ISSN 1812-2566 UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA · The ethnopolitical stereotypes formed by the anec-dote 123 Vareaghin I. The moldavian political transition in the context of the

MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ), 1 nr.2 (XLI), 2008

ISSN 1812-2566

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

MOLDOSCOPIE (PROBLEME DE ANALIZ POLITIC )

Nr.2 (XLI), 2008

REVIST TIIN IFIC TRIMESTRIAL

CHI IN U – 2008 CEP USM

http://www.edomenii.ro/support/index.php?_m=knowledgebase&_a=viewarticle&kbarticleid=53&nav=0,5

http://www.info-prim.md/?x=&y=8465

http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/05/070531_moldova_chirtoaca_intoxicare.shtml

mailto:primă[email protected]

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

http://www.anrti.md/

http://www.mdi.gov.md/

http://www.sarkozy.fr/

http://www.basescu.ro/index.php?o=digital_guerilla

http://starush.livejournal.com/75760.html?page=2#comments

http://www.clip.md/show.php?v=00c83a39&author=0&other=0

http://www.filat2007.md/blog/

http://www.dkvartal.ru/forums/all/dksamara/by/eldar/32113/comments

http://kiev.usembassy.gov/files/070406_human_rights_report_2006_Ukr.html

http://www.chechenpress.info/news/02_2003/7_07_02.shtml

http://www.carnegie.org/

http://www.americancouncils.org/

http://www.iom.org.ua/docs/im118_1.pdf

http://www6.miami.edu/eucenter/ibryamovasecurityfinal.pdf

http://65.54.244.250/cgi-bin/linkrd?_lang=EN&lah=530e43387c9122958a338da6b7d4e5ef&lat=1075271020&hm___action=http%3a%2f%2fwww%2eeuropa%2eeu%2eint%2fcomm%2fexternal_relations%2fwe%2fdoc%2fcom03_104_en%2epdf

http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/strategy/strategy_paper_en.pdf

http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/com06_726_en.pdf

http://www.europarl.eu.int/oeil/FindByProcnum.do?lang=1&procnum=INI/2007/2088

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?Type=TA&Reference=P6-TA-2007-0538&language=EN


http://www.gcsp.ch/E/publications/Issues_Institutions/Int_Organisations/Occ_Papers/35-Zagorski.pdf

http://news.bbc.co.uk/


http://www.ceeisaconf.ut.ee/orb.aw/class=file/action=preview/id=166437/boman.doc


http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/es/com/2007/com2007_0247es01.pdf


http://www.delblr.cec.eu.int/








http://pdc.ceu.hu/archive/00003169/01/migration_challenges.pdf

http://www.ezoneplus.org/archiv/ezoneplus_wp_eleven.pdf

http://www.kent.ac.uk/economics/research/1europe/RIIAChapter-final.pdf








http://www.economist.com/books/displaystory.cfm?story_id=8516034


http://migrocenter.ru/publ/trud_m/09.php



http://review.w-europe.org/1/1.html



























http://migrocenter.ru/publ/pdf/molodikova.pdf

http://www.migratie.md/news/832/ru.html











2 MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ), nr.2 (XLI), 2008

MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ). Nr.2 (XLI), 2008. - Chi in u: CEP USM, 2008. – 202 p.

COLEGIUL DE REDAC IE:

prof. Valeriu Mo neaga (redactor- ef); prof. Victor Saca (redactor- ef adjunct);

dr. Rodica Rusu (secretar); conf. Vasile Cobâ neanu;

conf. Vasile Cujb ; prof. Vladimir Gutorov (Rusia);

prof. Anatoliy Krugla ov (Ucraina); prof. Constantin Marin;

prof. Victor Moraru; conf. Joao Peixoto (Portugalia);

prof. Serghey Re etnikov (Belarus); prof. Gheorghe Rusnac; conf. Aurel Sâmboteanu;

prof. Constantin Solomon; prof. Georg Sootla (Estonia);

conf. Valentina Teosa; prof. Alexandru Zavtur

Ideile i opiniile expuse în materialele prezentate apar in autorilor

i nu reflect neap rat punctul de vedere al colegiului de redac ie

Articolele apar în redac ia autorilor, sunt recenzate

versiunea electronic : http://www.usm.md/cercetare/moldoscop.asp

ISSN 1812-2566 © USM, 2008

http://www.usm.md/cercetare/moldoscop.asp


S U M A R

Compartimentul SOCIOLOGIA POLITIC 5 . -

5

Cristal O. Utilizarea Internetului a instrument de comunicare politic electoral

10

. :

19

. -: -

57

Stan V. Rolul familiei în procesul socializ rii politice în Re-publica Moldova

108

. , -

123

Vareaghin I. Tranzi ia politic moldoveneasc în contextul mo-delelor clasice ale tranzi iei

139

Compartimentul RELA II INTERNA IONALE 154 .,

A., Mo .

-

( , , )

154

Saca V.

Aspecte statice i dinamice ale interesului na ional. Cazul Republicii Moldova

194

Compartimentul BIBLIOGLOBUS & INFO 202 Mo neaga V. Informa ia privind sus inerea tezelor de doctor în

tiin e politice în Consiliile tiin ifice specializate din Republica Moldova în anul 2008

202


SUMMARY

CHAPTER: POLITICAL SOCIOLOGY 5 Balinski A.

The potential of the civil society´s organisations in the process of the europeean integration

5

Cristal O.

Using Internet as a tool of the electoral political co-munication

10

Malinovska O. Transit illegal migration: Ukraine

19

Mo neaga V.

The transit irregular migration from the Republic of Moldova: the situation and the ways of its minimisa-tion

57

Stan V.

The role of the family in the process of the political socialization in the Republic of Moldova

108

Stepanov V.

The ethnopolitical stereotypes formed by the anec-dote

123

Vareaghin I.

The moldavian political transition in the context of the classical transitional models

139

CHAPTER: INTERNATIONAL RELATIONS 154 Burdelnii E., Kruglasov A., Mo neaga V.

The study of the practics of the transfrontalier mig-rations regulation in the East europeean countries of the Europeean Policy of the Neighborhood (Repub-lic of Moldova, Ukraine, Belarus) in the context of the European Union

154

Saca V.

The static and dynamic aspects of the national inte-rest. The case of the Republic of Moldova

194

CHAPTER: BIBLIOGLOBUS & INFO 202 Mo neaga V. Information on the submission of dissertation for

PhD. in Political Science at the Specialised Scientific Councils in the Republic of Moldova in 2008

202


COMPARTIMENTUL SOCIOLOGIA POLITIC

1

, ,

. , , -

, «Small Euro Business»

Problems of participation of business associations and public organizations

from the Republic of Moldova into modern European integration processes are examined. Positive experience of International Association of Small and Medi-um Business “Small Euro Business” in participation in international regional collaboration among the Republic of Moldova, Ukraine and Romania is provi-ded. Potential of unused possibilities is considered and ways of further mutually advantageous collaboration in terms of integration processes among local pub-lic authorities, business associations, public organizations, universities and re-search institutes are determined.

Se examineaz problemele particip rii business asocia iilor i organiza ii-

lor ob te ti din Republica Moldova în procesele actuale de integrare Europea-. Se expune practica pozitiv de participare a Asocia iei Business-ului Mic si

Mijlociu “Small Euro Business” la colaborarea regional interna ional a Re-publicii Moldova,Ukrainei si României. Se apreciaz poten ialul posibilit ilor ratate i se determin c ile colabor rii reciproc avantajoase a organelor admi-nistra iei publice locale, asocia iilor de business, organiza iilor ob -te ti, universit ilor si institu iilor de cercet ri stiin ifice în cadrul proceselor de integrare european actual .

-

, , -

, , - -

1 – ,


. -, , -

, . , -

- - - -

. -, ,

. ,

-

. , - ( , - , –

, – , – .) - ( , – , –

, – .), . -

2. , 1

2007 . , , -

. , , 1998 . -

« ». « » – 28

2006 ., . -

, , -, -

, « » ( ), ) « » ( ).

– , , -

. . -

, , -,

2 . : / P . , -

. - ii : , 2000, .14-15


.

, , , -

. -, ,

. -.

-

, -, – -, .

, . , -

« » ( ), ( -

, , ), , . , -

-

, . -

, -. -

.

. - « », , -

, , -, , , , -

. .

« » «Marketing Plus» 2002 - ( -

) ( -) ( )

«Small Euro Busi-ness», –

, , . -


--

, – , --

– . -

, , -. , , -

«Small Euro Business» 2001-2003 . (

), ( ) « -» ( ) -

Tacis / Fare « -»,

. :

( ) -

«Small Euro Busi-ness»3.

«Small Euro Business»

«Marketing Plus» -

» ( ), ( ), -

« -», «INFORMEST» -

( ) Ta-cis / FARE «Alter Energy». – -

--

-.

, -, -

3 Improvement of Agricultural Productive Process Through an Environmentally Sustainable App-

roach (IAPP-ESA). A.Balinschi; M.Feletig, M.Lanzutti, etc.; TACIS; Cross Border Cooperati-on Programme. - Beltsy, 2003, .23-24


, . -

.

--

. - 1 2007 . , -

-

: -

– -;

- -, , -

, -

; -

. , -.

, , , , -

-

( - Tacis-Tempus .).

-,

, -, -

, .

. . - B i: Marketing Plus,

Small Euro Business, 2004. Improvement of Agricultural Productive Process Through an Environmentally

Sustainable Approach (IAPP-ESA). A.Balinschi; M.Feletig, M.Lanzutti, etc.; TACIS; Cross Border Cooperation Programme. - Beltsy, 2003.


Integrarea european i competivitatea economic (Simpoz. Int., 23-24 sept., Chi in u). - Chi in u: Dep. Ed.-Poligr. al ASEM, Vol.1, 2004.

. : . , , i .; .

, . - ii : , 2000. Ricq Ch. Manual de cooperare transfrontalier . - Bucure ti, Regia Autonom

„Monitorul Oficial”, 2000 România i Republica Moldova. Poten ialul competitiv al economiilor na iona-

le. Posibilit i de valorifi-care pe pia a intern , european i mondial . Aca-demia Român . Institutul Na ional de Cercet ri Economice. Centrul de In-formare i Documentare Economic . - Bucure ti, 2004.

15 2007

UTILIZAREA INTERNETULUI A INSTRUMENT DE COMUNICARE POLITICA ELECTORALA4

Oleg CRISTAL Republica Moldova, Chi in u, Universitatea de Stat din Moldova. Competitor.

The article „Using Internet as a tool of electoral political communication” represents an analytical presentation of the way that the modern means of com-munications function during the electoral period. Nowadays, Internet offers a great amount of services, services that are not available on television, radio and press. The “global network” broke down all the frontiers and set up new virtual realities for millions of people. The quick development of this field forced the political communication specialists to identify new technologies in order to inf-luence the electors through Internet. The task was quite a simple one because of the progress achieved by the commercial advertising. In comparison to the clas-sical political communication, the political communication through Internet is not settled by the Republic of Moldova’s legislation, which gives electoral oppo-nents the possibility to use this source as a way of transmitting compromising information on one hand, and to promote their advertising during the Election Day on the other.

4 Recenzen i - doctor habilitat în tiin e politice, conferen iar Alla RO CA; doctor în tiin e politi-

ce Alexandru SOLCAN


In order to understand the impact of the political communication through Internet on the Republic of Moldova, it is important to identify the level of Inter-net usage in our country. In this regard, the article presents statistic informati-on, which shows that the use of the Internet is increasing. The polls show that more and more citizens of our country use Internet as a source of information. The Public Opinion Poll issued in May 2007 shows that Internet represents a source of information for 2,1% of the population, and for the other 5% the seco-ndary source of getting informed. The Internet is also considered to be a reliab-le source (4,3% of the population), in comparison to the press (4,1% of the po-pulation). There are also presented specific examples of how the Internet was used in the process of an electoral period in Moldova.

The author makes an emphasis on such notions as “digital guerrilla” and “black PR”, analysing the way they were implemented in our electoral process and the results that were expected. Because of the increased number of Internet users, the situation changed in the 2007 gerenal local elections. Now the web page is a means of promoting the candidate. Another relevant subject that is discussed are the blogs and the means that are used to draw the public attenti-on, for example different games, videos, music, jokes, chat and the possibility to interact with the public and to shape the discussions as it is desired. The sites are also very important. Technical and graphical works are of a great value for the popularity of the site. Mostly what counts, is the way the motto, symbols, the image of the candidate, chromatic elements that have to represent a certain ca-ndidate appear on the screen.

As a conclusion, if we speak about elections, the increase of the Internet co-mmunication should be seen from at least two points of view: efficiency and the legal aspect. It is necessary the improvement of the communication technologies regarding this source, but it is also important to note the necessity of electoral communication enactment through Net, which at the moment represents a lack in the Moldovan legislation.

Dezvoltarea tehnologiilor informa ionale a contribuit i la elaborarea unor

noi tehnologii de comunicare politic . Apari ia televiziunii a revolu ionat, în anii 50-60 ai secolului trecut, comunicarea politic în Statele Unite ale Ameri-cii. Deja conta nu doar ce i cum spun politicienii (calit ile oratorice), ci i cum arat , cum se comport în fa a camerei de luat vederi, în ce sunt îmbr ca i i cum gesticuleaz . O nou revolu ie în domeniul comunic rii politice i al tehno-logiilor electorale începe s se realizeze odat cu explozia din ultimii ani a nu-

rului de utilizatori ai Internetulului. „Re eaua global ” a demolat frontierele i a creat realit i virtuale pentru sute de milioane de oameni.

Internetul ofer acum infinit mai multe servicii decât televiziunea. De exe-mplu, o persoan aflat în Brazilia poate comunica în timp real cu un semen de-


al s u aflat în Moldova prin intermediul mesajelor scrise, voce i chiar imagine. Po i privi on-line posturi de televiziune, asculta posturi de radio sau citi ziare. Ai posibilitate s fii la curent cu tot ce se întâmpl în ar sau în lume cu ajuto-rul portalurilor informa ionale. Po i cump ra aproape totul stând în fa a compu-terului. Ai posibilitate s participi la discutarea diferitor politici publice i chiar a proiectelor de legi f a ie i din cas sau din biroul de la serviciu. În mai mul-te state se practic i votarea prin intermediul Internetului, cu un singur clic. Speciali tii în domeniul tehnologiilor informa ionale sus in c televiziunile prin Internet, din ce în ce mai multe, vor înregistra în viitorul apropiat un progres enorm.

Dezvoltarea rapid a acestui domeniu a impus speciali tii în comunicare po-litic s identifice noi tehnologii de influen are a aleg torilor, prin intermediul Internetului. Sarcina a fost una relativ simpl datorit progresului realizat în acest sens de publicitatea comercial . Bannere (gen de afi aj electronic), spam-uri,5 grupuri specializate, newsletters (buletine informative), link-uri (adrese ale altor site-uri) au invadat „p ianjeni ul global”. Acestea sunt utilizate i în scop de comunicare politic , al turi de paginile personale (bloguri), clipurile video, emisiunile de dezbateri, dialogul interactiv, guerilla digital (imagini video sau poze prelucrate cu ajutorul unor programe speciale i difuzate pe Internet), dec-lara iile i comunicatele de pres difuzate on-line, forumurile, chat-urile (locuri virtuale pentru discu ii publice sau private) etc. Spre deosebire de comunicarea electoral clasic , comunicarea politic prin intermediul Internetului nu este re-glementat de legisla ia Republicii Moldova, fapt care favorizeaz concuren ii electorali s utilizeze aceast resurs atât drept canal de transmitere a informa i-ilor compromi toare6, cât i pentru a face publicitate chiar în ziua scrutinului (în ziua alegerilor i în cea premerg toare, potrivit legisla iei moldovene ti, este interzis orice form de agita ie electoral ).7

5 Spam-ul reprezinta mesaje email nesolicitate (recipientul nu i-a exprimat acordul pentru a pri-

mi mesajul), adesea de natur comercial , trimise f discriminare c tre multiple liste de email, grupuri de tiri, sau c tre persoane individuale. Vezi: Ce este spam-ul? http://www.edomenii.ro/support/index.php?_m=knowledgebase&_a=viewarticle&kbarticleid=53&nav=0,5

6 Vezi: Dorin Chirtoac a fost victima unor tehnologii electorale // Agen ia de pres „Info-Prim Neo”, 31 mai 2007. http://www.info-prim.md/?x=&y=8465 ; Dorin Chirtoac a fost victima unei intoxic ri politice // Radio BBC, 31 mai 2007. http://www.bbc.co.uk/romanian/news/story/2007/05/070531_moldova_chirtoaca_intoxicare.shtml; Chi in ul, amenin at de pericolul homosexualismului, corup iei i transnistriz rii prin cri-minalizare. Material difuzat prin po ta electronic de pe adresele „PRIMARIA CHISINAU prim [email protected]”; „LibersiCorect Votati [email protected]” i „Pri-maria Chisinau [email protected]”.

7 Agita ia electoral . Art.47, punct 14, Codul electoral al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1381-XIII din 21 noiembrie, 1997, cu complet rile i modific rile de pân în 2006.


Pentru a în elege care este impactul folosirii comunic rii politice prin inter-mediul Internetului în Republica Moldova este necesar s relief m nivelul de

spândire a acestuia în ara noastr . Potrivit datelor Agen iei Na ionale de Reg-lement ri în Telecomunica ii, num rul utilizatorilor de Internet în Republica Moldova cre te anual cu circa 95%.8 Dac în anul 2004 au fost înregistrate 120 mii de persoane care navigau pe Internet, în 2005 num rul acestora s-a ridicat pân la 250 mii de persoane, iar în 2006 au fost înregistra i deja circa 460 de mii de utilizatori, adic fiecare al aselea cet ean moldovean. Drept urmare a ace-stei cre teri, rata de penetrare a conexiunilor la Internet, raportat la o sut de locuitori ai Republicii Moldova, a sporit de la 6,59% în 2005, la 13,55% în 2006. Datorit utiliz rii Internetului la serviciu, coal / universitate sau în loca-luri specializate (Internet cafenele), num rul moldovenilor care acceseaz “re e-aua global ” este mai mare, constituind peste 21%.

Tabelul 1. Nivelul de penetrare a utilizatorilor Internet în Republica Moldo-

va (utilizatori Internet la 100 locuitori) (www.mdi.gov.md)

Gra ie programelor „Moldova electronic ” (conectarea la Internet a tuturor

institu iilor administra iei publice centrale i locale) i „SALT” (înzestrarea tu-turor colilor din ar cu s li de computere cu conectare la Internet pân în anul 2009), acces la Internet în viitorul apropiat vor avea tot mai multe persoane din Republica Moldova. De i nu exist o statistic a utilizatorilor Internetului dup mediul de re edin (ora /sat), este evident c num rul acestora este de câteva ori mai mare în urme decât în localit ile rurale.

Sondajele de opinie arat c tot mai mul i cet eni din ara noastr folosesc Internetul ca surs de informa ie. Potrivit rezultatelor Barometrului de opinie public din mai 2007, Internetul reprezint prima surs de informare pentru 2,1% din popula ia rii, iar pentru alte circa 5% reprezint sursa secundar pen- 8 Vezi statistica prezentat pe www.anrti.md i www.mdi.gov.md .

http://www.mdi.gov.md/


tru informare.9 Acela i Barometru demonstreaz c Internetul a devansat la ca-pitolul „credibilitate” ziarele. Astfel, 4,3% sus in c Internetul „este cea mai cre-dibil surs de informa ie”, în timp ce pentru ziare au optat doar 4,1%.10

Costurile unor campanii de comunicare prin intermediul Internetului se ridi- la milioane de dolari. De exemplu, în cadrul alegerilor preziden iale franceze

din 2007, staff-urile principalilor candida i pentru fotoliul din Palatul Elisei, Se-galain Royal i Nicolas Sarkozy, aveau grupuri special create pentru între inerea site-urilor ce-i promovau pe ace ti politicieni. Pe pagina personal a câ tig toru-lui alegerilor preziden iale din Fran a11 puteau fi vizionate interviuri video cu Nicolas Sarkozy, emisiuni de dezbateri cu participarea acestuia, spoturi video i audio, oferta electoral , mesaje de sus inere în favoarea acestui candidat, pre-cum i un dialog interactiv al celui care a devenit pre edintele Fran ei i dorito-rii de a-i adresa întreb ri sau diferite mesaje.

Este o practic larg r spândit i în România utilizarea Internetului pentru promovarea candida ilor. Un exemplu recent poate servi cazul referendumului privind demiterea pre edintelui Traian B sescu, organizat în mai 2007. În aceas-

campanie de comunicare prin Internet o popularitate înalt , în special printre tineri, a primit-o a a-numita tehnologie Guerilla digital ,12 utilizat în premier i în alegerile primarului general de Chi in u în 2007. Tehnologia guerilla este

similar luptelor de gheril , prin care “du manul este h uit”, ea fiind prepon-derent utilizat în comunicarea politic în calitate de “PR negru”, chiar dac se folose te i pentru promovarea propriului candidat. Cu ajutorul unor programe speciale, anumite imagini cunoscute (afi e electorale sau ale unor filme popula-re, tablouri etc.) sunt prelucrate pentru a li se da un alt sens, de regul ilar, i sunt r spândite pe Internet. Pozele “lucrate” sunt plasate pe site i pot fi difuzate prin email sau adrese de messenger (gen de chat). Pentru aceast este necesar doar de introdus pe “site-ul mam ”, în rubrici speciale, adresele electronice ori ID-ul (adresa) de messenger.

În campania din 2007 pentru alegerile primarului general de Chi in u teh-nologia guerillei digitale a fost folosit în scop de promovare a concurentului electoral D.Chirtoac , candidat din partea Partidului Liberal. În primul tur, prin intermediul po tei electronice era difuzat cunoscutul afi al filmului „The Lord of the Rings” (St pânul inelelor), în care fa a principalului personaj al filmului a fost schimbat cu cea a candidatului liberal. Astfel, reprezentantul PL ap rea „cu sabia în mân , preg tit s lupte cu r ul”. În subsolul afi ului, unde figura imaginea mai mic a eroului principal din cunoscuta trilogie, cu privirea înd- 9 Barometrul de opinie public , mai 2007, realizat la comanda IPP de c tre Centrul de Investiga-

ii Sociologice i Marketing CBS AXA, p.30. 10 Ibidem, p.32. 11 http://www.sarkozy.fr 12 Guerilla digital Reînc rcat . http://www.basescu.ro/index.php?o=digital_guerilla


reptat în sus i mâna stâng ridicat spre cer în semn de „urma i-m ”, era scris mesajul-îndemn: „Tineri, s ne unim în jurul lui Dorin Chirtoac ca s câ ti-

m „R UL cu m nu i” din prim rie!”. Ca tehnologie de „PR negru”, guerilla digital a fost folosit , în alegerile

primarului de Chi in u în 2007, împotriva candidatului Partidului Comuni tilor, V.Iordan. Imaginile i sloganurile acestui candidat, preluate de pe afi ele electo-rale ale candidatului comunist, au fost prelucrate cu ajutorul Photoshop-ului i plasate pe o pagin web, devenind un adev rat „hit” al campaniei printre ti-neri.13

În ultimul timp, tot mai popular devine tehnologia utiliz rii diferitor clipuri muzicale în sus inerea unor politicieni sau pentru a ataca oponen ii. Cea mai ac-cesat pagin electronic unde pot fi vizionate astfel de clipuri este www.youtoube.com. În Republica Moldova exist cel pu in dou site-uri, unde pot fi vizionate clipuri, inclusiv cu politicieni moldoveni – www.clip.md14 i www.play.md. Astfel c în allegerile primarului de Chi in u, în 2007, spoturi TV ale candida ilor Partidului Comuni tilor (PCRM) V.Iordan, Partidului De-mocrat (PD) V.Filat, Partidului Popular Cre tin Democrat (PPCD) A.Cordunea-nu i Partidului Umanist din Moldova (PUM) I.Mereu au putut fi vizionate i pe www.play.md, iar candida ii PD i PPCD au plasat mai multe spoturi i pe www.clip.md .

Pentru prima dat în Republica Moldova, paginile web personale ale ca-n-dida ilor s-au folosit în alegerile primarului general de Chi in u din 2003. Pent-ru a p rea atunci moderni, candidatul PPCD, V.Cubreacov i cel al Blocului ele-ctoral „PSL-PSD” (Partidul Social-Liberal i Partidul Social-Democrat), V. o-pa i-au lansat site-uri, adresele c rora ap reau pe toate afi ele electorale ale re-spectivilor concuren i. Ini ial adresa paginii personale a candidatului cre tin-de-mocrat a fost anun at www.cubreacov.com, care s-a demonstrat inexistent , iar liderii PPCD au acuzat „ac iuni de sabotaj”, deoarece, „de i rezervat , proprie-tarul domeniului .COM peste câteva zile a vândut adresa dat altei persoane”. Ulterior a ap rut www.cubreacov.md. Adresa candidatului din partea „PSL-PSD” a fost www.topa.md. Miza cea mare în lansarea site-urilor a fost legat , nu atât de impactul direct al acestora, ci „pentru a fi în pas cu timpul” în era In-ternetului.

Datorit cre terii impun toare a num rului utilizatorilor Internetului, situa-ia s-a schimbat în alegerile locale generale din 2007. Acum pagina web a can-

didatului nu mai este un snobism, ci o posibilitate de promovare a acestuia. În 13 Guerilla digital împotriva lui Iordan.

http://starush.livejournal.com/75760.html?page=2#comments 14 Pe acest site se poate i acum de vizionat spotul „Opri i extremismul”, difuzat în alegerile par-

lamentare din 2005 împotriva PPCD-ului. http://www.clip.md/show.php?v=00c83a39&author=0&other=0

http://www.youtoube.com/

http://www.clip.md/

http://www.play.md/

http://www.play.md/

http://www.clip.md/

http://www.cubreacov.com/

http://www.cubreacov.md/

http://www.topa.md/


plus, dac nu ai site, te pozi ionezi din start în categoria outsider-ilor. Din cei 19 candida i înscri i în cursa pentru prim ria capitalei, în 2007, doar cinci aveau pagini personale, unul dintre care a abandonat cursa: candidatul PCRM www.iordan.md; candidatul Alian ei „Moldova Noastr ” http://www.bujor.amn.md/romanian/index_ro.php; candidatul PD www.filat2007.md; candidatul PPCD www.corduneanu.md; candidatul indepe-ndent M.Ro covan, ie it din curs www.roscovan.md. Unii candida i s-au pro-movat intens pe paginile electronice ale forma iunilor pe care le reprezentau, iar în cazul PUM, i prin intermediul site-ului Asocia iei „Casa Noastr Chi in u”: www.cnc.md.

De regul , pe paginile personale erau prezentate oferta electoral , sloganu-rile, poze cu candidatul i de la întâlnirile cu aleg torii, mesaje de sus inere din partea unor personalit i sau din partea cet enilor simpli, echipa cu care vine candidatul, spoturi TV i audio, comunicate i declara ii de pres . Elemente dis-tincte în elaborarea site-urilor au fost la V.Iordan i V.Filat. Pe site-ul candida-tului PCRM figura un joc în care „ninjia arunca în int diferite arme reci”. Sco-pul acestui joc, de i simplist, a fost de a m ri audien a pe seama amatorilor de jocuri on-line. Este un truc foarte eficient i acord posibilitatea de „promovare inedit ” a site-ului. De exemplu, se poate plasa link-ul cu adresa candidatului pe alte site-uri sau bannere cu mesajul „cele mai tari jocuri on-line din Moldova”, iar aceast categorie de pagini web sunt printre cele mai c utate de c tre tineri.

Site-ul lui V.Filat avea un sunet specific la deschidere, identic cu cel din int-ro-ul clipurilor lui TV i audio. Sunetul avea drept scop de a focaliza aten ia ce-lui care acceseaz site-ul, dar i de a populariza intro-ul cu marca „Filat”. O alt noutate a acestui site a fost blog-ul, prin intermediul c ruia V.Filat (consultan ii

i), dup modelul lui N.Sarkozy, între inea un dialog cu publicul. Era evident aceast adres era accesat des de simpatizan ii candidatului democrat sau de tre membrii staff-ului, deoarece abunda în mesaje de sus inere. Iat un exem-

plu: „80 la sut c Filat merge în turul doi. Devine tot mai popular omul sta” (mesaj postat de un oarecare „Daniel”).15 Mesajele critice prezente pe blog d -deau senza ia unui dialog între persoane diferite, de i în multe cazuri astfel de texte sunt plasate artificial pentru a mima discu ia sau pentru a provoca la dez-baterea unui anumit subiect care aranjeaz candidatul.

Pentru popularitatea site-ului este foarte important realizarea tehnic i grafic a acestuia. Conteaz modul în care apar sloganurile scrise pe ecran, sim-bolul, imaginea candidatului, elementele cromatice, care neap rat trebuie s se identifice cu respectivul candidat (site-ul lui Iordan avea mult culoare ro ie-vi-inie, al lui Filat – verde, al lui Corduneanu – oranj, al lui Bujor – galben). De

asemenea, ca i pentru oricare alt produs, esen ial este i promovarea lui. În

15 http://www.filat2007.md/blog/

http://www.iordan.md/

http://www.bujor.amn.md/romanian/index_ro.php

http://www.filat2007.md/

http://www.corduneanu.md/

http://www.roscovan.md/

http://www.cnc.md/


alegerile din 2007, adresele web ale candida ilor Iordan, Filat i Corduneanu ap reau pe toate afi ele i materialele cu caracter electoral, precum i în toate spoturile TV. Prin intermediul bannerelor a fost promovat site-ul lui V.Filat. As-tfel, bannere cu semnul - „triunghiul verde” au fost plasate pe mai multe pagini web care au o audien destul de mare: serviciul de po electronic www.mail.md (fiecare de in tor al unei adrese electronice pe serverul mail.md – câteva zeci de mii - a v zut banner-ul lui Filat), portalurile informa ional www.azi.md, www.moldovaorg.md i www.unimedia.md. Selectarea portaluri-lor informa ionale a fost o decizie reu it a staff-ului democratului Filat, deoare-ce acestea sunt accesate, de regul , de c tre persoane active, tinere, bine infor-mate, ce reprezint „electoratul int ” al candidatului PD i au un auditoriu rela-tiv mare (între câteva sute i câteva mii de persoane pe zi).

Pentru o promovare mai reu it a paginilor web se pot utiliza trucuri dup modelul „jocului ninja”. În Kazahstan, una dintre forma iunile politice i-a po-pularizat site-ul cu ajutorul unui „concurs de frumuse e”. Pe pagina web a parti-dului în cauz s-a anun at un concurs „pentru cea mai frumoas fat ”, plasându-se i câteva poze cu domni oare îmbr cate în costum de baie, iar bannere cu po-ze respective i mesajul „vezi cele mai frumoase fete ale Kazahstanului” au fost plasate pe multe site-uri. În câteva zile, pagina forma iunii politice în cauz a fost vizitat de câteva zeci de mii de persoane, care nu ar fi „ajuns” niciodat al-tfel la aceast adres .

Chat-urile sau compartimentele „G se te- i perechea” la fel pot fi o surs atractiv , în special pentru tineri. Desc rcarea gratuit a ring-ton-urilor sau a jo-curilor pentru telefoanele mobile este o alt modalitate de a ademeni pe site-ul „util” al candidatului. În acest caz, se poate de promovat în calitate de sunet pe-ntru telefonul mobil melodia de campania a candidatului. Se atinge în felul ace-sta câteva obiective: site-ul devine cunoscut; melodia care se identific cu can-didatul, în cazul în care este una atractiv , este popularizat gra ie telefoanelor mobile ce sun „ca în spoturile televizate”.

