Dan Botez

IONANTONESCU

Destinul unui MareSal sl Romdniei

ScrisulYrymanescFundatia - lEditura

CUPRINS

Ion Antonescu - o probi de foca istoriografiei romffneqti contemporane ....... 4Introducere ....... I IMaregalul Ion Antonescu - cronologie ........... l5

CAPITOLUL IBiografia Maregalului lonAntonescu .........21I. 1. Copil[ria gi primii ani ai tinerefii .............21I. 2. IonAntonescu militar (1904 - al doileardzboi balcanic) .. 27I. 3. Antonescu qi rlzboiul de intregire a neamului ......... 3lI. 4. Activitatea Mareqalului Antonescu in perioadainterbelic[ .....37I. 5. Biografia oficialS a Mareqalului Antonescu (intocmitdin anii rdzboiului) ........... 55

CAPITOLUL ilIon Antonescu - $ef al Statului ....73II. l. Preluarea puterii de Ion Antonescu dup[ abdicarearegelui Carol al IIJea ......................73II. 2. Formarea noului guvern -27 ianuaie 194I........... 90II. 3. Intrarea Romdniei in rdzboi al[turi de Germania luiHitler .............93II. 4. De ce dincolo de Nistru? .......99II. 5. Antonescu gi eweii ................lI2II. 6. Eweii din Romdnia qi solufia final[ ....... I l6II. 7 . Yizitele lui Ion Antonescu la Adolf Hitler .......... ... l2lII. 8. Bolile misterioase ale Mareqalului ......................... 1 40II. 9. IonAntonescu qi armistifiul .......145

I

CAPITOLULItrArestarea Mareqalului lon Antonescu - 23 Au gust 1944 ....16Iivsztnv,{nlLE DIN REGISTRUL DE AUDIENTE l-tl REGE:Miercuri 23 august 1944 .......... ......... 161

III. 1.ArestareanedemndaMareqalului............................... 163

III. 2. Arestarea, aqacum a fost descrisd de Maregal .............I72Itr. 3. Regele Mihai despre arestarea MmegaluluiAntonescu . ..... 17 7

III.4. Generalul Constantin Sdndtescu descrie in jurnalul sdu

arestareaMaregalului ......178m. 5. Aga a fost arestat MaregalulAntonescu - amintirile unuimartorocular,MirceaIoanlfiu............. .................181

III. 6. ,,Adevdrul despre arestarea Mareqalului lonAntonescuo'-relatat de Comeliu Coposu ............... 185

III. 7. Arestarea Maregalului relatatd de Silviu Brucan ............ I 90

III. 8. Predarea Maregalului trupelor sovietice ........................ 193

CAPITOLT]L TV

Procesul gi execufia Mareqalului Ion Antonescu .......... ....207IV. l. Desfisurareaprocesului ...........207

IV. 2. Procesul Mareqalului-unproces politic ....213IV. 3. Motiveleacuzilrii ....................2I4IV.4.Actul deasvare ...218IV 5. Interogatoriul acuzatului IonAntonescu ......221

IV. 6. Concluziile desprinse dinultimul cuvdnt alMaregaluluiin fala Tiibunalului .................IV. 7. Hot[rdreaTribunaluluiPoporului .................................224

IV. 8. Actele procesului intre adevdr gi mistificare ..............,....226

IV. 9. Executarea sentinfei de condamnare la moarte a maregalului

IonAntonescu ............ ...,.,.,,,,,,,,,,.,,,243IV. 1 0. S crisoarea adresati sotiei - Maria Antonescu,,,,,,,,,,.. 249

CAPITOLULVSoarta unora dintre conspiratorii loviturii de stat de la23August 1944.......... ....257V. 1. RegeleMihail .........258V. 2. GeneralulConstantin Sdndtescu ...................264V.3.IuliuManiu ............267V.4. LucrefiuPdtrdgcanu ..................270V.5.Constantin(Dinu)I.C.Brdtianu ..................275V. 6. ConstantinTitelPetrescu............ .................279

CAPITOLTJL VIDespre Mareqalul Antonescu - monarhi, oameni politici,istorici giscriitori .........283

in loc deincheiere ...............2g5Bibliografie .......297Ordine gimedalii... ............302

