurile exist pretutindeni, dar sunt mai mari atunci cnd au loc pe fond de disfunc ii, vulnerabilit i, amenin ri, pericole.

PROCESUL DE MANAGEMENT AL RISCULUIManagementul riscului este un proces ciclic, cu mai multe faze distincte: identificarea riscului; analiza riscului; reac ia la risc.

IDENTIFICAREA RISCULUIn faza de identificare a riscului se evalueaz pericolele poten iale, efectele i probabilit ile de apari ie ale acestora pentru a decide care dintre riscuri trebuie prevenite Identificarea riscurilor trebuie realizat n mod regulat. Aceasta trebuie s ia n considerare att riscurile interne ct i pe cele externe. Riscurile interne sunt riscuri pe care echipa managerial le poate controla sau influen a. Riscurile externe nu se afl sub controlul echipei manageriale.

METODELE DE IDENTIFICARE ntocmirea unor liste de control care cuprind surse poten iale de risc, cum ar fi: condi ii de mediu; rezultatele a teptate; personalul; modific ri ale obiectivelor; erorile i omisiunile de proiectare i execu ie; estim rile costurilor i a termenelor de execu ie etc.

analiza documentelor disponibile n arhiva firmei, pentru identificarea problemelor care au ap rut n situa ii similare celor curente; utilizarea experien ei personalului direct productiv ( efi de sec ii i de echipe); identificarea riscurilor impuse din exterior (prin legisla ie,schimb ri n economie, tehnologie

ANALIZA RISCULUIFaza de analiz a riscului ia n considerare riscurile identificate n prima faz cuantificare aprofundat a acestora. i realizeaz o

Cea mai simpl metod de cuantificare a riscurilor este aceea a valorii a teptate (VA), care se calculeaz ca produs ntre probabilit ile de apari ie ale anumitor evenimente i efectele acestora: VA(a) = P(a) x E(a) unde: VA(a) = valoarea a teptat a evenimentului (a); P(a) = probabilitatea de apari ie a evenimentului (a); E(a) = efectul apari iei evenimentului asupra obiectivelor(a). Simul rile constituie o metod avansat de cuantificare a riscurilor. Simularea utilizeaz un model al unui sistem pentru a analiza performan ele sau comportamentul sistemului.

REAC IA LA RISCReac ia la risc este faza de ac iune din cadrul ciclului managementului riscului, n care se ncearc : s se elimine riscurile; s se reduc riscurile; s se repartizeze riscurile.

Eliminarea riscurilor are scopul de a ndep rta riscurile. Diminuarea riscurilor se poate realiza printr-o serie de instrumente cum sunt: programarea. Programarea tiin ific a activit ilor cu ajutorul graficelor re ea poate diminua riscurile n limite rezonabile. instruirea. Prin programe de instruire i con tientizare n domeniul securit ii muncii se poate reduce probabilitatea producerii accidentelor i efectul acestora. reproiectarea. Riscurile pot fi de multe ori diminuate printr-o reproiectare judicioas a echipelor de munc , fluxurilor de materiale, folosirii echipamentelor i a for ei de munc . Repartizarea riscurilor este un instrument performant de management al riscului. Aceasta se refer la structurile care vor accepta o parte sau ntreaga responsabilitate pentru consecin ele riscului. Riscurile legate de resursele umane sunt acoperite, cel pu in par ial, prin ncheierea contractelor colective i individuale de munc ; Riscurile legate de materiale i echipamente pot fi transferate furnizorilor acestora, prin garan iile pe care ace tia le ofer ; Riscurile legate de al i factori pot fi ndep rtate prin ncheierea unor contracte de asigurare.

