7
ION BĂIEŞU Suferinţă în doi PERSONAJE: EA. EL. Parcul Cişmigiu – cu desăvârşire pustiu. Pe una din alei apare o femeie; aleea este întunecată şi paşii scârţâie într-un chip dureros. Se aşază pe una din bănci, îşi încrucişează mâinile pe piept şi oftează. Exact peste un minut, pe aceeaşi alee apare un bărbat. Bărbatul se apropie de banca pe care se află femeia şi întreabă pe un ton cu desăvârşire firesc. EL: Nu vă supăraţi: pot să mă aşez lângă dumneavoastră? EA (uimitor de firesc): Desigur. EL (îşi încrucişează mâinile pe piept): Alături este o bancă complet liberă şi aţi putea să mă întrebaţi de ce nu mă aşez pe acea bancă. Mai mult, probabil că în acest Cişmigiu, în această noapte de revelion, toate băncile sunt libere şi aţi putea tot atât de bine să mă întrebaţi de ce nu mă aşez pe una dintre ele. EA (întorcându-se spre el cu circa zece grade şi răspunzându-i peste umăr): Vă rog să mă credeţi, dar nici prin cap nu mi-a trecut să vă pun o astfel de întrebare. Nici prin cap nu mi-a trecut. EL: Vă mulţumesc şi vă rog să mă iertaţi, dar mi s-a întâmplat nu o dată ca, cerând voie cuiva să stau alături pe bancă, să mi se pună o astfel de întrebare: „De ce, domnule, nu te aşezi pe o altă bancă, din moment ce există atâtea bănci libere?” Alţii nu zic nimic, dar, după ce te aşezi alături de ei, se ridică ostentativ şi se aşază pe altă bancă, ceea ce este, de fapt, egal cu un refuz. Vi s-a întâmplat şi dumneavoastră aşa ceva? EA: Desigur.

Ion Baiesu-Suferinta in Doi 1.0 10

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Format doc

Citation preview

ION BIEUSuferin n doiPERSONAJE:EA.EL.Parcul Cimigiu cu desvrire pustiu. Pe una din alei apare o femeie; aleea este ntunecat i paii scrie ntr-un chip dureros. Se aaz pe una dinbnci, i ncrucieaz minile pe piept i ofteaz. Exact peste un minut, pe aceeai alee apare un brbat. Brbatul se apropie de banca pe care se af femeia i ntreab pe un ton cu desvrire fresc.EL: Nu v suprai: pot s m aez lng dumneavoastr?EA (uimitor de fresc): Desigur.EL (i ncrucieaz minile pe piept): Alturi este o banc complet liber i ai putea s m ntrebai de ce nu m aez pe acea banc. Mai mult, probabilc n acest Cimigiu, n aceast noapte de revelion, toate bncile sunt libere i ai putea tot att de bine s m ntrebai de ce nu m aez pe una dintre ele.EA (ntorcndu-se spre el cu circa zece grade i rspunzndu-i peste umr): V rog s m credei, dar nici prin cap nu mi-a trecut s v pun o astfel de ntrebare. Nici prin cap nu mi-a trecut.EL: V mulumesc i v rog s m iertai, dar mi s-a ntmplat nu o dat ca, cernd voie cuiva s stau alturi pe banc, s mi se pun o astfel de ntrebare: De ce, domnule, nu te aezi pe o alt banc, din moment ce exist attea bnci libere? Alii nu zic nimic, dar, dup ce te aezi alturi de ei, se ridic ostentativ i se aaz pe alt banc, ceea ce este, de fapt, egal cu un refuz. Vi s-a ntmplat i dumneavoastr aa ceva?EA: Desigur.EL: Venii des n parc?EA: n fecare sear. Vin deoareceEL: V rog s continuai. V rog din sufet.EA (se ntoarce spre el n proporie de douzeci i cinci de grade): Iertai-m. Pot s-mi permit s am ncredere n dumneavoastr?EL: Iertai-m, doamn, c fac aceast afrmaie, dar eu sunt un om de mare ncredere, n sensul c enorm de mult lume are ncredere n mine. Nu numai caracterul meu integru, dar i fgura mea deschis inspir