Din aceia i familie de „trucuri” face parte i „momeala” cu ajutorul bancuri-lor. Pe pagina web a concurentului pot fi inserate câteva bancuri (tematica depi-nde de electoratul int ), iar pe alte site-uri populare de plasat bannere cu tema: „Cele mai tari bancuri din netul moldovenesc”. Omul mereu este tentat s aib câ tiguri rapide i, de dorit, gratuite. De aceea sunt u or ademeni i de diferite anun uri gen „Câ tigi un computer de ultim genera ie f a investi bani! Ca-dou garantat tuturor participan ilor!”. Astfel de bannere vor fi accesate neap -rat indiferent de site-ul gazd , deoarece psihologia oamenilor în acest caz este similar indiferent de vârst , sex ori interese profesionale. Iar pe pagina web a candidatului s fie rubrica „concurs”, unde va fi selectat „cel mai reu it slogan în sus inerea candidatului X”. În timp ce marele victorios va primi „un compu-ter de ultim genera ie”, deoarece „cu candidatul X câ tig to i”. Astfel, fiecare

http://www.mail.md/

http://www.azi.md/

http://www.moldovaorg.md/

http://www.unimedia.md/


participant ce se înregistreaz cu datele de contact va primi cadou, de exemplu, un rucsac în culoarea de campanie a candidatului sau cu sloganul acestuia. To i vor r mâne mul umi i, plus de aceasta va cre te num rul „agen ilor de publicita-te electoral mobil ” (datorit rucsacurilor cu marc electoral ).

În calitate de „tehnologie murdar ” se folose te clonarea site-urilor sau a blogurilor. Este posibil de creat un blog asem tor cu cel al oponentului, pe ca-re s fie prezentat diferit informa ie inadecvat pentru un lider politic (poze indecente, bancuri necenzurate, mesaje politice cu un con inut dubios). De exe-mplu, deputatul în Duma de Stat a Federa iei Ruse, V.Medinskii a fost jertfa unei astfel de thenologii. Aceasta a anun at c cineva a lansat i între ine un blog fals din numele s u medinsky.livejournal.com, care nu are nimic comun cu pagina lui personal medinskiy.ru. Dezmin irea a ap rut ini ial pe site-ul medinskiy.ru, ca peste câteva ore un text similar s apar i pe blogul medinsky.livejournal.com, în care se spune c pagina autentic este cea din ur-

.16 Lupta electoral , de cele mai dese ori cu caracter „murdar”, poate fi dus pe

diferite forumuri, în special pentru a r spândi informa ii compromi toare la ad-resa concuren ilor. În acest scop se aleg forumurile diferitor ziare, care au un num r mare de cititori on-line (de exemplu, www.jurnal.md sau www.unimedia.md). De i cu eficien redus , în scopul comunic rii politice se utilizeaz i chat-urile, pe canalele publice ale c ror sunt concomitent pân la câteva sute de persoane. Cel mai popular program de chat în Republica Moldo-va este mIRC-ul, cu canalele „moldova”, „chi in u”, „basarabia”, „md” etc. R -spândirea diferitor mesaje prin po ta electronic este o metod clasic de comu-nicare. Con inutul informa iei poate fi atât cu caracter pozitiv, cât i negativ.

Cre terea importan ei comunic rii prin intermediul Internetului sub aspect electoral trebuie privit din cel pu in dou puncte de vedere: cel al eficien ei dar i cel legal. Este necesar perfec ionarea tehnologiilor de comunicare prin inter-

mediul acestui canal, dar la fel de important este i necesitatea legifer rii comu-nic rii electorale prin Net, care, deocamdat , reprezint o lacun în legisla ia moldoveneasc .

Bibliografie Codul electoral al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr.1381-XIII din 21

noiembrie, 1997, cu complet rile i modific rile de pân în 2006. Barometrul de opinie public , mai 2007. Ci in u, IPP, 2007. Guerilla digital Reînc rcat .


16 PR- ? http://www.dkvartal.ru/forums/all/dksamara/by/eldar/32113/comments

http://medinsky.livejournal.com/

http://medinskiy.ru/

http://medinskiy.ru/

http://medinsky.livejournal.com/

http://www.jurnal.md/

http://www.unimedia.md/



Guerilla digital împotriva lui Iordan. http://starush.livejournal.com/75760.html?page=2#comments

http://www.sarkozy.fr PR- ?


Prezentat la redac ie la 15 noiembrie 2007

: 17

, , -

,

In the era of its state independence, Ukraine, which was previously closed to the rest of the world, became an arena for the migration flows of different na-ture and direction. The state admitted repatriates including those who were earlier deported by the Soviet totalitarian regime and provided asylum for refu-ges. As a result of abrupt economic decline, international labor migration of Ukrainian citizens scaled up.

Illegal migration has dual effect on Ukraine. On one hand, Ukraine is a co-untry of origin for hundred thousands labor migrants working in Russia and EU states without appropriate documents. On the other hand, significant number of foreigners entries Ukraine breaching border crossing and residence regulati-ons, most of them expect to transit through the state’s territory further to the West.

Strengthening the state borders as well as visa and migration control res-trained the illegal migration flows from Asia and Africa, increased the number of potential illegal migrants disallowed entering the country, and affected the national structure of the illegal migration with the growing number of migrants from the post-Soviet states which still have non-visa regime with Ukraine.

At the same time, illegal migration remains to be a serious challenge for Ukraine. It has become for Ukraine an outstanding factor in the international relations with its neighbor in the West as well as in the East. It’s closely associ-ated with shadow economy and corruption. Imperfections of the national asy-

17 – ,

http://starush.livejournal.com/75760.html?page=2#comments

http://www.sarkozy.fr/



lum granting system became very visible in the context of illegal migration. Hu-man rights organizations and law-enforcement agencies record the growing in-tolerance of the population and increasing number of nationnality or race asso-ciated cases of violence linked to the phenomenon.

All of these detects the importance of the prevention of illegal migration in the context of Ukraine’s national migration policy and its international rela-tions.

, ,

-. ( .

), ,

. -

. , -, ,

, – -, -

. , , , , -

.

1. -,

, -.

1990- . -, : « »

, , -, .

, .

. , 15%

1990- . . -

( 1992 . 300 . ), ,

( .1).


, , , -

: 72,7% 1989 . 77,8% 2001 . 7%

, 1940- . . 2001 . 248,2 . -

, 5,3 , 1989 . , -

. , , 1994 -

-. , ,

-. -

-. 2004 . . -

, (14,8 . 2007 .).

.1.

1990-2006 .,

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

2004

2006

:

, , -

-. 1990- . 700 . , 2007 .

– 42,3 . -, . , -


. , , 1990- . 10-12% , – .

1990 ., 90 . . -

( ). 2007 . ,

, 9,2 . , 10 , 1990 . ( .2).

, , . (38,9%

1995 ., 13% 2007 .), – -.

.2. , , 1990-2006 .,

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

:

. -

, 2005 . , 5,6% ( 2006 . ).

, -, . , -

, -.

1990- . -,

.

( ) .


1996 . 11,8 . , 2006 – 61,2 ., . ( .3).

.3.

, .

:

2001 . 118,8 . , -. -

35,5%, – 21,8%, – 6,3%, – 5,8%18.

, , -,

. . -, 3 . , . , -

, , . ( 2003 .),

300 . , – 200 ., - – 150 ., – 100 ., – 35 ., – 20 . -

, , 1 . .4).

.4. , .

18 : , ,

. / . . – , 2004.

11,8

24,4

33,7

61,2

0

10

20

30

40

50

60

70

1996 1998 2000 2006


1000

300

200

200

150

100

60

35

30

0 200 400 600 800 1000 1200

: . : . -

. – : , 2003.

, -, . -

, , , , -: -

19%, – 75,7%19. , -

400 . , . 4,8 . 20. -, 6 . 21.

, , , .

, -, , ,

. , -

, .

19 International migration outlook: SOPEMI 2006 Edition / OECD, 2006. – Paris, 2006, .278,

283. 20 . : -

. . – : -, 2003.

21 17 2004 .: „ -” // www/portal.rada.gov.ua


-. , 2006-2007 .

, , - (2006 . – 1,3 ., 2007 . – 2 .).

, -, 2007 . 165 .

, , 114 . – - (80% ).

20-25 . , .

, . 2006/2007 . -

34,8 .: (15,4%), - (15,1%), (6,6%), (6,3%), (5,6%).

– 2,3 ., , . ( 2001-2007 . -

1 . ). , - 2006 . 7,3 . .

2 . , 1,2 . – . , . , 2001

., 1989 . 20% ( 45,2 .), – (34,2 . 2001 .), – 1,8 (99,9 .). 50%

(12,7 .), 30 – ( 8,8 .), 8 – ( 2,9 .), 5 – .

2. -

, , . -

« -»22 13 1991 ., -

, , -. -

, .

22 . // . – 1991,

50, .701.


- 1992 ., 60 .

( ). - 1993 . « »23, 1994 . –

, . « -

»24 21 1994 .,

. « », -

.

« » 4 1994 .25, -

, . , -, ,

. , .

, . 1996 ,

.

. (

, , , , -, , , , , , , -

, ), ( , , , ).

26 1996 . , , , -

: , .25); , .26); , ( .33) .26

23 . . // , 1994, 16, . 90. 24 . . // -

, 1994, 18, .101. 25 . // ,

1994, 23, .161. 26 .: : 28

1996 . - : , 1997.


- 18 1997 .27 -

: ; ; ; -

. 2000 .28

: --

; ; -

. . 2001 . -

« », « » ( -), « », « -

-»29. 2003 . -

« -»30, , -

, . --

, . 2004 . -

, , . . 10

2002 . 1951 . 1967 . ,

2002 . 2006 . -.

- 2006 .

27 1997-2000 .

18 1997 1167. // , 1997, .4, .44. 28 2004 . -

24 2000 . 717 / 2000. // , 2000, 21, .11. 29 .: -

. . // , 2001, 8, .37; -. . // , 2001, 9, .1; -

. . // , 2001, 27, .1; . -. // , 2001, 29, .58.

30 . . // , 2004, 15 , .22.


2015 .31, -. ,

, , -

. , - 300 . .

, 2007 .

. - ,

, , , -32.

, -,

, , ,

.

3. , -

, , -, , -

. 2005 .

, , , , , , , -.

, -,

. , , , , .

-. -

. , -, , -

31 2015 . -

24 2006 . 879. - http://zakon.rada.gov.ua/cgi-bin/laws/main.cgi?nreg=879-2006-%EF

32 15 2007 „ -

. 20 2007 . 657 / 2007. // -, 2007, 3, .13.


, , , -.

. , -

, .25 « »,

2003 .). – .

,

90 . , , -, -

. - ( ),

, . 2007 . -

( ), - 2008 . -

, -, -

, , , , , -

. - « -

», . -

. , , . 50- -

-, -

, 90 - 6 ( ).

4. « » ( .8),

, , , , -

, , -

.


, (

, ) -.

, . , ,

. -

, -.

( ), ( ) -, , -

-33. ,

( 150 )

, – . , , -

-,

. -

. , ,

, -. , , -

, . -

, . , ,

-, , , – .

, , , . -

, -

33 -

, 01.11.1999 . 2028. // , 1999, 44, .63.


. « , , »34,

, -.

, , -, , -

. -. , , .

, , -.

5.

. ,

. , ,

, , . , , -

, , -

, -35. -

-, . ,

--

. ,

, , -

. , , , -

36.

, -

34 , , . -

. // , 2004, 33-34, .404. 35 . http//www.helsinki.org.ua 36 .

http://kiev.usembassy.gov/files/070406_human_rights_report_2006_Ukr.html


, .

-, ,

, -

, , -, -

. , -

, -, ,

, , -. , 2004-2006 ., -

55 88 , , , -

, 37.

,

, . --

. : -, .

-, -

, . 2009 .

. , 2007 . 22 -

( 2906 ). 3 2008 . – 13.

. 38.

37 : -

. / , . – ii : , , 2007.

38 www.mvs.gov.ua


6. «

» (1994), « -», . -

, -,

, , -,

( .30). « -», , .

, 1999 . 1999-2000 . ( -

27 1999 . 272). «

--

». 2001-

2004 .39 . -, ,

-, ,

, , .

-. -

, , . 2003 . « -

» ( .32), , - ( . ), -

, , -

, . , , -

.

39 .

18 . 2001 . 22 / 2001. // . . , 2001, 3, c.13.


7. -

, , , . , , ,

, , : - « ». , ,

, , .

: 60 ., 120-130 ., 800 ., 1 . – 1,6 . – 2000 .

-. , .

. -, , , , , -

, . -, 2006 .,

40. , -, -

. -

. , , --

. , 1997 . 3,7 . 13% (15,9 . 12,2 .

). , , – 3,8 .

-, . ,

-, .

, 2006 . 42,5 . ,

0,9 . 2,3% . 2007 . - 51,2 .

1,1 . 2%. 2001 . -

, 90 .

40 Mansoor A., Quillin B. (Eds). Migration and Remittances. Eastern Europe and the Former So-

viet Union. – Washington, World Bank, 2006, p.152.


», . -,

, ( ) 90 ( ). , 2002-2007 . -

25-30 . . , -, , -

. , , -

, . , 90 , -

, -, -

( 2004 . 25,5 . , 2006 . – 32,3 .). , -

, , -, . , ,

-,

.

.5. ( .) , -

,

0

5

10

15

20

25

30

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

( .)

( .)


0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

14000

16000

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

:

,

-, -

; , -;

-.

, 1991 . - 148 , 1994

. – 11,4 . - 1999 . – 14,6 . -

: 2000 . 5422, 2001 . – 4621, 2002 . – 260541. -

4-5 . .

1. , --

41 Border guarding in Ukraine: Future perspectives. Presentation of the State program of action

aimed at maintaining the regime of the state border, frontier regime and development of border guard troops of Ukraine for the period up to 2005. – Brussels, 2002.


-

( .)

-

.)

--

-

( .)

---

( .)

-

- ( .)

1991 3,75 2,38 148 1992 3,86 3,19 789 1993 7,037* 9086 1994 19,32 17,93 11443 1995 18,17 17,38 9790 1996 16,19 13,64 7224 1997 15,94 12,14 10776 1998 13,17 10,05 11744 1999 10,99 8,35 14646 25,3 2000 11,69 10,29 5422 27,8 2001 11,88 11,03 4621 2,1 27,1 2002 12,79 11,87 2605 2 22,8 2003 15,16 13,96 2999 2,5 17,4 2004 18,58 15,90 2918 4,9 15,5 2005 20,49 19,26 4814** 11,3 14,8 2006 21,71 20,76 4789 18,2 12,3 2007 26,16 25,04 3767 24,9 13,6

: * , ** 2005-2007 .

: 150 , 90 ,

, 25 42. -

, . . , : -

, -, .

, ,

, -.

, . 2001 . -

-

42 . . // „ ”, 2003, 27

, .18.


. -.

2003 . . « -

», , , « », -, , -

, , -, ,

. - ( 1990- .,

, 75% -, , -

, , . ). 2001 . 2,1 . , 2002

. – 2 ., 2003 . - 2,5 ., 2004 . – 4,9 ., 2005 . – 11,3 ., 2006 . – 18,2 ., 2007 . – 24,9 .

, – -. 86,3% -

, -. , -

. , ,

, -

, , .

, . -

, , , , , -

, , , --

. 2005-2007 . - 75% -

. 34%, –

91%. , , ,

-, , ,

.


, , , , , ,

, : .

- 20%43 50% .

, , , , .

, , – 20%. -

22,3 . . 4,5 . , 3,5 . – -

, 14 . . 50%, -

10 . . 2 . . , -

, , , .

. , , -

. , -.

-. , ,

. , . , 1999 .

25,3 . , 2000 . - – 27,8 . -

, -: 27,1 . 2001 ., 22,8 . 2002 ., 17,4 . 2003 ..

15,5 . 2004 ., 14,8 . 2005 ., 12,3 . 2006 ., 12,6 . 2007 . ( .6).

.6 , -

2001-2007 ., .

43 Franchetti M. Britain is target in Ukraine’s people smuggling bonanza // “Sunday Times”,

January 20, 2008. http://www.timesonline.co.uk/tol/news/world/europe/article3216607.ece


27.1

22.8

17.415.5 14.8

12.3 12.6

0

5

10

15

20

25

30

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

:

, -

. , -,

, -, -

. -,

. ,

. ( 2001 . 17,6 . , -

, . , 1,2 . , 7%. 2006 . 17% 11,1 . , , 2007 .

– 16%). -. (

, -, ). -

, -.

8.

, --


6 44. -,

.

. , . 2003 . -

. 20 . , . 4 . . -

, , – -. -

. , -

. , ( -

) . -, -

, . 2 . . ,

2007 . 2155 , 83% – , -. -

, : 2007 . - 1237 . -

700-800 . : 2005 . 22 , 2006 . – 44, 2007 .

– 33. , -. , -

. -.

, , – -

10%, , , -

, . , , -

. .

1-2%. , -, -

44 6 , -

, .


, -, -

. ,

, -, -

, , , 45.

Human Righs Watch, 46. -

; -; -

; -; ; -

.

9. , , -

( 75%). -, ,

. – -, -

. , . , .

47.

.7. , - 2005-2007 .

45 Global Report 2004. Eastern Europe Regional Overview / United Nations High Commissioner

for Refugees // http: www.unhcr.ch. 46 Ukraine: On the Margins. Rights Violations against Migrants and Asylum Seekers at the New

Eastern Border of the European Union // Human Rights Watch, November 2005, vol.17, No.8 (D). – http: www.hrw.org.

47 / ( ), ( ). – , 2006,

.11.


0200400600800

100012001400160018002000

200520062007

:

-. –

. , -,

, ( .7). , 2005 . 50% -

, 2006 . – 53,2%, 2007 . – 56,2%. ,

( .8).

.8. , , 2002-2007

.

0500

100015002000250030003500

2002 2003 2004 2005 2006 2007


:

. 2001-2007 . -

(26%), - (14,8%), (10,1%), (9,9%)

(7,5%).

. 2001-2007 . 17,6% ,

13% , 10,2% – , 7,2% – , 6,5% – , 5,7% – ( .3).

-,

, , ,

, .

, 90 . , ,

. - « » 10-15 . ,

– 1,5-5 . , . --

, , , .

: , , , -

, , , -

-. , -

. , -

. , .

2. ,

2005-2007 ., 2005 2006 2007

4814 4789 3767


2448 2547 2118 .

26 15 25 69 46 77 6 5 3

489 333 461 14 11 11

3 19 3 1319 1816 1266

470 259 232 16 15 18 1 3 5

35 25 17 2366 2242 1649

. 139 223 104

399 169 123 14 25 6 522 632 281

40 107 156 752 407 88

196 368 543 76 154 30

8 32 118 32 33 23

:

3. , - 2001-2007

., 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

( .) 27,1 22,8 17,4 15,5 14,8 12,3 12,6 2935 971 372 218 108 32 46

767 727 394 201 144 121 66 597 529 365 449 252 291 486

2028 1166 864 627 372 354 181 573 1064 1437 996 865 541 280 1468 1213 1114 958 1172 991 1323

849 906 748 1060 1226 1195 1626 1790 1718 1314 1192 1046 862 930 1778 2235 2007 1782 1795 1437 1583

3127 2868 2340 2371 2139 1631 1712 4321 3749 3144 3176 2808 2222 2406


:

, -. , , -

. , -, .

, , , - – .

10.

, -, -

. , -,

. -, , , . -

, , , -, , -

.

( 50% ) -

, , , , , -. -

. --

, --

. – 1-2

, . --

, -.

-, , , -

, ., . ,

, , .


-

, , - « », .

, . -

, , -.

– , -. -

, , , -

. , -

, , , -, -

, , . -

, .

, . , -

. -

48. –

, , -.

, .

- -, , , . -

. / , -

, -, , , .

48 . // -

, 8 (312), 2006, 6 .


– -,

, , . , -

, , , -, , .

, -.

. , -

, . – , , -

– , -

, . -, -

. 2002 . -

, .

11.

1990- .

, . . -

. , 1999 -,

, 10% , 2000 . – 30%, 2002 . – 49. 2003 .

: 28% 2003 ., 15,5% 2004 ., 13% 2005 ., 10% 2006 ., 11,4% 2007 . ( .3). , -

. -

. , , , . -

49 . . // „ ”, 2003, 4

., .10.


, .

4. -

,

1 2 3 4 5 6 7 8 9

2003 2999 611 1297 115 107 12 717 138 - 2 2004 2918 769 1548 69 13 8 391 92 6 22 2005 4814 710 3253 108 14 56 574 42 16 41 2006 4789 737 3269 168 20 13 417 95 23 47 2007 3767 420 2434 262 59 77 376 54 41 44

: : 1 – ; 2 – ; 3 – ; 4 – ; 5 – ; 6

– ; 7 – ; 8 – ; 9 – .

-. -

– , ,

, , , , -

– . 2007 . -

, .

, , .

.9

,


0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

100%

2003 2004 2005 2006 2007

:

, , -

, - – ,

, , , . , ,

. , -, ,

, , .

121. , -

, . , -

. , , .

, -, .

, -, (

, , -).

-. ,

, -.

, , -. , 2006 .


2906 , 2007 . – 3111 ( - 86% , 2008 . – 223. 2006 . -

6 , -, 2007 . – 12 (

466 420)50. , -

, , . 2004 .

67 , 2005 . - 148, 2006 . – 211. - 32, 89 131 ,

210 . , , ,

, . -, , -

. , -, , .

. , -, -

, . 13. , « »

-.

. – , . -

90 . , – , -

, . – , -, ,

. , -

, , , -, , , -.

. , , , . , -

, . – . -

, -

50 www.mvs.gov.ua


, , , , , . -

, , , . -

-, .

14.

1998 . -

. 2001 . -.

« -, -

--

»51. 2000-2005 . -

55 . , -52.

- 2005 . -

2007 ., , .

2007 . 2008 .53 -

, . ,

. -

. . -

, ,

51 . //

http://zakon.rada.gov.ua/cgi-bin/laws/main.cgi?nreg=994_494 52 /

( ), ( ). – , 2006, .29.

53 . // http://zakon.rada.gov.ua/cgi-bin/laws/main.cgi


« » , . , -

, . , , , ,

, – . , ,

, .

, , , -

, -. -

2006 ., -, .

54.

15.

-. , , .

, ,

. , -. ( , -

, – -, – .)

, , -

(6 ) . ,

, . .

-, .

, , -, .

54 1997 . ,

, , , , , , , , , , , ,


. -, -

, . -

, , -.

, . -

-. .

-, , -

-.

, , -

. , -

, , ,

. ( . ).

-. -

, , . ,

, -, .

, -, , -

. ,

, , -

. -. ,

.


-

: . / , . – : , , 2007.

: , , . / . . – :2004.

. -: .

. – : , 2003.

. . // “ ”, 2003, 4 .

. , : -. - : , 2004.

. http//www.helsinki.org.ua . . // “ -

”, 2003, 27 . . //

, .8 (312), 2006, 6 . 17 2004 .: „ -

” // www/portal.rada.gov.ua

. // http://zakon.rada.gov.ua/cgi-bin/laws/main.cgi?nreg=994_494

. / - ( ), -

( ). – , 2006. 15

2007 „ .

20 2007 . 657 / 2007 // , 2007, 3.

. // http://zakon.rada.gov.ua/cgi-bin/laws/main.cgi

Border guarding in Ukraine: Future perspectives. Presentation of the State prog-ram of action aimed at maintaining the regime of the state border, frontier regime and development of border guard troops of Ukraine for the period up to 2005. – Brussels, 2002.

Franchetti M. Britain is target in Ukraine’s people smuggling bonanza. // “Sun-day Times”, 2008, January 20. – http://www.timesonline.co.uk/tol/news/world/europe/article3216607.ece


Global Report 2004. Eastern Europe Regional Overview. / United Nations High Commissioner for Refugees // http: www.unhcr.ch.

International migration outlook: SOPEMI 2006 Edition. / OECD, 2006. – Paris, 2006.

Malynovska O. International migration in contemporary Ukraine: trends and po-licy. // Global Migration Perspectives, 2004, October, #14.

Malynovska O. Migration in Ukraine: Challenge or Chance? // European Veiw: A Journal of the Forum for European Studies, Vol.5, Spring 2007.

Migrant trafficking and human smuggling in Ukraine. // Laczko F. (ed.) Migrant trafficking and human smuggling in Europe: A review of the evidence with case studies from Hungary, Poland and Ukraine. – Geneva: IOM, 2000.

Mansoor A., Quillin B. (eds). Migration and Remittances. Eastern Europe and the Former Soviet Union. – World Bank, 2006.

Braichevska O., Volosiuk H., Malynovska O., Pylynskyi Y., Popson N., Ruble B. Nontraditional immigrants in Kyiv. – Washington: Woodrow Wilson In-ternational Center for Scholars, 2004.

Ukraine: On the Margins. Rights Violations against Migrants and Asylum See-kers at the New Eastern Border of the European Union. // Human Rights Watch, November 2005, vol. 17, No.8 (D). – http: www.hrw.org.

20 2008


:

55.

, , -

, , , ,

«Om Emerit»

Present article addresses the issues of irregular transitional migration of Moldovan citizens through the third countries. The article demonstrates that la-bor migration is the basic form of the migration of Moldovan population nowa-days. The author describes the main reasons, which cause Moldovan citizens to emigrate from Moldova and look for better opportunities to earn money, descri-bes the main trends and patterns of labor migration and its main effects. Special attention is paid to governmental policies related to migration regulation. The author is analyzing their effectiveness, strengths and weaknesses.

The article points out to the factors influencing phenomenon of irregular transitional labor migration of Moldovan population, main methods and activi-ties of minimization of this phenomenon. It is listing qualitative and quantitative results of sociological researches, which contribute to the better understanding of the phenomenon of irregular transitional migration in its institutional and human dimensions.

: .

‘90- ( )

( )56. --

, -.

-, , , , -

, , , .57

55 – . 56 Duvell F. Crossing the frings of Europe: Transit migration in the EU’s neighbourhood. // Com-

pas. Centre on Migration, Policy and Society. Working Paper, No.33, University of Oxford, 2006, p.4.

57 UN / ECE. International Migration Bulletin, No.3, 1993.


: « , -

, -».58

( ) -, , -

. -, -

, . -

, , -

59. ‘90- -

.

; ( ); ( ); ; ;

(5+5) ; ; ;

; -, .

. -,

« ».60 -

, ( -) , .

, ( ) - ( )

) . , ,

, ( ), -, « -

» ».

58 Council of Europe. European Committee on Migration. Towards a Migration Management

Strategy. – Strasbourg, 2002, part I. 59 Apap J.,Carera S., Kirisci K. Turkey in the European Area of Freedom, Security nad Justicy. //

EU-Turkey Working Paper, No.3, Brussels, Centre for European Policy Studies, 2004, .19 60 UN / ECE. International Migration Bulletin, No.3, 1993, p.7


61

-, « , -

». -, « -

», , .62 , ,

, -: « , ,

»63, 64

, , , -. -

, -.

« , -»65. , -

-66. « -

»67. , -

. « -», ,

, 68.

61 Ivakhniouk I. Analysis of economic, social, demographic and political basis of transit migration

in Russia – Moscow case. Paper presented to regional conference “Migration in Transit count-ries: Sharing responsibility for management and protection”, Istanbul. – Strasbourg, Council of Europe, 2004

62 IOM International Migration Law. Glossary on Migration. – Geneva, IOM, 2004, p.53, 66. 63 Tapia S., de. New patterns of illegal migration in Europe. – Strasbourg, Council of Europe,

2004. 64 Icduygu A. Tranzit Migration in Turkey: Trends, Patterns, Issues. – Florence, European Unive-

rsity Institute, 2005. 65 UN / ECE. International Migration Bulletin, No.3, 1993, p.7 66 Council of Europe, Parliamentary Assembly. Tranzit migration in Central and astern Europe.

Recommendation 1489. - Strasbourg, 2001, part 3 67 Sipavicene A., Konopiene V. Foreign labour in Lithuania: Immigration, employment and illegal

work. // International Migrtaion Papers, No.31, Geneva, ILO, 1997, p.9 68 ICMPD Tranzit Migration – a Challenge for Migration Management. Presentation at 13th Eco-

nomic Forum, Prage, 23-27 May 2005, ICMPD What the MTM Dialogue. – Vienna, ICMPD, 2005


-69 -

, -, -

. , -

70: - ( , -

, ); - ( );

( -) , -

, -, -

. , , ,

.71 – 72.

- ( -). , -

, « » - ( ); « »73, -

( ) , «

69 Duvell F. Crossing the frings of Europe: Transit migration in the EU’s neighbourhood. // Com-

pas. Centre on Migration, Policy and Society. Working Paper, No.33, University of Oxford, 2006; Narli, 2003; Icduygu A. Tranzit Migration in Turkey: Trends, Patterns, Issues. – Flore-nce, European University Institute, 2005; Papadopoulou A. Exploring the asylum-migration nexus: a case study of transit migrants in Europe. // Global Migration Perspectives, No.23, Geneva, Global Commission on International Migration, 2005; Roman H. Tranzit Migration in Egypt. CARIM research report. – Florence, European University Institute, 2006; .

. – , , 2001; Haas H., de. Marocco’s migra-tion transition: trends, determinants and future scenarios. // Global Migration Perspectives, No.28, Genf, Global Commissiion on International Migration, 2005 .

70 Duvell F. Crossing the frings of Europe: Transit migration in the EU’s neighbourhood. // Com-pas. Centre on Migration, Policy and Society. Working Paper, No.33, University of Oxford, 2006, p.13.

71 IOM Transit migration in Turkey. – Ankara, IOM, 1995; IOM Study on transit migration in Azerbaidjan. - Baku, IOM, 2003

72 Pop A. Moldova – Romania: Managing migration and combating trafficking in human beings at the EU eastern border. - Chisinau, IOM, 2007

73 Futo P., Jandl M., Korsakova L. Illegal migration and human smuggling in Central and Eas-tern Europe. // Migracijske I etnicke teme, No.21 (1-2), Zagreb, 2005, p.35-54.


» , .74

-. , , -

, -. ( 125 ) 2000-2003 -

. -,

75. , .

, --

.76 » .77 -

, -. , -

, .78 -

.79 -

, « « » « » ». , -

, -. -

74 IOM Transit migration in Turkey. – Ankara, IOM, 1995; IOM Study on transit migration in

Azerbaidjan. - Baku, IOM, 2003; Narli N. Human Smuggeling and Migration of illegal Labor to Turkey. // Jurecovic P., labarre F. (eds.) Crushing Crime in South East Europe: a Struggle of Domestic, Regional and European Dimensions. – Vienna, National Defence Academy and Bureau for Security Policy, 2003, p.61-88.

75 .: UNHCR Meeting on refugee resettlement opens in Geneva. // UNHCR News Stories, 2006, 23 May; Duvell F. Crossing the frings of Europe: Transit migration in the EU’s neighbour-hood. // Compas. Centre on Migration, Policy and Society. Working Paper, No.33, University of Oxford, 2006

76 Jordan B., Duvell F. Irregular migration. Dilemmas of transnational mobility. – Chetenham, Edward Elgar, 2002

77 Roman H. Transit Migration in Egypt. CARIM research report. – Florence, European Univer-sity Institute, 2006, p.7

78 Brewer K., Yukseder D. the Unending Migration Process: Survival Strategies of African Mig-rants in Stambul “Waiting to Leave for Europe. Paper submit to IMILCO workshop, Istambul, 1-2 December 2005 ( .: Duvell F. Crossing the frings of Europe: Transit migration in the EU’s neighbourhood. // Compas. Centre on Migration, Policy and Society. Working Paper, No.33, University of Oxford, 2006).