PROCEDURA DE INTRARE IN SPA II NCHISE LA BORDUL UNUI TANK PETROLIERINSPECTAREA UNUI TANK DE MARF Con inutul de aceast sec iune este extras din ISGOTT. Un spa iu nchis este definit ca fiind unul cu acces limitat, care nu este supus ventila iei continue, i n care atmosfera poate fi nerespirabila din cauza prezen ei de hidrocarburi,vapori toxici sau periculosi, gaz inert, sau deficit de oxigen.. Astfel de spa ii includ, dar nu sunt limitate la: tancurile de marf , de balast, ap , combustibil, ulei lubrefiant, uleiuri uzate, cofferdamuri, void spaces ,conducte, epuratoare de gaz inert i deck seal, i orice alt element de ma ini sau echipamente care nu sunt de rutin ventilate .Un pumproom nu este, prin urmare, un spa iu nchis, ca atare, de i m surile de precau ie de intrare, astfel cum sunt definite n aceast sec iune, sunt necesare. Un PERMIS DE INTRARE IN SPATIU INCHISeste un document eliberat de c tre o persoan responsabil care s permit intrarea ntr-un spa iu sau compartiment ntr-un interval de timp specificat. Un permis ar trebui s fie completat numai pentru un singur spatiu sau compartiment, i ar trebui s includ controale i informa iile con inute n formularul de prob n apendicele 1 ISGOTT. Personalul navei trebuie sa consulte diferite surse de informatie: Manualul Companiei, Legile Nationale de Protectie Antiincendiu, Codul ISM, ISGOTT, SOLAS, pentru pregatirea , testarea, si intrarea in spatiile inchis

IDENTIFICAREA RISCULUI

Principalele pericole asociate intrarii intr-un spatiu inchis pot fi clasificatein doua categorii: y y Pericole datorate formei geometrice a spatiului inchis Pericole datorate atmosferei periculoase din spatiul inchis

Forma geometric a compartimentului unui tanc poate varia de la spa ii extrem de nguste la spa ii foarte largi i nalte. Spre exemplu ntr-un tanc de balast din dublu fund, personalul trebuie s se strecoare prin deschideri mici pentm a putea trece n diferite zone ale tancului. Pe de alt parte tancurile de marf ale navei sunt zone mari deschise cu n l ime mare i distan e mari ntre pere i. Fiecare zon ridic diferite probleme celor care trebuie s intre i s lucreze n aceste compartimente. nainte de a certifica c spa iu este sigur pentru muncitori, sc rile, balustr zile i platformele trebuie atent cercetate, s nu fie deteriorate i cu suprafe e alunecoase. Personalul care intr ntr-un spa iu nchis trebuie s poarte echipament de protec ie corespunz tor. Un serios pericol este posibilitatea inhalarii de concentra ii periculoase de vapori de marf , gaz inert i lipsa oxigenului din spa iu nchis. Gazele de hidrocarburi sunt mai grele dect aerul i au tendin a de a se stratifica la partea inferioar a tancurilor de marf . Alt pericol important este aparitia unei atmosfere explozive in tanc datorita deranjarii eventualelor depuneri de slam pe fundul tancului in timpul interventiei. Obliga iile principale ale personalului ambarcat referitoare la siguran a personal y y y y y i a navei:

y

disciplina la bordul navei este obligatorie pentru toate persoanele ambarcate indiferent de func iile lor la bord; cunoa terea i respectarea prevederilor actelor normative: legi, conven ii, regulamente; subordonarea c tre efii ierarhici (comandant, ef mecanic) i respectarea ntocmai a ordinelor acestora; ndeplinirea corect a sarcinilor de serviciu, respectarea regulilor de comportare la bord; fiecare membru al echipajului este dator s se instruiasc referitor la modul specific n care sunt organizate activit ile la bordul navei n func ie de tipul, situa ia, destina ia i misiunea navei i s se integreze n programul zilnic al activit ilor de la bord; s cunoasc ma inile, instala iile, echipamentele, utilajele de la locul de activitate, s cunoasc i s respecte modul de func ionare i exploatare;

CUANTIFICAREA

I M SURAREA RISCULUI

Registrul Lloyd estimeaz c n producerea accidentelor de munc ordinea factorilor care produc accidentele de munc sunt: y instruirea necorespunz toare; y neaten ia n activitate (lipsa de activitate); y proiectarea nesatisf c toare a utilajelor, instala iilor, etc; y oboseala excesiv a echipajelor. y n statistica mondial privind accidentele la bordul navei avem: o 51% se produc n accidentele navale (pierderi de vie i omene ti); o 19% din cauza bolilor profesionale la bordul navei; o 14 - 15% din cauza accidentelor de munc ; o 2% din cauza sinuciderilor; o 6% c deri peste bord, pierderi n mare; o restul, alte cauze. INTRAREA IN SPATIILE INCHISE: este interzisa din cauza posibilei deficiente de O2 si a prezentei gazelor toxice sau gazelor de hidrocarburi. Astfel nimeni nu are permisiunea sa intre in cargotancuri, coferdamuri, tancuri dublu fund sau alte spatii nchise fara permisiunea ofi erului responsabil, fara sa fie determinata atmosfera si fara sa fie eliberat un permis de intrare.Executarea lucr rilor la cald in spatiile nchise vor fi acceptate numai cnd toate normele de siguran a au fost ndeplinite si a fost eliberat un permis de lucru.

