Embed Size (px)
Citation preview
ll cunoscuseri pe Mathias intr-o excursie de-o zi laCozumel. Angajaserd un ghid care si-i ducd la scufundiri, la oepavi din apropiere, insd geamandura care marca locul se rup-sese{n timpul unei furtuni qi ghidul nu mai reuqea str o gtrseasci.
Aga c6 inotau la inBmplare, frri sd se uite la ceva anume. ApoiMathias se ridicase spre ei din adiincuri, ca un om al mlrilor, cuun tub de oxigen in spate. Zembise cend ii povestisere situatialor qi se oferise sd-i conducd la epavd. Era neamt, foarie bronzatgi foarte inalt, cu pirul blond, hlns scurt fi cu ochii de un al-bastm-deschis. Avea un vultur tahrat pe antebraful dr€pt, negrucu aripi rogii. li Esase si imprumute pe rAnd rezervod lui ca sd
se poati scufirnda la zece metri gi si vadi epava de aproape. Eraun tip prietenos, dar lini$tit, 9i vorbea engleza aproape ftriaccent, iar cend, la sfiirgit, urcaser6 lnapoi ln barca ghidului,venise pi el cu ei.
Pe greci ii cunoscuseri doui nopfi mai t6rziu, in Canqin, pe
plaja de lingd hotel. Stacy se irnbdtase qi w slrutase cu unuldinte ei. Nu se intdmplase nimic mai mull insi dupe aceea geciiplreau sE le apard mereu ln cale, indiferent unde s-ar fi dus sau
ce-ar fi fiicut. Nici unul dinte ei nu vorbea greac4 desigur, qi nicig€cii nu vorbeau englez4 aqa cd nu ficeau decat sd zamb€asce
qi si dea din cap pi sd tmpadi din cand in cend inte ei m6ncarca
IO SCOTT SMITH
$i bdutura. Emu bEi greci pulin trecufi de douizeci de ani,la felca Mathias qi restul gdgtii - qi pireau destul de prietenoqi, degiaveau senzalia cd se cam ;ineau dupE ei.
Grecii nu numai ci nu gtiau engl€zi, dar nici spanioli nuvorbeau. lgi luaserd totugi nume spaniole, chestie care in modevident li se pirea extrem de amuzantd. Pablo, Juan gi DonQuijote, ata se prezentasere, pronunJend numele cu accenhrl lorciudat qi aritind cu mAinile spre piept. Don Quijote era cel cucare flhtase Stacy. Tofi trei aritau carn la fel - aveau umeri la1i,mugchi dezvoltafi, pdrul lung gi negru, prins in coadi - 9i pind$i lui Stacy ii venea greu sd tine minte cum il chema pe fiecare.Era de asemenea posibil s6-gi fi schimbat numele inte ei, ca astasi fi fost o glume, astfel inc6t cel care rispunsese ma4i lanumele de Pablo sd insiste miercuri cd el era Juan-
Se aflau in Mexic de hei sdptdmdni. Era august, o perioadefoarte neponiviti pentm a cdldtori prin Yucatdn. Era mult preacald gi mult prea multi umezeald in aer. Furtunile se pomeaudintr-odatd aproape in fiecare dup6-ami""i, cu ruperi de nori ceputeau inunda o stradd in doar cdteva secunde. $i odatii culdsarea intunericului apdreau Jintarii, roiuri strdnse in nori b6-zaitori. La inceput, Amy se plansese intruna de toate acestelucruri, rege€nd ce nu aleseseri excunia la San Francisco, atacum le sugemse ea. Apoi insd Jeffiqi iegise din fire 9i-i reproyseci le shica vacar4a tutuor, Ea ci fata lncetase sd mai vorbeascidespre Califomia - despre zilele lnsorite gi calde, despre tram-vaie, despre norii colorafi de ceali de la amurg. Oricum, nu erachiar attt de rdu. Era ieftin gi nu era aglomeralie, iar Amy sehotiirese s6 se disheze cat putea de mult.