79 IOM Study on transit migration in Azerbaidjan. - Baku, IOM, 2003, p.11


‘90- , -

, , -.80

. , - -

, -, .81

( - , , ).

, . , -

, - ( ).

, .82 , « »

) , -, , -

. , , , -

. , -, ,

, -, , , -

83. « -».84

, -. -

80 Pop A. Moldova – Romania: Managing Migration and Combating Trafficking in Human Be-

ings at the EU Eastern Border. – Chisinau: IOM, 2007, p.67; Pidluska I. Problemele migra iu-nii regionale în contextul extinderii UE: viziunea ucrainean . // Noile frontieri în Europa de Sud-Est. Republica Moldova, Ucraina, România. – Chi in u, IPP, 2002, p.62-84

81 Druke L. Developing national refugee regimes in post-communist countries in transition. // Krasteva A (ed.) From Ethnicity to Migration. Refugee and Migration Studies. Vol.I. – Geneva, UNHCR, 2004, p.120.

82 Braicevska O., Volosiuk H., Malynovska O., Pylynskyi Y., Popson N., Ruble B. Non-traditional immigrants in Kyiv. - Washington, Woodrow Wilson International Centre for Scholars, 2004.

83 Duvell F. Crossing the frings of Europe: Transit migration in the EU’s neighbourhood. // Com-pas. Centre on Migration, Policy and Society. Working Paper, No.33, University of Oxford, 2006, p.10

84 Papadopoulou A. Exploring the asylum-migration nexus: a case study of transit migrants in Europe. // Global Migration Perspectives, No.23, Geneva, Global Commission on International Migration, 2005, .2.


, , ( , , , ),

, , -.85

, -, . -

, -.

, ( )

. , ( ) ,

, : , , -, -

.86 ,

. , -, , , -

, -, -

.87 , , , ( ) , -

. , :

;

-;

-;

85 C .: Todaro M.P. A Model of Migration and Urban Unemployment in Less-developed Coun-

tries. // The American economic review, No.59, 1969, p138-148 86 Duvell F. Crossing the frings of Europe: Transit migration in the EU’s neighbourhood. // Com-

pas. Centre on Migration, Policy and Society. Working Paper, No.33, University of Oxford, 2006, p.14

87 Bagahna M., Marques J., Gois P. The unforeseen wave: migration from Eastern Europe to Po-rtugal. // Baganha M., Fonseca M. (eds.) new waves: Migration from Eastern Europe to Sout-hern Europe. – Lisboa, Luso-American Foundation, 2004, p.28


, , , ; -

, 88.

- ‘90- . , -

1998 , , , -

, -. -

, , , -

, -.

« » , -

. -

, -,

. , -

, ( , ,

). - 2001 33% 1990 ; -

19% 1990 . 1999-2005 73% 28%. 2004 -

, - 5,5%. , , , -

89.

88 Duvell F. Crossing the frings of Europe: Transit migration in the EU’s neighbourhood. // Com-

pas. Centre on Migration, Policy and Society. Working Paper, No.33, University of Oxford, 2006, p.19.

89 Pop A. Moldova – Romania: Managing Migration and Combating Trafficking in Human Be-ings at the EU Eastern Border. – Chisinau: IOM, 2007, p.46; .

, . – , I, 2008, .118.


« -». -

. ,

( -) -

. -

-.

, « -» , -

, , , . -

. , -

-. -

. -, -

-. ,

, -, -

, « , », .

, -, ,

. -, .

, , .

( 2004 ) ,

600 , . -

( 2010 ) , -. -


, -90.

1. , CBS- -

2006 ( ).

:

:

23 34 73 60 85 162

169 222 317 (2006) 265 345 555 (2004) 214 293 389

, (%)

11.6 14.4 24.1 27.6 36.4 54.9

28.4 34.5 42.7 (2006) 25.0 31.0 41.6 (2004) 22.5 30.5 38.8

-

(60%), (20%), (5%), , , , , , .

-,

, -. -

( ) ,

, -. -

, , . ,

90 Lucke M., Mahmoud T.O., Pinger P. Patterns and Trends of Migration and Remittances in Mo-

ldova. - Chi in u, SIDA, IOM, 2007, p.20.


, 91.

2.

1995-2007 .

0

500

1000

1500

US$ mln. 0 0 0 121 110 159 223 268 461 701 915 1182 1286

%GDP 0 5 6 7,1 9,3 12,3 15,1 16,5 23,5 27,1 31,7 38,2 36,2

95 96 97 98 99 00 01 02 03 04 05 06 07

-,

, . , -

, . -.

3.

, 92 1 2 3 4 5

1,6 57,1 34,3 5,6 1,4 7,4 71,6 18,5 1,0 1,5

1,6 52,1 38,2 6,3 1,9 4,7 70,4 21,5 1,6 1,8

1,1 46,9 45,0 5,3 1,7 4,5 68,1 24,3 1,4 1,7

1,6 50,7 38,3 7,6 1,8 2,8 57,6 33,2 4,7 1,7

1,9 47,4 35,5 4,6 10,6 3,3 60,1 20,8 1,8 14,0

1,0 31,8 46,7 12,9 7,5

91 World Bank. General Principles for International Remittance Services. Committee on Payment

and Settlement Systems. – Washington, World Bank, 2007, .3 92 Weeks J., etc. Republica Moldova: politici de cre tere economic , creare a locurilor de munc

i reducere a s ciei. – Chi in u, UNDP, 2005, .120


2,3 47,3 35,6 7,1 7,7 : 1 – , 2 – , 3 – , 4 –

, 5 – .

, 2/3 , -, -

. ,

(65% ). 85 .

4.

93 %

15% 6,4 15 35% 7,7 35 65% 17,5 65 85% 33,6

85% 34,8

, , , ,

. »: , -

, , , . ( -

) , . -

: -, ,

», .94 , -

, -.

93 Ghencea B., Gudumac I. Migra ia de munc i remiten ele în Republica Moldova (2004). -

Chi in u: Organiza ia Interna ional a Muncii, Alian a de Microfinan are din Moldova, 2005 94 urcan V. Administra ia Public Local din Republica Moldova referitor la procesele migra i-

onale ale popula iei rii (în baza cercet rilor sociologice calitative). // Mo neaga V., Moha-madifard Gh., Corbu-Drumea L. (Coord.) Popula ia Republicii Moldova în contextul migra ii-lor interna ionale. Vol.II. – Ia i, 2006, p.240-269


-

. , : « » ,

, -

(« »).

( , , , , -, ), .

-. , -

2004 3,9% -, – 3,1%. 2006 , -

CBS AXA -, , , – 1,0%, -

– 2,9%95. ,

100 , - 16 ( , , , -

, , , , , , , -, , , , , ). -

. , , . , -

( ), ( -), ( ), ( ), .

, -, , , , , , , -

, , , , , , , , -, , , , , , ,

. , -, .

, -, -

. -

( , , , , , , , , , , , , , ,

95 . Lucke M., Mahmoud T.O., Pinger P. Patterns and Trends of Migration and Remittances in

Moldova. - Chi in u, SIDA, IOM, 2007, p.23.


, ). : 1-3 . , , -

, -, .

- ( -

) . -, -

. ( ), ( ), ( -

), ( ). -, -

.

, -

. :

. -

, -, .

, . . 4, ). , -

. , -

, . ,

) .

. -

. --

100-150 . , , 140 I

. . -

, ,


. -, -. -

, , , . ,

( , ( -) ( ),

, . -, -

. , , , . ,

2001 -.

. -

, -, , . , -

, .

, , , . , -.

, 150-200 -, 50 -

, . 50 80 -, 500 – -

96.

96 , .

. . Gromovs Iu. Overvi-ew of Migration Trends in the Countries – EU Member States of the Soderkoping Process for the period 2004-2006. // Migration Trends 2004-2006 Soderkoping Process Countries. – Kiev: European Commission, 2007, p.49.

. -, -

. ». ,

. , -

2007 , , 550 -. -

, , , 800 -

( – -. // « », 2007, 2 ).


. , , 2002 2007

(« ») -. , -

( -) ,

. -

97.

6. / -

. -

1991-2001 95.213 94.916 2002 3.060 0 2003 16.490 6 2004 5.107 257 2005 2.692 1.591 2006 3.178 488

1.08.2007 1.382 87 127.122 97.345

,

, -

( ), . -

, , . ,

, «

; ; -


ings at the EU Eastern Border. – Chisinau: IOM, 2007, .92.


-»98

: (« »). -

( ) , -.

, -

, . -,

. , -

, -, , , , , -

, , , . -, , . -

, 99. -

. – . , ,

.

,

, -,

. .

, , --

. -, -

on-line -, « » ,

/ ,

98 , .41. 99 . . , , . //

», 2008, 18 .


2.000-2.500 , 100.

-, , , -

, , -

. , , , -

, .

-, -

, . -

. , , , .

, -. , ,

( ) . ,

( -), ,

-. -

, -, -

.

, -.

, -

, , « ». , « » -

-. 2006

» ,


ings at the EU Eastern Border. – Chisinau: IOM, 2007, .42.


, -. -

- 101.

, 102 ,

, -, -

, . ,

. ( , -

, , ) -, ,

: « -» ,

. ,

: -. , , -

, , .

, -.

. , . -

: , , -; / ; -

; ; -. -

, -, .

101 C . Pop A. Moldova – Romania: Managing Migration and Combating Trafficking in Human

Beings at the EU Eastern Border. – Chisinau: IOM, 2007, p.27; . . // « », 2007, 4 .

102 . – , . // « -», 2007, 20 ; . . //

», 2008, 18 .


-.

( , ) , -

( , ) . , ,

. , -, , , -

, . -

: - .

, , -. 60-70% -

-. ,

, -. -

, , - ( , 1992

), . . -

( ). ,

-, -

. , -

, , , , -

. (93-98%) -

. - – . -

, -.

, , -


, , 103.

-, , .

– – . ( )

. -

: , -

( ,

, ). / -

, , -, , , .

, , , -

, , -, ,

. , -

, , , . -

, , -

. ,

, -

. , ,

. /

, / -, , , ,

103 Pribytkova I. Regular and Irregular Migration in Ukraine, Belarus and Moldova, 2004-2006.

// Migration Trends 2004-2006 Soderkoping Process Countries. – Kiev: European Commissi-on, 2007, p.12.


. 104.

- . , , -

. , , , : (

), ( ), ( , ). (1 2007 -

) , -. , -

, « »105. , -

. , , -

, , , -,

.

. , , -

( ) ( , , ). -

. , , -

.

2006-2007 , , ,

/ , . , -

. -

104 . Natashi. . – : ,

2008; . . // « », 2008, 21 .

105 Pop A. Moldova – Romania: Managing Migration and Combating Trafficking in Human Be-ings at the EU Eastern Border. – Chisinau: IOM, 2007, p.39; Vreja L. Romanian-Moldovan Border Relations in the Context of EU Accession. Paper presented at the George C. Marshall European Center for Security Studies Workshop on Border Security and Control, Chisinau, 28-29 June 2006. http://www.marshallcenter.org/site-graphic/lang-en/page-mc-index-1/xdocs/conf/conferences-current/static/xdocs/conf/conferences current/0626/Vreja-Paper-en.pdf.


, -106.

-.

- / . - / / . -

. - / /

/ . - / / . -

. -

: – – – – ; – – ; – – ; – – .

1-2 -

, , .

-: – – ; – – – – ; – ; – – – – ; – – – ; – – – – –

; – ( ); – – – .

, -

, -, , -

106 , .40.


. -107.

-, -

. ‘90- – I ,

, , , -.

, . , , -

108. - .

( , ). , ,

( , , .), -

. -, -

, - ( , .)109. -

, --

. , ,

( ) -

.

107 , p.42. 108 Mosneaga V., Echim T.Counteraction towards the trafficking of “Human Beings”: the expe-

rience of the Republic of Moldova. // Migraticijske I etnicke teme, Zagreb, Croatia, 2003, 2-3; Traficul de fiin e umane. Profil statistic. 2003 / 2004. – Chi in u: OIM, 2005; Traficul de fiin e umane. Profil statistic. 2004 / 20054. – Chi in u: OIM, 2006; Traficul de fiin e umane. Profil statistic. 2005 / 2006. – Chi in u: OIM, 2007; Busuncian T. Cross-Border Trafficking: a Moldovan Perspective. Paper presented at the George C. Marshall European Center for Security Studies Workshop on Border Security and Control, Chisinau, 28-29 June 2006. http://www.marshallcenter.org/site-graphic/lang-en/page-mc-index-1/xdocs/conf/conferences-current/static/xdocs/conf/conferences-current/0626/Busuncian-Paper-en.pdf. .

109 C . . // « », 2008, 13 ; . // « », 2008, 30


,

. .

-, -

. , -

, . -, -

. , -, , -

, -,

, , , .

, , , , , -

. , , , ,

. , , ,

, , .

, , , -

. -,

, -. , ,

, -, -

. -

. -

, , -

– , , . , -


-, ,

, . -,

, . -, .

, 7-10 ( ) -, , -

, -, ,

110. - (2004 . – 2006 ),

- ( – )

.

, . 2005-2007 - – 4.401 , -

, 3,5 -. -

. -, 2001-2007

26%. – 14,8%. -

(12.617 – 10,2%), (17,6%) (13,%)111.

: 46.220

4.293 , 9,29% .

, - 28,31%. , , -

. -, , -

110 C . Gromovs Iu. Overview of Migration Trends in the Countries – EU Member States of the

Soderkoping Process for the period 2004-2006. // Migration Trends 2004-2006 Soderkoping Process Countries. – Kiev: European Commission, 2007, p.35-62; Pribytkova I. Regular and Irregular Migration in Ukraine, Belarus and Moldova, 2004-2006. // Migration Trends 2004-2006 Soderkoping Process Countries. – Kiev: European Commission, 2007, p.3-34.

111 . . : . // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ). Nr.2 (XLI), 2008. – Chi in u, USM, 2008, p.19-57.


, « », , , .

« ». - (1- ), (1- ), (2- ).

– (1- ), (2- ), (2- ).

-. 32.203

4.770 , 14,81%.

(18,56%) (17,37%). , , , -

, « » -. , ,

, , 112.

, , « » « »: – 2-

– 1- ); – 2- ( – 1- ); – 3- ( – 1- ; – 2- ).

, , , -, -

, , . -

-.

, , -, , -

, ; , , -

, 113

112 Duvell F. Crossing the frings of Europe: Tranzit migration in the EU’s neighbourhood. // Co-

mpas. Centre on Migration, Policy and Society. Working Paper, No.33, University of Oxford, 2006, .14.

113 . , -, -

. , , -

. -,

, , .


, -

, , -. -

, ( ).

, , - ( , , , ).

-, .

-.

, -,

( , , , , .). / -

.

, 35-36 .

( 70% 40 40% 30 ). -

. , , . , -

114, , -

. -.

, -,

, . ,

, .

« – – », .

114 Lucke M., Mahmoud T.O., Pinger P. Patterns and Trends of Migration and Remittances in

Moldova. - Chi in u, SIDA, IOM, 2007, p.23-34


11. , ( « – – »)

2000-2006 115. 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

467 449 331 723 958 568 373 3.869

. -

. «

» (25 2006 ) -: - -

; - ; - ; - -

-.

, -, : - -

; - -

( ) -.

/ -

. , ,

. - / ,

, 116. ,

. , 2005 , -

. , 2007

115 Fonte Ministero dell’Interno Dipartimento della Pubblica Sicurezza. Direzione Centrale de-

ll’Immigrazione e della Polizia delle Frontiere Servizio Immigrazione Dati CEN – Napoli. 116 . Pop A. Moldova – Romania: Managing Migration and Combating Trafficking in Human

Beings at the EU Eastern Border. – Chisinau: IOM, 2007


247 « -»117, -

: - , ( , , -, , , , ); - -

( ) ( -, , ); - ( , , -

); - . -

, « ». , -: - –

( , , ), , ; - ( , , ,

); - ( , , , , , , , ,

.). ,

, -

, -, -

. , ,

-.

, . 2007

. --

, -. -

, - 23 2007 .

(« »). – , . -

117 Commission of the European Communities. Applying the Global Approach to Migration to the

Eastern and South-Eastern Regions Neighbouring the European Union. Brussels: Commission of the European Communities. Communication from the Commission to the European Parlia-ment, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Re-gions. COM (2007) 247 final, Brussels, 16.05.2007.


.

« »

. -, .

, . , -

:

( ) – -

, . -

, , , -

118. :

, -,

, -,

, ( ) ,

. --

, .

« » , -

-.

-.

, 119. ( ) -

118 . Mansoor A., Quillin B. (eds). Migration and Remittances: Eastern Europe and the Former

Soviet Union. - Washington, DC: The International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank, 2007.

119 Commission of the European Communities. Financial Perspectives 2007-2013. Brussels: Co-mmission of the European Communities. Commission Communication to the Council and the


, -. ,

, 2008 -.

, .

. --

( , , , ),

-. -

-, , -

, . 2007-2013 -

– « » ), « -

», « -» ( ) « -

» ( ). ( ,

) , - 2004-2006 .

, , , ,

-.

, - « – »,

-. -

, , . ,

, , . , ,

-, ,

. « ,

European Parliament. COM(2004) 487 final, Brussels, 14.05.2004.


, , -, … -

, -,

, -,

»120. ,

(EUBAM). -, , -

( ), ,

( ). 2005-2007 , , 2007

2008-2009 . -. ,

.

: , , ,

. -. -

, 2007 19% -

2005 .121 -

. -, -

. -

. -.

( ) -

.

, -

120 : « , ». //

», 2007, 18 . 121 . « », 2008, 12 .


. .

-, .

, ». -

. 11 2007 -

– « »122.

. , -,

. « -»

, - (« » « -

»). .

« », , -.

. --

, , , , -

( SECI), - ( ).

, -. -

AENEAS. . ,

( -, « »). , -

.

122 Commission of the European Communities. Black Sea Synergy – A New Regional Cooperation

Initiative, Communication from the Commission to the Council and the European Parliament. COM(207) 160 final, Brussels, 11.04.2007.


18 2006 . 380 . ( ) -

2007-2013 ., 54,5 . ( -, AENEAS 2004-2006 . 40

. ). 4 (2007-2010 .) -

: ¾ , -

. 5 . -

: - ; - ; - -; - ; - .

, -, ,

. -

« -» ( ) ( ). -

( ) -

, , , -.

, , « -

». :

- , --

; -

; -;

; --

, .

- --

; -

, ;


/ -;

. -

, . ; -

, -; , -

, , --

; , , , ; -

-.

- , , -, -

; -, -

, . – -

-;

; -;

, . , . -, 31 2006 -

. -, : - -

; - ; - . : ,

, -. ,

. , -

. -, . -


, , -.

- ( )

. -

, - ( ) .

. - / , -

, , , -, . -

». -

, -.

2007 , ( -) 10 . - 7 . 2008 -

30.000 , 10 -. – -

. , , -

. -

. --

. , - -

. , , ,

. 1991 5 ( -

, , , ) . ,

, . -

. 2002

. , ,


, , -, .

-. , -

., . , -

. 70 -, .

19 2006 -

. « – -

» 2007 123.

- ( ).

, , -, .

, , , -,

, - -

, . -, , , -

, -,

895(2006) 14

2006 . 895(2006) ( ,

: ).

,

, 1 2008 . , -

, , , , , , , , .

123 . . // « », 2007,

18 .


-

, : . 2006 -

, -, -

, -.

-.

; -

; -; ; -;

; , -; ; -.

: -

; ; , -

; ; ; ;

, ; ; ; -

; .

-, -

, , -, / -

, .

. 2006 -

, -,

.


. --

, -,

(2002 .), (« -» (1991 ., 2000 .), « » (1990 ., 2002 .), « -

» (1994 .), « » (1994 .), « » (2002 .).

- (

, , ), 20 -

124. --

. , « » -

14 2008 125. -

. -, : -

-. : ,

, . , -, , -

. -

. , -

. 2008 -,

».

. 2008 -.

-. 15 -

-

124 . Malinovska O., Mosneaga V., Shahotko L. Labour Migration Assessment for the WNIS

Region. – Kiev, IOM, October 2007 125 . « », 2008, 15 .


. -, – -

, -126.

,

, , -. -

-,

, . -

, , , -

. - ( .:

– »).

, -. -

, -, , -

. - « ».

, -

, -. 2007-2008 -

" : --

". ,

. « » « » -

127, - 126 . . :

. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ), nr.1 (XXXVI). – Chi-in u, USM,2007, .33-48.

127 . Schwartz R. Exploring the Link between Moldovan Communities Abroad and Moldova. – Chisinau, An SIDA and IOM Study, May 2007; Mo neaga V., Rusu R. Formarea diasporei


, .

-, . -

. -

, -. -

, ( 2000 ) -

,

. , -

-. -

, -, , -.

, .

2005 .

. , - / ,

. , -

. , , , - « ». 1998

« » ( .105). --

( 2001 ), « », , .113-2, -

. -

moldovene ti peste hotare: esen a i specificul. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz poli-tic ). nr.1 (XL), 2008. – Chi in u, USM, 2008, p.91-104.


, 128.

12. , -

, , - 2004-2008 .

2004 2005 2006 2007 2008129 238 240 245 … 13

103 104 124 … 4 33 42 59 … 2

8 11 7 … -

- - 31 … 7

- - 2 … -

382 397 468 … 26 162 314 315 516 …

, -

, , , , -

, -, , -

.

Bagahna M., Marques J., Gois P. The unforeseen wave: migration from Eastern

Europe to Portugal. // Baganha M., Fonseca M. (eds.) New waves: Migrati-on from Eastern Europe to Southern Europe. – Lisboa, Luso-American Fo-undation, 2004.

Braicevska O., Volosiuk H., Malynovska O., Pylynskyi Y., Popson N., Ruble B. Non-traditional immigrants in Kyiv. - Washington, Woodrow Wilson Inter-national Centre for Scholars, 2004.

Commission of the European Communities. Black Sea Synergy – A New Regi-onal Cooperation Initiative, Communication from the Commission to the Council and the European Parliament. COM(207) 160 final, Brussels, 11.04.2007.

128 . Pop A. Moldova – Romania: Managing Migration and Combating Trafficking in Human

Beings at the EU Eastern Border. – Chisinau: IOM, 2007, p.30; . // « », 2008, 30 .

129 2008


Commission of the European Communities. Applying the Global Approach to Migration to the Eastern and South-Eastern Regions Neighbouring the Eu-ropean Union. Brussels: Commission of the European Communities. Com-munication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions. COM (2007) 247 final, Brussels, 16.05.2007.

Commission of the European Communities. Financial Perspectives 2007-2013. Brussels: Commission of the European Communities. Commission Com-munication to the Council and the European Parliament. COM (2004) 487 final, Brussels, 14.05.2004.

Council of Europe, Parliamentary Assembly. Tranzit migration in Central and astern Europe. Recommendation 1489. - Strasbourg, 2001.

Council of Europe. European Committee on Migration. Towards a Migration Management Strategy. – Strasbourg, 2002.

Krasteva A (ed.) From Ethnicity to Migration. Refugee and Migration Studies. Vol.I. – Geneva, UNHCR, 2004.

Duvell F. Crossing the frings of Europe: Transit migration in the EU’s neighbo-urhood. // Compas. Centre on Migration, Policy and Society. Working Pa-per, No.33, University of Oxford, 2006.

Futo P., Jandl M., Korsakova L. Illegal migration and human smuggling in Cen-tral and Eastern Europe. // Migracijske I etnicke teme, No.21 (1-2), Zagreb, 2005.

Haas H., de. Marocco’s migration transition: trends, determinants and future scenarios. // Global Migration Perspectives, No.28, Genf, Global Commissi-on on International Migration, 2005.

Icduygu A. Tranzit Migration in Turkey: Trends, Patterns, Issues. – Florence, European University Institute, 2005.

ICMPD Tranzit Migration – a Challenge for Migration Management. Presen-tation at 13th Economic Forum, Prage, 23-27 May 2005, ICMPD What the MTM Dialogue. – Vienna, ICMPD, 2005.

Lucke M., Mahmoud T.O., Pinger P. Patterns and Trends of Migration and Re-mittances in Moldova. - Chi in u, SIDA, IOM, 2007.

Malinovska O., Mosneaga V., Shahotko L. Labour Migration Assessment for the WNIS Region. – Kiev, IOM, October 2007

Mansoor A., Quillin B. (eds). Migration and Remittances: Eastern Europe and the Former Soviet Union. - Washington, DC: The International Bank for Reconstruction and Development / The World Bank, 2007.

Molodikova I. Transformation of Migrtaion Patterns in Post-Soviet Space: Rus-sian New Migration Policy of “Open Doors” and its Effect on European Mi-gration Flows. // Review of sociology, Vol.13, 2007, #2.


Mo neaga V., Rusu R. Formarea diasporei moldovene ti peste hotare: esen a i specificul. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ). nr.1 (XL), 2008. – Chi in u, USM, 2008

Mo neaga V., Mohamadifard Gh., Corbu-Drumea L. (Coord.) Popula ia Repub-licii Moldova în contextul migra iilor interna ionale. Vol.I-II. – Ia i, 2006.

Mosneaga V., Echim T. Counteraction towards the trafficking of “Human Be-ings”: the experience of the Republic of Moldova. // Migraticijske I etnicke teme, Zagreb, Croatia, 2003, 2-3.

Jurecovic P., Labarre F. (eds.) Crushing Crime in South East Europe: a Struggle of Domestic, Regional and European Dimensions. – Vienna, National De-fence Academy and Bureau for Security Policy, 2003.

Noile frontieri în Europa de Sud-Est. Republica Moldova, Ucraina, România. – Chi in u, IPP, 2002.

Papadopoulou A. Exploring the asylum-migration nexus: a case study of transit migrants in Europe. // Global Migration Perspectives, No.23, Geneva, Glo-bal Commission on International Migration, 2005.

Pop A. Moldova – Romania: Managing migration and combating trafficking in human beings at the EU eastern border. - Chisinau, IOM, 2007.

Pribytkova I., Gromovs Iu. Migration Trends 2004-2006 Soderkoping Process Countries. – Kiev: European Commission, 2007.

Roman H. Tranzit Migration in Egypt. CARIM research report. – Florence, European University Institute, 2006.

Schwartz R. Exploring the Link between Moldovan Communities Abroad and Moldova. – Chisinau, An SIDA and IOM Study, May 2007

Tapia S., de. New patterns of illegal migration in Europe. – Strasbourg, Council of Europe, 2004.

UN / ECE. International Migration Bulletin, No.3, 1993. UNHCR Meeting on refugee resettlement opens in Geneva. // UNHCR News

Stories, 2006, 23 May. Weeks J., Cornia G., etc. Republica Moldova: politici de cre tere economic ,

creare a locurilor de munc i reducere a s ciei. – Chi in u, UNDP, 2005. World Bank. General Principles for International Remittance Services. Commit-

tee on Payment and Settlement Systems. – Washington, World Bank, 2007. World Bank Migration and Remittances Factbook 2007. Migration and Remi-

ttances in Moldova, http://siteresources.worldbank.org/INTPROSPECTS/Resources/334934-

: « , -». // « », 2007, 18 .

. // « -», 2008, 13 .

http://siteresources.worldbank.org/INTPROSPECTS/Resources/334934-


. // « -», 2007, 18

– , . // « -», 2007, 20 .

. Natashi. . – -: , 2008.

. : . // MOLDOS-COPIE (Probleme de analiz politic ). Nr.2 (XLI), 2008. – Chi in u, USM, 2008, p.19-57.

. : . // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz

politic ), nr.1 (XXXVI). – Chi in u, USM,2007 . // « », 2008, 30

. . . // « »,

2008, 21 . . . // « -

», 2007, 4 . . . // « -

», 2008, 18 . . , ,

. // « », 2008, 18 .

22 2008


5.

, , 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

12 4 1 1 - - - - - - - - - - 18 - 1 - - - - - - - - - - - - 1

1 2 1 - - - 15 5 - - - - - - 24 - - - - - - - - - 1 39 38 3 - 81

1 1 - - - - - - - - - - - - 2 2 - - - - - - - - - - - - - 2

- - 1 - - - - - - - - - - - 1 - 308 871 1103 933 334 439 759 1165 11 40 11 5 95 6074

- 1 4 - - - 35 8 5 6 77 38 205 106 485 - - - - - - - - - - 24 10 34 12 80

75 - - - - - - - - - - - - - 75 - - - - - - 2 2 2 2 - - 2 - 10

- - - - - - - - - - - - 16 81 97 - - - - - - - - - - - - 1 - 1

15 12 10 5 1 - - - - - - - - 2 45 161 10 43 19 5 2 3 1 1 - - 1 - - 246

- - - - - - - - - - 12 - - - 12 488 488

- - - - - - - - - 5 1 2 - - 8 1 - - - - - - - - - - - - - 1 1 - - - - - - - - - - - - - 1

70 4 2 - - - - - - - - - - - 76 339 343 933 1128 939 336 494 775 1173 25 193 100 266 784 7562

: Anuar statistic privind fluxurile migra ionale în Republica Moldova 2003. – Chi in u, DSM, 2004, p.9; Anuarul statistic al Republicii

Moldova. 2005. – Chi in u, Statistica, 2005, p.67, Anuarul statistic al Republicii Moldova. 2006. – Chi in u, Statistica, 2006, p.82.

104 MOLDOSCOPIE (Probleme de analiznr.2 (XLI), 2008

7. , , , , , 2004-2006 130

2004 2005 2006 2004 2005 2006 2004 2005 2006 2004 2005 2006

7 7 5 11 8 3 - - - 139 106 299 - - - - - - - - - - - 24

15 14 7 29 9 10 33 129 71 625 921 168 - - - - - - - - - 305 352 160

1 1 - 1 - - - - - - - 117 - - - - - - - - - - - 14 15 5 8 9 4 6 - - 6 23 16 78 3 - - - 4 1 2 - - - 1 25

1 - - 1 4 1 - - - 1 1 2 - - - - - 1 - - - - - -

6 2 9 10 27 45 6 10 13 88 49 463 - - - - - 3 10 6 - - - 40 - 1 - - - - - - - 140 100 111

338 587 232 120 93 73 86 186 152 156 117 704 - - - - - - - - - - - 4

- - - - - 1 - - - - - 5 3 1 - - - 1 - - - 3 4 17

41 38 19 64 50 28 33 47 38 4381 4391 2104 6 2 - 4 2 2 - - - 2 4 1

- - - 2 - - 3 - - 26 63 384 1572 2703 1136 399 307 238 207 430 311 6036 6345 5049

130 . Gromovs Iu. Overview of Migration Trends in the Countries – EU Member States of the Soderkoping Process for the period 2004-2006. //

Migration Trends 2004-2006 Soderkoping Process Countries. – Kiev: European Commission, 2007, p.62


8. , , , , 2004-2006 131

04 05 06 04 05 06 04 05 06 04 05 06 03 04 05 06 - - - 1 1 - - - - 158 122 307

176 184 64 1 - 1 - - - 177 184 89 - - - 4 - - - - - 706 1073 256 - - - 4 7 1 - - - 309 359 161

466 146 - 51 11 25 257 335 207 776 493 349 996 865 541 - - - - - - 176 61 29 176 61 43 122 139 - - - 5 - - - 169 164 103 884 388 260 28 6 1 - - - 917 399 287

- - - - - - 158 182 56 161 187 59 - - - - - - 140 121 51 161 187 59

135 289 162 60 17 16 1199 1191 496 1504 1585 1204 2007 1782 1795 1437 169 130 - 14 4 - - - - 193 140 43 - - - 187 110 21 - - - 327 211 132

230 376 79 5 5 5 - - - 935 1364 1245 3144 3178 2808 2222 - - - 29 51 76 95 102 57 124 153 137

- - - - - - 192 163 64 192 163 70 - - - 43 16 6 1288 1349 559 1337 1370 583

116 923 338 42 40 21 151 146 75 4828 5635 2623 - - - - - - 123 119 44 135 127 47

21 31 - 20 45 16 - - - 72 139 400 2340 2371 2139 1531

2612 2871 1218 678 416 227 5560 5607 2298 17064 18679 10477 17000 15438 14441 11296

131 Gromovs Iu. Overview of Migration Trends in the Countries – EU Member States of the Soderkoping Process for the period 2004-2006. // Migration

Trends 2004-2006 Soderkoping Process Countries. – Kiev: European Commission, 2007, p.62; Pribytkova I. Regular and Irregular Migration in Ukraine, Belarus and Moldova, 2004-2006. // Migration Trends 2004-2006 Soderkoping Process Countries. – Kiev: European Commission, 2007, p.27, 34.

