Istoria Și Spiritualitatea Bizanțului- Curs an I Sem II

8/16/2019 Istoria Și Spiritualitatea Bizanțului- Curs an I Sem II

1/68

BIIONH$S ffiUI-curs-

An I,.S€m I


2/68

Bibliografie

-John H. Rossrlr-Historical Dictionary of Byzance- A.A. Vasilie,v, storia mperiului bizantin

- Pr.Prof, Dr. Il. Babus, Bizantul storie si spiritualitate

- Lect. Dr. Marius Telea, B'izantinotrogie

-Ramureanu- storia Bisericeasca niversala

-Charbs Diehl, Teodora, mparateasia 'iamtului-Infonmatiib oferite la cursuri

- Imaginile au fost luate de pe *ihipediasi byza*ium1200


3/68

I.Introducere.

Perioada 518-867

Este o perioada u transformari majore n lumea Bizanttna si in lumea europeanain general. Sunt momente de mportantavitalapentru storie, cu aceasta

inastieiustinianacare :ncheie n ciclu al imperiufui oman de origine atina si facefrecerea pre urnea grerca,urmand a mperiul romano-bizantin a se grecizeze.Cu toate acestea, nca se mai vorbeste atina, cum ar fi in canil lui Grigore celarnre, eprezentzurt nuntiu apostolic) al papei a Copol. El nu a reusit sa nvetelimba greaca, nsa a dus cu el melosul oriental- ceea e va fi muzicagregoriana.In timpul imparafului Heraclius, avem de-a ace cu un imparat grecizat cu careincepe o lume n()ua si se sfarseste alta. Daca cu Justinian e erminaantichitateatzrziie i apar primele elemente e e'z mediu, cu Heraclius se ncheieun razboi de majibine de 1000 de ani cu persii, disputape care mparatii omanio mostenesc e a greci.In 6n-$0 se pure capat cestei ispute, mparatul persan iind infrant definitivde cel roman, nsa golul este umplut de slam, ceea e poate i categorisit a ceamai mare provocare enku mperiul romano-bizanttn.Infte 62O-6y inrsamperiul are parte de o perioada de pace, perioeda areia iurnrcaza suita de pierderi si reconfi-gurareamperiului care se va consolida nperioda iconoclasta are are si partea ipozitiva, ilsensul in caro rnparatii aufost foarte buni g;enerali.I-amputea considera fi cei mai importanti rnparati coraoclastipe arolMartelsi p. Constantin V Copronimul.In ceea e priveste aspectul ozitiv al perioadei n raprt cu Biserica, ar frintarirea nvataturii cu privire la icoane.Ultima perioada osticonoclasta stedorninata e dspute ntenre, n generalbisericesti are nasc personalitati um ar fi Patr. Fotie care a avut un rol deosebitin configurarea umii actuale, iind cel datorita caruia s-au afirmat Chiril siMetodie.

DemograficSpre sfarsitul dornniei ui Justinian apar slavii, populatie migratoare ar nu atatde agresiva n sirLe, at mpinsa de avari.Apoi isi fac apantiabulgarii, opulatie de origine urcica cu o organizare tatalaputemica, se vor asezape eritoriul mperiului bizantin.Avarii erau o poprulatie mestecata, nsa bine organizatarntlitar care a creat dinslavi un tampon ntre ei si imperiulbizantin care pierde mult din Balcani.Apoi, isi fac aparitiaarabii care n secolul al VII lea vin in numele unui profet sicare nu erzu nexistenti pana a acel mornent, iind prezentiprin gasanizii i