EVALUAREA RISCULUI

Pericolul intoxic rii personalului n timpul opera iunilor desf urate la tancurile petroliere se datoreaz , aproape n totalitate expunerii la diferite tipuri de gaze. Pentru determinarea concentra iilor periculoase asupra organismului uman sunt folosi i urm torii indicatori: y Treshold Limit Value (TLV) - Reprezint concentra ia maxim de substan toxic n aer la care poate fi supus personalul zi de zi f r efecte adverse. Valoarea TLVeste cu titlu de recomandare i nu are caracter obligatoriu, fiind bazat pe studiile i experien a din industrie.

ntlnim trei tipuri de TLV : y Time Weighed Average ( TLV - TWA)- Reprezint media concentra iei de substan toxic n aer pe o perioad de 8 ore, uzual exprimat n ppm;

y y y

y

y

Short - Term Exposure Limit (TLV -STEL)- Reprezint media concentra iilor de substan toxic n aer pe o perioad de 15 min exprimat uzual n ppm; Celling ( TLV-C)- Reprezint concentra ia care nu trebuie dep it n nici o zon pe timpul expunerii. Permissible Exposure Limit - Time Weighted Average (PEL - TWA)- Valoarea limit de expunere (PEL) a unei substan e reprezint valoarea reglementat care nu trebuie dep it la locul de munc . ISGOTT a renun at la acest indicator deoarece conform acestei documenta ii, procedurile opera ionale trebuie s aib drept scop reducerea expunerii personalului la un nivel minim de substan toxic n aer i nu la un nivel permisibil. Imediately Dangerous to Life or Health (IDLH)- Este definit ca o condi ie, fiind considerat ca o amenin are la o expunere n aerul contaminat, care poate cauza moartea, sau apari ia unor boli mai trziu. Odor Treshold -Reprezint cea mai mic concentra ie de gaze n aer care poate fi detectat prin sim ul mirosului.Nu are o valoare absolut i poate varia de la individ la individ.

Limitele de expunere pot fi reglementate de organiza ii interna ionale, legisla ii na ionale, sau de reguli locale. Orice limit stabilit de aceste reguli nu trebuie s fie dep it . Companiile petroliere adesea fac referin la Conferin a American de Higien Industrial Guvernamental (AGCGIH) care a stabilit limitele care trebuie s protejeze personalul mpotriva gazelor toxice din mediul nconjur tor. Valorile stabilite sunt exprimate ca Treshold Limit Values n p r i pe milion (ppm) de volume de gaz n aer. n ciuda faptului c afec iuni serioase ale organismului nu sunt cunoscute ca rezultat la expuneri ale concentra iei TLV, aceste valori sunt numai recomand ri. Cea mai bun practic este men inerea concentra iilor de gaze la cea mai mic valoare posibil . n ISGOTT, ca i n alte documenta ii de specialitate ntlnim tennenul TLVTWA ( Time Weighted Average ).

2% 6% 15%

7%

Accidente, catastrof e Boli profesionale Acc de munca

51% 19%

Sinucideri Pierderi in mare Alte cauze

MASURI DE LIMITARE A RISCULUIMASURI ORGANIZATORICECompania are responsabilitatea stabilirii m surilor de siguran n cazul intr rii personalului ntr-un spa iu nchis. Procedura de eliberare a unui permis de intrare trebuie reglementat de cerin ele Sistemului de Sigurant al Managementului navei (SMS). Este responsabilitatea comandantului s asigure implementarea procedurilor de intrare ntr-un spa iu nchis. nainte de intrarea n spa iu, trebuie efectuat o evaluare a riscului pentru identificarea unor poten iale pericole i determinarea m surilor de siguran care trebuiesc luate. O copie a permisului va fi p strat la intrarea n spa iul nchis, pentru informarea personalului despre m surile de siguran care trebuiesc luate la intrarea n spa iu i orice restric ii care trebuiesc respectate pe durata desf ur rii activit ii. Permisul se va anula dac ventila ia din spa iu se opre te, sau una din condi iile din " check list" se modific .

