PERIODIZAREA ISTORIEI DREPTULUI 1.PERIOADA ANTICA(PRE-ROMANEASCA) cuprinde:

dreptul dac dualismul juridic din Dacia romana

2.DREPTUL FEUDAL(IUS WALAHICUM)-drept cutumiar romanesc cuprinde:

legiuri scrise pravilele bisericesti pravilele domnesti(sec 17) inceputul reformarii dreptului

3.DREPTUL MODERN:de la Cuza-Voda la 1923 4.DREPTUL CONTEMPORAN:

dreptul capitalist(1923-1948) dreptul comunist(1948-1989) revenirea la dreptul democratic PERIOADA ANTICA

FORMAREA STATULUI DAC:

primele atestari scrise despre geto-daci le avem din secolul 6 i e.n de la Herodot in sec 4-3 gasim uniuni de triburi in secolul 1 i e.n Burebista (82-44) a reusit sa uneasca uniunile de triburi,ceea ce a dus la formarea statului dac

Factori interni care au dus la formarea statului dac:

dezvoltarea civilizatiei stratificarea societatii

Factori externi care au dus la formarea statului dac:

pericolul roman care ajunsese la Dunare

Informatii desre Burebista avem de la Acornium(inscriptia de la Dionosopolips).Statul cunoaste o mare inflorire,populatia se stratifica:

taraleostes(pileati) comati(copilati) sclavii(sclavia avea caracter patriarhal)

Burebista avea statutul de rege,care avea atributii legislative ,militare,administrative si judecatoresti.Statul era o monarhie cu un caracter militar. DREPTUL GETO-DAC

Era exprimat fie in scrisa nescrisa(cutuma),fie in forma scrisa,conform caruia,Burebista a dat legi scrise poporului sau,care nu erau codificari ale obiceiurilor juridice,ci porunci.Informatii despre acest lucru avem de la Iordanes.

Forma de organizare a populatiei:

obstea sateasca-->proprietatea era de 2 feluri: a)colectiva(comuna) b)privata

Proprietatea colectiva :

asupra pamantului nehotarnicit (asupra pamantului agricol) asupra pamantului hotarnicit(asupra pamanturilor ereditare)

Proprietatea privata:

asupra casei,gospodariei,animalelor etc.

FAMILIA:

poligamia monogamia(pe columna lui Traian fiecare barbat era insotit de-o singura femeie)

adulterul era pedepsit

Familia era:

patriliniara(descendenta) patrilocala(sotia trebuia sa se mute in casa sotului)

Litigiile sunt preluate spre rezolvare de organe specializate in frunte cu regele sau marele preot.Exista si legea talionului. CUCERIREA DACIEI DE CATRE ROMAN 85-89 (Decebal+Domitian)u:

1.in timpul lui Hadrian e organizata de 2 ori: in 118 in Dacia Superior si Dacia Inferior in 124 separa N-V Daciei Superior si o numeste" Dacia Paralissensis" 2.in timpul lui Marcus Aurelius in 168 uneste Dacia Inferior cu Dacia Superior si o numeste "Dacia Apullensis",din ea desprinde Banatul si formeaza" Dacia Maluensis".

Dacia era condusa de un legatus Augusti pro consulae Daciarum Trium,atributiile lui erau:administerative,judiciare si militare.El era ajutat de conciliul celor 3 daci.Atributiile fiscale erau exercitate de procurator. Existau 3 tipuri de impozite:

impozitul direct(pe proprietati funciare,cladiri) impozitul pe persoana(tributum capitis) impozitul indirect(pe vanzari de bunri mobile si imobile)

Organizarea locala a provinciilor:

1.localitati urbane(colonii si municipii)

Coloniile erau de rang superior formate din cetateni romani (cives romani) si nu erau supuse impozitelor.

2.localitati rurale(pagus si vicus)

DREPTUL IN DACIA ROMANA

Reprezinta un proces de sinteza care presupune aplicarea randuielilor juridice paralele (dreptul geto-dac,dreptul civil-roman,dreptul gintilor)

dreptul civil-roman se aplica numai cetatenilor romani din provincie dreptul geto-dac se aplica in relatiile dintre daci dreptul gintilor se aplica in relatiile dintre cetatenii latini si peregrini sau in relatiile dintre peregrini.