4/68

lahntzii care asigurau ranitele din Siria si Palestina, iind un tampon ntreimperiu si Pen Arabica.BisericescIn timpul lui Justinian si dupa, se mentine problema monofizitismului care aforme diferite curn ar fi rnonoenergismul o singura ucrare a lui Hristos, douafri) si monotelism o singura'rointa) despre are se va'rorbi la insistentele apeiHonorius.Sinodul VI Ecurnenic 681-682) nu se erndna decat cu incheierea roblemeloriconoclaste are, hristologic vorbind, este o {brma de mcnofizitism.Sub Justinian eincearca ialogsl cu monofizitii, a:rand oc in 553 Sinodulnumit ecumenic e a Copol si primul sincdu unionist care dorea rnpacareacelor doua arnuiri, alcerioniana imcnofizita.In timpul acesta, iserica monofizita a chip. ornpiet, orgenizandu-se rridic siierarhic si impartindu-es n siro-iacobiti si copti.Iconocla-smul a'rut onginea sp*ro eosebire e aite erezii, n casa *periala, alui Constantin Coprcnimr.ll, ars a f,osi eolcgol d*'aez;s l erezrei. rnparteaopusa erau Sf. toanDamaschinul e f,alavr*Sf,.Sava, bst cs:scelar a curieacalifului,Nichifor N{arf.'lrisitoru},eadcr StuCifi*I,i eifii.Cu aceasta erioaCra,co*ah'ismul apata in ce n ce rnai.rnu'lta uter+,mai alescet chinovial, orga,nizandu-se ide';enind carte puternic. Toi di:l ecest momentdevine egula cslcaunele episcc,pale e ie acupate e menahi.Sub Fotie, se pun bazele scfusnnei el'ei nari, s'tabilita a 16 ulie 1S54, stf,el anu este o chestiune e mornent, i are oc dupa o perioada ndeiun-eata eneintelegeri. isrorica puseana u a fost de acord cu lrot*rarile mparatuiuiLeon Itr Isaurul, de aimpune con*clasmul, i astfel ei'a pdvat Rc'rna eteritoriile canonice, rnpunand erarhi conoetresii n S telisi, Iiiri,cur:isi NGreciei. Luand aceste entoni. s-au creat neintelegei'iirtre Rorna si Copoi,neintetregeri arevor persista i dupa starsit*l ca*oclasu:irlui, a#a-r'hii le depaFotie refuzand apledeze e lang* .imparat, etrocedaiea caunelor.Avem de-a ace ilea-sea:enea $pr+biesno u'gmatice. rin misicnarii ranei dinbulgaria, P. Fotie obserr.a rcblema azimclcr, eare nsa nr: ora o practicaoficiala, caci acesti ranci creau pcbleere instit;tiei papaie, si ac'ilonauindependent e ,ointa papei. De asemenea, t'.xlcica*d papa a prirrrtintronistica scrisioarea e nti'onizare rimisa de patriarh celcrlalti erarhi cu care

se afla n comunjiune i in care scrie macurisirea de cred{nta) i a acoeptat-o,desi nu continea ilioque.De asemenea, rnLparatiieglijeaza ccidentul- u exceptia ui Justinian- ncat peteritoriul mperiurlui e orrnerza siate oi, putendce, &re devin atractive entn:Roma, scaun asat si el oarecum e zbeliste. Astfel, n aceasta erioada, epregateste storia pentru cel de-al doilea mileniu.

IIl

III

ff

ii

ff


5/68

EEEsEEg

g

gg3

ff.Dinastia Justiniana518-610

Numita oarecum mpropriudinastie, eoarece cestea evor impamanteni ncepandabia cu perioada conoclasta, ncepe u Justin, nchiul ui Justinian el Mare.

Justin I (518-527)

Se pare ca domnia sa este una de culise a lui Justinian. Acest imparat este unul dinexemplele ipice de oameni care eus€se n viata sa urce de a cea cai de ostreaptaala cel mai inalt rrivelpammtesc posibil. Totdata este de neentionat aptul ca el,pana a sfarsitul 'ietii sale a fost analfabet.Este o dinastie derorigine traia, ei fiindtraci romanizati. Justinran provine dinTanresiuml ar Jurstin in Bederian*.In generai, aceste opulatii traco-romannatepreferau sa emigeze la Rorna si nu in Copol, deoasece acesta ra un orascosmopolit unde se vorbeau oate iftbil€ parnantutui cunoscut oixoupfvrl-spre

deosebire e Roma.Justin alege Copolul deoarece e vise ocazia,caci -eon Makeles (+5X474>infiintase u4 corp de armata, al excubitilor, alcatuit din soldati de origine romanadeoarece orea vr isi asigure protectia si sa furdeparteze apid pencolul germanic dela curte care ncepuse a se cc.ntureze eja sr.lb ornnia ui Teodosie cal IVIars1379-3e5).Aceasta unitate recruta barbati zdrwe*i si din zoraele omanizate, Astfel, Justinpleaca mpreuna r;u alti doi si sub Zenon (474491) air.rnge a Copl si intra inarrrataurcand pana a treapta de comes excubitortrm.

ln49l il intalnim mentionatnh-o batalie n timpul careia e pare ca"a ntrat in

conflict cu generalul oan Ghebosul cre il arunca n temnitapentru caapoiizvoarele sa nu ne mai ofere nici o informatie despre el. El va apare din nou laalegerea nui nouimparat, caci singurul copil al lui Anastasie, eon II murise ar el,ru l"*." dreptmostenitori pe nici unul din nepotii sai.3. n aceasta erioada, celemai importante iguri si influente erau Cekrius sau Keller, seful cmcelariei

t Gradi5te, rchaeologfcal ite n Macedonia, ocated approximately 0 km south-east f the

capital Skopje2Bederiana, ear Nairsus Ni5,Serbia)3Hipatius, Procus, Rcmpeius.