Permisul de intrare ntr-un spa iu nchis este eliberat de un ofi er competent nainte ca personalul s p trund n acel spa iu. nainte de eliberarea unui permis de intrare, ofi erul responsabil trebuie s se asigure c : y y y sistemul de tubulaturi de gaz inert i ventila ie au fost izolate; ventila ie continu i eficient va fi men inut pe toat perioada intr rii n spa iul nchis; iluminatul fix cum ar fi " becul cu turbin de aer" este preg tit pentru perioada intr rii n spa iu;

y y y y y y y y y y y y y y y

un echipament individual de respirat cu presiune pozitiv i un echipament de resuscitare este amplasat la gura de intrare n spa iu pentru a putea fi utilizat n caz de nevoie; un harna ament i o saula pentru salvare sunt preg tite la gura de intrare; lantern de tip aprobat nc rcat este preg tit pentru a putea fi utilizat imediat la intrarea n spa iu; un membru de echipaj va sta n permanen la gura de intrare n spa iu i n contact direct cu ofi erul responsabil; toate persoanele implicate n opera ie trebuiesc instruite n situa ia apari iei unei situa ii de pericol; liniile de comunica ie au fost clar stabilite i n elese de cei implica i; numele i ora intr rii n spa iu va fi megistrat i monitorizat de personalul din afara spa iului; Echipamentul de protec ie utilizat de persoanele care intr n spa iu trebuie s fie corespunz tor i va include: haine de protec ie, nc l aminte, m nu i, casc , ochelari de protec ie; pentru spa ii largi i nalte trebuie avut n vedere harna amentul de sus inere; lanteme de tip aprobat; radiotelefoane aprobate; indicator de gaze personal sau un detector cu alarm n zon ; echipament de respirat n caz de urgen ( EEBDs). n cazul unei urgen e, n nici un caz membrul de echipaj de la gura de intrare n tanc nu trebuie s intre nainte de venirea echipei de interven ie i situa ia a fost evaluat n a a fel nct to i cei ce particip la opera ia de salvare s fie n siguran .

Intrarea ntr-un spa iu nchis cu o atmosfer nesigur pentru intrare n aceast situa ie periculoas este esen ial ca permisiunea de intrare n spa iu nchis s fie ob inuta de la Companie i o procedur de siguran a fost convenit . Aparatul de respirat cu presiune pozitiv trebuie utilizat ntotdeauna cnd este necesar intrarea ntr-un spa iu care con ine gaze toxice, ori este deficitar n oxigen. Intrarea ntr-un spa iu nchis cu o atmosfer periculoas se va face numai n condi ii excep ionale cnd alt altemativ nu exist . Comandantul trebuie s dea o declara ie scris c nu exist o alt altemativ de rezolvare, iar intrarea este esen ial pentm operarea n siguran a navei. Cnd este agreat o astfel de activitate, se va face o evaluare a riscului i o procedur de siguran a fost elaborat mpreun cu Compania. Un ofi er responsabil va monitoriza n mod continuu opera ia i se va asigura c personalul implicat este bine instmit n utilizarea aparatului de respirat i este con tient de pericolul scoaterii m tii ntr-o atmosfer nesigur ; y y y y y y y y personalul va utiliza un aparat de respirat cu presiune pozitiv ; n spa iu va intra un num r minim de persoane pentm efectuarea lucr rii; numele i ora intr ii vor fi nregistrate i monitorizate de personalul din afara spa iului; ventila ia se va asigura unde este posibil; vor fi prev zute mijloace de comunica ie continue i un sistem de semnale va fi agreat i n eles de c tre personalul implicat; set de rezerv al aparatului de respirat, un echipament de reanimare se va afla n st- by n afara spa iului mpreun cu un aparat de respirat; lucrarea va fi efectuat evitndu-se apari ia unei surse de aprindere; dac personalul nu este legat cu o saul se vor prevedea mijloace adecvate de identificare a pozi iei personalului n interiorul spa iului.