tuturor o mare ncredere. Uneori, persoane necunoscute m opresc pe strad, mi se confeseaz cinci minute, apoi pleac mai departe, mpcate sufetete.EA: Atunci, domnule, a vrea s v mrturisesc cu toat sinceritatea de ce vin n fecare sear n Cimigiu. De mult simeam nevoia acut de a face o astfel de mrturisire, dar nimeni nu mi-a inspirat att de mult ncredere ca dumneavoastr.EL: Doamn, ngduii-mi s v ascult cu foarte mult atenie.EA: Mulumesc. Atunci s v spun de ce vin n fecare sear n Cimigiu. Pentru asta am s v cer ns permisiunea de a face o scurt incursiune n copilria mea.EL (ntorcndu-se spre femeie n proporie de circa douzeci i cinci de grade): Iertai-m c v ntrerup i v promit c n-o s mai fac acest gest incalifcabil, cci nimic nu e mai neplcut pentru cineva care se confeseaz dect s fe ntrerupt, iar eu nu am acest obicei; totui, am s v ntreb dac este vorba despre o copilrie nefericit.EA: Da, domnule, ai intuit perfect. Este vorba despre o copilrie nefericit. Eram nefericit, nu pentru ca n-a f fost iubit de prinii mei, pentru c eram iubit, ci pentru c sufeream de o boal ngrozitoare.EL: ngrozitoare?EA: Da, acesta este cuvntul. O boal care mi-a pricinuit chinuri imense i suferine fr seamn.EL: Doamn, nu trebuie s v jenai de mine. Spunei-mi totul fr nici un ocoli.EA: Da, am s v spun totul fr nici un ocoli. Sufeream de urmtoarea chestiune, domnule: luam lucrurile la modul propriu.EL (ngrozit): La modul propriu?!EA: Da, la modul propriu. Nu tiu dac v imaginai. Era ceva cumplit. nsensul cEL: Iertai-m c v ntrerup. E vorba de ceva ereditar?EA: Da, n sensul c i bunicul, i bunica, i mama, i tata, i unchiul luau lucrurile la modul propriu.EL: TotuiEA: Am s v explic. Boala se manifesta n sensul c nu nelegeam metaforele. Nu le realizam. S v dau un exemplu. Mama mi spunea: Ia trage-lpe frate-tu de limb i af ce mgrii a mai fcut azi, mgarul, iar eu l apucam, ntr-adevr, cu degetul de limb i trgeam. Doamne, i ce scandal ieea! Doamne, ce scandal ieea! Dumneavoastr s f fost n locul lui i s v f tras cineva de limbEL: EvidentEA: Sau, alt dat, mama mi-a spus s m vr pe sub pielea cuiva, nu tiu de ce, probabil c avea ea vreun interes, dar zilnic mi spunea: Bag-te pe sub pielea lui unchi-tu, bag-te pe sub pielea lui unchi-tu, bag-te pe sub Dumneavoastr credei oare c e simplu s te bagi pe sub pielea cuiva la modulpropriu? Ai ncercat vreodat?EL: Nu.EA: Dar v putei cel puin imagina ce dureros este s te bagi la modul propriu pe sub pielea cuiva? Alt dat, mama mi-a spus s m vr n sufetul cuiva. Am stat nopi ntregi i m-am gndit cum s fac asta, deoarece mi iubeam foarte mult mama i nu voiam s o refuz. Fii sincer i spunei-mi: credei c e simplu s te vri n sufetul cuiva la modul propriu?EL: Nu, nu e deloc simplu.EA: Totui, spunei-mi cum ai f procedat dumneavoastr n locul meu. Cum ai f intrat, de pild, dumneavoastr, la modul propriu, n sufetul cuiva?EL (ntorcndu-se spre femeie cu nc douzeci i cinci de grade): Cred caici lucrurile se complic puin i mi cer pur i simplu scuze pentru ceea ce am s spun mai departe. n sensul c problema se pune niel i din punct de vedere flosofc. Adic, mai nti trebuie s te ntrebi, vrnd-nevrnd, ce este sufetul.EA: Evident. Asta m-am ntrebat i eu: ce este sufetul? Dumneavoastr tii ce e sufetul?EL: Doamn, ca s fu sincer, nu. Nu pentru c nu mi-am pus