6/68

imperialea si Amantiuss deoarece rimul detinea parghiile uridice pentru alegereanoului imparat ar cel de-al doileaera cel care avea n pastrare nsernnele mperialelIn orice caz,la 8 :iulie,Anastasie moare iar in ziuavrmtatoare, elerius care avea nsubordine o ffupa militara a candidatilor6, e pune de acord cu Arnantius pentru aimpune caimparert-marioneta e Teocrit. In acest sens, Annantius a riat bani luiJustin aplateascit"soldatiientnr asa i sustina eTeocrit. 'rrstin esupune iplateste oldatii,nsa, face entnr umele au ropriu.-Cand

scolariiTafla de Teccnt, se rascoala si vin la randul cr cu un candidat careeste batut cu piefie de catre excubiti care si ei aduc pe un anrilrle oan, si el baf.lt decahe scolari.Inter.*ine Justiniarn i rneEiiaza cest ccnflict, te.oti',' entru ca^*err 518 esto propusca imparat, insa. efuza, probabil stiinC ca sena ,:l l prefbra pe J',:s.irn c.a-reiu vauita gestul sau si ilaceascciat a.domlxe n data de I aprilie 5?i, cand siarea sa desanatate ncepe s&so n'-autateasca.Flavius Vitalianus, general olr&Jldin Dcbrogee care dispunea drl o 3rt ??te, efiecare data cand se rrisoocazi* lupt*se rnpot i, e Cclooiuiuica apai'e.tcr l

calcedonu,tui.In 13 s-a rascuiat unpotrlva ui Aaastasie, i a castigai pr,-rfimeri dinTracia, nsa n uffna ofensivei s'*ccesiva, fost iur.ins. Re..iolta nsa a co;l.tful:atpana n 515 cand a fosi infrante def,rnitiv.Dupa aceaste -a ascrJns ana a rnaerteaimparatului, caird a fost iertat de.Iustln si s-a anga3at n pa*iciparea a r:egoclatiilecu Pupa pentnr a llu*e czpatschier*ei acachie;e 4&f-fiD:,i-,;cr-*rcare se siintampla.El nu fuwse proplls ca succe-qGr ecareco tacase apitala, se rapoh'iviseirnparatufui de drept si avea o arana.ta terogena e barbari, astfetr Gitsti*riaunpotential pericol prentru mperiu. Justin ezolva prrobler*api:cale dip.:o:::*tica; rhemisari, i prcpune ui Vitatriansa s€ rnpaoe., ?ind'arnbii calcedonie*i. Slabilesc s+se ntalneasca n triserica Sfanta Eu-femia.El eccepta nrpeci'rea'decarece vea irfata un batran care nu puiea sta mult ln putere si dili cauza p.":zitiei nflu*aie po careo dobandise, mai lntai Cepa$icius si apoi, * 52O de cu:sliiaf.lsl0, inncile mpartitacu Rusticus.In urn",a nei dispiirte. idar n acelssi. n in care usase r,:initccnsul, dintr* veizi sialbastri, se organi:zesza cina pdn cs:ro cestia a se mpace. -a ac*asta cirraeandupa erminarea ei, isi ",'orgasi sfarsi,l*lVitalian. secretaruitr eu Pauius sidomesticul Celerianus. Asit-el eusests ustin ca si consctideze ozitia.Este de mentionat aptul c&, n afar*granitelor raBeriu,lui l se purta ca si'*n

imparat crestin, asitfel, l spri3rna e regele abisurian monohzii al Axir:muluiimpotriva regelui Yemenuiui, protector aL udaisr-*ului. "stfet a pus bine picicn:i inYemen, stabilind cartierul general n partea de sud-vesi a Ar::biei, dincolo


7/68

Eg

BggEggB

fi

l.Flavius Petrus Sabbatius ustinianus Augnrstus 527-565)

Neprotul ui JustinL, etru Sabatius, ntra in scena n 518. El i:;i schinrbanurnele nJustinian atunc;i and este nfiat de Justin. Acesta a fost spriiinit de unchiu'lsau sastudieze a Copol , ne avand niciodata veleitati militare. Probabil a studiat dreptul,lucru ce reiese din faptul ca a restructurat aclutatea de drept si a analizat dreptulroman. La fel ca rrnchiul sau, a intrat in unitatea candidatilor. n 521 obtineconsulatulpebazaunei minime experiente militare si este panainS} fa'roritulimparatului, pe,nfiuca apoi, din cauza caderii frzice si psihic,e acestuia euseste aconduca din umbra mperiul. Ambitia sa mai fusese stimulata si de Teodora cu carenu se putea casatori deoarece era rntetzis emeilcr provenite din meserii nfame sa

ii,i;L i

ffiiu,.

i ;,:,r,':iriirlf;':i;f: . : i t l e l l r u1 /'t'dds

-Justinian cel Mare-

It Meister von San y'ita]le,Ravenna


8/68

se marite cu ouuneni e rang nalt. Totusi, matusa ui Justinian, care l adora, usese

o sclava, si totusi a reusit sa se casatoreasca u Justin care i cosmetizeaza recutul.