Ei erau patru: Amy gi Stacy, Jeffqi Eric. Amy Si Stacy eraucele mai bune prietene. Se tunseserd scurt, bdi€tegte pentru va-can1i, Ei purtau amandoud pilirii Panama asemdnitoare, api-rind in toate fotografiile imbdtiFte. Adtau ca doud surori -Amy, sora blondd, 9i Stacy, bruneta -, amAndoui micufe, camde un metu cincizeci, qi subgirele ca nigte vrdbiu{e. $i compor-tamentul era la fel - mereu lqi $uloteau cete ceva la ureche,
RIjINELE
aveau o sumedenie de gesturi apropiate fi schimbau intrunaprivfui atot$tiutoare.
Jeffera iubinrl lui Amy; Edc - al lui Stacy. Bfiefii se purtau
amabil unul cu celdlalt, dar nu se putea sp.une cA erau chiarprieteni. Fusese ideea lui Jeff sd cllitoreascd in Mexic, o ultimdescapadi inainie ca el gi Amy se inceapA, ln toamn6, studiilepostuniversitare de perfectionare in medicinS. Gisise o ofertibuni pe intemet: ieftind, imposibil de ratat! Trei siptimani de
leneveald pe plaji, intingi la soare, fird sd faci absolut nimic.O convinsese pe Amy sd vini cu el, apoi Amy o convinsese pe
Stacy, iar Stacy il convinsese pe Eric.
. t
Mathias le spusese ci venise in Mexic cu Aatele lui mai mic,Henrich, dar Henrich dispiruse. Era o poveste destul de neclardsi nici unul dinhe ei nu trtelesese toate detaliile. Ori de cdte oriil intrebarl
"'eu" in tegituricu ast4 Mathias se intrista qi devenea
foarte vag. Incepea si vorbeascd in germand gi si dea din mdini,ochii i se inceloqau, pdrdnd cd o sd izbucneascd in pldns. Dupd
o werne, nu-l mai intrebaseri nimic. Li se perea nepoliticos se
insiste. Eric credea cd era vorba despre o afacere cu droguri, cifratele lui Mathias era urmerit de autorita$, degi nu putea spune
daci aceste autoritdli erau germane. americane sau mexicane.
lnsd cu siguranld avusese loc o cearti - cu asta, erau toti d€
acord. Mathias se certrase cu ftate-sft! poate ciJ gi lovise, apoi
Henrich dispdruse. Mathias era ingrijora! desigur. il agtepta sa
se lntoarcd gi sd ia impreuna avionul inapoi spre Germania.
Uneori, pirea convins cd Henrich va apirea in cele din urmi gi
cd totul se va termina cu bine, alteori lnsd isi pierdea increderea.
Mathias era o fire rezervati" prefera sd asculte, nu se vorbeasce,
qi era predispus, datd fiind situalia in care se gdsea, la crizebru$te de tristete. Cei patru prieteni lncercau din greu siJinveseleasci. Eric istorisea int6mpldri amuzante. Stacy imita iotfelul de personaje. Jeffii ardta locuri interesante. Iar Amy ficeanenumirate fotografi i, poruncindu-le tuturor si zimbeasci.
in timpul zilei, steteau la soare pe plaji, asudind unul l6ngd
altul pe prosoapele lor colorate. inotau Ei ficeau scuflrndiri. Se
1l
12 scoTT SMTTH
ars€seri Si incepusere sA se cojeasce. CeErcaU vasleau in caiace,jucau minigolf. lntr-o dup6-amiazi, Eric ii convinsese pe tofi sAinchirieze o barci cu vele, insi, in cele din urmd, se dovedise cinu era chiar atat de priceput lntr-ale navigafiei pe cat pretinsesegi fuseseri nevoili sd cheme un remorcher pentru a se puteainioarce in port. Fusese o sihra{iejenantd gi-i costase mult. Sear4mancau fructe de mar€ gi beau prea multi bere.
