Ad Astra 5 (1), 2006 www
ntre compromis Si moralitate n decizia medicala
Editorial J.M.B. nr.1- 2015
3
Ideea de a vorbi despre compromis nu e nici nou nici
inedit.Alexis Carel spunea c: Civilizaia este nainte de toate o
disciplin; disciplina fiziologic, moral, social i tiinific.Cu toate
acestea medicina secolului actual, asemenea celei din perioadele
anterioare este o ngemnare ntre respectarea strict a regulilor
etice ale profesiei, aa cum s-au format ele de-a lungul timpului,
plecnd de la celebrul non-nocere i compromisurile zilnice pe care,
personalul medical le face n fiecare zi.Dezvoltarea unui sistem de
calitate, accesibil oricrui individ este un obiectiv profund moral
i etic. Cu toate acestea medicii sunt adesea nevoii s accepte
compromisul de a decide care program de sntate este prioritar i
care sunt fondurile alocate pentru aceasta; iar atunci cnd decizia
nu le aparine, ci aparine altor persoane (economiti, juriti sau
simplu: politicieni) acceptarea compromisului, dei pare mai uoar
este la fel de complicat.Compromisul intervine i atunci cnd trebuie
luate decizii legate de acceptarea realizrii trialurilor clinice,
convini fiind c progresul medical este legat n permanen de
meninerea unei balane optime ntre dezvoltarea unei noi cercetri
medicale i asumarea criteriilor morale care menin cercetarea n
limitele moralitii.i totui, compromisul nu e dect o etap
tranzitorie, pentru c Etica nu este o fantezie mistic - nici o
convenie social - nici un lux de care ne putem lipsi, subiectiv...
Etica este o necesitate obiectiv a supravieuirii omului - nu prin
providena supranatural, nici a vecinilor dvs., nici a toanelor dvs.
ci prin "graia" realitii i natura vieii. (Ayn Rand n Virtutea
druirii de sine)
Prof.univ.dr. Liliana RogozeaFacultatea de Medicin Braov