106 MOLDOSCOPIE (Probleme de analiznr.2 (XLI), 2008

9. , , , , , 2004-2006 132

04 05 06 04 05 06 04 05 06 04 05 06

- - - - - - - - - 80 70 27 - - - - - - - - - 7 17 2

1 2 1 2 4 4 94 193 90 101 98 41 - - 1 - - - - - - 218 66 22 - - - - - - - - - 330 261 99 - - - 2 2 3 - - 11 59 86 33

- - - - - 1 - - - 133 101 21 - - - - - - - - - 93 7 22 - - - 8 20 43 - - - 65 29 11

- 28 15 5 46 30 - 70 48 276 355 155 - - - - - - 27 - - 143 35 6 39 - - 1 - - - - - 13 19 7

2 17 8 4 15 10 210 462 271 557 456 141 - - - - - - - - - - - -

- - - - - - - - - 31 25 3 3 2 - - - - - - - 25 22 7

10 7 1 24 32 5 76 81 55 1884 1388 571 - 1 - - - - - - - 146 325 63

58 90 50 86 156 114 541 967 528 4472 3598 1348


Trends 2004-2006 Soderkoping Process Countries. – Kiev: European Commission, 2007, p.62


10. , , , , 2004-2006 133

2004 2005 2006 2004 2005 2006 2004 2005 2006 04 05 06 2005

- - - - 1 - 80 71 27 184 233 - 7 26 5 198 276 7 96

- - - - - - 198 297 136 933 435 172 16 8 20 1227 509 215 213 - - - - - - 330 261 99 828 356 88 - 29 18 889 473 153

- - - - - - 133 101 22 1295 582 112 24 9 5 1412 598 139 - - - - - - 73 49 54

941 1126 502 882 231 60 2104 1856 810 123 47 445 192 - 6 1 17 621 228 23 201 - - - 226 240 118 279 259 125

1921 1278 206 7 19 10 2701 2247 646 - - - 354 419 312 354 419 312

- - - 1 - - 32 25 3 - - - 50 17 1 78 41 8

166 122 - 394 770 392 2554 2400 1024 145 136 - 2 2 1 293 464 64 38

8334 5178 1556 2144 1950 1033 15635 11939 4629 5858 9063 4853 902


Trends 2004-2006 Soderkoping Process Countries. – Kiev: European Commission, 2007, p.62; Pribytkova I. Regular and Irregular Migration in Ukraine, Belarus and Moldova, 2004-2006. // Migration Trends 2004-2006 Soderkoping Process Countries. – Kiev: European Commission, 2007, p.26, 32,13


ROLUL FAMILIEI ÎN PROCESUL SOCIALIZ RII POLITICE

ÎN REPUBLICA MOLDOVA134

Valentina STAN Republica Moldova, Chi in u, Universitatea de Stat din Moldova, Catedra tii-

e Politice i Educa ie Civic Doctor în tiin e politice, conferen iar

In the process of radical transformation of contemporaneous society the all

social and political structure has modified, all political and social institutes inc-lusively family has modified, too. Family, as an integral part of social system, reflects all the process, which take place in society.

In the Republic of Moldova which is a systemically crisis, the family is inc-luded in this process, too.

Because the family is the basic institute which is accountable for political socialization process, in the Republic of Moldova a special attention is given to family. In the family young people receive those emotional conditions, that kno-wledge and formation of abilities, that far are on the base of process of sociali-zation and political socialization, as a process of formation political culture and general human culture.

The major importance of the family is incontestable in the process of socia-lization. This is the first structure of socialization with who the person is meet-ing. The family’s functions are close bundle with social necessities, because of these the family can to influence political conscience of children, to form an ac-tive or passive citizen this contain person’s political conscience and political at-titudes. The political universe of children begins to form until the school. When the child is intelligent of the fact that the locality has a major, with the obligati-ons, that the country has a president, or a queen, we can speak about the begin-ning of political socialization. In this period the children personalized the poli-tical power. Adolescents are interested about the flag, the parents’ salary, about the citizens’ rights. In the family political socialization take places under a la-tent form, but it is observable when the children grow up.

Nowadays the possibilities of socialization within the family, the main cau-ses are insufficiency of leisure time of the parents, and usually the parents have necessity of resocialization. Many parents have two places of work, are occupi-ed with stabile work place or other are leaf the country. At other partition, only the experience of adult generations doesn’t assure the youth survival. It is impo-rtant to notice, in the case when ideals, values, which are proper to parents are 134 Recenzent – doctor în tiin e istorice, profesor Ion SANDU


different from those of their children. In this case we can’t speak about sociali-zation in family, but about conflicts and contradictions. Young person can rece-ive positive and negative of political comportment from the family and from ot-her agents of socialization. In the case when the parents consider the violation of law as a norm, when they acquittal of assessment, it is probable that the chil-dren to receive these negative model.

The family, which ensures affective circumstances where social relations are established, is the base of these processes. In the family ensure social iden-tity of person which contributes to formation basic behavior acquirement of the person in society. Thanks to emotional-affective factor, the family is institution where the children has better conditions for assimilation of useful acquirement for life, and for integration in political domain.

Transform rile democratice a societ ii contemporane sunt axate pe proce-

sele de socializare, de adaptare a noilor genera ii la normele sociale i politice, acceptarea de c tre ei a valorilor i normelor prestate de stat i societate. Aceste mari schimb ri i-au g sit reflec ie i asupra institu iei familiei. În Republica Moldova familia a suportat modific ri radicale legate de transform rile econo-mice i sociale, de procesul migra ionist i noile viziuni despre familie.

Criza de lung durat duce la dezorganizarea atât la nivel individual cât i la cel social: cre te nivelul criminalit ii i violen ei, se manifest comportamentul deviant, se destram familii, se intensific migra iunea for ei de munc ect. Toa-te aceste momente au pus în fa a majorit ii familiilor din Republica Moldova problema dificil de acomodare la situa ia permanent în schimbare135.

Ultemele decenii al viacului XX se caracterizeaqz prin migra iile în mas a cet enilor din fosta Uniune Sovietic în c utarea locurilor de lucru în alte ri. În c utarea unei vie i mai decente multe familii au fost aduse în jertf . Repub-lica Moldova este una din primele fostele republici sovietice grav afectate de procesul nelegal de migra iune a for elor de munc . Majoritatea familiiilor se destram din cauza absen ei unui din parteneri. Cel mai mul sufer copii, deoa-rece p rin ii care i-au g sit alt partener în alt stat nu sunt interesa i de soarta lor. Conform rezultatelor Ministerului Educa iei i Tineretului din Republica Moldova, 23 mii de copii de vîrst colar locuiesc f ambii p rin i, în grija fra ilor mai mari136.

Migra ia for ei de munc contribuie la sus inerea material a familiei i o di-struje moral.

135 Politologie. / Coord. Mo neaga V., Rusnac Gh., Sacovici V. – Chisinau, 2007, p.172. 136 M A., . . P

. (MOLDOSCOPIE (Prob-leme de analiz politic ), Nr.4 (XXXIX), 2007. – Chi in u, CEP USM, 2007, p.28.


abela 1. Num rul copiilor, care r mîn singuri sau sunt educa i de un singur rinte137.

2000. 2005. ambii p rin i 2% 7% un p rinte 18% 31%

Total 200.000 copii 20% 38%

Perioada de tranzi ie în Republica Moldova se manifest prin mari modifi-ri în structurile politice, sociale i economice care duc la modific ri esen iale

în con tiin a social i mentalitatea colectiv . Au loc schimb ri ale sistemului de valori al societ ii, normelor de comportament i atitudinilor fa de ele, valorile tradi ionale î i pierd actualitatea, apar noi modele de comportament, se duce lu-pta dintre vechi i nou. În acest context se impune ca actual problema preg tirii noilor genera ii pentru via a social i politic . Tranzi ia la o nou forma iune social-economic necesit formarea la individ a unor noi viziuni conceptuale asupra domeniului politic, a noilor abilit i de comportament politic i a unei culturi politice adecvate, care ulterior vor contribui la transformarea subiectului social în subiect politic. Acest proces multidimensional este numit în literatura de specialitate socializare politic 138.

Centrarea pe individ este o particularitate a societ ii moderne, care pune în eviden formarea personalit ii cu competen e de cunoa tere, de în elegere a lu-mii prin grila valorilor culturii umane, cu atitudini i modele de comportament adecvate. Înv area social sau socializarea constituie o permanent modificare a comportamentului individului, care presupune asimilarea de noi informa ii i modificarea informa iilor deja existente, interiorizarea lor pentru ca individul s se poat integra în noile condi ii de via .

Socializarea politic asigur , astfel, transferul de la o genera ie la alta a cul-turii politice, preluând func ia de perpetuare a societ ii, de men inere a acesteia. Evolu ia civiliza iilor are loc gra ie activit ii personalit ilor cu competen e, ati-tudini i comportament adecvat. Calit ile necesare fiec rui om pentru o activi-tate benefic în societate se formeaz pe parcursul vie ii, evaluând în etape i controlate de un ir de institu ii sociale i politice.

Individul nu se na te cet ean, ci devine; el nu posed abilit i de racordare a ac iunilor sale la acele norme i valori ce exist în societate, de aceea chiar din copil rie el are nevoie de o instruire special pentru a- i forma acele abilit i, care îi vor servi apoi în calitate de suport pentru integrarea în via a social . As-

137 ,

. // «Info Prim Neo», 2006, 8

138 Familia: probleme sociale, demografice i psihologice. – Chi in u, 2005, p.71.


zi, noile genera ii asimileaz experien a istoric precedent i o racordeaz la normele i valorile contemporane, selectând i înv ând acele norme i valori care nu i-au pierdut actualitatea. De aceea, societatea, dar, mai exact, institu ii-le sociale i politice, sunt responsabile de preg tirea individului pentru a tr i i activa în comun. Socializarea politic este un proces polivalent ce contribuie la dezvoltarea i evaluarea individului în sfera politic .

Procesul de socializare politic este un fenomen ce are loc în contextul cul-tural i istoric i se desf oar de-a lungul vie ii, în care copil ria i adolescen a constituie momentul decisiv ce determin gradul de asimilare a normelor i va-lorilor sociale i politice de c tre individ i integrarea lui în societate.

Scopul socializ rii politice este asigurarea continuit ii sistemului politic, asimilarea normelor i valorilor politice, transmiterea noilor genera ii a cuno ti-

elor politice având ca finalitate preg tirea individului pentru activitatea în do-meniul politic ca un cet ean ascult tor de legi, cu o cultur politic i participa-tiv înalt .

În anii ’50-60 ai secolului XX no iunea de socializare politic este utilizat de c tre politologii americani G.Almond i S.Verba care determinau acest pro-ces ca impact al sistemului politic asupra individului cu scopul de a forma la el dispozi ii pozitive cu privire la putere. T.Parsons consider socializarea politic ca un proces dinamic continuu de preluare i realizare a diferitelor roluri socia-le, unde individul intr în contact cu societatea conform acelor roluri sociale pe care el le-a asimilat i potrivit c rora activeaz în domeniul politic. Din cele ex-puse putem deduce, c socializarea politic înseamn integrarea individului în sistemul social-politic prin intermediul rolurilor sociale. O mare parte a cercet -torilor politologi sus in c integrarea deplin a indivizilor în societate este rezul-tatul a trei factori:

1) asimilarea, interiorizarea i aplicarea în practic a normelor i valorilor morale, politice i de drept;

2) con tientizarea faptului c posibilit ile de alegere a rolurilor asumabile sunt limitate;

3) formarea spiritului responsabilit ii în virtutea normelor i valorilor oferi-te de societatea contemporan .

Sociologii italieni G.Mosca i V.Pareto analizeaz procesul socializ rii poli-tice ca preg tirea individului pentru rela ia individ-putere, unde individul nu es-te un obiect pasiv, ci are rolul de influen are asupra puterii.

În anul 1969 no iunea de socializare politic a fost analizat în monografia cu aceia i denumire de c tre politologii E.Dauson i C.Priuitt în care autorii se axeaz pe pozi ia c socializarea politic este un proces de instruire politic sau de educa ie a individului, în procesul c reia el î i formeaz convingeri, deprin-deri, acumuleaz cuno tin e, cap orient ri specifice i î i exprim preferin ele sau opiniile politice. Astfel, se poate de spus c socializarea politic este supor-


tul practic de formare a culturii politice i îndepline te dou func ii principale: 1) asigurarea interac iunii diferitelor institu ii politice în cadrul unui anumit sis-tem social; 2) p strarea echilibrului în sistemul politic actual prin intermediul asimil rii de c tre noii membri a modelelor de comportament politic care cores-punde regimului i sistemului politic existent în perioada dat . Procesul de soci-alizare politic nu este o simpl recep ie i acceptare pasiv a culturii politice precedente transmise de c tre genera iile mature, ci angajeaz o ampl modelare a personalit ii ce sus ine eforturi de înv are social , având ca produs un com-portament politico-social adecvat i participarea activ în via a politica a socie-

ii. Socializarea politic contribuie la formarea, dezvoltarea i integrarea indivi-

dul politic care asimileaz selectiv cultura politic , accept i interiorizeaz nor-mele i valorile politice, rolurile i modelele de comportament politic.

Procesul socializ rii politice a unei persoane începe în copil rie i continu pe parcursul întregii vie i. No iunea de „socializare politic ” are o corela ie strâ-ns cu al i termeni din aria tiin elor politice cum ar fi con tiin a politic , parti-ciparea politic i cel de „cultur politic ”. Cultura politic a unei persoane, ca caracteristic calitativ a adapt rii i integr rii sale la condi iile politice existen-te este un rezultat al socializ rii politice. No iunea „socializare politic ” este pu-ternic corelat i cu termenul de „educa ie politic ”. Îns procesul de socializare politic este mai larg decât cel de educa ie politic , deoarece în procesul educa-iei se încearc implementarea doar a acelor valori, norme i tradi ii, pe care do-

re te s le implementeze fie un individ, fie un grup social, fie chiar societatea în întregime. Iar în procesul socializ rii politice individul asimileaz i comporta-mente pe care societatea nu ar fi dorit ca el s le asimileze. Aceasta are loc în vi-rtutea faptului c socializarea poate fi i spontan , iar influen a mediului încon-jur tor nu este tot timpul cea prev zut , deci, individul poate s deprind i mo-dele negative de comportament. În acela i timp, pe m sur ce o persoan se ma-turizeaz , ea devine tot mai independent în vederea alegerii valorilor politice. Deci, fa de educa ia politic , socializarea politic este un proces relativ spon-tan, iar mediul nu are tot timpul influen a scontat .

Socializarea politic este procesul de asimilare de c tre cet eni a unui anu-mit volum de cuno tin e despre domeniul politic, a unui ansamblu de atitudini politice i civice, necesare pentru dezvoltarea i func ionarea unui regim politic. Prin procesul de socializare politic se formeaz i se dezvolt personalitatea politic , prin el „indivizii i grupurile sociale preiau selectiv i asimileaz cultu-ra politic , accept i interiorizeaz normele i valorile politice, rolurile i mo-delele de comportament politic”139. Principalele sarcini ale socializ rii politice

139 Stan V. Rolul familiei în formarea personalit ii. // MOLDOSCOPIE (Probleme de

analiz politic ). Partea VIII. – Chi in u, USM, 1997, p.207.


sunt: acumularea i transmiterea de elemente ale culturii i con tiin ei politice; crearea condi iilor favorabile pentru acumularea experien ei politice necesare; schimbarea unor elemente ale culturii politice ca factor al dezvolt rii sistemului politic. O socializare politic reu it satisface necesit ile persoanei de a fi cet -ean.

Socializarea politic presupune rezolvarea urm toarelor sarcini: transmite-rea de elemente ale culturii i con tiin ei politice; crearea de condi ii favorabile pentru acumularea experien ei politice necesare; schimbarea unor elemente ale culturii politice ca o condi ie necesar a dezvolt rii sistemului politic. Personali-tatea se formeaz de c tre condi iile sociale, generate de sistemul social. Deci procesul de socializare este „reflectarea sistemului social în manifestarea sa su-biectiv ”.

Socializarea politic îndepline te anumite func ii, cele mai importante fiind: - de informare; - de orientare valoric ; - de directiv normativ ; - de orientare a comportamentului. Se consider , de obicei, c prima etap are loc la vârsta de 3-5 ani. La etapa

socializ rii secundare formele i modurile de valorificare de c tre individ a info-rma iei politice, înv area rolurilor specializate în sfera puterii se realizeaz f presiune din partea con tiin ei de grup sau a situa iei politice. Ob inând drepturi cet ene ti i participând la activitatea politic , omul involuntar reproduce în aceast activitate orient rile valorice, formate de c tre mediul s u vital în perio-ada socializ rii primare.

Dac socializarea politic a copiilor, a tinerilor, inclusiv a studen ilor, este socializare propriu-zis , atunci socializarea politic a celor adul i este deseori i un proces de desocializare i re-socializare, mai ales în perioade de reform ri sociale i politice tranzi ia presupune i un efort general de re-socializare politi-

. Subiec ii socializ rii politice sunt: socializantul, adic persoana asupra c re-

ia este orientat procesul de socializare i agen ii socializ rii: institu iile sociali-rii i socializatorii, sau intermediarii procesului de socializare.

Agen ii socializ rii politice sunt acele institu ii i grupuri, în cadrul c rora se realizeaz socializarea politic . Unii dintre agen ii socializ rii politice sunt crea i i destina i special pentru a realiza socializarea. Al ii afecteaz socializa-rea politic , f ca s aib o destina ie ca atare, sau f ca s aib aceast inte-

ie. Unii se manifest la etapele timpurii ale dezvolt rii persoanei, iar al ii – mai târziu. G.Almond eviden iaz urm torii agen i ai socializ rii politice: fami-lia, coala, organiza iile religioase, grupurile de similaritate, profesia, mass-me-dia, partidele politice, contactul direct cu structurile guvernamentale, mediul so-cial i cultural.


În societatea contemporan s-au produs anumite modific ri i în ceea ce pri-ve te setul de agen i ai socializ rii, i în ceea ce prive te gradul de importan al lor în procesul socializ rii politice. Vom eviden ia i analiza urm torii agen i ai socializ rii politice: Familia, Grupurile de semeni, Institu iile de înv mânt, Armata, Organiza iile religioase, Mass-media, Organiza iile politice.

Unii dintre ace ti agen i - partidele politice, organiza iile i mi rile politi-ce, regimul statal, armata, mas-media au natur politic . Iar al ii sunt de natur social – familia, semenii, coala, biserica. În cadrul procesului de socializare ace ti agen i au între ei o leg tur organic .

Importan a major a familiei în procesul socializ rii politice este incontesta-bil . Ea este prima structur de socializare cu care se întâlne te individul. Func-iile familiei se afl în strâns leg tur cu necesit ile societ ii, de aceea familia

poate s influen eze orient rile politice ale copiilor, s formeze un cet ean activ sau pasiv. În ea se pun bazele con tiin ei politice a persoanei, se formeaz i se modeleaz atitudinile politice. Universul politic al copiilor începe s se formeze înc la vârsta pre colar . Atunci când copilul începe s con tientizeze faptul, c localitatea are un primar, cu anumite obliga ii fa de locuitorii comunit ii, c ara are un pre edinte, sau un rege, putem s vorbim despre începutul socializ -

rii politice. În aceast perioad copiii personalizeaz puterea politic . Adolesce-ii î i pun deja i întreb ri despre drapelul rii, despre salariul p rin ilor, desp-

re drepturile cet eanului. În familie socializarea politic are loc de obicei sub form latent , dar, mai ales pe m sura cre terii vârstei copilului, socializarea po-ate fi i v dit .

Actualmente posibilit ile socializ rii în cadrul familiei sunt limitate, cauze-le principale fiind lipsa de timp liber la p rin i i faptul, c deseori p rin ii în i au nevoie de re-socializare. Mul i dintre p rin i au câte dou servicii sau mult timp sunt ocupa i la serviciul de baz , iar unii dintre ei în genere sunt pleca i la munc peste hotarele rii. Pe de alt parte, doar experien a genera iilor adulte nu poate s asigure supravie uirea tineretului. Este important de men ionat, c în cazul când idealurile, valorile pe care le posed p rin ii se deosebesc cardinal de cele pe care le împ rt esc copiii, atunci nu mai putem s vorbim despre o reu-it a socializ rii în familie, ci de contradic ii i conflicte. Evident de la familie,

ca de fapt i de la al i agen i ai socializ rii, copilul, adolescentul, tân rul poate primeasc atât modele pozitive, cât i negative de comportament politic. În

cazul când p rin ii consider înc lcarea legilor mai degrab o regul , când nu pl tesc impozitele, este foarte probabil ca copiii s însu easc astfel de modele negative.

Familia, care asigur mediul afectiv unde se stabilesc primele rela ii sociale, este instan a, care pune temelia acestui proces. Tot în familie este asigurat ide-ntitatea social a individului care contribuie la formarea deprinderile comporta-mentale ini iale ale individului în societate. Datorit factorului emo ional-afec-


tiv, familia este institu ia unde copilul are cele mai potrivite condi ii pentru a asimila deprinderi utile pentru via , inclusiv pentru integrarea în domeniul poli-tic.

Procesul socializ rii politice în familie are loc prin anumite forme, metode i principii. Pentru copiii mai mici, formele cele mai acceptabile sunt joaca, co-

municarea, activitatea în comun în familie, care contribuie la formarea abilit i-lor creative i de comunicare ale copilului. În procesul comunic rii, copilul este familiarizat cu a a factori ca stilul, accentul, comunicarea non-verbal . În proce-sul socializ rii politice în familie pot fi utilizate metodele: idealizat , autoritar i armonizat . Metoda idealizat este axat pe crearea unor idealuri, care, de

fapt, nu coincid cu realitatea. Metoda autoritar este axat pe psihologia de clan, pe lipsa dragostei fa de copii. În a a condi ii sunt educa i viitorii carieri ti po-litici. Metoda armonizat este una ideal , conform c reia va fi educat un individ ascult tor de legi cu o cultur politic i participativ înalt .

Socializarea politic în familie deruleaz în baza unor anumite principii: - principiul orient rii spre un ideal politic; - principiul obiectivit ii; - principiul complexit ii: educa ia fizic , spiritual , estetic i politic ; - principiul leg turii procesului de socializare cu via a; - principiul alinierii la nivelul intelectual al individului; - principiul bloc rii fenomenelor negative. În familie, ace ti factori sunt axa i pe dragoste i fon psihoemo ional bene-

fic, care contribuie la formarea unui individ dezvoltat armonios. . Procesul de socializare politic a individului în cadrul familiei, ca i proce-

sul de socializare în general, are, dup con inutul s u, un caracter concret-isto-ric. Acest con inut reflect i caracterul societ ii respective. Principiile, valori-le, obiectivele i con inutul culturii politice, pe care trebuie s le asimileze indi-vidul în procesul de socializare, decurg din caracterul societ ii respective i eta-pei concrete de dezvoltare a ei. Anume ele îi permit individului s se adapteze în societate, s devin un cet ean cu drepturi depline. Centrarea pe individ este particularitatea esen ial a societ ii moderne, care pune în eviden formarea unei personalit i cu competen e de studiere, cunoa tere i în elegere a lumii prin grila valorilor culturii umane, atitudinii i modelelor de comportament ade-cvat.

In condi iile actuale, societatea din Republica Moldova trece prin perioada de tranzi ie care este caracterizat , pe de o parte, de trecerea de la societatea so-vietic , de la cea totalitar-autoritar la cea post-totalitar , burghez-democratic , iar pe de alt parte, de criza adânc de structura care este atotcuprinz toare.


Aceast criza de structur i transformarea din talp a structurii puterii, a tuturor rela iilor politice, poate fi caracterizat prin câteva tr turi140:

- totul se schimb calitativ, inclusiv institu iile politice i organiza iile socie-ii care sânt înc slabe i imprevizibile;

- are loc procesul de înlocuire a principalilor subiec i politici; - se construie te un mecanism nou de formare a liderilor i elitelor politice; - se formeaz o nou mentalitate civic care este exprimat prin apari ia no-

ilor valori politice, care includ i contribu ia civic . Perioada de tranzi ie a sistemului a sistemului social-politic din Moldova

este caracterizat prin nesiguran , instabilitate. Tr turile noului sistem înc nu au devenit un factor stabil, determinant al vie ii politice.

La începutul trecerii la o societate nou era proclamat rena terea adev ru-lui istoric, a tradi iilor uitate. In via a real îns se rena te tot ce corespunde ten-din elor distructive.

Caracterul ne determinat i ne finisat al procesului de formare a noului sis-tem social-politic genereaz contradic ii complexe i acute. Dup cum observ caracterizând rolul factorului politic în Moldova, trecerea la un sistem democra-tic, presupune realizarea de sus pe cale politic a “moderniz rii întârziate” în to-ate sferele. O astfel de influen a factorului politic a condus la cre terea încor-

rii sociale, la conflicte sociale diverse dup intensitate. Una din particularit i-le importante ale societ ii din Moldova i în rile post-sovietice este faptul c diferen ierea dup nivelul de trai a popula iei, ruptura dintre boga i i s raci ge-nereaz o atitudine ambigu fa de acest proces. Pe de o parte, e necesar sa li se educe copiilor respectarea legii i a ordinii, iar pe de alt parte, nu se poate înd-rept i cu nimic în fa a lor s cia catastrofal ce s-a ab tut asupra majorit ii popula iei. Aceast contradic ie împiedic formarea unor cet eni ce respect le-gile.

Procesul de trecere la economia de pia se manifest mai clar din partea sa negativ asupra soartei i statutului tineretului. Aceast parte a popula iei este expus cel mai mult diferen ierii sociale, diviz rii în grupuri dup avere. Asupra ei se reflect puternic pierderea prestigiului înv mântului, inclusiv al celui su-perior. Cu toate acestea, anume pentru tineret este caracteristic tendin a spre bun stare si confort. Spre deosebire de trecut, când bunicii i bunicile noastre se mândreau cu un trai modest, când p rin ii no tri tind s ascund aceast modes-tie, nepo ii i copiii au început s se ru ineze de traiul modest, iar de s cia din familie îi învinuiesc pe cei maturi. Anume tineretul i adolescen ii simt asupra lor presiunea din partea societ ii, care a început s resping necesit ile ra iona-le, înf ându-le ca pe ni te r e ale trecutului.

140 Ibidem, p.209.


In aceast situa ie istoric contradictorie, ce s-a stabilit în societatea rus i moldoveneasc se între es complicat trecutul, prezentul i viitorul. Cu toate ace-stea, schimb rile din societate decurg mai repede decât are loc transformarea stereotipurilor vechi, restructurarea psihologiei oamenilor. Trecerea la noul sis-tem social-politic semnifica trecerea la o nou concep ie despre lume, bazat pe principiile individualismului, pe rela iile de pia i pe cele bazate pe proprieta-tea privat . Aceasta înseamn trecerea la un nou con inut al con tiin ei sociale de mas , care ast zi este foarte contradictoriu, neomogen, pestri . El are tendin a nostalgiei pentru trecut, nostalgie pentru acel timp când era o stabilitate social , lipseau conflictele interna ionale i interetnice, existau încrederea în ziua de mâ-ine, rela iile tov ti între oameni, o relativ egalitate social , o anumit bu-

stare material , garan ii sociale, optimism. Toate aceste valori ale trecutului nu pot fi u or eliminate din con tiin a social i înlocuite cu altele noi, iar în unele cazuri, adaptate la noile condi ii.

În acela i timp, în aceast situa ie tot mai mult i mai mult se formeaz psi-hologia fricii, nesiguran ei, imprevizibilit ii, neîncrederii în politic i politici-eni i, în genere, în puterea politic , psihologia violen ei i cinismului, a crimi-nalit ii. In general, con tiin a social reprezint un asemenea fenomen eclectic în care se une te nu numai ceea ce este opus, ci i ceea ce este incompatibil. In acest fenomen sânt multe speran e c orientarea Ia proprietatea privat , la rela i-ile de pia vor fi înso ite de o reparti ie just , de o ordine social strict , c se vor ap ra drepturile i libert ile personalit ii, în el se contureaz clar cump na între viziunea colectivist i individualist asupra problemei, în general se poate spune c nici în societatea din Moldova nu sânt suficiente condi ii pentru restru-cturarea con tiin ei pe principii morale, pe o baz democratic . Structurile pute-rii i conducerii ce se formeaz , deocamdat nu corespund acelor principii i modalit i de leg tur între oameni i societate, pe care le cauzeaz rela iile nor-male de pia , democratizarea puterii, etc.

În aceste condi ii, procesul de socializare, inclusiv de socializare politic a individului, trebuie s cuprind pe de o parte, învingerea stereotipurilor învechi-te, neadmiterea reproducerii lor la copii, iar pe de alt parte, formarea normelor actuale, a valorilor i obiectivelor, indiferent de nesiguran a din via a real .

În acest caz e vorba de alegerea unor astfel de valori de c tre îns i societa-te, deoarece familia nu este în stare s opreasc devalorizarea valorilor morale umane i de drept. Aceast alegere este cu atât mai dificil pentru copii (în coa-

, în familie, etc.) sa se orienteze în via , s aleag pentru ce au predilec ie. La aceste valori se refer astfel de norme i valori socioculturale i politice ce exp-rim tradi iile, obiectivele, valorile ce au un caracter mai stabil i totodat care ar corespunde perspectivelor de dezvoltare a sistemului social-politic. în pre-zent, astfel de norme i obiective apar în calitate de un anumit ideal ce determi-

tendin ele i modelul viitoarei orânduiri politice.


Totodat , modelul viitoarei orânduiri politice, determinat de Constitu ii, tre-buie s fie completat cu unele caracteristici proprii formelor dezvoltate ale sta-tului democratic de drept, institu iilor lui, structurii, valorilor, normelor, etc. Ele sânt formulate în acordurile interna ionale i reflect valorile general-umane i bogata experien istoric a omenirii.