Eric nu qtia ce se petrecuse intre Stacy qi grec. plecase sd se
culce dupd cind, ldsandu-i pe ceilalli trei si se plirnbe pe plajdcu Mathias. Se duseserd la un foc de tabiri din spatele unui hotelvecin, unde o forma{ie c6nta intr-un gazeDrl. Acolo ii cunos-cuserd pe greci. ii gisiserd b6nd tequila qi bdtand din palme inritsnul muzicii. Le oferiseri gi lor de bdut. Stacy se a;ezase l6ngdDon Quijote. Vorbiseri mult, fiecare pe limba lui, qi rdseseri,trecand sticla de la unul la altul, stambendu-se pe rand candtdria le ardea gatlejul. Apoi Amy intorsese capul gi-o vizuse peStacy in bralele grecului. Nu durase mult. Cinci minute in carese sdrutaserd !i el ii atinsese timid sdnul stang, apoi formalia igiterminase numirul pentru acea seard. Don Quijote o rugase sdvinl cu el in camer6, insi Stacy zdmbise gi cldtinase din cap gilotul se terminase la fel de repede cum incepuse.
A doua zi diminea!4 grecii i;i lntinseserd prosoapele l6ngiMathias gi cei pahu prieeni qi dupi-amiaza meneseri impreundla schi nautic. N-ai fi putut binui ci intre cei doi fusese cevadaci n-ai fi vdzut cu ochii tdi. Grecii erau niqte gentlemeni,foarte respectuo$i. $i Eric pirea sd-i simpatizeze. incerca sd-iconvingd sdJ lnvele sd sprm6 cuvint€ porcoase in greacd. Eratotuqi ffustmt fiindci nu-pi putea da seama dacd ceea ce-ispuneau biielii er4 intr-adevir, ce voia el si inve{e.
Aflari in cele din urml cd Henrich ldsase un bilet. Mathiasil arntd lui Amy 9i lui Jeff derreme, intr-o dimineaji, in timpulcelei de-a doua siptimini a vacanlei lor. Era scris de m6n6, in
RT'INELE 13
germani, qi dedesubt era schitatd o harti. Nu puteau citi biletul,
desigur. Mathias fu nevoit se-l traduc6. Nu era nimic legat de
droguri sau de poli{ie - Eric nu se dezmin[ise nici de data
aceasta, se gribise sd tragi concluziile qi, cu cdt era mai
dramatice situatia, cu at6t mai bine. Henrich cunoscuse o fati pe
plajd. Venise cu avionul in acea dimineald qi se indrepta spre
cantrirl continentului, unde fus€se angajati penau a lucra la un
sit arheologic. Era locul unei vechi mine, poate de argint, poate
de diamante... Mathias nu era sigur. Henrich $i fata igi pehe-
cuserd ziua 1mpreun6. li licuse cinste cu prdnzul, apoi plecaserd
si inoate. Apoi o dusese la el in cameri, unde fEcuseri duq gi
Sex. Apoi, fata plecase cu un autobuz. in testauran! dupe pranz,
fata ii desenase lui Henrich o harti pe un gervelel, ca sd-i explice
unde era sit0l. ii spusese ci putea veni li el, cd aveau nevoie de
ajutoare. Dupd ce plecase, Henrich vorbise intruna numai despre
ea. Nir mincase nimic la cind $i nu putuse dormi. ln toiul nopgii,
se ridicase in capul oaselor ti-l anuntase pe Mathias cd se ducea
la sinrl arheologic.
Mathias ii spusese cd-i un prost. Abia o ctmoscuse pe fati.