Aceasta moare Prin 523.Justinian i va cere unchiului sau sa dea o lege prin care aceste emei provenite din

meserii nfame sa, e poatapocai, si astfel, euseste a se casatoreasca u Teodora,

aceasta actita,nr:rmita padrept imparateasa, are -a impulsionat si l-a sustinut

facand mpreuna cu sotul ei o epoca.

Urcat p, noo n SizlmJustinian, are de luat cateva masuri, cum ar fircotgantzareaimperiului care piierduse n ultimul timp multe teritorii in fata vizigotilor care n

4l^0pradeaza Rorna, vmrdalilor cffie n 455 si ei pradeaza Roma si se ndreapta

ulterior spre nordul Africiiregorrne cue aprovizianafosta capitala cu cereale si

osfrogotiior lui Odoasru si Teodoric (care moaf,e n 526) care aveau un regat pegcare l condtrceau de la Ravena. Junnatatea e V a imperiului se afla in maini

straine. Cand a urpat pe tronn rryeriul de la Grecia si pana spre Spania se afla sub

ocupatie straina. iscopul ui, caal oricarui imparat roman era de a reda sffalucirea

de odinioara a imperiului. Asffet, acesta rebuia consolidat din interior si annata

fiebuia sa fie r.oog*i"ata. Avmtajul in aceastanfieprindere era acekaea'

predecesorul au, Anasr.asie 491-518 eraun imparat ryarcitcare nu a cheltuit

mult din vistierie,

7.I.Politica &0tt7o-In aceasta erioada, mperiul.a;ea la toate gpiritele, ca in nici o alta'perioada,

inamici. Inorient era deja cetrebrul conflict cu persii. In.{pus,trlopoarelegermanice onstirfuiau ea mai spinoasaproblema eoarece rau cani'ste

excrescente e suprafata eritoriului inruperiului, ucru de nestrpcrtatpentrubizantiri,si cu

"un.urruu*conflicte mult rnai dese decat cu persii- Justinian va

profita de situatiar ncerh.din interiorut fiecarui regat. Numeromeb razboaie au fostin parte ofensive si in parte defensive.Incepe cu vandallii" care aneaudispute cleputere in-terioare i exterioare, cu

L-u*iitt. In 53Strimite o flotacondusa de gen Belizarie care euseste a

cucere€Nca n 534f egatutr andabcondusde Gelimar. Teritoriile revin bizantinilor,fiind organfuate ntr-o prefbcttra care ctrp.rindea provincii si Sardinia. Dupacucerire, pleaca si lasa-in ocul lui pe gea. Solomon care nha in conflict cu vanddiicare se regrupeaza,purtand n razboi de gherila, in infrang si ucid pe acest general.Abia in 548, gen. oan Troglita (guveriutorul rurei heme) va recuceri egatul,

infrangandu-i pe bastinasii manri, asigwand linistea pentru aproximativ 74 an|Faptele sale au fo,stpovestite de poetul african Corippus, n lucrarea ohannisOstrogotii se aflau n pennanent conflict cu vandalii, cu francii ortodocsi si deasemenea,inS% moffie Teodoric. Astfel, in 535, rimite o armata care ncepecucerirea Dalmatiei si, de asemenea, rimite cu o flota in S (din Cretagmalpe gen.Belizarie, care va urca aproape de Ravena" ucerindin 536 Regio, Neapole si Romacg;e cade n urmar unui lunga asediu 536-541) organint de ostrogotii condusi deVitiges si in 540, Ravena El este chemat a Copol si la foarte scurt imp, ostrogotiit" ulioucu persiii si pomesc un razboi impofriva bizmtinilor, pe doua ronturi.

il

12Nu sunt arabi sau qpanioli, ci o populatie nomada, negroida, care ii ataca pe vandali.