Ion Antonescu - o probi de foca istoriografiei rom0negti contemporane

I scrie despre personajul politic Ai militar - general,.6,ulterior mareqal - Ion Antonescu reprezinti una

dintre cele mai grele intreprinderi istoriografice imagi-nabile in Rominia de azi. RaJiunile acestei dificult[fi suntmultiple; amintesc aici numai cdteva dintre ele:

i) la sfhrqitul anilor '40 qi in bun[ parte din anii '50 aisecolului trecut, discursul oficial - istoric, propagandistic,educafional etc. - al regimului comunist referitor la IonAntonescu a fost viciat in mod fundamental de o clar[cliEeizare politicd, impusd de ideologia Si partizanatul epocii;

ii) de lamijlocul anilor'50 qipdn[ spre mijlocul anilor'70, asupra lui IonAntonescu s-a aqternut o t6cere la r6ndulei motivatdpolitic; cu excepfia cdtorvapagini din manualelede istorie, Antonescu era un personaj politic mai curdndeludat - dup6 principiul (de care regimurile totalitare se

folosesc adesea) ,,un subie.ct despre care nu se vorbeqteinseamnd cd nu exist[".

iii) dup6 1975 se v6d semnele, treptate, ale uneianumite ,,reconsiderdri" a activit6lii mareqalului; din acestpunct de vedere, romanul de mare succes Delirul, al luiMarin Preda, este semnul unei schimb[ri de perspectivdpe care regimul comunist al lui Nicolae Ceaugescu opermite, urmdnd s[ obfini de aici un profit ideologic gi

propagandistic. In fond, ceea ce aduce aceastd reconsiderareeste o nou[ manipulare a efigiei acestui personaj care afost Ion Antonescu: pe fondul temerii lui N. Ceaugescu dereacfiile URSS, fostul maregal tocmai aceasta era menit

sd simbolizeze: un trecut in care Romdnia se opuseseUniunii Sovietice gi luptase pentru recucerirea unuiteritoriul (Basarabia) ocupat de aceasta.

iv) in fine, dupd 1990 se incearcl - prin unelemanifestlri politice sau intelectuale - o autentic[,,reabilitare" a fostului Conducdtor. $i de aceast[ dat6,discursul a fost deseori lipsit de echidistanfd: pe m[surapatimii cu care Antonescu era diabolizat la finele anilor'40, acum s-a incercat, la fel de p[timaq, absblvireamaregalului de toate plcatele sale (dintre care multe -precum politica rasiald sau aspectele tehnice ale alian{eicu Hitler - sunt reale).

in aceste condilii, r6mdne inci dificil s[ scrii sine iraet studio despre Ion Antonescu, pentru ci el este unpersonaj ce aduni in sine mai multe contrarii: personajtragic, a contribuit direct qi la tragedia multor cetSfeni aiRomdniei primilor ani'40; animat de un patriotism real, abdgat totugi Romdnia intr-una dintre cele mai dezastruoasealianfe pe care statul nostru le-a avut in secolul XX;funcfionar statal de mare corectitudine, Antonescu a fostin acelagi timp total neinspirat atunci c6nd a funcfionat dreptconducdtor politic al l6rii etc.

Autorul acestui volum, dl Dan Botez, gi-a asumat cu realcuraj intelectual sarcina qi riscurile scrierii unui volum despreacest personaj istoric foarte complex. Cartea de falh strdngemajoritatea informa{iilor disponibile, intr-un ansamblu careva aduce multe motive de medita{ie penfu cititor. Totodati,autorul promite cd va continua cu alte doud volume despreceila$ doi maregali ai Romdniei. S[-i urdm succes qi s6-i dorimca un numlr mare de cititori sIJ insoleasc[ pe acest traseu derecuperare a istoriei secolului XX!

Dr. Adrian Cioroiana,Decan al Facul6fii de Istorie,

Universitatea Bucuregti

l0

CAPITOLUL I

Biografia Maregalului Ion Antonescu

I. 1. Copillria qi primii ani ai tinerefii

Ion Antonescu s-a n5scut la 2 iunie 1882, la Piteqti, instrada Domenii, nr. 138, intr-o familie modest5 de militari.Tatdl s[u, Ioan Antonescu, ndscut la Bucureqti (29 ianuariel8l3) din pdrinfii Anton gi Sultana Vasiliu, era cdpitan de

cavalerie. in vremea cdnd era locotenent, acesta s-a clsdtoritcu domnigoara Chiriachila Dobrian din Piteqti.

Ion Antonescu era un bliefel blond, ro$covan la fa[Fr

(de aceea i se spunea ,,cdinele rogu"), cu tr[s[turi energice,

cu ochi albagtri pdtrunzdtori, cu gura intr-o expresie de

hotdrdre neinduplecatd, gata de joc, cAnd jocul era serios,gi dus cu patiml pdnd in momentul cdnd indatoririle qcolare

il chemau la masa de lucru. Tatdl lui era cipitan de

administrafie, in Pitegti, mama lui o femeie energic5,inteligent[, cultd, dintr-o familie cu ramificafii nobiliare.A legat prietenii temeinice intre copiii de aceeaEi vArstd,

dovedindu-qi statornicia firii qi caracterul loial. Rlsunaumaidanele de urale qi comenzi - inainte, la atac!* in tabdra

copiilor ale cdror jocuri se inspirau din scenele rizboiuluide independenf[, din poeziile lui Alecsandri qi Coqbuc. Cel