La aceste tr turi, ce caracterizeaz o astfel de societate, pot fi referite: - afirmarea societ ii civile; - afirmarea principiilor de separa ie a organelor

puterii de stat; - democra ia parlamentar ; - pluralismul politic ca expresie dife-ritelor interese din societate; - democratizarea larg a vie ii de stat i a celei so-ciale; confruntarea liber a opiniilor, pluralismul de idei; - suprema ia legii în societate; - egalitatea tuturor în fa a legii; - recunoa terea drepturilor i libert i-lor fiec rui om; - supravegherea de c tre popor a activit ii autorit ilor; - darea de seam a autorit ilor în fa a aleg torilor; - regulile jocului democratic; - prin-cipiul supunerii minorit ii majorit ii; - renun area la violen a politic , dictatur sau totalitarism; - rela iile democratice dintre diferite comunit i etnice i, mai întâi de toate, dintre na iunea de baz i celelalte forma iuni etnice; - prioritatea drepturilor omului asupra drepturilor statului; - legitimitatea puterii, a tuturor formelor i ramurilor ei, ca baz a premisei orient rilor valorice ale cet enilor; - pluripartitismul politic, etc.

Ins dup cum s-a men ionat mai sus, în acest sistem pluralist al societ ii moldovene ti, în pofida democratismului aparent, lipse te suprema ia legii. Aceasta depinde în mare m sur de sl birea puterii în societate, sl birea institu-iilor ei, apte s acumuleze i s integreze interesele diferitelor puteri sociale i

politice i astfel s se realizeze în societate, stabilitatea politic i alte tipuri de stabilitate. In spatele acestor interese se afl o diferen iere social adânc i ned-reapt în multe privin e.

Astfel în cultura politic a cet eanului contemporan din Moldova intra cu-no tin ele despre principalele tr turi, principii i valori ale statului democratic de drept a societ ii civile.

Totodat e necesar sa se includ în con inutul culturii politice valori i prin-cipii general-umane despre drepturile i libert ile omului, formulate în acordu-rile interna ionale, adoptate de ONU i alte organiza ii interna ionale. Aceste va-lori i principii sânt formulate în calitate de drepturi i libert i politice i civile, în mai mult de 70 documente ale ONU i peste 150 de documente ale organiza-iilor interna ionale. Printre aceste documente le putem deosebi pe cele de baz ,

a cum: “Declara ia Universal a Drepturilor Omului”, adoptat în a.1948, “Conven ia European pentru Protejarea Drepturilor Omului i a Libert ilor Fundamentale”, adoptat în a.1950, “Declara ia Drepturilor Omului”, adoptat în a.1959, “Conven ia Interna ional a Drepturilor Economice, Sociale i Cultu-rale”, adoptat în a.1966, “Declara ia principiilor dreptului interna ional”, adop-tate de c tre ONU în a.1979, “Conven ia pentru Drepturile Copilului”, adoptat


în a.1989, “Planul mondial de ac iuni pentru educa ie în spiritul drepturilor omului i al democratiz rii”, adoptat în a.1993 i altele.

În aceast perioad de tranzi ie, atât în Moldova cât i în rile post-sovieti-ce, de exemplu, în Rusia lipsesc ni te norme i valori clare sociale, morale i politice, etc. În asemenea condi ii apare problema alegerii i anume: ce s se pu-

la baza procesului de socializare politic a individului. Aceast alegere trebu-ie s decurg din defini ia orânduirii propus de Constitu ia Republicii Moldo-va, în care caracterul sistemului social i politic e definit drept stat democratic de drept cu forma de conducere republican . De i, în realitate, acest sistem înc nu s-a format i modelul indicat apare doar ca un anumit scop, ideal, anume tr -

turile i particularit ile acestui sistem trebuie s alc tuiasc con inutul conc-ret al culturii politice a cet enilor i al procesului de socializare a individului în cadrul familiei. Aceast cultur i con inut al procesului de socializare a indivi-dului în cadrul familiei trebuie s includ i drepturile i libert ile civile i poli-tice tradi ionale i formulate în actele interna ionale.

Normele, principiile i valorile definite în acest mod devin un material cu un con inut bogat, ce trebuie s fie asimilat de c tre individ în timpul afl rii lui în familie, definit drept un subiect foarte important al socializ rii politice a in-dividului, personalit ii.

În perioada contemporan rela iile dintre individ i societate s-au schimbat mult, accentul fiind pus pe formarea i dezvoltarea unei culturi politice specifi-ce, racordate regimului democratic, ceia ce va contribui la participarea activ i responsabil a individului în via a politic a societ ii. Socializarea politic în condi iile democratiz rii presupune un ansamblu de ac iuni asupra individului, care în final vor conduce la formarea aptitudinilor acestuia de a face distinc ie între societatea civil i societatea politic , de a se formula op iuni politice i de a participa la solu ionarea problemelor politice. Specificul acestui proces în Re-publica Moldova este determinat de instabilitatea politic i economic , de criza care a afectat toate domeniile: social, economic, spiritual i politic. Una dintre problemele privind procesul socializ rii politice este lipsa continuit ii în trans-miterea experien ei comportamentului i particip rii politice, deoarece modelele vechi nu corespund noilor principii democratice, iar cele noi nu sunt înc conce-ptualizate i definitivate. Societatea contemporan este polarizat în defavoarea celor s raci, ceia ce a influen at semnificativ con tiin a acestei laturi a popula i-ei. În ar cre te rata neîncrederii în viitor, disper rii i nesiguran ei. Popula ia este pesimist i dezam git . Toate acestea - influen eaz i procesul socializ rii politice141.

Existen a mai multor partide politice face ca procesul socializ rii politice s decurg contradictoriu, fragmentar, deoarece nu pot fi armonizate i agreate in-

141 Politologie. / Coord. Mo neaga V., Rusnac Gh., Sacovici V. – Chisinau, 2007, p.302.


teresele societ ii în întregime. În Moldova persist tipul conflictual de sociali-zare politic . Situa ia dificil din ar face ca omul s devalorizeze domeniul po-litic. Modalitatea de ie ire din situa ia creat este schimbarea radical a situa iei economice în ar , care va duce la ridicarea nivelului de trai al omului.

Modelul armonizat necesit unitatea intereselor tuturor claselor sociale, îns polarizarea din societatea moldoveneasc nu contribuie la un a a proces. Din ca-uza aceleia i situa ii deplorabile în toate domeniile vie ii sociale, a a institu ii de baz ca familia, coala, mass-media se afl în criz i practic nu- i îndeplinesc func ia socializ rii politice. Ast zi este nevoie de un nou concept de socializare politic , se impune crearea condi iilor necesare pentru institu iile, care sânt res-ponsabile de acest proces. Implementarea noului proces de socializare politic presupune nu doar elaborarea unor noi modele de comportament, de instruire politic ci i formarea unor noi institu ii care se vor ocupa mai eficient de pro-cesul socializ rii politice în baza principiilor democratice: umanismului, spiritu-alit ii, toleran ei, individualismului, aplicând în acest sens experien a avansat a altor state.

În procesul de socializare coala este institu ia care formeaz modelele de comportament de care au nevoie noile genera ii, n scute în condi iile trecerii la un sistem democratic. În rezultatul ader rii la Procesul de la Bologna Republica Moldova implementeaz noi standarde educa ionale. Reforma înv mântului

posibilitate unui num r mai mare de tineret s i fac studii care vor r spun-de exigen elor europene i ca urmare de a se angaja plenar în câmpul muncii.

Necesitatea racord rii procesului de socializare politic la noile cerin e va impune institu iile sociale i politice din Republica Moldova s revad unele as-pecte al acestui proces, s în modifice conceptul de preg tire a noilor genera ii pentru o activitate rodnic în toate domeniile vie ii sociale i politice.

Institu ia familiei în Republica Moldova inevitabil se va modifica în func ie de existen a unor factori distructivi, specifici societ ilor tranzitive: criza gene-ral ce a cuprins toate sferele vie ii sociale; dezintegrarea i stratificarea social ,

cia majorit ii popula iei; migra iunea intens a for elor de munc , compor-tamentele deviante, distrugerea bazelor morale, etc142.

În a a condi ii în Republica Moldova este nevoie de promovarea unei poli-tici de stat adresate problemelor familiei coerent în scopul consolid rii familiei i valorilor familiale, protec iei sociale a familiilor social-vulnerabile, diversifi-

rii serviciilor acordate familiilor i membrilor ei143. Numai în a a mod institu-ia familiei în Republica Moldova va fi reanimat i reîntoars spre îndeplinirea

func iilor sale inclusiv i func ia socializ rii politice.

142 Ibidem, p.210. 143 Ibidem, p.113.


În aceste condi ii, s-a con tientizat necesitatea elabor rii i implement rii unor noi metode de instruire în institu iile de înv mânt superior care vor dez-volta abilit ile profesionale i civice adecvate în construire a societ ii civile144.

Con tientizând rolul socializ rii politice societatea moldoveneasc face pri-mii pa i în motivarea i activizarea institu iilor, participante la acest proces. Ti-neretul studios sunt acel poten ial social i economic pe care putem miza în rea-lizarea valorilor democratice, printre care putem men iona i contribu ia civic . Contribu ia civic este o atestare final a procesului de socializare politic în ca-zul unui proces calitativ. În societ ile dezvoltate unde procesul de socializare are ca finalitate con tientizarea valorilor democratice, contribu ia civic este un component inalienabil al culturii politice.

Este important pentru tineret s con tientizeze c nu totul depinde de stat, multe probleme din societate depind de popor, de el îns i. Ele pot fi rezolvate prin participarea la rezolvarea lor prin contribu ie personal , prin activit i de voluntariat. În Republica Moldova exist mai mult de 30 ONG care presteaz voluntari pentru a a procedee. Îns în cadrul USM exist ONG CEPO în care activeaz mai mul de 150 studen i-voluntari care prin contribu ia personal con-tribuie la ameliorarea unor probleme sociale din republic 145. La FRI PA acest Centrul care activeaz în cadrul catedrei Rela ii Interna ionale promoveaz ide-ea contribu iei civice, elaboreaz programe, activit i practice pentru participa-rea activ în democratizarea societ ii moldovene ti i preg tirea unui cet ean ascult tor de legi. Practica CEPO ne permite s conclution m, c deja practica valorific rii poten iualului uman în Republica Moldova a luat amploare146.

Bibliografia:

A., . . --

. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ), Nr.4 (XXXIX), 2007. – Chi in u, CEP USM, 2007, pp.27-49.

Familia: probleme sociale, demografice i psihologice. – Chi in u, 2005. ,

. // - «Info Prim Neo», 2006, 8

144 Slobodeniuc Gh. Conceptul de „contribu ie civic ” i valorificarea poten ialului uman din Re-

publica Moldova. // Conceptul de contribu ie civic în contextul preg tirii universitare. – Chi-in u, 2003, p.173.

145 . – . - « ». – , 2007, .23.

146 ., . -: . // onceptul de contribu ie civic în contextul preg tirii

universitare. – Chi in u, 2003, p.215.


Politologie. / Coord. Mo neaga V., Rusnac Gh., Sacovici V. – Chisinau, 2007, pp.290-302.

Slobodeniuc Gh. Conceptul de „contribu ie civic ” i valorificarea poten ialului uman din Republica Moldova. // Conceptul de contribu ie civic în contex-tul preg tirii universitare. – Chi in u, 2003, p.171-175.

. – . // « ». – -

, 2007, .23-25. Stan V. Rolul familiei în formarea personalit ii. // MOLDOSCOPIE (Probleme

de analiz politic ). Partea VIII. – Chi in u, USM, 1997, pp.205-213. ., . -

: . // onceptul de cont-ribu ie civic în contextul preg tirii universitare. – Chi in u, 2003, pp.201-215.

Prezentat la redac ie la 8 februarie 2008


, 147

,

, , -

,

The author tries to identify the mechanisms that help to form the ethnic image of a given nation by means of an anecdote.

The anecdote is a part of the language heritage and influence of the langua-ge as a tool of the consciousness formation is very high. This article attempts to consider ethnic anecdotes in the Russian speaking environment within the bor-ders of the ex-USSR and more minutely analyse the situation in Moldova. This heritage stipulates the fact that Soviet mentality will be here for a long time as quite tangible a reality.

The author makes a hypothesis that the dissemination of ethnic anecdotes is an additional impetus in formation of stereotypes including the negative ones. This trend is increasingly important with the introduction of electronic techno-logies.

Scopul autorului este de a dezv lui mecanismele, conform c rora ascult to-

rul / cititorul î i creeaz imaginea etnic a unui sau a altui popor prin interme-diului bancului (anecdotei).

Bancul este o parte component a tezaurului lingvistic, iar influen a limbii în calitate de un mijloc a stereotip rii con tiin ei individului e foarte mare. În acest articol e realizat încercarea de a analiza bancurile etnice în spa iul ling-vistic rus, în hotarele fostului URSS, cu o privire special asupra Moldovei. Mo tenirea e de a a o natur , încât mentalitatea sovietic înc mult timp va persista în societate ca o realitate palpabil .

Autorul propune ipoteza, sub forma unei teze, conform c reia r spândirea bancuriloe etnice se prezint ca un stimul aparte pentru formarea stereotipuri-lor (în sensul unor idei persistente), printre care i a celor negative, ceea ce cu-noa te o r spândire notorie odat cu evolu ia tehnologiilor informa ionale.

. « »

. , -, -

. - 147 -


-. -

148, 149. « -

» (1803) « , ; -

, . – – -, -

»150. , -

. -, -

, .

. , , , -

, , -151, . -

« » – » . ,

« », , -

, « , , »152 – .).

, -, -

( ) , . : « -

, , – , , -

148 . - , 1981, .59. 149 . . - , 1967, .218-219 (

. – 1789). 150 , .218. 151 -

, ,

, « « » « » ( -. . - , 2002, .251.

152 . . . . – , 1972, .193.


»153. – , . -

, ( ),

. -

. , , -. -

, , , , – -

. , -, : « -

…». -: « -

…». -

( ) -, , , -

. : – , – , – , ( ) – .

, -. ,

. 15 .

– -. ,

», , ,

. , , -

, :

– ; - – ; - – ; - – ».

1996 . , -. ,

« », ,

153 . . - , 1967, .211.


, , . -

, -, , , , -

-.

– , -

. -?

, : , . -

– ( ), , ( -), ,

, , -,

, -. , -

, : « !» ( .), «M i, tur-cul ! M i!» ( .) ( , ! !), « , ?!»

.) ( , ?!), . , -

. , , .

, -, -

, , -.

, , ? , – , -

, « », , « », -. ,

, , , . «

» ( ). « ? , !» -

. , « .

: - ?


- ! – ». , , -

, , - – -

. , -

. , , ,

. -

. « »

« » , --

, ( -

), ( -).

, ,

, ,

, . , , , -

-, , ,

, , , , .

, , , , -.

, -. ,

, , , . -. ,

, , . , -. -

-.

: , , , . , , -

« » (


). , , , ,

« ». – , -

. - XVIII . -

. – . , , , , -

( , ).

:

. -: “ , ! , ,

.., ”. : “ , ,

, , … , , !”»

. , , -

, . , 154,

. -

-.

, XIX ( , .)

, . , -

, 1873 . , .

, , ( ), -

,

154 – . -

, -, -

/ -., . , , . - , 1971, .169-229.


, . , -

, , -. ( ,

, -).

, - – ,

. , -, -

. , , -

-.

-, 155.

: . . -

: - ! - ? – . - , !»

( -

, , , , -

, , , , ).

« » .

, , -,

, ( , , ,

), , , « » ( -) « » (

, , , , )

155 , , – ( -

). .: . . - , 1988, .515.


, ( , , .). -

. – . XXI

, . , ,

, , , – -

. , ( ): . -

. . .

, . . , ,

. . “Hai s bem!” !) – ! “Hai s bem!”. -

, ! : - , , , ,

, !» , , –

, – ( -

– « », « » . .). , , ,

, , -.

, , -

« », , -

. --

,

. , -

: «- , ? - ! - ?


- , !» –

, . , -

. , , , . -

-. :

-. , .

, , . :

- , , , , ».

, . -

-, -

. , , . -: «

: “ , ?” : “ -, ».

, -: « , -

, . , -: “ ?” (“ ”?). : “ ” (

”)»156. , -

, -, -

, .

. - 157.

, , -, – « , , ». -

156 . The Chechen times, 2003, 14 . //

http://www.chechenpress.info/news/02_2003/7_07_02.shtml 157 « » .: . -

-. // , 2002, 2, , .49-50.


, , , , , , , -

. – , -

, , , -

. -, -

, . – , -

, . , -,

, -, -

– . , , , .

-. -

. -.

, . -.

, , , -, , , -

-. , ,

, -,

. , -, ,

. , ,

, , « -», -

. -,

, . : – , ; – , -


; – ; – , . . 158

- ( -

) ( ). .

, : - , ! - ! - , !»

, . -

, , ,

»: «- ! - ! - !»

-. -

, . , , , , ,

, 158

( ) ( ), «

» « -», 1992, 6, .31-49. : «…

-, , .

, « ». , « » .

: « , , , -

(« – -», « – », « – », « – », « – -

», « – », « – », « – », – », « – », « – », « – -

» .). , , « ». , ,

, « » « », , ». ( .:

., . -. // », 1992, 6, .38.


, . --

– , , .: . -

, : « , , ! “ e!”»

. « – »,

, , , , – « », -

-. ,

« » ( -, ,

).

, , , . -

-,

. - – .

, , -, -

, « », -,

. , , . -

, »159. 160 .

« - XIX–XX .», « »

). , , .

–

159 . Stepanov V. Das Problem der intrerethnischen Per-

zeptionin einer multiethnischen Gesellschaft (am Beispiel der nördlichen Regionen der Repablik Moldova). // Modell einer Regionalpartnerschaft. - Kärnten-Czernowitz, 2002, .178.

160 .: . – . // . . . . - ,

2002, .93.


( , , -, , , ,

, .

, -.

, , -, -

. , -

, . -. , -

161. , , , -

. -

. , , -, -

. , , , -. , -

, - – , ,

, . --

, , -

. « , , -

»162. -

. -, . 1922 . « -

» -. «

, -.

, . 161 Mck y D. American politics and society Sec. Bd. Blockwell. 2000; Moltese J.A. Spin

control the White House office of communications and the management of presidential news. - Chapel Hill - London. 1992.

162 . . – , 2000, .124.


, . -, , -

»163. 2002 « -

-»164. ( -

-;

( ) -, « » -

, , ,

) . , -

-. ,

, , ,

, -, 165 (

166). , -, ,

, -, – -, , , -

167. ,

163 , . 164 .: – 2. - , ,

2004 165 .: . . -

(1989-2005). - , 2007, .409-414 . 166 -

« », .

167 - « »: « -

» – . « » – -. : -

( ), – ). , -

, , « -», « » ,

. .


, -.

- , ,

, -.

. . . . – -

. 1972. . . - , 1978.

. . - . 2002. . . - , 1967.

. . - , 2000. . . – , 1988. ., . -

. // -, 1992, 6.

. (40–50- . .). – , 2000.

. . – , 2002. . - , 1981.

. . // «Glasul Moldovei», 1998, 17 noiembrie.

. -. // , -

, 2002, 2, .49-50.

« » , « »: , (

, ). « » – : . « » – ,

: , ? « » « -», ,

- ( ).

, , , , ,

, . , -

, , . -. » ( . -

. // ., . : . - , 2002, .238-239)


. – -. // . . . .

- , 2002.. ., . : . - , 2002.

., . , , . - , 1971.

. . - . 2001. Mck y D. American politics and society Sec. - Bd. Blockwell. 2000. Moltese J.A. Spin control the White House office of communications and the

management of presidential news. - Chapel Hill - London. 1992. Stepanov V. Das Problem der intrerethnischen Perzeptionin einer multiethnisc-

hen Gesellschaft (am Beispiel der nördlichen Regionen der Repablik Mol-dova). // Modell einer Regionalpartnerschaft. - Kärnten-Czernowitz, 2002, .171-182.

4 2008


TRANZI IA POLITIC MOLDOVENEASC ÎN CONTEXTUL MODELELOR CLASICE ALE TRANZI IEI168

Ion VAREAGHIN Republica Moldova, Chi in u, Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea Rela ii Interna ionale tiin e Politice i Administrative, Catedra tiin e Politice i Educa ie Civic

Doctorand, magistru în tiin e Politice

The present article represents a research of political transition of Republic of Moldova comparable to the classic models of transition to democracy. Al-though there does not exist a paradigm of transition which could offer an unive-rsal model characteristic to all the states of the third wave of democratization, the author propose a synthetic model of transition to democracy that one can correlate to realities of Moldova.

Analyzing the specific of democratic transformations from Moldova compa-ring with the classical models, the author infers that in order to pass to the libe-ral democracy, the Moldovan political system have to satisfy the following de-mands: the transparency of all the social spheres as far as transparency of the activity of all the political forces; Moldovan political system needs a reciprocal horizontal responsibility of executive organs; Moldovan political system should promote a constantly development, progress of political and civic pluralism, al-so of individual and group liberties.

As result, the conclusion is that at the moment in the process of transforma-tion of Moldovan society the following tendencies should prevail: adoption of concrete decisions in order to institutionalize the fundamental mechanisms of democracy; the liberalization of the most important social spheres, first of all the economic sphere; successful implementation of electoral democracy mecha-nisms.

Odat cu ob inerea independen ei în 1991 Republica Moldova a lansat pro-

cesul de transform ri politice i socio-economice. Scopul principal al acestor transform ri a fost de a realiza tranzi ia de la sistemul politic autoritar i econo-mia centralizat la un stat democratic cu o economie de pia i o societate civi-

viabil . În acest proces, noul stat s-a confruntat cu o serie de greut i iar rezu-ltatele ob inute au fost doar unele par iale.

Marea parte a rezultatelor pozitive au fost înregistrate în domeniul libert i-lor economice i politice: deschiderea rii c tre restul lumii, democratizarea vi-

ii publice (alegeri libere i corecte, libertatea religiei, mass-media independen- 168 Recenzent – doctor habilitat în tiin e politice, profesor Victor SACA.


, libera asociere a cet enilor etc.), liberalizarea pre urilor i a modului de ope-rare a întreprinderilor, dezvoltarea comer ului extern i a celui intern .a.

Costurile sociale ale tranzi iei, pe de alt parte, au avut efecte dramatice: re-sursele alocate pentru sistemul educa ional i cel de ocrotire a s ii au sc zut drastic (în luna mai 2007, 53,4 la sut din popula ie nu este mul umit de ceea ce face conducerea rii în domeniul înv mîntului i 71,2 la sut nu este mul-umit de politica statului în domeniul asisten ei medicale)169, discrepan ele de

venituri au crescut sim itor, s cia a cuprins o mare parte a popula iei170, iar co-rup ia i crima organizat au proliferat la o scar f precedent (75 la sut din popula ie nu este mul umit de ac iunile statului în domeniul combaterii corup-iei)171. În aceste condi ii, procesul de tranzi ie a creat o stare general de frust-

rare i nemul umire în rîndul popula iei, ceea ce a dus la îngustarea bazei de sprijin social pentru procesul de reforme.

Odat cu proclamarea independen ei în Republica Moldova se organizeaz “alegeri libere”, gradul de libertate al c rora este judecat dup rezultate, alterna-

la guvernare, num rul sc zut de ilegalit i reclamate, validarea sau salutarea lor de c tre anali tii i politicienii str ini etc. În continuare, în Republica Moldo-va, rezolvarea problemelor acute ale sistemului politic se opre te în fa a recuno-

terii interna ionale, ceea ce constituie un criteriu mai pu in adecvat. Punctual, o analiz real a sistemului politic poate scoate foarte u or la iveal cîteva pre-mise nu prea încurajatoare.

În privin a capitalului uman, avem de-a face cu “speciali ti” forma i, în bu- m sur , în regimul comunist172: politicieni, formatori de opinie, conduc tori

ai administra iei locale i chiar simpli func ionari. Ace tia pretind c au înv at din mers modul de func ionare al mecanismelor democratice, dar situa ia real infirm aceast posibilitate. Mul i politicieni sunt antajabili i au adeseori un comportament contradictoriu, care nu poate fi explicat altfel decît prin jocuri de culise strîns legate de practicile din regimul comunist. Formatorii de opinie înc-lin în mod absolut balan a spre modul ridicol de a “lumina” i de a “inspira” masele, provenit din sistemul de amenin ri i recompense care a func ionat în totalitarism. Conduc torii administra iei locale utilizeaz instrumentele puse la dispozi ie de „partidul mam ”, iar acolo unde legisla ia de tip democratic impu-ne un comportament transparent i echilibrat reu esc s evite “neajunsul” prin tot felul de tertipuri, organizînd licita ii cu participan i “potrivi i”, creînd “voci” ale societ ii civile din rîndul cuno tin elor etc. Chiar i func ionarii simpli au

169 Barometrul de Opinie Public . Republica Moldova – mai 2007. – Chi in u, IPP, 2007. 170 Obiectivele Dezvolt rii la început de Mileniu. Studiu preliminar. Republica Moldova 2003-

Chisinau, PNUD Moldova, 2003, p.6. 171 Barometrul de Opinie Public . Republica Moldova – mai 2007. – Chi in u, IPP, 2007. 172 A se vedea: Marin I. Aspecte ale tranzi iei democratice est-europene. // MOLDOSCOPIE (pro-

bleme de analiz politic ). 3 (XXVII), 2004. – Chi in u: USM, 2004, p.69-78.


strat în bun m sur atitudinea fa de cet ean care le-a fost inspirat de pu-terea de inut în cadrul aparatului administrativ din perioada comunist , care le permitea s trateze cet enii ca supu i. În toate categoriile esen iale pentru bunul mers al sectorului public reg sim majorit i (uneori calificate) date de indivizi prea pu in atin i de spiritul democratic.

În privin a capitalului social (resorturi interne i rezerve de valori comune ale societ ii173), neglijind supozi ia lui R.Putnam potrivit c reia „crearea capita-lului social este cheia care face ca democra ia s lucreze”174, avem de-a face cu re ele de încredere exclusiv clientelare, bazate pe rela ii de rudenie i pe interese înguste. În cadrul acestora normele sunt respectate numai atîta timp cît scopul urm rit î i men ine atractivitatea. Statul, ca principal catalizator al acestui capi-tal, sprijin în continuare interesul schizoid, rezultatul fiind lipsa de respect fa de norme în genere i fa de lege în particular.

Capitalul economic nu se afl într-o situa ie mai bun . Un sistem care a c -utat în permanen frînarea ini iativei private nu putea conduce la o dispersie a capitalului care s asigure un echilibru de for e în privin a suportului asigurat di-versit ii de opinie i libert ii de ac iune.

Toate aceste premise ar trebui s ne conduc spre o concluzie de genul ur-tor: în Republica Moldova exist un cadru institu ional complet care asigur ,

la nivel teoretic i cu foarte multe clauze speciale, func ionarea unui sistem de-mocratic aparent stabil. i totu i, func ionarea multor institu ii prezint deficien-e majore, în unele cazuri amenin înd chiar cu blocajul. Supravie uirea acestora

pare s fie asigurat prin resuscitare artificial , caz în care func ii ale acestor in-stitu ii sunt delegate altora. Acolo unde nici acest lucru nu reu te, func iile vi-tale ale institu iilor democratice sunt pur i simplu mimate.

îndoiala, Republica Moldova post-socialist se afl în proces de demo-cratizare, iar aceast asump ie presupune asumarea unei viziuni teleologice, pot-rivit c reia punctul terminus al acestei evolu ii ar fi instaurarea democra iei. Pe-ntru sistemul politic moldovenesc, o important provocare survine îns din pers-pectiva intr rii tîrzii a rii în modernitate175, proces care a determinat, în plan politic, dificultatea înr cin rii tradi iei democratice, cu tot ceea ce aceasta im-plic : institu ii stabile, valori, atitudini i comportamente. Aceast absen a fost îns “compensat ”, o dat cu instaurarea comunismului, de un tip de socializare care, atunci cînd nu a creat un cet ean pasiv i total “acoperit” de partidul-stat, a dat na tere unor comportamente de tip dubla personalitate: “Persoana vizibil se conforma la tot ceea ce doreau autorit ile; persoana ascuns r mânea scepti- 173 Fukuyama F. Marea Ruptur : Natura uman i refacerea ordinii sociale. - Bucure ti Humani-

tas, 2002, p.24. 174 Putnam D.R. Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy. - Princeton: Prince-

ton University Press, 1993, p.185. 175 A se vedea: Alexandrescu S. Privind înapoi modernitatea. - Bucuresti, Univers, 1999.


sau ostil ”176. Dup 1991, pe acest tip de structur social i institu ional tre-buia construit o democra ie. Multe dintre secven ele totalitarismului au r mas îns încapsulate atît în comportamentele cotidiene ale cet enilor, cît i în atitu-dinile celor care au format clasa politica postcomunist .

Ipoteza adus în aten ie este c dezvoltarea institu onal i cea cultural-poli-tic a societ ii moldovene ti au avut loc gradual, printr-o metod a încerc rilor i erorilor, într-o maniera incremental . Aceasta trimite la imaginea unui spa iu

politic în care cet enii, exper ii i liderii înva din gre eli, v d ce corectitudini trebuie f cute, modific strategia, i a a mai departe. Dac e necesar, procedeul este repetat. De i fiecare pas poate p rea dezam gitor de mic, s-ar putea spune

pa i graduali pot produce în timp schimb ri profunde, chiar revolu ionare. Totu i, aceste schimb ri graduale se petrec în mod pa nic i câ tig un suport public atât de larg, încît au tendin a de a rezista în timp177.

Desigur, fiecare ar cunoa te propriul s u drum spre democratizare, dar anumite aspecte redate în modelul de mai sus pot fi recunoscute i în cazul Mol-dovei posttotalitariste, chiar dac nu în prima faz a procesului, cînd nu putem vorbi de existenta unei “inten ionalit i colective” la nivelul clasei politice în ce-ea ce prive te construirea unei realit i politice de tip democratic. Dimpotriv , fazele tranzi iei moldovene ti au fost dominate de numeroase neajunsuri, de la faptul c puterea a fost preluat de neocomuni ti i pîn la m surile de strad care, în momentele critice f ceau ca multe ri europene s i revizuiasc opinii-le cu privire la ansele instaur rii democra iei în Republica Moldova.