9/68

E

EEgggBg

gggg

Persiieusesca ucereascantiohia.entnraapoi a tabileascaicelde-aldoilea picior, La;zica Georgia), Bataliile finale vor fi date de Narses n 552, carecucereste Ravena si reuseste a l Lrfranga pe Totila, noul conducator alostrogotilor, a Busta Galorum, uriaand ca a Ra'rena sa existe un exarhat condusde Narses. Hainele patate de sange si coiful impodobit cu pietre pretioase ale uiTotila sunt aduse ui Narses, care e trimite la Copol unde sunt asezate a picioareleimparatului, ca dovada ncontestabila * dusmani:l care i slidase puterea, nu mai

era. n 5-


10/68

buna parte din teritoriul fostei provincii Dacia. Moarte brutala a lui in 533, n unnaunei lupte, perm.lte ncursiuni alebarbarilor dincolo de Dunare. Prin diferitemetode, Justinia:r mentine dominatia n acea zona.

In P. Balcanica, perioadele de pace altemeaza u cele de razboi. Ultimele invazii demari proportii in aceasta ona, din perioada ui Justinian sunt cele alekutrigurilortT, ramura a hunilor, condusi de Zabergzm i infranti cu mare greutate

de gen. Belizarie chiar sub zidurile Copolului.Zelulmisionar all mparatului nu aocolit popoaretre fricane care haiau pe NiiulSuperior, nte Egipt si Absinio, pe blemizi si pe nobazi sau nubieni, vecinii lor dela S. Gratie ener5fei si abilitatii Teodorei, nobazii mpreuna cu regele 1or,Silko, seconvertesc a crestinismr.il monofizit, iarregele se alatura generalului bizantin pentrua-i obliga pe blernizi sa mbratiseze aceasta redinta.In decretele ale, Justirian se numea pe sine Caesar Flqvius lustiniavr,Alamannicus, Gothiczts, rarccicus, Gennanicus, Anticus, Alanicus, Ycndalicu-c,Africanus, nsa lcest succes a fost obtinut cu un pret scump pentru mperiu.

7.2.Opera urialica.

Codex TheodosirTnum, igeslelPandectels, nstitutianesle si tYovelele t+ecpci)erigoare alcatuiesc Corpus Jur s Ci'.'iiis2.In epoca mperiului roman p?.gar,, and puterea egislativa se afia total in mainileimparatului, singura orrna de egislatie era publicarea constitutiilor imp,.-riale,numite egi sau eglemeirtari eg-islative leges. Toate egile:create de legislatiaanterioara i dezl'oltate de r,uistii perioadoi clasice erau numite us vefiis saujusantiquum. ncepand cu mdlccn;l secolului al III lea d.FIr,publicatiile se irnitau doarla compilatii destinate a-i ajute pe acei udecatcri ncapabili sa studieze ntreagaliteratura uridica, oferindu-}ecolectii de exffese din constitutiile mperiale si opereale uristilor vechi, universal cunoscuti. Crescand n cantitate an de an, mprastiate

in diverse arhive, ele nu puteau i folosite cu usurinta n pra., -a dat un decret care acorda autoritate supremadoar operelor a cinci uristi, cei mai celebri.Ceilalti, puteau i trecuti cu vederea.

17Acestia ataca pe trei lionturi: Grecia, Chersinesul racic si o unitate de cavalenie ondusa de Zabergan eindreaptaspre onstantinopol.18Jurisprudenta.t9Formaprescurtata, rr el de manual.20Realtzatade uristii unversitatii din Bologna, n sec. XII. Astfel devine opera ui Justinian,baza reptuluieuropean.

III

I

€

€

f

il

t ;i i

t a

t i:

t il l{ }

r'

'Un imparat nu trebuie ss se glonfice dour prtrc.ari?te i t'rebuie a

fie inarmat cu legi, ca sufie in stare sfl guvetneze n fimp derazboi, cat i in timp rlepace ; trebuie safie puteircicul proteclor allegii,precum si biruitor as?rpra narnicului'


11/68

EEg

gE

g

g

In 528, Justiniarr e hotaraste a recodifice drepful rornan ntrucat adrninish atta eravenala si coruptia. ustitia, din cauza obscwitetii legilor, era arbitrara si partinitoare.Consfuirea acestui nou codex, a durat mult mai putin decat sub Teodosie, sianume, un an si doua uni, lucrandu-se n colaborare u celelalte universitati, cumar fi, cea din Beirrut.Prima editie a codexului?i lfeb 528- apr 52g).R.esconsabili unt Tribonien -quaestor sacri p'alafii?2 un om er':difdar urat de pspor. El va colabcra cu Teofil.Alahri de acestia cr r':ai iucra doi avocati si doi functionari.Ei au in vedere evizuirea ceior frei coduri anterioae, eliminarea elenaeirtelorcaduce, sisternatizerea onstittltiilcr aaarute dupa CcCex ThecCosialir;s.