Erau la rnijlocul vacantei Si Henrich nu ltia absolut nimic despre
arheologie. Frate-sdu il asigurase cd nu era catusi de putin treaba
lui. Nu-i cerea aprobarea lui Mathias, nu fEcea decet si-i co-
munice hotirdrea lui. Se diduse jos din pat gi lncepuse si-9i facd
bagajele. Sejigniseri reciproc qi Henrich aruncase cu aparatul
de birbierit electric, lovinduJ pe Mathias in umir. Mathias
Ebirase pe el Si-l ffintise la pdmeni Se rostogoliserd incleptaii
pe podeaua camerei de hotel, mereind injurihtri printre dinfi,
pini c6nd, din gre9eal6, Mathias il lovise pe Henrich cu capul
in gurd, spirgdndu-i buza. Henrich frcuse mare caz de asta, dand
fuga la baie qi scuipind singe in chiuveti. Mathias igi trdsese
repede hainele pe el gi se dusese s6-i aduce ni$ie ghea
14 SCOTT SMITH
pe-a doua incet. Cand se iltorsese in camerd, gdsise biletul pe
pemd. Henrich dispEruse.
Bilehrl ocupa cam trei sfernri de pagintr, deqi piru mai scurt
cAnd Mathias il citi in englezd. Amy se gdndi cA poate Mathias
sirise peste anumite pasaje, geferdnd si le pisteze penEu el, insinu conta - pi ea ;i Jeff in{elesesere cam despre ce era vorba.
Henrich spunea ci Mathias pdr€a adesea si uite ce era fraiele, tinu pArintele lui. il ierta pentru asta, dar tot nu putea accepta
situatia. Poate ce Mathias il considera, intr-adevdr, un prost, insd
el, Henrich, credea ci era posibil sn-gi fi intelnit marea dragoste
in acea dimineali gi cI nu !i-ar fi iertat-o niciodati - Ei nu l-ar fiiertat nici pe Maftias - daci ar fi lSsat aceasti FnsA se treace pe
lingd el frri sd facd ceva. li spunea cd va incerca si se intoarcd
pand la data cand ayeau avionul inapoi spre Germania, dar nu-iputea promite nimic. Spera ca Mathias si se poati distra gi singur,
cat timp el era plecat. Dacd se simlea singur, Mathias putea veni
Ei el oricind la situl arheologic. Era lajumitate de zi distanli cu
ma$ina, spre vest. Harta de la sfiirgitul biletului * o copie desenatd
dupe c€a schiFti de fatd pe gervelel - ii ardta cum sd ajrurgi acolo.
ln vreme ce-l asculta pe Mathias gi-l urmlrea chinuindu-se
si traducd biletul de la frate-s6u, Amy incepu treptat sd realizeze
ci bdrbatul Ie cerea de fapt sfatul. SEt€au pe veranda hotelului.
Un bufet suedez era oferit in fiecare dimineali la micul dejun:
oui, cldtite, paine prtjitd, suc, cafea, ceai gi o grdmadi imenside fructe proaspet€. Un gir scurt, de c6teva repte, urca spre plajd.
Pescirugii planau deasupra, cergind resturi de mdncare, gdini-
lAndu-se pe umbrelele care protejau mesele. Amy auzea oftatr,rl
ritmic al valurilor qi vedea cAte un turist care ficea jogging
trecAnd din cdnd in cind prin drepnrl lor, o pereche in vdrsti cdu-
tind scoici, trei angajafi ai hotelului gata sd serveascA eventualii
clienfi. Era foarte devreme, abia pulin peste Fpte. Mathias iitrezise, sun6ndu-i de la receptie. Stacy $i Eric mai dormeau inci.