CAPACITATEA JURIDICA A PERSOANELOR 1.Cetatenii romani aveau urmatoarele drepturi:

de-a dobandi si transmite proprietatea de-a se casatori dupa legea romana de-a deveni creditori si debitori de-a intenta actiuni in justitie de-a fi ales de-a sluji in armata

2.Latinii:

aveau o situatie intermediara intre cetatenii romani si peregrini

3.Peregrinii:

obisnuiti-proveneau din locuitori invinsi,din cetati care continuau sa existe d.p.d.v politic.Formau masa cea mai numeroasa,iar in 212 imparatul roman Caracalla le acorda cetatenie romana. dedicii(dedeticii)-erau o categorie de cetateni a caror cetati au fost desfiintate ca urmare a rezistentei pe care au opus-o cuceritorilor romani.

4.Sclavii:

dupa cucerirea romana,ei au devenit proprietatea imparatului,apoi a persoanelor juridice si fizice.

5.Colonii:

erau oameni liberi,dar aveau un statut apropiat de cel al sclavilor

JUDECATA:

imparatul era judecatorul suprem ,urmand prefectii,pretorul si guvernatorul judecata avea un caracter public,guvernatorul putand sa aplice pedeapsa cu moartea(ius gladii)

In litigiile dintre un cetatean roman si un peregrin,peregrinul era socotit pe durata procesului ca si cand era cetatean roman. FAMILIA SI CASATORIA:

impune rudenia de sange(cognatio)

PROPRIETATEA:

intreaga Dacie a devenit proprietatea imparatului si a fost transformata de ager publicus .In aceasta situatie,cetatenii romani nu puteau dobandi o proprietate imobiliara deplina,ci numai o posesiune(uzufruct) acestei situatii i s-a adus o corectie in 5 orase din Dacia,cetatenii romani au primit dreptul de proprietate imobiliara deplina.

curs 2 , 02.11.210 PERIOADA PREFEUDALA Intre 166-271/272 are loc romanizarea care a fost un proces rapid .intensiv si ireversibil. In 271-272 are loc retragerea stapanirii roman ,iar in urma acesteia ramane o populatie daco-romana. Romanizarea e un proces complex,nu doar economico-social,ci si etnic,lingvistic si cultural. Argumente logice,arheologice, si etnografice atesta prezenta pe teritoriul Daciei a unei populatii care vorbea o limba latina si se ocupa de agricultura si pastorit. Ca forma de organizare a populatiei ramase era obstea sateasca(vicinala,teritoriala),care reprezinta leaganul formarii poporului romanesc si alcrestinarii acestuia.Raspandirea crestinismului are loc in sec 1 ,dar se oficializeaza in 313 prin Edictul din Milan,fapt care intensifica raspandirea acestuia.In Dacia,crestinismul se raspandeste in special in

orase,in mediul rural existand enclave de pagani.Cuvantul "pagan" deriva din "paganus",iar acesta din "pagus"=tara.Crestinarea in masa a populatiei autohtone se realizeaza in secolele 4-5 prin intermediul misionarilor veniti din sudul Dunarii In Dacia dupa restragere viata oraseneasca decade existand un numar mai mare de localitati rurale(sate sau catune).Atestarea din documentele scrise a obstilor satesti dateaza din sec 4,cand o scrisoare a unei comunitati crestine din Dacia este adresata unei comunitati crestine din Cappadocia in care se prezenta patimirile lui Sava . Un alt document care atesta obstile satesti este din timpul imparatului Mauricius,care mentiona existenta unei populatii romanice in N. Dunarii care vorbea o limba latina si care se ocupa cu agricultura si pastoritul. OBSTEA SATESCA e o forma de organizare sociala care are un caracter teritorial .Nici obstea sateasca ,nici cea gentilica nu cunosc stratificare sociala. OBSTEA SATEASCA are o organizare proprie,exercitandu-si dreptul de auto conducere. MECANISME ALE CONDUCERII:

adunarea megiesilor(gramada satului) sfatul oamanilor buni si batrani judele

Adunarea megiesilor hotara in problemele cele mai importante prin vot deschis,convocarea acesteia facandu-se prin viu grai,duminica dupa slujba sau in zilele de targ.Aceasta isi alegea un consiliu de activitate permanenta(sfatul oamenilor buni si batrani).Acesta avea atributii jurisdictionale ,metaforic ptc normele de conduita nu aveau caracter juridic.Mai avea si atributii administrative .Adunare megiesilor alegea judele (judex=judecata),care avea atributii judecatoresti ,administrative si militare. In sec 6-8 se formeaza uniunile de obsti,care erau conduse de MARE SFAT DE OBSTI de obsti si care se formau pe criterii economice si geografice. NORMELE DE CONDUITA IN CADRUL OBSTII SATESTI:

nu aveau caracter juridic si ,nu erau impuse prin forta si erau respectate de bunavoie dupa retragerea aureliana au disparut normele dreptului public ,care

reglementau relatiile dintre stat si cetateni,insa s-au pastrat normele dreptului privat.

normele dreptului privat se refera stapanirea pamantului ,relatiile dintre persoane,incheierea conventiilor,la reglementarea reprimarii delictelor si solutionarea litigiilor. normele de proprietate de valmas (comun)din acesta se desprinde o parte folosit pentru intemeierea cadei si a curtii.Stapanirea individuala(casa,curte)se va extinde ,dar numai cu acordul adunarii megiesilor.Obstea isi va pastra dreptul de supraveghere si control asupra acestor proprietati.Cu timpul aceasta devine permanenta.

NORMELE DE APLICARE A AGRICULTURII:

se refereau la stabilirea asolamentului,inceperea lucrarilor agricole,strangerea recoltelor,formarea rezervelor pt anii cu recolte slabe.

NORME ALE PASTORITULUI

stabileau locurile de pasunat,drumurile oilor,pornirea turmelor

NORME PRIVIND PRACTICAREA UNOR MESTESUGURI:

erau recunoscute anumite meserii precum :olar,morar,fierar dreptul asupra lucrurilor produse precum si posibilitatea de-a lucra pentru altii contraplata

NORME PRIVIND STATUTUL PERSOANELOR:

aceste norme se bazau pe principiul egalitatii ce rezulta din stapanirea de valmas asupra pamantului si munca in comun.

NORME PRIVIND FAMILIA:

se lezau pe egalitate ,pe de-o parte intre soti,pe de alta parte intre parinti si copii casatoria se realiza prin consimtamantul viitorilor soti,urmata de binecuvintarea parintilor si a bisericii divortul putea sa fie obtinut in conditii egale de ambele perti

NORMELE SUCCESORALE:

se lezau pe principiul egalitatii in sensul ca descendentii au drept succesoral egal,dupa cum are drept si statul supravietuitor

NORME DIN OPERATIILE DE SCHIMB:

se realizau pe baza unor conventii in forma juramantului religios ,existand sintagma:lege crestineasca sau lege romaneasca vanzarea era un contract care avea drept scop transmitere proprietatii prin simplul consimtamant al partilor.

NORME ALE DELICTELOR:

sunt cele care se refera la regimul delictelor nu exista pedeapsa cu moartea,doar moartea civila(excluderea din obste) nu se pedepsea furtul pentru consumul pe loc(furtul cu burta) legea talionului i se aduce un corectiv prin compozitiune voluntara(victima putea renunta la dreptul de razbunare in schimbul unei sume de bani platita de delincvent si care se stabilea prin conventia partilor) acest sistem va evolua dupa aparitia statului,valoarea rascmpararii dreptului de razbunare fiind stabilita de stat

ORDABIILE?

in paralel se practicau si acestea sunt slujbe religioase in vedere invocarii vointei divine care sa arate de partea cui este dreptatea