ntrebarea,ci pentru c pregtirea mea teoretic nu-mi ngduie. Cunotinele mele flosofce, n ciuda faptului c posed o fre realmente meditativ, sunt de-a dreptul derizorii. Ca s fu sincer pn la capt, i v rog s nu mi-o luai n nume de ru, eu nu sunt nc n clar nici cu infnitul.EA: Infnitul?! n privina infnitului, cred c lucrurile sunt simple.EL: Nu, nu v grbii s spunei aa ceva. Nu sunt deloc simple. Eu pentru asta m-am dus odat s consult un flosof.EA: Era un flosof de stat sau particular?EL: Particular.EA: i?EL: Mi-a luat banii i mi-a spus: Ducei-v, facei-v wassermann-ul i revenii peste trei luni.EA: Cel puin v-a dat o recipis?EL: Bineneles. Dar v-am ntrerupt i-mi pare realmente foarte ru. V rog, continuai.EA: Cum spuneam, copilria mea a fost ratat din cauza acestei boli groaznice. Mama a nceput s m urasc, tata a nceput s m urasc, iar eu, la vrsta adolescenei, am fugit de-acas. Aveam aptesprezece ani nemplinii, dar artam ca de aptesprezece ani mplinii. Era n noaptea de revelion. Am fugit i am venit aici, n parc, i m-am aezat pe aceast banc.El.: Chiar pe asta?EA: Exact pe asta. Nu dup mult timp, a venit un brbat care mi-a cerut permisiunea s se aeze lng mine. I-am rspuns: V rog. Iar el s-a aezat. Era un brbat care-mi inspira foarte mult ncredere. I-am spus c sufr de o boal groaznic i i-am explicat pe larg despre ce fel de boal groaznic este vorba. El mi-a promis c m vindec, a precizat c este la curent cu aceast boal i c are leacul ei. Firete, m-am cstorit cu el pentru ca tratamentul s fe ct mai efcace.EL: i v-a vindecat?EA: Da.EL: Cum?EA: Simplu. Mi-a interzis s mai vorbesc la fgurat. N-am mai vorbit la fgurat i m-am vindecat. Vorbeam tot timpul la modul propriu. Dar v ntreb acum pe dumneavoastr: oare aceea a mai fost via? Cum s trieti fr s vorbeti cu soul tu mcar o dat pe sptmn la fgurat? Ce este oare viaa fr metafore? Fr posibilitatea de a transfgura ceva, un obiect, o ntmplare sau o stare de lucruri, fr putina de a decanta o idee, punnd n ea facra miraculoas a fguraiei? n sfrit Pe scurt, n cele din urm, dup o discuiecare s-a petrecut chiar n acest parc i pe aceast banc, ne-am desprit. Mi-a spus cu o voce trist, trist, trist: Du-te, i dac va f cazul, s te ntorci pe aceast banc n seara de revelion, ca atunci cnd ne-am cunoscut O, i ce drag mi era, ce drag mi eraEL: Doamn, dac ai ti ct de zguduit sunt de tot ce mi-ai spus, dac ai ti ct sunt de zguduit! Dac nu mi-ai lua-o n nume de ru, a spune c sunt i uimit, dar m rein. Eu tiu ce nseamn o suferin, ce nseamn o boal, i v neleg. Doamne, cum v mai neleg!EA: i dumneavoastr, domnule, ai suferit de o boal?EL: Am s fu sincer pn la capt i am s rspund: da. De o boal asemntoare cu a dumneavoastr. Boala mea consta n aceea, doamn, c m luam dup exemple. Nu tiu de unde m cptuisem cu aceast boal, pentru c mama mea nu se lua dup exemple, tatl meu nu se lua dup exemple, bunicul meu nu, bunica mea nu. Dimineaa, cum m sculam, nici nu apucam s beau ceaiul, c i fugeam la fereastr. M uitam dup exemple. La teatru, la fel La cinematograf, la fel Toat ziua cutam exemple. Mai ales pe strad, cci, probabil tii, strzile sunt pline de exemple. Dei de attea ori m-am jurat, de attea ori Nu puteam s fac absolut nimic dac nu aveam un exemplu. Ca s mnnc, trebuia s am un exemplu; ca s strnut, trebuia s am un exemplu, ca s