Editia Jf , Code.r epetittae raeleclloitis (529-5..a0,ctra fu uz in -


12/68

I. Institutiones si primele patru Digeste.II- IV. Digestele,V. Codex Justinianus.El practic a fost redus a simpla cunoastere textelor predate si la interpretarilebazatepe aceste exte. Verificarea sau einterpretareatextului rin citarea operelororiginale ale uristilor clasici erau nterzise. Studentilor e era permis sa faca doartraduceri iterale si sa compuna scurteparufraze i rezumate.

Studentii din anurl se numeau dwpondi de doi bani), dar odata cu Justinian, se vorchema Justinianti. ovi, astfel, nu rnai puteau i badjcccriti, deoarece, nsultandu-i arfi facut lesmajeslate.Invatamantul uridic a fost redus a trei scoli : R-oina,Constantinopol i Beirut, scolicare nu puteau i decat de stat. Din pacate, unin;ersitatea il'rBeirut avea sa ntre indeclin inevitabrl n urrra unui cutrem';r Cin 551. Ee se va n:uta a Sidon, dar nu isiva mai recapata itralucirea. i scoala de la Copol',ra sufeii, urmmd sa fiercorganlzata n sr:c. X, Ce Ctin D{ il" onomah:;1'.

7.4.7.P olitic a b,is rice s c aSimfonia nu este o chesiiune de :nlzica, ci este uc concept care ine de poliCcabizantina: concept defi''rit de Justiniair dar care nu a devenit niciodata o constitutie.Politica de amesl;ec lputerii seci+}aren chesti'rmi eligioase si lrisencesti,pattttr.vand n celte mai aCanci egiuni ale convingerilor reli;doase personaie aleindibizilor, este cunoscuta n istorie sub nnntele Ce ceza;cpapism.Pana a el nu maji ntalnina un astfel de teranen entrir a defirri relatia drntre stat sibiserica. Se vorbeste nsa despre owonirnia, url ccnsens ntre ceie doua.Pentru bizanttni,atat irnparatul cat si bisenca.eralr* onpe de mar*ibsiere aio luiDumnezeu. mpauatul este occtenenf*l ui Dufr]aezeilpe parnatet n treo-+niepolitice, iar biserica este ucrarea.tui &:mnezeu in tiirectiaspirizuala. mparatulbizantn este unic, la fel ca biserjca, a.f'el cum este un sing+r Dumnezeu. Darniciodata nu s-a 'rorbitde o coagr*iare stafului cu biserrca, ilm vedem n istram-unstat retigie.In teorie, mpmatlulnu rnai avea iuaciiosacerdotele, nsa, n,psacdca, l incearca salegiferezeprobleme isericesti ceie ll; au f,ost uate n consid.erare e sinoade. nnovela W gasimpentru prirna oar+ter&eau* e synl{onie


13/68

ETE

E

gerurht' (DeAceea noi nc ingrijim [e afwaratefe ineataturi rwektefe (Dumnezeu i [e integritateapreotimii >>

Aceasta conceptie apntineain general bisericii si era propusa de aceasta, u deinstitutia mperiala. Politica aceasta isericeasca coperea pusul drag al luiJustinian si rasariful care era monofizit.Mareaproblema a imparatului era sa obtinaunitatea cu apusrl23 i cu rasaritul. Justin cheama a Copol legati ai papeiHonrisdaq un papa ilogot, care

iprezrntaregulafidei

Homisdae (519) princare se condamna:- Henoticonul- orice document care condarnna inoful de la calcedon(451)- Tomus Leonis-Patr. Eufemie, Itdacedonie- Itnp. Zenon si ll,nastasie.

In 5l9apare o nc)ua problema : In Copol s€ gils€arl egatii romani dar si cafugariidin Dobrogea, sustinuti de Vitalian. Ei venisera a Copolpenftu a propune uncompromis-fonnula teopashita24. revor ovi insa di calugarii

"rhi-ititt,*"

sustin ca aceasta ormula este monofizit*. Astfel cal.ugarii sciti, in frunte cu IoanMaxentiu, pleaca a Roma. Atetat de cahrgarii achirnit, Justinian hinnite o scrisoarepapei n care i sp'une anu ii prireasca pe acesti sciti. Dtrpa ce va fi cercetatscrierile lui Dionisie Exiguus si Fulgentiu de Ruste, scrie o alta scrisoare n care ispune sa nu bage n sesrla pe pninea. n orice caz, Hornizdas, probabil un teobg nuprea sfralucit, ialungape calugari. Papa va mtni si loan, noul pape, va fi trimis AeTeodoric in 5X la Copol pentru a reglernenta proble*rabis,ericilor luate de laarienii goti. Ioan nu reuseste a rezohre problema dar reuseste a conso&nzerelatia