2l

Dan Botez

mai pasionat era Ionel, cum i se spunea atunci, 9i cum a

fost alintat mai tdrziu. El era comandantul atacului, el era

Valter Mdrdcineanu sau maiorul $onfu sau putea deveni qi

Sergentul Niculae, care acucerit drapelul turcesc la Grivila'

Odat6 s-a imbolndvit gi s-aaSezatin pat. Focul lui mai mare

dec6t boala care-l cuprinsese era cd nu putea sd asiste la

asaltul redutei Grivifa, unde avea rolul de toboqar. Nimeni

nu bdtea toba mai bine decdt o b[tea miculul Antonescu.

Sub fierbinJeala bolii, el i-a cerut mamei s[-i cheme

prietenii. Aceqtia au venit, iar el imbujorat, cu focul sticlind

in ochi, cu toba la capul patului, s-a ridicat, a dat toba

prietenului sdu qi i-a spus: ,,Ia-o tu Marinicd, qi bate-o! Dar

i-o bali aqa de tare, sd aud qi eu de aici!" Aqa a fost viafa lui'A b6tut la toba wemurilor, prevestind amenin{drile pe care

numai el le adulmeca din addncul qi din taina soartei6.

Ce-qi amintea Ion Antonescu despre casa p6rinteasc6?

,,Casd modestd, oameni trudili, povesteqte Antonescu.

Mama tatdlui, bunica, i-a dat cea mai serioasd educalie.

Su.flet mare de adevdratd romdncd' Cdnd tatdl meu a

trttbuit sd plece in rdzboiul din 1877, impresionat cd-;iptirdsea familia, i-au dat lacrimile. Replica bunicii a fostpromptd, imediatd: ,,Sd-\ifie ruSine cd atunci cdnd Patria

tt, cheamd la luptd, tu pldngi. Pentru asta te-am Jdcut Ei

nt-am trudit cu tine". Cdnd am intrat la liceu, un iidannti-a dat o palmd. Lovitura a fost puternicd. M-am tntors

pldngdnd acasd. Vdzdndu-md bunica m-a tntrebat dupd

ct' i-am istorisit faptul: ,,$i tu nu ai rdspuns cu nimic?

Ntr mai vorbesc cu tine pdnd nu vii sd-mi spui cd l-aibfitut pe ovrei". Cum eram mai slob gi mai mic ca ovreiul,

ntii sculam dimineala la ora 4 qi md antrenam la paralele

sfi md fortific. Cdnd m-am simlit in putere, i-am tras osJiintd de bdtaie, dupd care am reintrat in graliile bunicii-

itt t916, in timpul batdliei de la Neailov, trecdnd prin

,'lL}

F

ION ANTONESCU - Destinul MareSal al Romdniei

llttrureSti, pe la orele 2 noaptea, m-am abdtut pe la casa

ltirt'irtteascd sd-mi vdd familia Si sd las ceva ajutoareluirrcsti. Bunica era pe patul de moarte. Deqi a simlitittlrurea mee, ct stat nemiscatd Si cu ochii tnchiqi, /iird sd,,;lttrttd un cuvdnt sau sd facd un gest de suferinld. Cu oItrnd tnainte bdgase in mormdnt pe unul din feciorii ei.

l)upd cdteva minute de asteptare Ei contemplare in falauceleia care mi-a fost atdt de dragd Si care peste cdtevaore urma sd treacd tn lumea celor drepli, a trebuit sdplec murmurdnd mai mult in Soaptd vorbele de adio. Cdndam pus mdna pe clanld, a simlit plecarea rnea, qi cu ovoce hotdrdtd qi cu un gest energic al mdinii, cuardtdtorul intins, n-a avut altceva sd-mi spund decdt:,,Ionele, nu ldsali Transilvania".

Acesta a fost testamentul ei pentru mine. Admiraliamea este cu atdt mai mare pentru aceastd femeie,cunoscdndu-i simplitatea pi slaba ei pregdtireintelectuald (era analfabetd). "7

incd de copil avea pornirea de a observa totul gi de acdntdri cu mintea, insd mai avea innlscutl qi o altd poruncda firii sale: a nu ierta niciodatd acelora ce nu dddeau cuvenitaatenfie lui Ionel Antonescu.