zmbesc, trebuia s am un exemplu, ca s dorm, trebuias am un exemplu; ca s privesc, trebuia s am un exemplu; ca s admir, trebuia s am un exemplu; ca s interpretez, trebuia s am un exemplu; ca s minimalizez, trebuia s am un exemplu; ca s Apoi, boala s-a complicat. Am nceput s fac toate lucrurile pe jumtate: mncam pe jumtate, beam pe jumtate, gndeam pe jumtate, iubeam pe jumtate, mergeam pe jumtate, dormeam pe jumtate, visam pe jumtate, glumeam pe jumtate, clipeam pe jumtate, zmbeam pe jumtate, rdeam pe jumtate, fuieram pe jumtate, sforiam pe jumtate, admiram pe jumtate, interpretam pe jumtate, nelegeam pe jumtate, i aa mai departe. M-au dus la un doctor i doctorul mi-a spus c boala nu are leac i c exist perspectiva s ajung ntr-o bun zi s fac toate lucrurile pe sfert. Atunci, bineneles, prinii m-au alungat de acas, de fric s nu-i contaminez cu boala mea pe fraii mei i pe surorile mele, care urmau cu toii o coal de ambliopi. Am venit n parcul acesta, pe banca aceasta, i am cunoscut o tnr femeie cu care m-am cstorit. Era un om minunat. Suferea ns de o boal, n sensul c lua lucrurile la modul propriu; am ncercat i am reuit s o vindec, dar ne-am desprit ntr-o sear de revelion, tot pe aceast banc, mi pare foarte ru. Pentru c mi-era drag. Mi-era drag chiar i boala ei.EA: i fostul meu so suferea de boala exemplelor. n sensul c se lua tot timpul dup exemple. Apoi ncepuse s fac toate lucrurile pe jumtate, ceea ceera groaznic de enervant. Dar mi-era drag. Nici pn acum nu tiu de ce a trebuit s ne desprim. (Ora 24. n ora, toate ceasurile n stare de funciune anun momentul cu solemnitate. Brbatul i femeia se ntorc unul spre cellalt n proporie de o sut de grade.)EL: La muli ani!EA: La muli ani, domnule, i v rog s m iertai dac v-am plictisit cu povestea vieii mele.EL: Doamn, i eu v rog s m iertai dac v-am plictisit cu povestea vieii mele.EA: De mult nu am ntlnit un om care s-mi inspire atta ncredere i care s m asculte cu atta atenie. Numai fostul meu so mi inspira atta ncredere i m asculta cu atta atenie.EL: Doamn, a vrea, nainte de a ne despri, s v urez noapte bun i s v ntreb dac nu dorii, eventual, s ne cstorim. M gndesc c att caracterul, ct i felul meu de a f n plus, a ncerca s v vindec de boala decare suferii.EA: Domnule, mi pare foarte ru c nu-l mai pot atepta pe fostul meu so, care mi-a promis acum un an c va veni n noaptea aceasta aici, dar am s accept propunerea dumneavoastr. Fostul meu so ar suferi dac ar ti c nu-l mai atept. (Vars o lacrim.) Era un om minunat. Realmente minunat.EL (solemn): Doamn, v felicit cu ocazia cstoriei dumneavoastr cu mine. Noapte bun. ntruct ora este ntrziat, eu m duc s m culc. Ne vedem mine sear, tot aici, pentru perfectarea ultimelor amnunte n vederea cstoriei.EA: Desigur, domnule. Noapte bun. (Brbatul pleac i dispare pe o alee.Peste cteva minute apare alt brbat, care este identic cu cel care a plecat. Acesta este grbit i agitat.)EL: Draga mea, iart-m c am ntrziat. i-am promis c voi f aici n noaptea de revelion, dar am ntrziat.EA: Dragul meu, iart-m dar ai ntrziat. Chiar adineaori m-am recstorit cu un brbat care mi-a inspirat foarte mult ncredere. mi pare foarte ru.EL: Nu-i nimic, draga mea. Ne ntlnim la revelionul viitor. Atunci n-am s mai ntrzii. Noapte bun, draga mea.EA: Noapte bun, dragul meu. CORTINA -SFRIT