Copolului cu Roma. Se ntareste wrirea din 519 si Romaintra in sfera de nfluenta aCopotului. La intoarcere, papa este arestatsi si va gasi sfarsitul n inchisoare. Deacum, Justinian vaavea grija caalegerea aper sa ie confirmata de el.Pe de altaparb, furtre 18-131 aro o potitica dura fata de monofizitism. Patr. Severde Antiohia este dlepus i se doreste arestarea u-innsa rerxeste sa fuga si ajunge nAlexan&ia, la Tinnotei cme i pemrite satina cuvattari. Teodora ajunge n aceastaperioada n Alexandria si ascultapredicile care se adresau n special acestui rp defernei. Justinian ncearcamulte deprmeri dar rcelizean ca nu mai merge cu lupta,si, de altfel, monofizitisurul se scindase

- cel oficial al lui Sever de Antioh{a si- affartodochetismul26 ui Iulian de Hatikarnasus.

Juginim, din 531 isi schimba optica, ntelegand ca popoarele orientale ncep sacapete un caacter national si ca metoda ui de represiune u da rentltate, chearna

'3 Schisma acachiana tu ncetase inu avea cum sa incetezede weme ce Anastasie nu era nteresat deRoma.toUnus de Trinitate pas$rs n carne/ Unus de Trinitate crucifixus est. Prin aceasta e arata ca ertfa esteteandrica nca Iisus nu are numai o fire ci este Durnnezeu i om.tsAkoimeti, nedorrniti. Catugmi care ineau slujbe n mod continuu si cme erau mai rigoristi decattoti ceilati.*

Aftarsia- nepatimire. Ereziaera o forma de dochetism rovenita din monofizitism. Sustinea a rupulMantuitorului a fost nepatimitor astfel erffa a fost aparente i actul de rascumparare ste exterior,dictatorial; deci, se pulre ntreabarea olosuluifutilitatii mantuirii.


14/68

din exil calugarii si episcopii monofiziti. Incepand cu acest an, deschide a Copolun dialog Collatil,ocum Severianos- monofizitii recunosc ca Eurtihie este eretic27- nu recunosc ormula calcedoniana in doua iri si nici reabilitareade a Calcedona lui Teodoret de Cir si Ibas de Edesa, cel care l itlocuiesie pe Rabula, uceniculdirect al lui Efrern Sirul.

Aceste dialoguri, sunt nsa Ce ar'ada, ucr'* cioveditde reactia monofizitilcr atuncicand are oc un cufrenaur i ei dau vina pe calceelonieni. ncingand starea de spirit.In 535 pahiarhull*Gatre si la iiifiueirtele trui"Iustinim este ales Antinx gcare se 1'adovedi a fi omul 'Xeodorei).Cand i\gapet, noul papa Ce casiigarea ozitieimonofiziti'lor, pleaca n 535 a Ccpal si ieu.seste a l depuncr e Aetirn si peTeodosie al Atrexiendriei. rmesuXui Tiinctei. Antirir dispare penfiu ca sa fre gasitabia drrya 12 eni,la"rnoartea 'eodorei, n ginecei:l ei. trn ccr:l lui este ales ercm.Nine, hirotonii derprya

Teodora nu-a acceptat u bucerie depunerea i vazand mpcrtalrta sceunului papal,decide sa a frai,ele, obseriand pe labilul consiher al pepei,diac. Vigiiius dar caretinea a Tomus Leonius tr va dori sa l puna Fe scaunui din Rcrua, nsa, nire t'irnp,nepotul ui Teodo'ric, l intrcnizeaza Fe Si 'reri*g fiu}iui Hcrnisdae.prieten algotitor. Desi Sil'r.rxius era ubit iie r+*rani,, aild Belizarie cu.;ereste avena, lanesteaza i ii trirEriten Patar*. Episcopo*I e alci pleece a Cop+t cerand eabiii^*rreepryei. Justinian organizeaza il procec"care ste nsa manp;rret Ce Teodara, astfel,papa Siiverius este exilat si.moare n scud timp" Vigliius va pastcn ir'Ee 536-545.

Realizarea nei unitati bisericesti htre R.asarit i Apus er+ iriricsiixie. Carxteiire#fui lustimar; sprrae un istori s, e $ in poStica ei 6:e rzc #sts itrt, *n-risczt {oua

-ftft; una intaaran spre ;pw"r, intre6*,rc{ fe Kocfte, n tinry ce cea{a{ta, p{i'r,"irrds?re Wmrii cau,ta dw'sru{ a cataryorii irieni, egigteni Scc-,ou rincipalerastabitirea do relatii sfranse u Ronaa, de aceea se adres* episcop;iui Ro-*nei uapelati'rul-( papa;> si intr-u,na in eeistoie i spuae {cap a} f,;isror Biseiciicrsfinte >> i hotma.slLe ti-una din ncreS*le sale ca pre:*_fericitu{ceurfl {argieydscapufui 'bConstarctinp,pc{ tlcwa R3tmtt, cu{;& ocitde{doifea 6uposfantu v awn, po sto k a '{/ec iii Rr7nae.