Tatdl Maregalului avea trei frafi. Cel mai mare dintreei - colonelul Dumitru Antonescu - a avut o personalitatemilitard de mare relief in armat[. A murit tenLr, in urmaunei boli, lSsdnd un regret unanim. Colonelul IlieAntonescu, fost adjutant regal, a fost apreciat indeosebipentru tiria de caracter. A murit in 1916 - comandant de

brigadd - grav r6nit. Al treilea unchi al lui Ion Antonescu a

fost profesor de geografie la liceul din C6mpulung. Ceidoi unchi militari au avut influenfd asupra Mareqalului cAncj

era copil. in vizitele pe care ei le frceau bunicii Mareqalului,il puneau pe Ionel sd recite poezii patriotice, ii exaltittt

unul

.ll

Dan Botez

sentimentele nafionale, discutdnd cu el despre Tiansilvaniagi Basarabia, provincii romdneqti care trebuiauneap[rat luate

de Rom6nia prin pre! de sdnge8.

DupI absolvirea claselor primare (1890-1894) qi aprimelor patru clase de liceu (1894-1898), a urmat $coala

fi.ilor de militari Craiova (1898-1902). in clasa aY-alicealS, Ion Antonescu ia un contact mai strdns cu educa{ia

militard. in liceele militare (erau doul in lard), educafia

atingea o deosebitl dezvoltare qi severitate. Deprinderile

de ordine gi de disciplind erau urmdrite cu scrupulozitate,

ftrd insd a se strivi personalitatea copilului.IonAntonescu, ajuns lavdrsta de 17 ani,prin introspecfie

incepuse sd ia cunoqtinfi de insuqirile sale inndscute qi sd-qi

indrepte puterile pentru realizarea unei personalitdfi,urmdrind idealul de a-gi duce insugirile morale spre eroism,

iar insugirile intelectuale spre ,telul de a deveni adev[rat

educator qi conducdtor de oameni. Spiritul sdu de observafie

aduna material gi din studii gi din viafa organizatl ce i se

ofereae.Studiile claselor a VI-a qi a VII-a de liceu scoseserd la

ivealS o inteligen[L carc in unele direc{ii scormonea inaddncime, insolitd de o atenlie care putea prelungi meditafia

pdnd la infrptuirea completl a fenomenelor de analizd Si

sintez[.in inmSnunchere cu studiile, viala in comun a elevilor,

secretul conducerii, reacfiunile educative ale instructorilorconstituiau pentru el surse de observare qi inmagazinare de

cunoqtinle, incdt doi ani mai tdrziu, cdnd era elev al $coliide Ofiferi, la sffirqitul primului an de studii este consideratpe departe cel mai bun din promofia sa 9i devine sergentul

major al clasei; el are prilejul sd defind o primd comand[ qi

sd facd o oarecare practicl in conducerea oamenilor.Sergentul major al companiei de elevi trebuia si fie un

24

ION ANTONESCU - Destinul unui MareSal al Romdniei

rxonlplu de disciplin[, exactitate, punctualitate sI aibdirlitudine qi finutd militar5, vigoare ftzied, moral[, controlrroolrosit. Pentru toate acestea era nevoie, pe l6ngd insugirileinniiscute, de desfbgurarea unei mari energii, stimulate de

o puternic[ voinlI qi o neintreruptf, persisten!6.lon Antonescu studia, gdndea, cduta s[ infeleagd atdt

studiile de tacticd c6t qi cele de istorie militard, iarrczultatele lui la studii erau superioare in raport cu cele alerrrajoritdfii camarazilor.

La I iulie 1904 Ion Antonescu unna sd fie inaintat lagradul de sublocotenent. inaintarea avea loc dupd examenulcle sffirgit de an al $colii de Ofiferi, examen la care asistaul{egele qi prinful mogtenitor. La vremea respectivd, regeleCarol Ir0 avea doi aghiotanfi, rude ale lui lon Antonescu:r:olonelul Antonescu, unchiul direct al s5u, gi colonelulBaranga, fratele celui de-al doilea sof al rnamei Mareqalului.Ambii cunosc foarte bine pe sergent-major elev IonAntonescu; ambii cunosc succesele sale militare, elanul qi

pornirile lui spre ideal".La examenul de sfdrqit de an, inainte de promovarea

promofiei lui Ion Antonescu, Regele gi prinful Ferdinandau dorit sd vad[ personal valoarea lui IonAntonescu gi elevula fost interogat in mod special. Antonescu, insd, nu se

intimida de prezenfa marilor personalit[fi qi atitudinea sa a

impresionat.inaintat sublocotenent la I iulie 1904,Ion Antonescu

este repartizat la Regimentul I Roqiori, in Galafi, undelocuiegte impreund cu mama sa gi colonelul Baranga, tatdlvitreg. Acum tdr^rdrul sublocotenent intrd in adevdratulcontact cu viafa. ln ziua de I august 1904, cdnd se prezintdcomandantului regimentului - colonelul George Bogdan -acesta observ[ cd arc in fala sa un tdndr plin de patriotisrn,cu mare dorin!6 de a se instrui qi de a instrui, cu o voin{lI ryi

2.5