Jeff se aplecd pentru a studia harta. Lui Amy ii era clar, deqi
Mathias nu spusese nimic explicit, ce iubitul ei era de fapt cel
RUINELE 15
cdruia birbatul ii cerea sfatul' Amy nu se simlea ofensati Era
obignui$i cu genul dsta de situatii. Jeff avea ceva ce inspira in-
credere oameniloq un anumit aer de comp€tenti 9i de incredere'
Amy se EsI pe spdtarul scaunului 9i-l privi intinzand cu podul
paknei hartia mototolitd. Jeff avea p6rul negru 9i crel iar ochii
iui igi schimbau culoarea in func1ie de lumin6' Puteau fi de
culoarea alunei, verzi sau de un maro foarte, foarte deschis' Nu
era la fel de inalt ca Mathias 9i nici atAt de lat in umeri' dar, cu
toate astea, p6rea sd fie mai mare decat el. Avea o anumitd
gravitate: era calm, intotdeauna calrn. intr-o buna zi, daci totul
mersea confom planului, Amy igi imagina ci tocmai aceasti
"ilitlte aue" sd faca din el un doctor excelent.
Mathias bdtea nervos din picior, genunchiul b6liindu-i-se in
sus Si-njos..Era miercuri dimineala. El qi frate-siu aveau avion
spre casi vineri dup6-amiaza.
'Eu duc, spuse Mathias. Eu luat pe el. Eu dus acas6 Da?
Jeffridici ochii de Pe harti.
- Te intorci in seara asta? intrebe el.
Mathias ridicd din umeri 9i ardti spre bilet' Nu qtia decdt ce-i
scrisese frate-siu.Amy recunoscu cateva dintre oraqele de pe hart6: Tizimin,
Valladoli4 Coba nume pe carc le vdzuse ln ghidul lor' Nu citise
carte4 se uitas€ doar la poze. \i amintea de ruinele unei planatii
pe pagina despre Tizimin, o stradi cu clddiri vtrruite in totalitate
in alb din Valladolid, un chip gigantic, din piatr6, ingropat in
vi16de-vie in Cob6. Harta lui Mathias avea un X trasat oarccum
la vest de Cob6. Acolo era situl. Mergeai cu autobuzul din
Cancun pdni la Cohl de rmde luai un taxi care te ducea inct opt-
sprezece kilometri spre vest' Din drumul principal se Iicea apoi
o cdrare, lungi de doi kilometri, pe care trebuia sd mergi pejos'
Dacd ajungeai la satul maya, insemna cd ai men prea departe
Privindu-l pe Jeff aplecat peste haftA, Amy putea deja ghici
la ce s€ gandea iubitul ei Nu avea nici o legituri cu Mathias sau
cu frate-sdu. Jeff se gindea la jrmgld, la ruinele de acolo 9i la cum
16 scorr sMlrr{
ar fi fost sA le exploreze. Discutaseri vag despre o astfel deexcuisie pe la ftrcepuhrl r;acan1ei. Se gdndiseri ci puteau inchiriao magini, un ghid local, ca sd vadi ce era de vezut. Dar ern at6tde ca.ld... ideea de a hoinnri prinjungld pentu a fac€ fotografii cuflori uriase, cu sop6rle sau cu niqte ziduri dirdpdnate pirea din cein ce mai pulin atractivi pe mdsuri ce discutau despre asta. Agacd rimdseserd pe plaji. Dar acum? Dimineala era ln$eldtor dericoroasi" mingdiati de briza care bdtea dinspre api. $tia cd luiJeffii va fi greu si-;i aduci aminte cdt de umedd avea sd devinl,ln cele din unnd, ziua. Da, ii era foarte uqor sd ghiceasci la ce segAndea el: ,,De ce nu? Ar putea fi distractiv... lncepuserd sdamorfeasci de la atdta soare, m6ncare qi biuturd. O micl avenhdde genul dsta ar fi putut fi exact ce le tebuia ca si s€ trezeascd.
Jeff ii ?mpinse harta lui Mathias.