PLANURI DE AC IUNE IMEDIATSalvarea din spa ii nchise Cnd se petrec accidente n spa iile nchise, prima ac iune este alarmarea. De i viteza de reac ie este vital n scopul salv rii vie ii, opera iunea de salvare nu trebuie s nceap nainte de venirea echipei de interven ie i a echipamentului necesar. Sunt multe exemple de vie i pierdute datorit proastei preg tiri a opera iunii de salvare. nainte de nceperea ac iunii un rol important l de ine o organizare rapid i o reac ie eficace. Mijloacele de ridicare, aparatele de respirat, echipamentul de reanimare i alte mijloace de salvare trebuie preg tite i o echip de interven ie s fie gata de ac iune. Sistemul de comunicare n caz de urgen trebuie s fie clar i n eles de to i cei implica i. Oricnd se suspecteaz c o atmosfer nesigur a fost un factor decisiv n producerea accidentului, aparate de respirat, i unde este posibil parmele ine-te bine trebuie folosite pentm intrarea n spa iu. Ofi erul responsabil cu opera ia de salvare trebuie s r mn n afara spa iului de unde se poate exercita o comand eficace. Este imperativ ca fiecare membm din echipa de salvare s tie ce se a teapt de la el. Trebuiesc efectuate exerci ii i instruc ii regulate de salvare din spa ii nchise

ANALIZA RISCULUI

Analiza riscului inseamna utilizarea sistematica a informatiilor disponibile pentru a identifica pericolele si pentru a estima riscul pentru indivizi, bunuri sau mediu. Evaluarea din timp i continu a gradului de risc pentru o anumita operatiune este benefic n ceea ce prive te corectarea gre elilor i permite, pe viitor , obtinerea de metode mai eficiente de eliminare a pericolelor. Un proces total de management a riscurilor cuprinde c iva pa i esen iali, reprezenta i n figura. Pentru a putea controla riscurile, este necesar ca nti s fie identificate pericolele. Prin evaluarea poten ialelor consecin e ale pericolelor i a probabilit ii ca ele s apar , se poate estima un grad de risc. Valoarea acestuia este comparat cu un criteriu de acceptabilitate, iar dac este prea mare se implementeaz strategii pentru diminuarea lui. Riscul nu poate fi eliminat complet, de aceea riscul r mas trebuie controlat.

CONCLUZII

I RECOMAND RI

y comandantul navei este cel care stabile te si identifica aceste spatii impunnd procedura de intrare in siguran a; y ventilarea trebuie sa se fac in mod continuu pe toata perioada cat exista persoane in spa iul nchis sau seminchis iar ventilarea atmosferei trebuie sa se fac periodic; y nimeni nu are permisiunea ofi erului responsabil si nu a fost testata atmosfera nainte de intrare; y operatorul are obliga ia de a monta un sistem fix de determinare a gazelor si sa stabileasc o lista de verific ri nainte de intrarea in camera pompelor; y se recomanda ca persoana care intra sa dispun de un detector portabil de gaze, iar intre casa pompelor, timonerie, camera control nc rcare si compartimentul ma ini sa existe un sistem de comunica ii bine pus la punct; in plus trebuie sa existe un sistem vizual de raportare a situa iilor de alarma, iar persoanele care se afla pe puntea de naviga ie , in camera control nc rcare, compartimentul ma ini trebuie sa mentina un control al comunica iilor cu persoanele aflate in camera pompelor; y frecventa intr rilor in camera pompelor trebuie men inuta la minim pentru a reduce expunerea persoanelor; y la intrarea in camera pompelor trebuie sa existe o tablita avertizori, pe care sa scrie intrarea persoanelor fara permis de intrare este interzisa; y la intrarea in spatiile nchise, indiferent de tipul de nava, se vor lua masuri de prevenire a pericolelor pe care le prezint una sau mai multe din urmatoarele: y prezenta contaminan ilor respiratorii asociata cu prezenta reactivilor organici incluzndu-i pe cei forma i din hidrocarburi aromatice (benzen, toluen), gaze toxice (H2S), reziduuri de gaze inflamabile si particule cum ar fi cele formate de c tre azbest in urma opera iilor de sudare si a celor formate in urma opera iilor de piturare si deficientei de O2 produsa in urma ruginirii suprafe elor metalice ca urmare a prezentei gazului inert si a activitatilor microbiene in special in caz de umiditate; y pe timpul transportului si dup desc rcarea hidrocarburilor in orice spa iu nchis trebuie sa fie suspectata prezenta gazelor de hidrocarburi din urm toarele motive: y scurgerile in compartimente ca : camera pompelor, coferdamuri, tancuri permanente de balast si tancurile adiacente celor care au transportat marfa; y reziduurile de marfa ramase pe pere ii tancurilor, chiar si dup curatare si ventilare; y reziduurile de marfa ramase in cargotancuri dup declararea acestora gas free dar care dup agitarea sau cre terea temperaturii emana vaporii; y reziduuri de marfa care raman in tubulaturile de marfa sau balast si in pompele de marfa. y orice decizie de intrare in astfel de spatii trebuie sa fie luata numai dup ce atmosfera spa iului respectiv a fost testata din afara compartimentului cu ajutorul echipamentelor adecvate, care trebuie sa fie de tip aprobat, corect intretinute si frecvent controlate cu o proba standard; y aceste instrumente trebuie sa fie nregistrate, citirile lor trebuie sa fie scrise iar valorile test rilor standard trebuie nregistrate; y testarea atmosferei trebuie sa se fac dup o perioada de 10 min dup oprirea ventila iei si trebuie sa se reia si trebuie sa se reia dup perioade bine stabilite si la diferite paliere de