Mai mul i cercet tori au încercat s explice aceast cale sinuoas pe care Republica Moldova postcomunista a cunoscut-o în privin a democratiz rii, ana-lizînd modelele de democratizare ale rilor din spa iul postsovietic. Se poate observa, totu i, o evolu ie gradual , de i ceea ce A.Schedler178 numea “preveni-rea colapsului democra iei” i “prevenirea eroziunii democratice” au survenit tî-rziu, chiar foarte aproape de noi, în contextul consolid rii democratice. Anali-zând diferitele defini ii oferite conceptului de consolidare democratic , A.Sche-dler identific cinci coordonate ale procesului: prevenirea colapsului democra i-ei, prevenirea eroziunii democratice, organizarea democra iei, dezvoltarea de-mocra iei i fundamentarea democra iei. Discutînd fiecare coordonat în parte, A.Schedler ajunge la concluzia c semnifica ia sintagmei „consolidare democra-tic ” ar trebui restrîns la aspectele “negative”, adic acelea care privesc dezvol-tarea unor mecanisme i aranjamente institu ionale care s nu permit o revenire de la democra ie la autoritarism în cazul unei anumite societ i care a început 176 Rose R., Mishler W., Haerpfer C. Democra ia i alternativele ei. – Iasi, Institutul European,

2003, p.75. 177 Dahl R. Despre democra ie. - Ia i, Institutul European, 2003, p.177-178. 178 Schedler A. Ce este consolidarea democratica? // Revista Romana de tiin e Politice, an.I,

nr.1, vol.2, pp.122-138.


procesul de democratizare. Din acest punct de vedere, se poate admite c nu exist o “paradigm a tranzi iei” care s ofere un model explicativ coerent i universal, aplicabil în cazul tuturor rilor intrate în cel „de-al treilea val al de-mocratiz rii”. Aceast realitate este cu atît mai valabil pentru situa ia Republi-cii Moldova, despre al c rei sistem politic se poate sus ine, la limit , c a pendu-lat între cele dou “boli” ale tranzi iei, ce se manifest mai ales în cazul rilor lipsite de tradi ie democratic i în care valorile politice specifice democra iei se impun, ca atare, cu dificultate. Este vorba, pe de o parte, despre “sindromul plu-ralismului ineficient” i, pe de alt parte, despre “sindromul puterii dominante”.

Raportînd teoria lui T.Carothers179 la realitatea Republicii Moldova bolile tranzi iei se prezint în felul urm tor. Primul sindrom este cel al pluralismului ineficient. În rile a c ror via politic este marcat de pluralism ineficient re-

sim tr turi ale vie ii democratice, cum ar fi: alegeri libere, un nivel semnifi-cativ de libertate politic i o real alternan la putere a diferitelor grup ri poli-tice. În ciuda acestor tr turi pozitive, democra ia Republicii Moldova r mîne superficial i fragil . De i prezen a la urne este ridicat , exist forme slabe de participare politic în afara votului.

Elitele politice sunt acuzate de corup ie, interese egoiste i lips de onestita-te. Opinia public se raporteaz negativ la politic astfel încît, de i î i men ine ata amentul fa de idealul democra iei, este extrem de nemul umit de via a po-litic a rii, o mare parte a popula iei fiind chiar dezinteresat de politic . Rezu-ltatele Barometrului de opinie public din noiembrie 2006 denot c 26 la sut din popula ia rii nu este deloc interesat de politic , 29 la sut este pu in inte-resat , 10 la sut este mult interesat i doar 4 la sut foarte mult interesat 180.

În general, politica este perceput ca un domeniu dominat de elite, perimat i corupt, în care se ac ioneaz prea pu in pentru binele rii i care nu este demn

de respect. Statul r mîne în continuare slab. Politica economic este prost con-ceput i aplicat , iar „performan a” economic este, de cele mai multe ori, pro-ast i chiar dezastruoas . Reformele sociale i politice sunt insuficiente, iar gu-vern rile succesive se dovedesc incapabile s g seasc solu ii pentru problemele majore cu care se confrunt ara, de la infrac ionalitate la corup ie, pîn la s -tate, educa ie i bun stare public .

În ceea ce prive te cealalt “boal ” a tranzi iei, manifestat prin politica pu-terii dominante, T.Carothers sus ine c “ rile care exhib acest sindrom posed un spa iu politic limitat, dar real, un anumit nivel de contestare politic din par-tea grup rilor de opozi ie i majoritatea formelor institu ionale de baz ale de-mocra iei. Cu toate acestea, exist o grupare politic – o mi care, un partid, o fa- 179 Carothers T. Sfâr itul paradigmei tranzi iei. // Revista Romana de tiin e Politice, an.I, nr.1,

vol.2, pp.168-186. 180 A se vedea: Barometrul de opinie public . Republica Moldova – noiembrie 2006. – Chi in u,

IPP, 2006.


milie extins sau chiar un singur lider – care domin sistemul politic în a a fel încît ansele form rii unei alternative la puterea existent sunt foarte mici.

Spre deosebire de rile afectate de pluralism ineficient, în cele cu o putere politic dominant , principala problem este neclaritatea distinc iei dintre stat i partidul de putere (sau for a politic dominant ). Principalele servicii i resurse ale statului – resursele financiare, locurile de munc , informa iile publice (me-dia de stat) i for ele poli iene ti – sunt puse treptat în slujba partidului domi-nant. Dac în cazul regimurilor pluraliste ineficiente sistemul juridic este de cele mai multe ori independent, în rile dominate de o singur for politic puterea judec toreasc este subordonat celei politice, ca parte a controlului unilateral al puterii. i, în timp ce în rile pluralismului ineficient alegerile sunt de cele mai multe ori libere i corecte, în rile cu o singur putere dominant procesul elec-toral este dubios, de i nu complet fraudat, în care grupul dominant preg te te un spectacol electoral satisf tor, care s îndeplineasc a tept rile comunit ii in-terna ionale, în timp ce în culise aranjeaz scena electoral în favoarea sa astfel încît s î i asigure victoria”181.

Prezum ia expus de T.Carothers induce la concluzia c în majoritatea ri-lor celui de-al treilea val al democratiz rii, inclusiv Republica Moldova, atribu-tele democra iei se p streaz formal – constitu ionalizarea, principii democrati-ce declarative, alegeri cvasialternative care creeaz iluziile concuren ei, multitu-dinea partidelor politice ce demonstreaz fa ada multipartidismului etc. De alt-fel, stagnarea democratiz rii Republicii Moldova în cadrul celui „de-al treilea val” se explic prin influen a unui ir de factori asupra procesului tranzi iei poli-tice, cum ar fi baza social slab a tranzi iei, manifestat prin lipsa clasei de mij-loc; fragilitatea i insuficien a structural a societ ii civile; lipsa unui sistem multipartidist efectiv, manifestat prin existen a multor partide politice minuscu-le care nu sînt în stare s creeze opozi ie real , adev rat i s mobilizeze ma-sele pentru asigurarea unui control efectiv asupra structurilor puterii; cultura po-litic liberal extrem de slab r spîndit etc.

De fapt, cultura politic reprezint factorul cheie care condi ioneaz viabili-tatea unei democra ii, modelînd decisiv institu iile i normele sale i afectînd co-mportamentele i mentalit ile indivizilor. Cultura politic este considerat ca avînd o influen mai mare decît dezvoltarea economic i structura social .

De i nu exist o “paradigm a tranzi iei” care s ofere un model universal, aplicabil tuturor rilor celui de-al treilea val al democratiz rii în continuare vom încerca s elabor m un model sintetic al tranzi iei spre democra ie care s poat fi raportat la realitatea Republicii Moldova.

181 Carothers T. Sfâr itul paradigmei tranzi iei. // Revista Romana de tiin e Politice, an.I, nr.1,

vol.2, pp.168-186.


Modelele tipologice dup care poate fi pozi ionat tranzi ia politic în siste-mul proceselor mondiale ale democratiz rii nu sunt destul de suficiente pentru o analiz complet a con inutului tranzi iei. Din acest motiv, vom încerca s exa-min m i s stabilim locul Republicii Moldova în cadrul tranzi iei politice glo-bale în conformitate cu abord rile clasice ale concep iei tranzi iei politice. Dar, luînd în considera ie faptul c pentru cercetarea practicii tranzi iei postsovietice nici modelele clasice nu sunt perfecte, deoarece ele se bazeaz pe studiul empi-ric al unor ri concrete, în continuare vom încerca s facem o analiz sintetic a tranzi iei moldovene ti comasînd abord rile cîtorva autori ai cercet rii fenome-nului – D.Rustow, L.Diamond, Ph.Schmitter i G.O’Donnell, V.Bans, S.Huntin-gton – i raportîndu-le la realitatea Republicii Moldova.

Dup modelul tranzi iei elaborat de D.Rustow tranzi ia politic decurge suc-cesiv în cadrul a trei faze: „faza de preg tire”, „faza de luare a deciziilor” i fi-nalizeaz cu „faza de acomodare”182. Autorul examineaz tranzi ia din perspec-tiva adopt rii deciziilor institu ionale i politice. Modelul de trecere spre democ-ra ie a lui Ph.Schmitter i G.O’Donnel183 de asemenea eviden iaz trei etape su-ccesive – liberalizarea, democratizarea i socializarea, autorii abordînd procesul din perspectiva con inutului lui. Potrivit opiniei lui L.Diamond184 tranzi ia poli-tic decurge în dou etape, evolu ionînd mai întîi în cadrul democra iei electora-le, trecînd mai apoi la etapa democra iei liberale. Astfel, L.Diamond analizeaz tranzi ia din perspectiva calit ii nivelului democratiz rii. V.Bans185 în aborda-rea sa a pus accentul pe caracterul confuz, incert i multivariat al tranzi iei spre democra ie.

Avînd în vedere faptul c fiecare model luat în parte nu este în stare s elu-cideze integral mersul transform rilor politice în spa iul postsovietic, sintetiza-rea lor permite a construi un tablou adecvat al implement rii reformelor politice într-o ar sau alta, mai ales cînd este vorba despre rile fostei Uniuni Sovieti-ce.

Analiza sintetic a modelelor clasice ale tranzi iei politice a permis a stabili etapele i fazele diferitor modele de trecere spre democra ie coreleaz între

ele dup timpul desf ur rii procesului i con inutul acestuia. Astfel, fazele „de preg tire” i „luare a deciziilor” ale lui D.Rustow în anumite condi ii coreleaz cu etapele de „liberalizare” i „democratizare” ale lui Ph.Schmitter i G.O’Don-

182 Rustow D. Transitions to Democracy: Towards a Dynamic Model. // Comparative Politics,

vol.2, 3, April 1970, pp.337-363. 183 O’Donnel G., Schmitter P. Tentative Conclusions about Uncertain Democracies // Transition

from Authoritarian Rule: Prospects of Democracy. – Baltimore and London: Johns Hopkins University Press, 1986, p.7-14.

184 Diamond L. Sfîr itul celui de-al treilea val? // Revista român de tiin e Politice, Nr2, (1), ap-rilie 2002, pp.40 -57.

185 . // , 1, 1993, .44-51.


nel. Faza „de acomodare” cu cea de „socializare”. Etapa „democra iei liberale” a lui L.Diamond coreleaz cu etapa „de acomodare” a lui D.Rustow i etapa „de socializare” a lui Ph.Schmitter i G.O’Donnel. Anume în baza acestor leg turi corelative vom încerca s construim modelul sintetic al tranzi iei politice care va permite s în elegem esen a tranzi iei în Republica Moldova.

Pornind de la modelul propus de D.Rustow, putem spune c procesul trans-form rii politice al Republicii Moldova este la moment în „faza de luare a deci-ziilor”. În cadrul modelului cercet torilor Ph.Schmitter i G.O’Donnel transfor-marea sistemului politic moldovenesc este la etapa de „liberalizare”. Potrivit modelului de clasificare al lui L.Diamond societatea moldoveneasc în dezvol-tarea sa actual se afl la etapa „democra iei electorale”. De asemenea, societa-tea moldoveneasc este în „zona de incertitudine” analizat foarte detaliat de V.Bans.

Punctul de pornire al transform rii Republicii Moldova este sistemul totali-tar. Primul impuls care a pus începutul transform rilor sistemice de aici au fost evenimentele ce au avut loc în fosta URSS în perioada anilor 1985-1991. Anu-me destr marea fostei Uniuni Sovietice i colapsul Partidului Comunist al Uniu-nii Sovietice au avut influen a decisiv asupra transform rilor ulterioare a siste-melor politice în cadrul republicilor unionale, inclusiv în Republica Moldova. Sciziunea ideinic , strategic i tactic în cadrul elitei politice a fostei URSS în perioada anilor 1985-1991 care a contribuit la destr marea Uniunii Sovietice a condi ionat începutul efectu rii transform rilor posttotalitare în Moldova.

Dac pornim de la modelul dinamic de trecere spre democra ie propus de D.Rustow, perioada reformelor politice din Republica Moldova, cuprins între a doua jum tate a anilor ’80 i a doua jum tate a anilor ’90, corespunde „fazei de preg tire” a tranzi iei politice, deja consumat la momentul actual.

În conformitate cu modelul lui D.Rustow, la începutul „fazei de preg tire”, în perioada destr rii Uniunii Sovietice, sub influen a cre terii ideii identit ii na ionale în rîndul majorit ii popula iei moldovene ti cre tea i fenomenul uni-

ii na ionale în lupta împotriva sistemului totalitar, ceea ce presupunea rîvna de dobîndire a suveranit ii. Cu alte cuvinte, îns i ideea de dobîndire a suvera-nit ii, în cazul Republicii Moldova, a reprezentat condi ia preliminar de trece-re spre democra ie, care se realizeaz mai bine atunci cînd unitatea na ional es-te recunoscut la nivel incon tient ca fenomen firesc. Totodat , teza lui D.Rus-tow despre aceea c „unitatea na ional reprezint unica condi ie de trecere spre democra ie, care nu necesit vreun nivel minim de dezvoltare economic i dife-ren iere social ”186, într-o m sur oarecare s-a reg sit în practica Republicii Mo-ldova în ultimii ani de existen a URSS.

186 Rustow D. Transitions to Democracy: Towards a Dynamic Model. // Comparative Politics,

vol.2, 3, April 1970, pp.337-363.


Despre dep irea de c tre Republica Moldova „a fazei de preg tire” a tran-zi iei politice putem judeca dup rezultatele atinse în etapa dat care, desigur, nu contribuie la trecerea momentan spre democra ie. Dup dobîndirea suveranit -ii s-a dovedit c democra ia nu a fost scop ini ial sau scop fundamental al lup-

tei, ci s-a adeverit a fi mijloc de atingere a unui alt scop necon tientizat. Într-adev r, în perioada „fazei de preg tire” lupta împotriva totalitarismului sub egi-da efectu rii transform rilor democratice, a servit pentru Republica Moldova mijloc de dobîndire a suveranit ii i construc iei unei noi statalit i, cu unele elemente specifice. Obiectivul de democratizare a sistemului politic moldove-nesc a început s fie considerat în calitate de sarcin primordial doar c tre sfîr-itul „fazei de preg tire”. Anume sub influen a acestei circumstan e, c tre mijlo-

cul anilor ’90, în tranzi ia politic moldoveneasc a mai ap rut o caracteristic a „fazei de preg tire” – polarizarea intereselor tuturor actorilor procesului politic. Cu toate acestea, gradul de sciziune a societ i a avut limitele sale, condi ionate de necesitatea unit ii na ionale, care trebuie s precedeze începutul procesului democratiz rii, cît i s persiste la toate etapele ulterioare ale procesului.

Despre dep irea de c tre Republica Moldova a „fazei de preg tire” putem judeca dup faptul c pe parcursul acesteia în republic au fost trasate sarcinile primordiale ale tranzi iei politice cum sînt dreptul de a alege i de a fi ales, cît i libertatea opozi iei. Despre finalizarea fazei date, în conformitate cu abordarea lui D.Rustow, se poate de concluzionat dup aceea c o parte a elitei politice con tient, prin adoptarea deciziilor politice, a recunoscut existen a diversit ii prin unitate i a institu ionalizat în acest scop unele mecanisme de baz ale de-mocra iei cum ar fi libertatea exprim rii, pluralismul, pluripartidismul etc.

Despre consumarea „fazei de preg tire” în procesul de trecere a Republicii Moldova spre democra ie m rturise te trecerea rii i aflarea ei în faza de „lua-re a deciziilor”. Reie ind din mai multe considerente, care rezid în dilemele de implementare a reformelor democratice putem presupune c Moldova se va afla la aceast etap înc o perioad îndelungat , cel pu in pîn la sfîr itul primei decade a secolului XXI.

În primul rînd, deciziile în favoarea democra iei sau a unor elemente ale ei sunt adoptate în Republica Moldova în rezultatul unor compromise condi ionate dintre putere i opozi ie, între diferite grup ri din cadrul opozi iei, între for e so-ciale antagoniste, astfel încît deciziile pro-democratice decurg nu din necesitatea fireasc a societ ii de a se democratiza, ci din interac iunea intereselor mai mu-ltor for e conflictuale, reprezentate pe de o parte de vechea nomenclatur comu-nist , de opozi ia cu viziuni radicale, iar pe de alt parte de for e nou ap rute pe arena politic a rii, care reprezint interesele diferitor p turi sociale, activizîn-du-se în negocierile referitoare la problemele adopt rii unor sau altor proceduri democratice.


În al doilea rînd, etapa lu rii deciziilor în Republica Moldova este înso it nu doar de varia ia tipurilor de for e, care asigur alegerea deciziilor democrati-ce, dar i de motiva iile în conformitate cu care deciziile se propun i se adopt . Dac se ia în calcul c orice decizie de adoptare a procedurilor i institu iilor de-mocratice este reprezentat în form de compromis dintre p ile antrenate în negocieri, apoi aceast decizie este considerat de fiecare parte în calitate de ce-dare i, desigur, nu reprezint o aprobare fireasc a problemelor de principiu.

În al treilea rînd, etapa de luare a deciziilor este pentru Republica Moldova cea mai responsabil i, totodat , cea care poate genera pericole pentru dinami-ca tranzi iei politice. Aceasta const în faptul c t narea sau refuzul adopt -rii unor decizii principiale în folosul democra iei sau a altor componente esen i-ale de ordin democratic poate face ca luarea acestor decizii s nu fie posibil , ceea ce va duce la regres în „faza de preg tire” a tranzi iei democratice. De ace-ea, la etapa adopt rii deciziilor o mai mare importan o au nu valorile abstracte ale liderilor diferitor for e politice, ci pa ii concre i pe care ei sunt gata s -i fac în numele democra iei. În cazul elabor rii de c tre lideri a unor obiective conc-rete în favoarea adopt rii unor componente ale democra iei, acestea trebuie s fie transferate la nivelul politicienilor profesioni ti i a popula iei în întregime, deoarece implementarea continu a acestor obiective cît i acomodarea la noile reguli ale jocului democratic vor sta la baza con inutului ultimei faze de trecere a Republicii Moldova la democra ie – „faza de acomodare”.

Esen a modelului lui D.Rustow, adaptat la realit ile Republicii Moldova, const în aceea c la etapa istoric actual apar tot mai multe premise de luare a deciziilor îndreptate spre institu ionalizarea mecanismelor i procedurilor demo-cratice în societatea noastr . Con tientizarea acestui fapt e necesar pentru a în-elege esen a tranzi iei în Republica Moldova. Astfel, imperativul etapei actuale

a tranzi iei moldovene ti const în întreprinderea pa ilor concre i în direc ia de-mocratiz rii, în caz contrar republica risc o întoarcere spre faza ini ial a tran-zi iei caracterizat de elemente accentuate ale societ ii autoritare.

Cu modelul de trecere spre democra ie a lui D.Rustow coreleaz abord rile de modelare a tranzi iei politice ale cercet torilor Ph.Schmitter i G.O’Don-nel187, care eviden iaz trei etape de trecere spre democra ie: liberalizarea, de-mocratizarea i socializarea, în baza c rora poate fi analizat caracterul i dina-mica transform rilor politice din Republica Moldova.

În conformitate cu abord rile cercet torilor Republica Moldova, ca i celel-alte ri ale CSI, a intrat în etapa de liberalizare în a doua jum tate a anilor ’80, cînd în fosta Uniune Sovietic a luat start procesul de transform ri restructurale. Cu toat certitudinea putem afirma c intrînd în etapa de trecere spre democra ie

187 O’Donnel G., Schmitter Ph. Transition from Authoritarian Rule: Prospects for Democracy. –

Baltimore and London: The Johns Hopkins University Press, 1986


în cadrul fostei URSS, din perspectiva implement rii reformelor politice, Repu-blica Moldova continu s r mîn la aceast etap , dat fiind c liberalizarea nu numai c este faza cheie a tranzi iei dar este i cea mai îndelungat în timp. Pu-tem presupune c , dup tempoul de extindere a sectorului ac iunilor procedurale i institu ionale de liberalizare a vie ii sociale, Republica Moldova va putea ie i

din etapa dat la începutul deceniului urm tor. Durata etapei liberaliz rii în con-textul tranzi iei politice a Republicii Moldova e condi ionat de particularit ile dezvolt rii posttotalitare, cu elemente de autoritarism la momentul actual, cu care se ciocne te societatea moldoveneasc în procesul de implementare a refor-melor de ordin liberal.

Putem constata c în Republica Moldova, în cadrul etapei de liberalizare, decurge procesul de institu ionalizare a libert ilor civice f o transformare to-tal a aparatului de putere dominant , care controleaz situa ia pe arena politic a rii dac nu în mod direct, apoi prin intermediul unor pîrghii bine stabilite. La aceast faz sistemul politic al rii nu sufer schimb ri cardinale, p strîndu- i unele caracteristici conservative. De aceea, etapa de liberalizare este caracteri-zat de cercet tori ca „democra ie patronat ” în cadrul c reia regimul politic al

rii, avînd institu ii democratice concuren iale formale, este sub controlul direct al puterii guvernante. Fiind la nivel subcon tient în cadrul democra iei patronate elita reformatoare a Republicii Moldova tinde mai mult s asigure stabilitatea politic în societate, decît s creeze un regim democratic.

În condi iile actuale elitele reformatoare ar trebui s influen eze guvernarea pentru a utiliza etapa liberaliz rii în calitate de trambulin de trecere spre etapa de democratizare propriu-zis a societ ii, caracterizat de institu ionalizarea in-certitudinii, atunci cînd puterea politic este influen at de regulile i normele jocului politic democratic. O astfel de transformare va putea fi realizat doar în cazul satisfacerii a dou condi ii indispensabile: a) demontarea r elor vec-hiului regim (totalitar); b) alegerea con tient de c tre noile for e politice a insti-tu iilor i procedurilor democratice viabile, în cadrul c rora s concureze în con-tinuare.

Dac la etapa liberaliz rii reformele se înf ptuiesc de sus în jos, ceea ce avem actualmente în Republica Moldova, apoi la etapa democratiz rii ele trebu-ie s reprezinte decizia comun a for elor democratice moderate ale societ ii în rezultatul neutraliz rii elementelor cu viziuni radicale. Trebuie de ad ugat c la etapa de democratizare, alegerile libere, concuren iale i alternative trebuie s se consolideze în calitate de atribut indispensabil al noului sistem politic i ca ele-ment primordial al practicii politice cotidiene.

Esen a modelului cercet torilor Ph.Schmitter i G.O’Donnel adaptat la con-di iile Republicii Moldova const în aceea c f solu ionarea problemei libera-liz rii tuturor sferelor societ ii Moldova nu va fi în stare s treac la etapa de-mocratiz rii, cu toate c aceasta nu înseamn c transform rile politice în Repu-


blica Moldova sînt caracterizate doar de liberalizarea societ ii. De rînd cu libe-ralizarea, într-un ritm destul de lent, se desf oar i democratizarea societ ii, îns procesul va putea lua amploare doar dup finalizarea etapei „liberaliz rii”.

Adaptate la tranzi ia politic a Republicii Moldova, modelele analizate mai sus coreleaz cu modelul de trecere spre democra ie al lui L.Diamond. În confo-rmitate cu clasificarea lui L.Diamond Republica Moldova a p it spre etapa de-mocra iei electorale la începutul anilor ’90 cînd în republic au fost desf urate primele alegeri alternative. La aceast etap a tranzi iei politice, societatea bene-ficiaz de alegeri libere dar duce lipsa altor drepturi i garan ii existente în de-mocra iile liberale188. Indiscutabil, în societatea moldoveneasc , care a intrat în etapa democra iei electorale, ini ial se sim ea necesitatea unui set de drepturi i libert i civice necesare concuren ei politice. Dar, potrivit lui L.Diamond, deo-sebirea de baz dintre democra ia electoral i cea liberal rezid în faptul c în cazul primei libert ile civice se iau în considera ie în m sura în care ele asigur concuren a electoral i participarea, pe cînd în cazul celei de-a doua ele sunt examinate în calitate de componente necesare democra iei, care garanteaz rea-lizarea unui spectru mult mai larg al func iilor democratice.

Cu toate acestea, în societatea moldoveneasc deocamdat nu se acord o aten ie cuvenit libert ilor fundamentale ale cet enilor, în rezultatul c rui fapt ele nu sunt considerate în calitate de criterii reale ale democra iei. Criteriul de baz al existen ei democra iei în societatea moldoveneasc la moment este exis-ten a alegerilor relativ libere i echitabile. Neajunsul principal al unei astfel de abord ri în aprecierea nivelului democratiz rii societ ii moldovene ti const în aceea c recunoa terea priorit ii concuren ei electorale asupra altor tr turi ale democra iei ignoreaz unele neajunsuri ale îns i democra iei electorale.

În aceste condi ii putem rezuma c la etapa democra iei electorale tranzi iei politice moldovene ti îi sunt caracteristice elemente pseudo-democratice. Siste-mul politic actual al Republicii Moldova, care dispune de multe caracteristici constitu ionale ale democra iei electorale i admite activitatea legal a opozi iei, duce lipsa unei astfel de calit i indispensabile democra iei ca existen a unei arene de lupt concuren ial egal , în stare s înl ture, pe cale democratic , eli-tele guvernante.

Totodat , sistemul politic actual al Republicii Moldova, fiind la etapa de-mocra iei electorale, se deosebe te de sistemul autoritar anume prin aceea c ad-mite existen a i activitatea partidelor i mi rilor de opozi ie. Faptul dat este extrem de important în condi iile în care aceste mi ri i partide de opozi ie sînt în stare s se mobilizeze i s impun implementarea i respectarea proce-durilor i normelor democratice necesare pentru trecerea la etapa democra iei

188 . « » ? // , 1, 1999, .10-25.


liberale. Astfel, pentru trecerea sistemului politic moldovenesc la faza democra-iei liberale e necesar satisfacerea urm toarelor cerin e:

1. Pe lîng existen a concuren ei electorale libere i cinstite i a dreptului universal de a alege i a fi ales, pentru sistemul politic moldovenesc este necesar de a exclude orice sfer social care s nu fie sub controlul electoratului i astfel

serveasc paravane pentru diverse for e social-politice. Cu alte cuvinte, e ne-cesar transparen a tuturor sferelor sociale i transparen a activit ii tuturor for-elor antrenate în sfera politic cu misiune reprezentativ .

2. De rînd cu responsabilitatea pe vertical a elitei guvernante în fa a electo-ratului, sistemul politic moldovenesc trebuie s fie caracterizat de r spunderea pe orizontal a organelor executive unul fa de altul, fapt care va contribui la li-mitarea libert ii lor negative în ac iuni, astfel fiind asigurat constitu ionalismul, suprema ia legii i procesul consultativ.

3. Sistemul politic moldovenesc trebuie s contribuie la dezvoltarea conti-nu a pluralismului politic i civic, precum i a libert ilor individuale i de grup.

Esen a concep iei lui L.Diamond, adaptat la condi iile Republicii Moldova, const în aceea c în procesul efectu rii reformelor politice Moldova trebuie s se orienteze nu numai la construirea i înt rirea democra iei electorale. Drept obiectiv final al efectu rii transform rilor politice trebuie s fie democra ia libe-ral .

Despre o poten ial posibilitate de încetinire, conservare sau chiar regres al reformelor politice din Republica Moldova se poate de judecat în baza concep-iei cercet torului V.Bans, care men ioneaz despre gradul avansat al incertitu-

dinii perioadei de tranzi ie, ce include atît incertitudinea procedurilor, cît i al rezultatelor procesului politic189. Cu alte cuvinte, din perspectiva politico-eco-nomic , în condi iile perioadei de trecere, caracterul confuz i incertitudinea re-zultatelor se coreleaz cu incertitudinea procedurilor. Mai mult decît atît, Bans introduce în perioada de tranzi ie o etap deosebit – haosul, în care toate cont-radic iile vechiului sistem i toate posibilit ile noului sistem se intercondi ione-az i creeaz o situa ie de extrem instabilitate, ce poate finaliza cu orice fel de rezultat: mi care spre democra ie, stagnare, autoritarism, dictatur etc. Dac ra-port m perioada incertitudinii, examinat de V.Bans, la realit ile Republicii Moldova, realiz m c aceasta a început la sfîr itul anilor ’80 i va dura pîn la sfîr itul perioadei de liberalizare.

Despre caracterul confuz al tranzi iei politice în Republica Moldova vor in-dica urm torii factori:

1) în primul rînd, dac au loc transform ri accelerate în toate sferele societ -ii, dac institu iile noului regim politic i a noii orînduiri social-economice sunt

189 . . // , 1, 1993, .44-51.


în proces de stabilire, apoi rezultatele reformelor pot fi prin defini ie confuze, indiferent dac societatea e orientat în direc ia liberalismului sau invers;

2) în al doilea rînd, incertitudinea rezultatelor perioadei de trecere, generînd presiuni sociale, poate contribui la aceea c elaborarea unor proceduri bine-defi-nite s cedeze dorin ei de a avea rezultate palpabile. Exist posibilitatea faptului

dorin a de a primi „aici i acum” rezultate efective în sferele economic i politic s conduc la un indeterminism procedural. În condi iile Republicii Moldova s-a ajuns la aceea c din cauza grabei excesive în dezvoltarea politicii liberale i a economiei rezultatul s-a reg sit în corup ia excesiv i în concentra-rea împuternicirilor politice în mîinile puterii executive.

Totodat , devine evident c aflarea îndelungat a societ ii în aceast etap confuz de incertitudine a c ilor de dezvoltare în continuare poate contribui la stagnarea politico-economic a societ ii sau chiar la regres i conducerea spre un regim autoritar de guvernare.

Rezumînd materialul expus, putem concluziona c la moment, în procesul de transformare a societ ii moldovene ti, domin patru tendin e esen iale:

- necesitatea acut în adoptarea unor decizii concrete în vederea institu io-naliz rii mecanismelor fundamentale ale democra iei;

- liberalizarea celor mai importante sfere ale vie ii sociale, primordial a ce-lei economice;

- implementarea cu succes a mecanismelor democra iei electorale; - promovarea i înf ptuirea reformelor politice de „sus”, f exercitarea

presiunilor din partea maselor. Determinarea corect a tendin elor indicate va permite examinarea laturii

cantitative a transform rilor politice în Republica Moldova, stabilirea legit ilor de dezvoltare a tranzi iei politice la etapa actual i propunerea spre implemen-tare a unor reforme ce vor contribui la eficientizarea laturii calitative a tranzi iei.

Bibliografie: Carothers T. Sfâr itul paradigmei tranzi iei. // Revista Romana de tiin e Politi-

ce, anul I, nr.1, vol.2, pp.168-186. Dahl R. Despre democra ie. - Ia i: Editura Institutul European, 2003. Diamond L. Sfîr itul celui de-al treilea val? // Revista român de tiin e Politi-

ce, Nr.2, (1), aprilie 2002. Fukuyama F. Marea Ruptur : Natura uman i refacerea ordinii sociale. – Bucu-

re ti, Humanitas, 2002. Gorincioi R. Procesul democratiz rii în contextul tranzi iei post-comuniste: con-

sidera ii generale. // MOLDOSCOPIE (probleme de analiz politic ). 1 (XXV), 2004 – Chi in u: USM, 2004.

Inglehart R. Culture Shift in Advanced Industrial Society. – Princeton: Prince-ton University Press, 1990.


O’Donnel G., Schmitter Ph. Tentative Conclusions about Uncertain Democraci-es. // Transition from Authoritarian Rule: Prospects of Democracy. – Balti-more and London: Johns Hopkins University Press, 1986.

O’Donnel G., Schmitter Ph. Transition from Authoritarian Rule: Prospects for Democracy. – Baltimore and London: The Johns Hopkins University Press, 1986.