- Venim pi noi cu tine! spuse el.Amy nu zise nimic. St5tea toliniti pe spitarul scaunului. in
sinea ei, se gAndea: ,,Nu, nu vreau sd merg!" Dar gtia ci nu puteaspun€ asta. Se phngea prea mult, toaei lumea-i affisese atenfia.Era o persoani posac6. Nu fusese inzestrati cu darul fericirii.Undeva, pe parcunul &umului, cineva uitase sd i-l de4 gi acur&din cauza asta, ii ficea pe toti cei dinjur sd sufere. Jungla aveasi fie toridi $ murdare, cu pulinele locuri urnbroase colcdind de
lenlari, dar incerci si nu se g6ndeasci la asta. Mathias eraprietenul lor, nu? Le imprurnutase tubul lui de oxigen, le aritas€unde sd se scufunde. $i acum, avea nevoie de ei. Amy l6sigdndul sd prind6 fo46 in mintea ei, o mdnd tr"antind uqile, cuvitezd, una dupi alta, pdnd cand una remase deschisi. C6ndMathias se intoarse spre ea cu rm zambet pani la urechi, incantatde spusele lui Jeff, aqteptind un ecou de aprobare din partea ei,Amy nu se putu abtine: li zimbi la rdndul ei gi didu din cap.
Desigur, spuse ea.
Eric visa cd nu putea si adoarmd. Era un vis pe care-l aveaadese4 un vis incdrcat de griji 9i de frusffiri. Visa c6 incerca si
RUINELE 17
mediteze, si numere oi, si se gindeasci la ceva care sdl cal-meze. Simlea gust de vomd in guri gi voia s6 se ridice qi sd se
spele pe dinti. Simtea qi nevoia de a-qi goli vezica, dar avea sen-
zatia cd, dacd s-ar fi migcat chiar gi un centimetru, ar fi pierdut
penft totdeauna gi infima gansd de a mai adormi la loc pe care-o
mai avea. Aga cA nu se miica; stdtea intins, dorindu-pi sidoarmS, dorindu-qi sd adoarmd, dar nu dormind. Senza,tia de
vomd gi presiunea vezicii nu erau detalii obi$nuite ale visului.Erau prezente doar acum, fiindcX erau reale. Biuse prea mult cu
o seard inainte, se fo4ase si vomite in toaleti spre dirnineafi gi
agum trebuia si urineze. Pdni gi in vis simfea ci era ceva neobiy.nuit in legihrd cu aceste doui senzalii, de parcd un clarvdzdior
ar fi incercat sd il avertizeze cu privire la ceva, ameninlarEa
cufundandu-se intr-un val de vomd sau inmuindu-s€ intr-un pat
udat de wind.Grecii fuseseri cei care-l impinseser,i 9i-l imboldiserd sd bea,
pini cdnd sirntise cd i se face riu. lncercaseri sd-l invele unjocde begie. Era ceva legat de nitte zaruri. invartite inr-o can6. iispuseseri regulile in greacd, lucru care, cu siguranti, explic4 lnparte, de ce jocul pdrea atat de complicat. Eric aruncase cu
bravadi zarurile 9i diduse cana mai departe, degi nu rcuSfu€ sE
inleleagi de ce cdgtiga uneori, iar alteori pierdea. La inceput, ise pdruse cd numerele mari erau cele mai bune, apoi instr, sprc
marea lui nedumerire, qi numerele mici incepuseri si c6gtigo.
Arunca zarurile qi, uneori, grecii ii ficeau semn si bea, alteori
nu. Dupi o weme, incepuse si nu mai aibi prea mare impor-tanln. Grccii il lnvdlaserd cdieva cuvinte noi fi raseseri de cet de
repede le uita. Toati lumea se imbitase foarte tare, apoi Ericreupise, {Iri si qtie nici el prea bine cum, sd nimereascd incamera lui qi si se bage in pat.
Spre deosebire de ceilalli, care se pregiteau si inceapic6te-o gcoald postuniversitard din toamnS, Eric urma sE se
angajeze. I se oferise un post de profesor de englezi, h o gcoald
pregititoare de lAngi Boston. Avea sd locuiasci la cimin, cu