y y y y y y

y

y y

y y

y

inaltime in interiorul cargotancurilor si in diverse puncte, ventilarea trebuie sa fie controlata pe toata perioada prezentei oamenilor; nainte de intrare conc. De O2 trebuie sa fie de 21% vol., mai ales pentru spatiile care au fost inertate; nimeni nu intra fara aprobarea ofi erului responsabil si fara permis de intrare; permisul isi pierde valabilitatea si trebuie reinnoint dup fiecare oprire a ventila iei; persoanele care intra in astfel de spatii pentru executarea inspec iilor sau a diverselor lucr ri trebuie sa fie corect instruite pentru modul de lucru; la intrarea in aceste spatii trebuie sa existe aparate de respirat cu presiune corespunz toare, echipament de resuscitare, saule calauze si hamuri de salvare; la intrarea in aceste spatii trebuie sa fie in permanenta o persoana din echipaj care sa supravegheze activitatea celor din interior si care trebuie sa fie in contact direct cu ofi erul responsabil; intre persoanele din interior si persoanele care supravegheaz trebuie sa existe un sistem de comunica ii si semnale care trebuie bine intelese de c tre toata lumea; in eventualitatea unei urgente sub nici un motiv persoanele care asigura supravegherea nu vor intra sa dea ajutor celor din cargotanc naintea sa vina ajutoarea si sa se evalueze corect situa ia creata; in permanenta trebuie sa existe un schimb de semnale intre persoanele aflate in spa iul nchis si persoanele care le supravegheaz ; intrarea in spatii nchise cu atmosfera necunoscuta sau suspectata ca fiind nesigura pentru intrare nu se va face dect daca exista o situa ie extrema si nu exista alta alternativa, persoanele care intervin trebuie sa fie bine antrenate in folosirea aparatului de respirat si care cunosc foarte bine riscul pe care l prezint scoaterea mastii sau folosirea incorecta a aparatului, persoanele trebuie sa fie supravegheate permanent din afara, comandantul trebuie sa elibereze un permis de intrare, acolo unde este posibil trebuie sase fac ventila ie mecanica, persoanele trebuie sa aib aparate de respirat autonome si sa fie legate cu saula calauza, la intrarea in spa iu trebuie sa fie un aparat de respirat si un aparat de resuscitat, iar num rul persoanelor care intra trebuie sa fie cat mai mic; echipamentele de protec ie si de respirat trebuie sa fie bine intretinute si trebuie sa fie folosite in scopuri adecvate; aparatele de respirat autonome vor fi folosite in cazul intr rilor in spatii nchise cu atmosfera toxica, cu gaze, cu deficienta de oxigen sau care con ine contaminant care nu pot fi indepartati prin folosirea echipamentului de purificare a aerului; aparatele de respirat autonome folosesc aer comprimat din cilindrii atasati la un cadru metalic prev zut cu facilitat de purtare pe spate, aerul ajunge la purt tor prin intermediul unei masti de fata care trebuie sa fie etan a (nu se asigura etan eitatea in cazul b rbii), aparatul este prev zut cu alarma sonora la presiune minima, cnd se folose te un astfel de aparat trebuie supravegheat continuu manometrul, acesta trebuie verificat nainte de folosire odat cu testarea alarmei de joasa presiune. Purt torul trebuie sa supravegheze frecvent indicatorul manometrului si trebuie sa paraseasca locul imediat dup ce a sunat alarma de joasa presiune, trebuie avut in vedere ca durata de alimentare cu aer depinde de capacitatea si gabaritul purt torului.