Putnam R. Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy. – Prin-ceton: Princeton University Press, 1993.

Rose R., Mishler W., Haerpfer C. Democra ia i alternativele ei. – Iasi, Institu-tul European, 2003.

Rustow D. Transitions to Democracy: Towards a Dynamic Model. // Compara-tive Politics, vol.2, 3, April 1970.

Saca V. Interese politice i rela ii politice: dimensiuni tranzitorii. – Chi in u, USM, 2001.

Schedler A. Ce este consolidarea democratica? // Revista Romana de tiin e Po-litice, anul I, nr.1, Vol.2.

. . // , 1, 1993.

Prezentat în redac ie

la 7 aprilie 2008.


COMPARTIMENTUL RELA II INTERNA IONALE

-

, , ) 190

191

, , , -

,

, , . , -

, ,

, , -, , -

, , , ,

“Om Emerit”

This article examines the issue of EU enlargement and migration from the Republic of Moldova, Ukraine and the Republic of Belarus. The latest enlarge-ments in 2004 and 2007 have determined the acknowledgement of the fact that the European Union needs specific approaches towards neighborhood count-ries – Moldova, Ukraine and Belarus. In the heart of the EU the enlargement process is perceived as an alternative for combating the threat of appearance of the instability centers, conflict situations and spread of the illegal migration. The latest EU enlargements have influenced the migration processes from Mol-dova, Ukraine and Belarus on the EU territory. This situation is caused by a

190 – 191 « -

( , , )», CASE ( ) -

(ACTR / ACCELS)


number of factors and, in particular, by the fast economic growth and the possi-bility of employment in the EU. As the consequence, the EU member – states are more attractive in comparison with their eastern neighbors. Besides, the latest enlargements took place in a specific demographic context that is caused by the European demographic decline. Therefore, the issue of migration of high and low skilled workers has become one of the key priorities on the EU political agenda. The scale of possible migration as the consequence of the EU enlarge-ment towards the East provokes the most acute political discussion in the EU member – states. However, it is important to highlight that such kind of fears has also been appearing during the past enlargements, but proved to be groun-dless. Moldova, Ukraine and Belarus are the states both of origin and transit for various migration fluxes. However, from labor migration point of view, the-se states are considered the states of origin mostly of the labor migration fluxes. European integration of Ukraine and Moldova influenced the creation of the le-gal and institutional frameworks that aim at coordinating the migration proces-ses as well as the combating of the illegal migration and trafficking in human beings. The author evaluates the future prospects of migration from Moldova, Ukraine and Belarus in the EU, analyzing the advantages and disadvantages of these processes as for these states, as for the EU member – states. Also, the aut-horsformulate a set of recommendations with the applicative character, which could be used by the exponents of the academic and scientific spheres, represe-ntatives of the state bodies, international and non-governmental organizations.

Articolul dat examineaz problematica extinderii Uniunii Europene i mig-

ra iei din Republica Moldova, Ucraina i Republica Belarus. Ultimele extinderi ale UE în 2004 i 2007 au condi ionat con tientizarea faptului, c Uniunea Eu-ropean necesit abord ri specifice vis-a-vis de statele-vecine – Moldova, Uc-raina i Belarus. În sînul UE procesul extinderii este perceput drept o alternati-

de contracarare a pericolului apari iei focarelor de instabilitate, situa iilor de conflict i r spîndirii migra iei ilegale. Ultimele extinderi ale UE au influen-at procesele de migra ie din Moldova, Ucraina i Belarus pe teritoriul UE.

Aceast situa ie este determinat de un ir de factori, printre care poate fi, în special, men ionat dezvoltarea economic rapid i posibilitate de angajare în UE. Drept urmare, statele-membre ale Uniunii sunt mai atr toare în compa-ra ie cu vecinii s i estici. În afar de aceast , ultimele extinderi au avut loc într-un context demografic specific, care este cauzat de declinul demografic european. În context, chestiunea migra iei lucr torilor de calificare înalt i jo-as a devenit una din priorit ile – cheie ale agendei politice a UE. Scala mig-ra iei posibile în urma extinderii UE spre Est treze te cele mai acute discu ii politice în statele – membre ale UE. Îns , este necesar de subliniat c astfel de


îngrijor ri au fost caracteristice i extinderilor precedente, dar s-au dovedit a fi neîntemeiate.

Moldova, Ucraina i Belarus reprezint atît statele de origine, cît i de tra-nzit pentru diferite fluxuri migra ionale. Îns , din punct de vedere al migra iei de munc , ele, de fapt, reprezint statele de origine ale fluxurilor de migra iei de munc . Integrarea european a Ucrainei i Moldovei a determinat elabora-rea cadrului legal i crearea sistemului institu ionale relevant, care are drept scop gestionarea fluxurilor migra ionale, precum i contracararea migra iei ilegale i a traficului cu fiin e umane.

La finele articolului autorii evalueaz perspectivele migra iei din Moldova, Ucraina i Belarus pe teritoriul UE, analizînd avantaje i dezavantaje ale aces-tor procese atît pentru statele date, cît i pentru statele – membre ale UE.

De asemenea, autorul formuleaz mai multe recomand ri cu caracter apli-cativ, care pot fi utilizate de exponen ii domeniului academic, tiin ific, repreze-ntan ii organelor de stat, organismelor interna ionale i a organiza iilor non-guvernamentale.

2004 2007 -, -

-, ,

, , - - ,

.192 , , .193 -

, « » - ,

. 11 2003 , -,

– « – : »,

«

». , , « -… ,

192 Pribytkova I., Gromovs J. Migration Trends 2004–2006, Söderköping process countries,

http://www.iom.org.ua/docs/im118_1.pdf 193 Ibryamova N.V. Security, Borders, and the Eastern Enlargement of the European Union. //

Jean Monnet / Robert Schuman Paper Series, Vol.4, No.15, 2004, May, p.14, http://www6.miami.edu/eucenter/ibryamovasecurityfinal.pdf


… , , ….

».194 , , « -» « ». -

, -, ,

.195 , -

-, .196 ,

, --

. , , , -, ,

» -197. -

, , « » -

. , , -, , ,

.198 -

194 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament: "Wider

Europe - Neighborhood: A New Framework for Relations with our Eastern and Southern Neighbors", Brussels, 11.3.2003, COM(2003) 104 final. http://www.europa.eu.int/comm/external_relations/we/doc/com03_104_en.pdf

195 Gunter Verheugen: Republica Moldova si Ucraina au roluri centrale in politica Bluxelles-ului “Noua vecinatate”. // tiri interne ale Parlamentului Republicii Moldova

196 Communication from the Commission „European Neighbourhood Policy. Strategy Paper”, COM(2004) 373 final, Brussels, 12.5.2004, SEC(2004) 564, 565, 566, 567, 568, 569, 57, http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/strategy/strategy_paper_en.pdf”; Communication from the Commission to the Council and the European Parliament on strengthening the European Neighbourhood Policy,{SEC(2006) 1504}, {SEC(2006) 1505}, {SEC(2006) 1506}, {SEC(2006) 1507}, {SEC(2006) 1508}, {SEC(2006) 1509}, {SEC(2006) 1510}, {SEC(2006) 1511}, {SEC(2006) 1512}, COM(2006)726 final, Brussels, 4 December 2006, http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/com06_726_en.pdf; Rezolu ia Parlamentului European din 15 noiembrie 2007 privind consolidarea Politicii europene de vecin tate (2007/2088(INI), http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?Type=TA&Reference=P6-TA-2007-0538&language=EN

197 Ibryamova N.V. Security, Borders, and the Eastern Enlargement of the European Union. // Jean Monnet / Robert Schuman Paper Series, Vol.4, No.15, 2004, May, p.9, http://www6.miami.edu/eucenter/ibryamovasecurityfinal.pdf

198 Zagorski A. EU Policies Towards Russia, Ukraine, Moldova and Belarus. // Occasional Paper Series, No.35, Faculty Member, Geneva Centre for Security Policy,


: “ , -

”. , -

, , , -.199 -

, , , “ -

-. ,

-”.200

, -,

« », .201

. , , ,

: , , , -, -

, , .

, ,

, , , , -

-.202 -


199 Blair Attacks Two-Tier Europe. // BBC News, 6 October 2000, http://news.bbc.co.uk 200 Summary of the Address by Mr. Javier Solana, EU High Representative for Common Foreign

and Security Policy to the European Parliament. (Brussels, 18 June 2003) 201 Zagorski A. EU Policies Towards Russia, Ukraine, Moldova and Belarus. // Occasional Paper

Series, No.35, Faculty Member, Geneva Centre for Security Policy, http://www.gcsp.ch/E/publications/Issues_Institutions/Int_Organisations/Occ_Papers/35-Zagorski.pdf

202 Boman Ju. Europeanization Through Cross-Border Cooperation on the EU’s external bor-ders: Towards Multi-Level Governance? Paper presented at 4th Convention "Reflecting on a wider Europe and beyond: norms, rights and interests", organized by CEEISA, University of Tartu, Estonia, 2006, 25-27 June, http://www.ceeisaconf.ut.ee/orb.aw/class=file/action=preview/id=166437/boman.doc


« » ,

, -. , , -

.203 , , -

, . ( -

) , -,

.

, , ,

.204

, -, ,

2004 2007 . -. , -

.205 , -

, -

.206 , -

, -.207

203 204 IOM’s Mission in Ukraine report Labour Migration Assessment for the WNIS Region, 2006,

20, http://www.iom.org.ua/docs/im100_1.pdf 205 Labor Mobility After the European Union’s Eastern Enlargement: Who Wins, Who Loses? // A

Report to the German Marshall Fund of the United States by Herbert Brücker1, IAB Nurem-berg and IZA Bonn, p. 7, http://www.gmfus.org/event/detail.cfm?id=358&parent_type=E

206 Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions “Applying the Global App-roach to Migration to the Eastern and South-Eastern Regions Neighbouring the European Uni-on”, Brussels, 16.5.2007, p.4, COM(2007) 247 final, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/es/com/2007/com2007_0247es01.pdf

207 Delisle . The challenge of Labor Mobility in an enlarged European Union. - Georgetown University and Sciences Po Paris, p.4


-.

, .208

, 2008 : « 2008

- – , -

, , , . -

, , -, ».

, , – -

.209

, 2006 . , -

2007-2013 ., " -".210

-. , -

15 2007 , «

, -, , -

».211 , -

; [ ]

, , , , -

208 Pribytkova I., Gromovs J. Migration Trends 2004–2006, Söderköping process countries, p.5,

http://www.iom.org.ua/docs/im118_1.pdf 209 http://www.ec.europa.eu/news/employment/071024_1_ro.htm 210 . // EU

Newsletter, No.10, , http://www.delblr.cec.eu.int

211 Rezolu ia Parlamentului European din 15 noiembrie 2007 privind consolidarea Politicii europene de vecin tate (2007/2088(INI), http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?Type=TA&Reference=P6-TA-2007-0538&language=EN


, , -, , ,

; , -

, , », , , -

, , , , , , , , , ».212

– ( , ) -

(C ): , – . -

, .213 , , , -,

.214 , ,

.215 -

, -.216 , -

de facto , - ( ), -

.217 ,

212 Rezolu ia Parlamentului European din 15 noiembrie 2007 privind consolidarea Politicii euro-

pene de vecin tate (2007/2088(INI), http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?Type=TA&Reference=P6-TA-2007-0538&language=EN

213 Pribytkova I., Gromovs J. Migration Trends 2004–2006, Söderköping process countries, p.5, http://www.iom.org.ua/docs/im118_1.pdf

214 IOM’s Mission in Ukraine report Labour Migration Assessment for the WNIS Region, 2006, p.5, http://www.iom.org.ua/docs/im100_1.pdf

215 Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions “Applying the Global App-roach to Migration to the Eastern and South-Eastern Regions Neighbouring the European Uni-on”, Brussels, 16.5.2007, p.4, COM(2007) 247 final, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/es/com/2007/com2007_0247es01.pdf

216 Jaroszewicz M., Szerepka L. Migration challenges in the European Union’s Eastern Neighbo-urhood, Centre for Eastern Studies, Warsaw, 2007, p.15, http://pdc.ceu.hu/archive/00003169/01/migration_challenges.pdf

217


-.218

-

, , -

- « » « », , ,

, « ?». , -, -

, .

-, -

. , -, , -

, -, .219

» , , -:220

- , ;

- , ; - , -

; - ;

218 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament

“Integrating Migration Issues in the European Union’s Relations with Third Countries”, COM(2002) 703 final, Brussels, 3.12.2002,http://www.iemed.org/cd1/documents/Documents%20a%20linkar/Commission/Comissi%C3%B3%20europea%20informe%20Migration%20and%20development%20COM(2002)703.pdf

219 Delisle . The challenge of Labor Mobility in an enlarged European Union. - Georgetown University and Sciences Po Paris, p.15

220 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament “Integra-ting Migration Issues in the European Union’s Relations with Third Countries”, COM(2002) 703 final, Brussels, 3.12.2002,http://www.iemed.org/cd1/documents/Documents%20a%20linkar/Commission/Comissi%C3%B3%20europea%20informe%20Migration%20and%20development%20COM(2002)703.pdf


- , ; - , , ; - , ; -

--

.221 , : -

( , , ), ( -

), , , , , .

, --

-.

, --

, .

-.222

, « » . , -

1,4 2,2 2025 .223 ,

,

221 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament “Integra-

ting Migration Issues in the European Union’s Relations with Third Countries”, COM(2002) 703 final, Brussels, 3.12.2002,http://www.iemed.org/cd1/documents/Documents%20a%20linkar/Commission/Comissi%C3%B3%20europea%20informe%20Migration%20and%20development%20COM(2002)703.pdf

222 Paas T. (ed.) Labour flexibility and migration in the EU Eastward enlargement context: the case of the Baltic States” in Ezoneplus Working, Paper No.11, 2002, September, p.50, http://www.ezoneplus.org/archiv/ezoneplus_wp_eleven.pdf



, .) - ( ,

) . -, -

-.224 -

« -» : « »

-.225 -

. , ( )

-. -

, , -, ( ), ,

, ( ) .226

--

. -

: 1) ; 2) ; 3)

, , , -

.227 -

. , -

.228 , -

224 Delisle . The challenge of Labor Mobility in an enlarged European Union. - Georgetown

University and Sciences Po Paris, p.16 225 , .17 226 Piracha ., Vickerman R. Immigration, Labour Mobility and EU Enlargement, Department of

Economics, University of Kent, p.11, http://www.kent.ac.uk/economics/research/1europe/RIIAChapter-final.pdf

227 Paas . (ed.) Labour flexibility and migration in the EU Eastward enlargement context: the case of the Baltic States. // Ezoneplus Working, Paper No.11, 2002, September, p.50, http://www.ezoneplus.org/archiv/ezoneplus_wp_eleven.pdf

228 , .48


. , -. ,

, -. -

, , ,

. -, , -

.229 , , -

, -.230 ,

, .231 , « » -

– -.232

, -, , -

, .233 , , -

« »,234 -

229 Matloob, Piracha and Vickerman, Roger: “Immigration, Labour Mobility and EU

Enlargement”, Department of Economics, University of Kent, p.11, http://www.kent.ac.uk/economics/research/1europe/RIIAChapter-final.pdf

230 , . 10 231 , «

», « », « », « », «

», « », « », « », « « »

»» . (C .: . (2005): “ ”, , , .70-75)

232 Pascal Delisle: “The challenge of Labor Mobility in an enlarged European Union”, Georgetown University and Sciences Po Paris, p.18

233 Matloob, Piracha and Vickerman, Roger: “Immigration, Labour Mobility and EU Enlargement”, Department of Economics, University of Kent, p.14, http://www.kent.ac.uk/economics/research/1europe/RIIAChapter-final.pdf

234 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament “Integrating Migration Issues in the European Union’s Relations with Third Countries”, COM(2002) 703 final, Brussels, 3.12.2002,http://www.iemed.org/cd1/documents/Documents%20a%20linkar/Commission/Comissi%C3%B3%20europea%20informe%20Migration%20and%20development%20COM(2002)703.pdf


,235 ,

, -, , ,

.236 -: « -

» , , -, .237 -

. ,

- ( -

, -, , -.).238 , , -

.239 -, -

, , , , ,240 -

. , , -

. , , -

. , , , ,

, ,

, . , -, -

.241

235 . . - , 2005, .124 236 . – ,

, 2003, .32 237 . . - , 2005, .94 238 , .102 239 Paas . (ed.) Labour flexibility and migration in the EU Eastward enlargement context: the

case of the Baltic States. // Ezoneplus Working, Paper No.11, 2002, September, p.57, http://www.ezoneplus.org/archiv/ezoneplus_wp_eleven.pdf

240 . . - , 2005, . 97 241 Piracha M., Vickerman R. Immigration, Labour Mobility and EU Enlargement, Department of



:242

- -

. , -, , -

. -, , -

, . , , -

.243 - -

. , « ,

, ». - , -

, « -» ,

. , 40% -

. -

-.244

- -, , .

-.

- « » , , .,

.

242 . . - , 2005, .93-105 243 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament “Integra-


244 Piracha M., Vickerman R. Immigration, Labour Mobility and EU Enlargement, Department of Economics, University of Kent, p.12, http://www.kent.ac.uk/economics/research/1europe/RIIAChapter-final.pdf


- -.

:245

- . - ,

, , -, -

. , .246

- , .

- , , -,247 , 2007 240

, 2006 221 ,

.248 , ,

.249 -

. - - , -

« », .250

, -.251

36,2% , .252 245 . . - , 2005, .93-106 246 Mittelman J.H. The Globalization Syndrome: Transformation and Resistance. - Princeton Uni-

versity, New Jersey, 2000, p.62 247 http://siteresources.worldbank.org/EXTDECPROSPECTS/Resources/476882-

1157133580628/BriefingNote3.pdf 248 Communication from the Commission to the European Parliament and the Council “Thematic

programme for the cooperation with third countries in the areas of migration and asylum”, Brussels, 25.1.2006, COM(2006) 26 final, http://ec.europa.eu/external_relations/migration/docs/comm06_0026_f_en_acte.pdf

249 Mansoor A., Quillin B. Migration and remittances: Eastern Europe and the former Soviet Union. - World Bank, 2006, p.6

250 251 252 http://siteresources.worldbank.org/EXTDECPROSPECTS/Resources/476882-

1157133580628/BriefingNote3.pdf


, -.253 , ,

, 10% 1,9% ,

1 .254 -, -. -

: “ [ ] ,

, -”.255 , -

, -.256 -

, -, -

.257 , , .,258 , ,

. , -,

, . -.

--

, -.

, : ?

– , – -

253 Piracha ., Vickerman R. Immigration, Labour Mobility and EU Enlargement, Department of



255 Waves of fear. // The Economist, January 11th 2007, http://www.economist.com/books/displaystory.cfm?story_id=8516034


257 Europe’s huddled masses. // «The Economist», January 20th 2007, p.46, http://www.economist.com/world/europe/displaystory.cfm?story_id=8559830

258 . . - , 2005, .93-106


. , , ,

, -. ,

-. -

.259 ,

, ,

260 .261

-

, , 1991 -

. - 1993 : " -

" " --

".262 1998 « », -

, . ,

, -.263

2005 - 2006-2010 , -

. -:264

- -, , -

259 Jaroszewicz M., Szerepka L. Migration challenges in the European Union’s Eastern Neighbo-

urhood, Centre for Eastern Studies, Warsaw, 2007, p.59, http://pdc.ceu.hu/archive/00003169/01/migration_challenges.pdf

260 , . 60 261 262 . : ,

, http://migrocenter.ru/publ/trud_m/09.php 263 IOM’s Mission in Ukraine report Labour Migration Assessment for the WNIS Region, 2006.

p.13, http://www.iom.org.ua/docs/im100_1.pdf 264


-; -

, . 1998 -

-

. -.265

,

-.

2003 -, 2003 . -

.266

-

. -

.267 --

, , , -, , , , , .268

1998

» 1994 « -

». 269 -

, 265 . : ,

, http://migrocenter.ru/publ/trud_m/09.php 266 . : -

, http://review.w-europe.org/1/1.html 267 IOM’s Mission in Ukraine report Labour Migration Assessment for the WNIS Region, 2006.

p.13, http://www.iom.org.ua/docs/im100_1.pdf 268 . : ,

, http://migrocenter.ru/publ/trud_m/09.php 269 IOM’s Mission in Ukraine report Labour Migration Assessment for the WNIS Region, 2006.

p.13, http://www.iom.org.ua/docs/im100_1.pdf


, . , ,

, ,

, . , -, -

, .270 -

.271 -

. 272 , 200 280 -

. ,

, , 30-50.000 100.000 2004 .273 , -

.274 , ,

2004 , : - – 1200 , – 238 , – 78 , –

11 .275 , , , -

.276 -

, . , «

, -, -

, -


urhood, Centre for Eastern Studies, Warsaw, 2007. p.105, http://pdc.ceu.hu/archive/00003169/01/migration_challenges.pdf

271 , p.13 272 , .105 273 , .109 274 , .12 275 IOM’s Mission in Ukraine report Labour Migration Assessment for the WNIS Region, 2006.

p.18, http://www.iom.org.ua/docs/im100_1.pdf 276 Jaroszewicz M., Szerepka L. Migration challenges in the European Union’s Eastern Neighbo-



».277 "

" -, -

-, , , -

. --

, - " ,

".278 , , -

,279 -

. - (

), , " ".280 -

, , -

.281 - ( ) -

-.282 , -

,

.283 277 . , :

», http://review.w-europe.org/9/1.html 278 279 Jaroszewicz M., Szerepka L. Migration challenges in the European Union’s Eastern Neighbo-


280 . : -, http://review.w-europe.org/1/1.html

281 Jaroszewicz M., Szerepka L. Migration challenges in the European Union’s Eastern Neighbo-urhood, Centre for Eastern Studies, Warsaw, 2007. p.116, http://pdc.ceu.hu/archive/00003169/01/migration_challenges.pdf

282 . , : », http://review.w-europe.org/9/1.html

283 Jaroszewicz M., Szerepka L. Migration challenges in the European Union’s Eastern Neighbo-urhood, Centre for Eastern Studies, Warsaw, 2007. p.116, http://pdc.ceu.hu/archive/00003169/01/migration_challenges.pdf


, : - -

, -,

-

. - .

, -, , -

, , -, ;

- - ( , -

, ), -, -

. -,

, ; - , -,

, -

. -. -

-,

, , ;

-

, -. , -

-;

-

, . -, 1990- ,


, -. 2005 , ,

.284 , 1991-2004 2,5

2,2 -.285 ,

. , ,

.286 -, 300 -

, 100-200 , 200 , 140-150 , , 100 .287 , -

, , , -, 2-3 .288

-.289 -

, 2006 - (92.171 43% -

). (12.015 6%).

: (8.112), (5.401), (4.724), (3.990), (3.673), (3.189),

(2.940), (2.831) (2.733).290 ,

, , -.291 -

, 500 ,

284 , .11 285 Jaroszewicz M., Szerepka L. Migration challenges in the European Union’s Eastern Neighbo-


286 287 , . 89 288 , . 86 289 IOM Mission in Ukraine report Labour Migration Assessment for the WNIS Region, 2006, p.5-

7, http://www.iom.org.ua/docs/im100_1.pdf 290 Pribytkova I., Gromovs J. Migration Trends 2004–2006, Söderköping process countries, p.10,

http://www.iom.org.ua/docs/im118_1.pdf 291 Jaroszewicz M., Szerepka L. Migration challenges in the European Union’s Eastern Neighbo-



, -.292

-

, --

, -.293

, ,

-.294 1990- -

, -, , , , , .295

49 , -. 1994 « -

» « ». -

.296 - 2004-2006 -

, .297 -

; 2004 - (

2005-2007 ).298


http://www.iom.org.ua/docs/im118_1.pdf 293 IOM’s Mission in Ukraine report Labour Migration Assessment for the WNIS Region”, 2006,

pp.5-7, http://www.iom.org.ua/docs/im100_1.pdf 294 Jaroszewicz M., Szerepka L. Migration challenges in the European Union’s Eastern Neighbo-


295 296 IOM’s Mission in Ukraine report Labour Migration Assessment for the WNIS Region, 2006,

pp.5-7, http://www.iom.org.ua/docs/im100_1.pdf 297 Jaroszewicz M., Szerepka L. Migration challenges in the European Union’s Eastern Neighbo-


298 , . 97


2005

, , , -

, -. , -

, -, , -

, , -, ., -

. , -

.299 , , -

, --

.300 , -.301

, -,

-.302 -

, , -, .303

, ,

: . , -

. -

.

299 IOM’s Mission in Ukraine report Labour Migration Assessment for the WNIS Region, 2006,

p.10, http://www.iom.org.ua/docs/im100_1.pdf 300 Jaroszewicz M., Szerepka L. Migration challenges in the European Union’s Eastern Neighbo-


301 , .11 302 , .86 303 , .95


-, 1998 , -

– , 2005 , -.

-

.

2004 2007 -,

.304 -

. 2005 ,305 -

2007 -,

1 2008 .306 -

. -, ,

.307 -, , ,

, -,

-.

, -, -

:


http://www.iom.org.ua/docs/im118_1.pdf 305 IOM’s Mission in Ukraine report Labour Migration Assessment for the WNIS Region, 2006,

pp.5-7, http://www.iom.org.ua/docs/im100_1.pdf 306 http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?Type=TA&Reference=P6-TA-2007-

0493&language=EN; http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?Type=TA&Reference=P6-TA-2007-0494&language=EN

307 Pribytkova I., Gromovs J. Migration Trends 2004–2006, Söderköping process countries, p.8, http://www.iom.org.ua/docs/im118_1.pdf


- -. -

; - -

. -, -

, -;

- ,

. , , -

; - -

, ;

- -, -

. ,

, , , ;

-. ,

-. , -

, .

, -, .

– -. , .

1990- . – – -

.308

308 . (ed.) ( ). - ,

2006. .250-258, http://migrocenter.ru/publ/pdf/molodikova.pdf


, 600

. 309, 2004 -

: - 54,7%, - 2,8%, - 18,0%, , , - 3,9% 4,4%, -

2,8%, - 9,8%. 240-270 , - 150 . 88%

, . 1990- . -

, . - « », 1990 , « -

», 1994 .310

2001 , -

. 2001 -

, -

. 2003

2005 - , .311

, 2006 ,

. 2002

. « -», -

, ,

, , .

2002 « -

309 http://www.migratie.md/news/832/ru.html 310 Mosneaga V., Mohammadifard Gh., Corbu-Drumea L. (eds.) Popula ia Republicii Moldova în

contextual migra iilor na ionale/ - Ia i, Pan-Europe, 2006, p.173 311 IOM’s Mission in Ukraine report Labour Migration Assessment for the WNIS Region, 2006,

p.10, http://www.iom.org.ua/docs/im100_1.pdf


».312 2003 -, , -

, -

.313 -

:314

1. « », -

-.

2. , -.

3. , -. -

. --

, 1994 , – -, 2005 -

. 20 -

-.315 -

, 2006

. ,

. -,

. --

. -: , ,

312 Mosneaga V., Mohammadifard Gh., Corbu-Drumea L. (eds.) Popula ia Republicii Moldova în

contextual migra iilor na ionale. - Ia i, Pan-Europe, 2006, p.175 313 IOM’s Mission in Ukraine report Labour Migration Assessment for the WNIS Region, 2006,

p.10, http://www.iom.org.ua/docs/im100_1.pdf 314 , .11 315 Mosneaga V., Mohammadifard Gh., Corbu-Drumea L. (eds.) Popula ia Republicii Moldova în

contextual migra iilor na ionale. - Ia i, Pan-Europe, 2006, p.269


. -

. , -

. , --

. ---

. , -

, --

, 9 , , , , , , -

, . 28 , .

-.

2006 -. :

- ; - -

; -

, , -

;

, , -. , -

, .316 ,

1 2007 , -

.




, , -

. , ,

. - 2005

- (EUBAM).317

2005 – ,

. -

, .318

-

– . , 362/1 “ ”.319

, , -, .

, 2006 -.320

, 2007

, 1 2008 -.321 -

, -

. , -

-

. 317 318 , . 13 319 Pribytkova I., Gromovs J. Migration Trends 2004–2006, Söderköping process countries, p.32,

http://www.iom.org.ua/docs/im118_1.pdf 320 http://www.parlament.md/news/agenda/18.05-25.05.2006/ 321http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?Type=TA&Reference=P6-TA-2007-

0495&language=EN; http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?Type=TA&Reference=P6-TA-2007-0496&language=EN


-, , -

: - -

, -,

, -, -

, -;

- , , -

, -; -

, , , -

; - , , , -

, -,

; - ,

, -

, ;

- , ,

, ,

, -. -

, .

, -;

- .

-


, -, -

; -

, , . , -

-, -

-, ,

, , -. -

, -

. ,

; - -

-,

. -,

, ; -

. -

, . --

, -, , -

, ;

, , -

, – , .

, ,


, , -.322 , -

, ,

. ----

. , , . , -

, . : “

, , -

».323 , , « -

» -, . -

-

. , -

.324 , -

, -, , , , -

, , . ,

322 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament “Integra-


323 Piracha ., Vickerman R. Immigration, Labour Mobility and EU Enlargement, Department of Economics, University of Kent, p.16, http://www.kent.ac.uk/economics/research/1europe/RIIAChapter-final.pdf

324 Ibryamova N.V. Security, Borders, and the Eastern Enlargement of the European Union. // Jean Monnet / Robert Schuman Paper Series, Vol.4, No.15, 2006, May, p.14, http://www6.miami.edu/eucenter/ibryamovasecurityfinal.pdf


-.325

: “ -... , , -

... [ ] -, -

, , -

, -, -

”.326 -, -

-.

, , -

. -

, , , , , -

. , , , - – 1973 « »

60 117% . , 18 55 84% .327 , -

, , 1 2004 , « -, ».328

, -, , -

. , -, -

325 Communication from the Commission on Policy priorities in the fight against illegal immigra-

tion of third-country nationals, Brussels, 19.7.2006, COM(2006) 402 final, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2006/com2006_0402en01.pdf

326 Communication from the Commission to the European Parliament and the Council “Thematic programme for the cooperation with third countries in the areas of migration and asylum”, Brussels, 25.1.2006, COM(2006) 26 final, http://ec.europa.eu/external_relations/migration/docs/comm06_0026_f_en_acte.pdf

327 ., . . // , 17 (418), 10-16 2004, .47

328 , .49


. , , -

-, -

. , : -

329 , -.330 -

, , -

. -, ,

. , .

, . , , , -

.331 , ,

, , . , -

-

, .332

-, ?

, -, -

, -, ,

-. , -

, , .

329 330 Labor Mobility After the European Union’s Eastern Enlargement: Who Wins, Who Loses? // A

Report to the German Marshall Fund of the United States by Herbert Brücker1, IAB Nurem-berg and IZA Bonn, p. 23, http://www.gmfus.org/event/detail.cfm?id=358&parent_type=E

331 332


- ( , ), -

.333

, .

, :334

- -, ;

- -, . -

, , -, , -

; -

; ,

, --

.335 , , , -

, , , , -

, , .336

; , 333 Piracha ., Vickerman R. Immigration, Labour Mobility and EU Enlargement, Department of



335 Communication from the Commission on Policy priorities in the fight against illegal immigra-tion of third-country nationals, Brussels, 19.7.2006, COM(2006) 402 final, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2006/com2006_0402en01.pdf

336 Piracha ., Vickerman R. Immigration, Labour Mobility and EU Enlargement, Department of Economics, University of Kent, p.15, http://www.kent.ac.uk/economics/research/1europe/RIIAChapter-final.pdf


; -, .337

- ( ),

. ,

-.338

-

-. ,

, .339

, -

, --

. , , -.

-.340

, -. , -

,

337 338 Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European

Economic and Social Committee and the Committee of the Regions “Applying the Global App-roach to Migration to the Eastern and South-Eastern Regions Neighbouring the European Uni-on”, Brussels, 16.5.2007, p.4, COM(2007) 247 final, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/es/com/2007/com2007_0247es01.pdf

339 340 Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European

Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions “Applying the Global Approach to Migration to the Eastern and South-Eastern Re-gions Neighbouring the European Union”, Brussels, 16.5.2007, COM(2007) 247 final, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2006/com2006_0735en01.pdf


-.341

-.

-,

. (EUBAM)

.

.342 --

. ,

– -, -

, .343 , -

, ( ) . , -

– , .

Communication from the Commission „European Neighbourhood Policy. Stra-tegy Paper”, COM(2004) 373 final, Brussels, 12.5.2004, SEC(2004) 564, 565, 566, 567, 568, 569, 57, http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/strategy/strategy_paper_en.pdf”

Communication from the Commission on Policy priorities in the fight against illegal immigration of third-country nationals, Brussels, 19.7.2006, COM(2006) 402 final, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2006/com2006_0402en01.pdf

341 Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European

Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions “Applying the Global Approach to Migration to the Eastern and South-Eastern Re-gions Neighbouring the European Union”, Brussels, 16.5.2007, COM(2007) 247 final, http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2006/com2006_0735en01.pdf

342 343 Europe’s huddled masses. // „The Economist”, January 20th 2007, p.46,

http://www.economist.com/world/europe/displaystory.cfm?story_id=8559830

http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/strategy/strategy_paper_en.pdf


Communication from the Commission to the Council and the European Parlia-ment on strengthening the European Neighbourhood Policy,{SEC(2006) 1504}, {SEC(2006) 1505}, {SEC(2006) 1506}, {SEC(2006) 1507}, {SEC(2006) 1508}, {SEC(2006) 1509}, {SEC(2006) 1510}, {SEC(2006) 1511}, {SEC(2006) 1512}, COM(2006)726 final, Brussels, 4 December 2006, http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/com06_726_en.pdf

Communication from the Commission to the European Parliament and the Cou-ncil “Thematic programme for the cooperation with third countries in the areas of migration and asylum”, Brussels, 25.1.2006, COM(2006) 26 final, http://ec.europa.eu/external_relations/migration/docs/comm06_0026_f_en_acte.pdf

Dani R. Globalisation and labour, or: if globalisation is a bowl of cherries, why are there so many glum faces around the table? // Baldwin R. (ed.) Market Integration, Regionalism and the Global Economy. - Cambridge, UK: Cam-bridge Univeristy Press, 1999

Mittelman J.H. The Globalization Syndrome: Transformation and Resistance. - Princeton University, New Jersey, 2000

Jaroszewicz M., Szerepka L. Migration challenges in the European Union’s Eastern Neighbourhood. Warsaw, Centre for Eastern Studies, 2007 http://pdc.ceu.hu/archive/00003169/01/migration_challenges.pdf

Labor Mobility After the European Union’s Eastern Enlargement: Who Wins, Who Loses? // A Report to the German Marshall Fund of the United States by Herbert Brücker1, IAB Nuremberg and IZA Bonn, http://www.gmfus.org/event/detail.cfm?id=358&parent_type=E

Moreno-Fontes Chammartin G., Cantú-Bazaldúa F. Migration prospects after the 2004 enlargement of the European Union. // International Migration Papers 73, Social Protection Sector, International Migration Programme, - International Labour Office Geneva,

http://www.ilo.org/public/english/protection/migrant/download/imp/imp73.pdf Mosneaga V., Mohammadifard Gh., Corbu-Drumea L. (eds.) Popula ia Republi-

cii Moldova în contextual migra iilor na ionale. - Ia i, Pan-Europe, 2006 Pribytkova I., Gromovs J. Migration Trends 2004–2006, Söderköping process

countries, http://www.iom.org.ua/docs/im118_1.pdf Rezolu ia Parlamentului European din 15 noiembrie 2007 privind consolidarea

Politicii europene de vecin tate (2007/2088(INI), http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?Type=TA&Reference=P6-TA-2007-0538&language=EN

Paas T. (ed.) Labour flexibility and migration in the EU Eastward enlargement context: the case of the Baltic States. // Ezoneplus Working, No.11, 2002, September, http://www.ezoneplus.org/archiv/ezoneplus_wp_eleven.pdf

http://ec.europa.eu/world/enp/pdf/com06_726_en.pdf








Zagorski A. EU Policies Towards Russia, Ukraine, Moldova and Belarus. // Occasional Paper Series, No.35, Faculty Member, Geneva Centre for Security Policy, http://www.gcsp.ch/E/publications/Issues_Institutions/Int_Organisations/Occ_Papers/35-Zagorski.pdf

. « » « » -: -

. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ). Nr.1 (XL), 2008. – Chi in u, CEP, USM, 2008.

-. // EU Newsletter, No.10, -

, http://www.delblr.cec.eu.int . . - , 2005

. – , , 2003

. (ed.) ( -). – , 2006

. : . http://review.w-

europe.org/1/1.html . . – , «Perspectiva»,

1999. . : ,

, http://migrocenter.ru/publ/trud_m/09.php

http://europa.eu.int/eur-lex/en/com/cnc/2004/com2004_0412en01.pdf http://www.iemed.org/cd1/documents/Documents%20a%20linkar/Commission/

Comissi%C3%B3%20europea%20informe%20Migration%20and%20development%20COM(2002)703.pdf

http://www.ilo.org/public/english/protection/migrant/download/imp/imp73.pdf http://www.parlament.md

a

6 2008



http://www.delblr.cec.eu.int/




http://www.iemed.org/cd1/documents/Documents%20a%20linkar/Commission/Comissi%C3%B3%20europea%20informe%20Migration%20and%20development%20COM(2002)703.pdf



http://www.ilo.org/public/english/protection/migrant/download/imp/imp73.pdf

http://www.parlament.md/


ASPECTE STATICE I DINAMICE ALE INTERESULUI NA IONAL. CAZUL REPUBLICII MOLDOVA344

Victor SACA Republica Moldova, Chi in u, Facultatea Rela ii Interna ionale, tiin e Politice i Administrative, Catedra tiin e Politice i Educa ie Civica

Doctor habilitat în tiin e politice, profesor

This article is dedicated to one of the most fundamental issues of the mo-dern state and society – the national interest. It examines the static and dynamic aspects of this interest in the context of transition, i.e. its structural aspects, on the one hand and the functional, evolutionary aspects, on the other. The article focuses in detail on the static and dynamic characteristics of the universal para-meters of the national interest – sovereignty, independence, state’s national security, its territorial integrity, welfare of its citizens. An important measure of these parameters is their country specifics – in our case, static and dynamic specifics of the national interest in the Republic of Moldova.

The author discusses a number of specifics of the national interest of Mol-dova, which speak to the correlation between its static and dynamic characteri-stics in the course of the past 10-15 years. Firstly, it is the instability of struc-ture of the national interest manifested in the incompatibility of its goal, techno-logical and normative factors. Secondly, the structure of the national interest exhibits essential contradictions between its subjective and objective elements, which reflect the lack of uniformity of this interest. Thirdly, there are discrepan-cies between the basic factors of the national interest, such as territorial, eco-nomic, social, demographic, and so on. Fourthly, the actors of the national inte-rest – state and civil society – do not always work in partnership, which influen-ces its dynamics. Fifthly, the lack of stability of the national interest in Moldova is characterized by the contradictions between the internal and foreign policy of the state.

Fenomenul sociopolitic în general i componentele sale în particular, istori-

ce te, se disting prin st ri existen iale i reflexive atât statice ce in de structur , modul de organizare, gradul stabilit ii, cât i dinamice legate de factorul evolu-iei, func ion rii i transform rii lor calitative. Atare st ri au în cazul interesului

na ional tr turi specifice, determinate de locul i rolul lui în sistemul social global, de influen ele ambientale, interne i externe, asupra câmpurilor de mani-festare a acestui interes. Desigur, dimensiunile statice i dinamice ale interesului na ional au o pondere diferit în statele i societ ile relativ stabile, cu democra- 344 Recenzent - doctor în tiin e politice, confereren iar Tatiana TURCO


ie avansat , i în acelea în tranzi ie spre democra ie, de obicei, instabile, adesea cuprinse de crize i conflicte, de mi ri înainte i alunec ri înapoi. Anume so-ciet ile în schimbare, cu particularit ile i, chiar, unicitatea lor de form i co-

inut, sunt ast zi obiect de preocupare deosebit la capitolul interesului na io-nal.

Transform rile sistemice actuale din statele postcomuniste vizeaz direct procesele anevoioase de devenire i afirmare a interesului na ional. Acesta din urm , de i se afl , deocamdat , într-o stare imatur , de acumulare contradictorie a elementelor sale constituente, a devenit deja frecvent abordat în cadrul câmpu-rilor investigative ale tiin elor sociale. Or, în cazul Republicii Moldova, pân acum, interesului în cauz , cu excep ia unor articole tiin ifice345, nu i-au fost consacrate lucr ri fundamentale în care s fie analizate în mod detaliat aspectele sale generale, ca totalitate, i cele structurale, func ionale i evolutive, ca parti-cularitate.

Pornind de la diferitele sensuri ale interesului na ional, utilizate în literatura de specialitate – ca necesitate con tientizat a na iunii în auto-p strare, în dez-voltarea i asigurarea securit ii sale346; ca cele mai vitale nevoi ale statului ce in de asigurarea suveranit ii, independen ei i integrit ii teritoriale, prosper rii

economice i realiz rii drepturilor i libert ilor omului347; ca instrument al poli-ticii externe axat pe securitatea na ional 348 .a. – remarc m c problema evalu -rii staticii i dinamicii acestui interes are în societatea tranzitorie aspecte atât universale, cât i specifice. La cele dintâi raport m nevoi, aspira ii, obiective, cu

345 A se vedea: Cebotari S. Interesul na ional al Republicii Moldova între Uniunea european i

Comunitatea Statelor Independente. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ). Nr.2 (XXIX), 2005. - Chi in u: USM, 2005, pp.139-150; Ciobu E. Interesul na ional – sprijin impar-ial în realizarea politicii externe a statului. // Analele tiin ifice ale Universit ii de Stat din

Moldova. Edi ie Seria „ tiin e socioumanistice”. Vol.II. – Chi in u, 2006, pp.181-188; Pîntea Iu. Identitatea pericolelor existente i probabile pentru interesele na ionale de baz ale Moldo-vei. // Securitatea i ap rarea na ional a Republicii Moldova. - Chi in u, Institutul de Politici Publice, 2002, pp.33-65; Saca V. Interesul na ional în condi iile transforma iei democratice: se-mnifica ii i paradoxuri. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ). Partea XIX. – Chi-in u, 2002, pp.88-94; Saca V. Interesul na ional al Republicii Moldova în contextul diversit ii

europene. // Unificarea European : Filosofia diversit ii (Materialele Conferin ei Interna iona-le). - Chi in u, 2004, pp.283-291; Saca V., Cebotari S. Identific ri conceptuale în cadrul sinta-gmei „proces integra ionist – interes na ional – politic extern ”. // Revist de Filozofie i Drept. Nr.3(142), 2006. – Chi in u, 2007, pp.57-66; Saca V., Saca S. Interesul na ional i fac-torul etnic în condi iile Republicii Moldova: semnifica ii i determin ri. // Studia Universitatis. Seria tiin e sociale. - Chi in u: CEP USM, Nr.3, 2007, pp.222-227; urcanu D. Interesele na-ional-statale i proiectarea lor în mass media. Cazul Republicii Moldova. // MOLDOSCOPIE

(Probleme de analiz politic ). Nr.3 (XXVII), 2004. - Chi in u: USM, 2004, pp.136-147. 346 O . . – : « » -

, 1993, .51. 347 Pîntea Iu. Interesele na ionale ale Republicii Moldova. Riscuri i pericole. http://www.ipp.md/ 348 Oxford. Dic ionar de politic . – Bucure ti: Univers enciclopedic, 2001, p.228.


caracter fundamental, permanent (aceia i independen , integritate teritorial , securitate, bun stare economic ), ele fiind unanim recunoscute pentru îns i existen a i dezvoltarea oric ror state, societ i, indivizi.

Atare aspecte au mai întâi înc rc tur static , fiindc apar ca tendin a per-manentiz rii valorice, legat de momente de repaus relativ, cuprind variabile pi-lon, de men inere a vie ii politice. Or, independen a, integritatea, securitatea i bun starea nu trebuie percepute doar ca valori «fixe», care nu se schimb . Ele au i capacit i de dinamic , întruchipate în mi ri, tranzi ii de la unele st ri i situa ii cantitative i calitative la altele, cu tendin e complexe de dezvoltare i transformare. Totodat , dac statica câmpului universal a interesului na ional presupune existen a mai mult sau mai pu in a unei ordini politice stabile, a c rei men inere e posibil gra ie reproducerii anumitu-i num r de elemente, însu iri a sistemului social global de interese, atunci latura dinamic a interesului na ional reflect nu doar reproducerea acestor însu iri, ci i procesul de schimbare a lor, iar în cazuri de criz i dezintegrare sistemic , chiar de lichidare a acestora.

Cât prive te specificitatea interesului na ional din statele postcomuniste, in-clusiv dimensiunea sa structural-static i cea func ional-dinamic , ele, de regu-

, necesit a lua în considera ie particularit ile fiec rui stat în parte, situa ia i condi iile sale concrete. Aceste dimensiuni semnificative întruchipeaz manifes-

ri specifice, chiar unice, ale aspectului universal de interes intr-o ar sau alta, înso ite în unele ri de eforturi sus inute în vederea reform rii i „occidentaliz -rii” societ ii i, respectiv, integr rii în UE, de vreme ce în altele – de o împot-molire într-o tranzi ie paralizant , cu perspective modeste, incerte de a ie i din criza social i din s cie.

Privit sub unghiul transform rilor democratice actuale, tipului concret al tranzi iei spre democra ie (impus, de pact, reformator, revolu ionar, mixt), stati-ca i dinamica interesului na ional în ambele grupe de ri se caracterizeaz pri-ntr-o serie de particularit i. Acestea sunt determinate de factorii în parte i în ansamblu ai obiectivit ii i subiectivit ii politice din societate, de caracterul corela iei dintre ace ti factori.

În primul rând, dac inem cont de sensurile sus-men ionate ale interesului na ional, atunci în grupul întâi de state (Cehia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Slo-vacia, rile Baltice) urm rim o stabilitate evident a esutului structural al acestui interes. Adic elementele obiective i subiective ale structurii interesului abordat sunt bine conturate, se disting prin coeren a valoric , de con inut. Ne re-ferim, în special, la pozi ia acestor state în spa iul european i pe arena interna i-onal în ansamblu (prezent prin nevoi, necesit i i avantaje reale), la con tien-tizarea adecvat de c tre ele a pozi iei date, la elaborarea i implementarea de obiective i sarcini reformatoare bine fundamentate, corelate cu metode i mij-loace optime de realizare, la un grad relativ înalt de eficien al output-ului deci-zional, ca condi ie sine qua non de func ionare a interesului na ional. De aici i


dinamica acestuia are în statele nominalizate o curb pozitiv , manifestându-se în preponderen prin schimb ri adecvate necesit ilor timpului.

Invers, în statele în care tranzi ia spre democra ie se t neaz , inclusiv în Republica Moldova, structura interesului na ional este instabil , nu are destul substan , înc rc tur valoric nici la unul din câmpurile sale constitutive: pozi-ional (sl biciune de statut al actorilor atât în interior, cât i în exterior), percep-

tiv (nivel relativ sc zut de con tientizare a interesului), teleologic (scopuri i ob-iective social-politice în mare m sur declarative), tehnologic (metode, mijloace neadecvate de activitate, care nu rareori devalorizeaz scopurile), normativ (abateri serioase de la normele, principiile, regulile politice). În aceste state este problematic îns i mecanismul de organizare, func ionare i auto-realizare al poten ialului structural i evolutiv de interes, el fiind dominat de mi ri turbu-lente.

În al doilea rând, în func ie de caracterul corela iei dintre tipurile deja men-ionate ale tranzi iei spre democra ie (ele de obicei nu se manifest într-o form

pur , ci combinat , prin juxtapunere) i, respectiv, de caracterul transform rilor sociale, structura interesului na ional din spa iul postcomunist este penetrat de st ri fie concordante, fie discordante între elementele sale obiective i subiecti-ve, fapt cei ofer acestuia integritate sau, dimpotriv , îl priveaz de astfel de ca-litate. De aici i urm rim în unele cazuri raporturi structurale benefice, de comp-lementaritate între pozi ia real a actorului în sistemul rela ional-politic intern i extern i inten iile sale de a o p stra sau a o schimba, între mentalitate i compo-rtament, iar în alte cazuri – raporturi malefice în care dorin ele actorului întrec capacit ile sale de a se manifesta, conducând printr-o dinamic negativ la cri-

structural i conflict structural de interes na ional, la devalorizarea acestuia. În al treilea rând, edificarea unei structuri func ionale cu elemente statico-

dinamice bine conturate a interesului na ional depinde în mare parte de starea bazelor sale, întruchipate într-o serie de factori: geografic, istoric, economic, so-cial, demografic, politic, interna ional, informa ional .a. Fiecare din ace ti fac-tori are specificul s u de con inut, contribuind în diferit m sur la formarea i evolu ia interesului na ional. Or, a judeca la justa valoare despre statica i dina-mica acestuia e posibil nu printr-o abordare simplist a factorilor sus-men io-na i, mai mult ca atât, prin izolare reciproc , ci prin corelarea lor valoric , prin identificarea caracterului interdependen ei lor. Men ionez acest lucru fiindc în condi iile unei tranzi ii paralizante de tipul celei moldovene ti, problemele ce apar în realizarea interesului na ional sunt o consecin nu atât a sl biciunii unor sau altor factori în parte, cât a disfunc iei de interconexiune a lor. Astfel, în cei 16 ani de independen ai Republicii Moldova între factorii ce determin intere-sul na ional a existat i exist complementaritate, numai c mai mult de ordin negativ. De exemplu, acelea i resurse naturale limitate ale rii au generat multi-ple probleme în promovarea reformelor social-economice ce in de liberalizarea


economiei, protec ia social , modernizarea sistemului s ii, înv mântului etc., iar acestea la rândul lor au condus la turbulen demografic (reproductiv , migra ionist , de gen, etc.), informa ional (problema libert ii presei, securit ii informa iei, protec iei valorilor culturale na ionale).

Totu i, caracterul acestor raporturi este determinat preponderent de factorul politic, în particular, de deficitul de integritate teritorial a statului (ca urmare a tendin elor separatiste din stânga Nistrului, încununate cu apari ia i existen a de facto a forma iunii anticonstitu ionale rmn), de nivelul sc zut al democra iei, de îmbin rile paradoxale a scopurilor democratice cu mijloacele autoritare. Capaci-

ile reduse ale factorului de putere în reformarea democratic a rii au frânat pân la urm promovarea interesului na ional pe arena interna ional .

În al patrulea rând, condi ia-cheie a optimiz rii structurii interesului na io-nal, în rile de tipul Republicii Moldova, poate fi considerat maturizarea pur-

torilor acestui interes – na iunii politice, statului – na iune, societ ii civile. Ei înc nu sau identificat ca un tot întreg, deja cristalizat, ca fenomene care ar core-spunde noilor condi ii de dezvoltare social în pretinsele democra ii postsovie-tice. De exemplu, în Rusia sau Ucraina termenul de na iune politic , de „rossie-ane”, de „ukrain î”, cu care sar identifica to i cet enii acestor ri, se folose te, de regul , la nivel oficial, în retorica guvernamental . Iar în Republica Moldova situa ia este i mai paradoxal . Majoritatea absolut a popula iei alolingve nu con tientizeaz interesul na ional al rii în care tr iesc, nu simt necesitatea de a se identifica cu denumirea acesteia, cu no iunea de „moldoveni”. Nu con tienti-zeaz acest interes i o mare parte din reprezentan ii na iunii titulare.

Cât prive te statul i societatea civil din aceste i alte ri post-sovietice, între ele, deocamdat , nu exist un parteneriat real care iar permanentiza în cali-tate de purt tori-parteneri ai interesului na ional în interiorul i exteriorul rii. Sunt tendin e de dictat statal fa de societatea civil , de a ignora ini iativele ci-vile, ca de altfel i tendin e din partea societ ii civile de a subaprecia ini iative-le statale. În acest context dac statica interesului na ional al Moldovei este con-di ionat în unele perioade de timp de anumite aspira ii ale principalelor for e politice i civile de a ajunge, totu i, la o stare real de stabilitate, atunci deficitul acesteia, deficitul de armonie între for ele date, întotdeauna izvor te din ritmu-rile accelerate ori din complicarea formelor de desf urare a dinamicii interesu-lui în cauz , din c utarea i propunerea unor scheme neadecvate de rela ii între for ele ce pretind a exprima i promova interesul na ional.

Pornind de la cele men ionate, e salutabil rela ia dintre guvernan i i majo-ritatea opozi iei din Republica Moldova dup alegerile parlamentare din 2005. Ei au manifestat voin i au ajuns la un consens politic vis-a-vis de problema integr rii europene i de cea a solu ion rii diferendului din localit ile din partea stâng a Nistrului. Desigur, pentru ca acest consens s influen eze benefic asup-ra realiz rii i promov rii interesului na ional al rii sunt necesare în continuare


eforturi sus inute din partea purt torilor s i, eforturi care ar consolida încrederea reciproc , ar conduce la dep irea situa iilor de criz structural i evolutiv a interesului în cauz . În aceast ordine de argumentare este binevenit ini iativa Parlamentului Republicii Moldova de a oferi sus inere societ ii civile în vede-rea maturiz rii acesteia, transform rii ei într-un partener valoros al statului, ca-pabil s exprime i s promoveze interesele vitale ale rii.

În al cincilea rând, un interes na ional stabil, cu o structur coerent , func i-onal presupune o corelare optim a obiectivelor politicii interne i politicii ex-terne a statului. Doar privite ca un tot, în complementaritate i deplin realizare, aceste dou politici pot contribui la promovarea imaginii pozitive a rii, na in-nii politice pe arena interna ional . Or, în cazul tranzi iei postcomuniste între politica intern i cea extern a statului deseori apar dezacorduri. Dac în rile cu democra ie consolidat sistemul interesului na ional cuprinde raporturi rela-tiv echilibrate între cele dou politici, în care interesul statal în colaborare cu in-teresul civil devine instrument activ al politicii externe pentru a reflecta voin a întregii na iuni în rela iile interna ionale, atunci în rile de tipul Moldovei inte-resul na ional al statului are o arie limitat de manifestare, vizând de obicei as-pectul intern al politicii, în mare m sur izolat de cel extern sau insuficient co-ncordat cu el. În condi iile Republicii Moldova acest interes, cu excep ia ultimi-lor 4-5 ani, nu a avut capacit i reale de a se impune drept factor activ al politi-cii statale în sistemul rela iilor interna ionale, cauza principal fiind caracterul reactiv al politicii externe (inclusiv fa de problemele integr rii europene) i schimbarea brusc a priorit ilor în cadrul vectorilor externi. Totodat , interesul na ional al Moldovei a fost în permanen tirbit de interesul geopolitic al Rusiei prin amplasarea contingentului militar rusesc în raioanele din partea stâng a Nistrului, prin t narea evacu rii lui, prin stimularea i sus inerea regimului anticonstitu ional de aici. Anume, interesele Rusiei i prob lema secesionismu-lui transnistrean r mân a fi izvorul insecurit ii în regiune, i respectiv, principa-lul obstacol al euro-integr rii pentru Republica Moldova.

În al aselea rând, o nou etap în activizarea rela iei „politic intern - poli-tic extern „ i respectiv, în maturizarea interesului na ional, a început odat cu semnarea în 2005 a Planului de Ac iuni Republica Moldova – Uniunea Europe-an . Acest document, prin complexitatea i angajamentele sale, a determinat crearea unui mecanism na ional care s asigure îndeplinirea eficient a prevede-rilor sale, a c rui organizare i func ionare a devenit posibil prin elaborarea Programului Na ional de implementare a Planului de Ac iuni. Acest Plan, vi-zând nemijlocit procesul de stabilizare a interesului na ional, a cuprins m suri menite s impulsioneze progrese i s sus in priorit i în diverse domenii ale economiei na ionale, în via a politic , social , cultural a Republicii Moldova. La aceste priorit i raport m în special solu ionarea viabil a conflictului din raioanele din stânga Nistrului; consolidarea continu a stabilit ii i eficien ei


institu iilor ce garanteaz democra ia i suprema ia legii; asigurarea respect rii libert ii presei i de exprimare; implementarea obiectivelor ce vizeaz reduce-rea s ciei; ameliorarea climatului investi ional; ac ionarea în vederea oferirii de c tre UE a Preferin elor Comerciale Autonome; intensificarea luptei împotri-va crimei organizate, inclusiv traficului de fiin e umane; asigurarea eficien ei managementului fluxurilor migra ionale etc.

Semnarea i implementarea continu a Planului de Ac iuni, iar acum din 2008, prelungirea acestui plan, nu este o simpl includere a Moldovei pe agenda UE. Noi avem un acord de parteneriat, mai mult, suntem într-un cadru mai larg de colaborare, în cadru unei politici a Uniunii Europene fa de Moldova bazat pe criteriile acestui organism. În acest context este principal de men ionat faptul

ast zi nu corespund realit ii opiniile acelor cercet tori, care consider c în condi iile form rii Europei Unite conceptul de interes na ional devine deja ne-popular, se prezint ca un obstacol în calea integr rii. Dup mine, proiectele i programele integr rii est-europene, Planurile de Ac iuni, au în prim plan anume acele probleme ce in de interesul na ional al statelor. Un asemenea interes devi-ne atribut firesc pentru orice stat suveran, independent, în special pentru acela care tinde s i afirme independen a, s i identifice locul i rolul în comunita-tea european . Aceasta din urm poate fi viabil doar pe calea stabilirii unit ii prin diversitate, inclusiv de interes na ional. Actualmente, este oportun perce-perea gradului de manifestare a interesului na ional ( i nu negarea lui), de inte-riorizare i exteriorizare a sensului s u, de stabilizare a structurii sale i de clari-ficare a tendin elor sale evolutive din perspectiva integr rii europene.

adar, sesizarea aspectelor statice i dinamice ale interesului na ional a Republicii Moldova este ast zi mai mult decât necesar , întrucât el, direct ori indirect, vizeaz destinul întregii societ i, tuturor comunit ilor, indivizilor in-diferent de apartenen social , politic , etnic etc. Doar un interes suprem al -rii bine fundamentat, stabil, cu o dinamic pozitiv , i ce e foarte important, co-

tientizat nu numai la nivel de elit ci i de mas , sus inut de aceasta, poate s devin mobilul unor transform ri benefice pentru ar , societate, individul în pa-rte, unei politici interne i externe active, consecvente i eficiente.

Bibliografie

. – -. // Studii inter-

na ionale. Viziuni din Moldova. Nr.1(2), 2007. – Chi in u, USM, 2007. Cebotari S. Interesul na ional al Republicii Moldova între Uniunea european i

Comunitatea Statelor Independente. // MOLDOSCOPIE (Probleme de ana-liz politic ). Nr.2 (XXIX), 2005. - Chi in u: USM, 2005.


Ciobu E. Interesul na ional – sprijin impar ial în realizarea politicii externe a statului. // Analele tiin ifice ale Universit ii de Stat din Moldova. Seria

tiin e socioumanistice”. Vol.II. – Chi in u, 2006. . « » -

. // , 1, 1997. . « -

» // , 1, 2000. . . – :

» , 1993. Oxford. Dic ionar de politic . – Bucure ti: Univers enciclopedic, 2001. Pîntea Iu. Identitatea pericolelor existente i probabile pentru interesele na iona-

le de baz ale Moldovei. // Securitatea i ap rarea na ional a Republicii Moldova. - Chi in u, Institutul de Politici Publice, 2002.

Pîntea Iu. Interesele na ionale ale Republicii Moldova. Riscuri i pericole. http: //www.ipp.md/

Saca V. Interesul na ional în condi iile transforma iei democratice: semnifica ii i paradoxuri. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ). Partea

XIX. - Chi in u, 2002. Saca V. Interesul na ional al Republicii Moldova în contextul diversit ii euro-

pene. // Unificarea European : Filosofia diversit ii (Materialele Conferin ei Interna ionale). - Chi in u, 2004.

Saca V., Cebotari S. Identific ri conceptuale în cadrul sintagmei „proces integ-ra ionist – interes na ional – politic extern ”. // Revist de Filozofie i Drept. Nr.3(142) 2006. – Chi in u, 2007.

Saca V., Saca S. Interesul na ional i factorul etnic în condi iile Republicii Mol-dova: semnifica ii i determin ri. // Studia Universitatis. Seria tiin e socia-le. - Chi in u: CEP USM, Nr.3, 2007.

. . // Experimentum–2007: -

. – , 2007. urcanu D. Interesele na ional-statale i proiectarea lor în mass media. Cazul

Republicii Moldova. // MOLDOSCOPIE (Probleme de analiz politic ). Nr.3 (XXVII), 2004. - Chi in u: USM, 2004.

. . // , 1, 2000.

Prezentat la redac ie la 12 februarie 2008


COMPARTIMENTUL BIBLIOGLOBUS & INFO

INFORMA IA

privind sus inerea tezelor de doctor în tiin e politice în Consiliile tiin ifice specializate din Republica Moldova în anul 2008 349

nr. Autorul Denumirea tezei Conduc tor

/ consultant tiin ific

Teze de doctor 1.

ANTONOV Viorica

Implica iile politice ale te-rorismului interna ional

Zavtur Alexandru, doctor ha-bilitat în tiiin e filosofice, profesor, membru-corespon-dent al Academiei de tiin e a Moldovei, „Om Emerit” (consultant tiin ific); Juc Victor, doctor în tiin e filosofice, conferen iar (conduc tor tiin ific)

2.

PLE CA Valeriu

Impactul reformei armatei asupra asigur rii securit ii na ionale. Cazul Republicii Moldova

Ro ca Alla, doctor habilitat în tiin e politice, conferen-iar (conduc tor tiin ific)

Informa ia a fost prezentat

la redac ie la 1 mai 2008 de c tre profesor V.MO NEAGA

349 În cadrul Consiliului tiin ific Specializat al Universit ii de Stat din Moldova a fost sus inut

1 tez (V.Ple ca). În cadrul Consiliului tiin ific Specializat al Academiei de tiin e a Moldovei a fost sus inut 1 tez (V.Antonov).


MOLDOSCOPIE (PROBLEME DE ANALIZ POLITIC )

Nr.2 (XLI), 2008

REVIST TIIN IFIC TRIMESTRIAL

_______________

Bun de tipar 15.04.2008. Formatul 70x100 1/16. Coli de tipar 16,6. Coli editoriale 13,6.

Comanda 59. Tirajul 50 ex.

Centrul Editorial-Poligrafic al USM str. Al.Mateevici, 60, Chi in u, MD 2009