7.4.2. Controvers orig eiris.

Origen a avut o influenta extraordinar de rntre asupra bisericii de Cupa el. Ceea cese petrece n timpul lui Justinian &r i a treia conffoverss origenista care tu vine dinPalestina, i din Edesa iv{esopotanria}si are nu era nestorhna nestorieniiplecasera a Nissibis), ci rnonofizita.

III

I

fi

ii:

il il rt lt ;

t it it( i

27Lucru valabil si astazi n bisericile vechi orientale.


15/68

ggE

gg

g

Este o$t d. S{.fu"bu.So,rJhulli,oo"u[dloEd.*), dominat eneoplatonicism,interpreteazalltr-o maniera extema conceptiile ui Origen, mai ales cea aapocatasta ei28, ndeva a anul 500.Origenismul si lgasea sor oc in manastiri deoarece vea g dimensiune ascetica,astfel controversa migreaza si ajungelalavra Sf. Sava unde, zbucneste o disputacare i determinar atwa intelectuala a calugarilor sa plece si sa ntem eieze oouulawa n apropiere e

Betleem.In aceastaperioada e remarca Teodosie si Sava pe care -am mai intalnit la Copolin fimpul domniei lui Anastasi. p care l anunta de cizacreata de Sever deAntiohia.Origenismul era un fel de neoplatonism necrestinat, unii spun ca Origen fuserechiar ucenic al luri Antonius Saccas.

Marile probleme ale origenismului sunt :l. Apocatastnm2. Conceptia despre bup proverdta.dinspre tretonism e=reepudia mar'eria e

fiindrea in sine3. Pacafuirea ufletelor.

Formele extrerne de asceti.sm-la are ducea origenismui erau-:- vagabondajutr-asceza ura-negarea oncepfilluica omul e h;p si suflet-infometare-autoflagelare.

[n532 origenismul si gaseste oc in rnar€a a=rra Sf. Teodosie, pe tirnpul candGhelasie era staret. Se organizeazaun inod n Paiestin&carc ondamnapractica,insa din cauzaunui Eusebiug din cauza presiunitror a*e olitice, se stabilestealungarea rigenistilor si a beligeranii&or.

In Copol, origenisti erau Teodor Askrbs din Cezareea i Dornitia* de Ancira iarantiorigenisti erau,Mina de Copol si diac. Pelagius. mparafol va fi atras de acestiadoi din unna.

Infre timp, Sf. Sal'a si Leontiu ajurg in Copol si intra.in audienta a Teodora care iaruta un mare resprect i ii cere binecu.rantarea enhr a naste un fiu. Sf. Sava, nsanu ii va da binecuvantarea Bunand a ea va naste un fiMre ercziath. Leontiu, viitorLeontiu deBizant este oarte mportar*t entru eoria enipostezelofe.

28Aceasta conceptie E une ca la sfarsit, Dzeu ii va ierta pe toti oarnenii, burri sau rai, pornindu-se de laideea ca un pacat facut in timp nu poate fi pedepsit vesnic.

2eProblema n aceasta isputa a fost cum ipostaziezi irea Dumnezeiascasau omeneasca. eontiuexplica statutul firii umane care nu este nici ipostatica (nestorianism) nici anipostatica (nu poateexista) ci este enipostatica (in persoana ogosului itrtroput).


16/68

In fine, Justinian da doua decrete rnpotriva ui Origen in 543, 0 anatematisme iin 553, 15 anaternatis,me. e reproseaza rezieiclespre-subordonatianisim-preexistenta ufl,etelor-preexistentianism-apocatastaza

-consecintele eojiogice le acestora.

Cele cinci patuiarhii au fost de acor*lc* poli.'ica antiarigenista a iui Justini+a.

7.4.3. DLe,patc- elor trei ccpito{e csre *, dws la Siseodztl V e*o,vuceseie,

Este primul sino,fi inicnist care s-a,conrrocei e baza problem,ei elor trei perscane(Teodor de }vfopsuestia, ecdoret de Cir si Ibas cle Edesa) si operel+r 1o;dogmatice.

La Sinodul V ecrume#c, ntr-osedinte s-*.rplircentara,eodoret si fbas, barlRliti enestorianisil , au llost cher:i*ti, cerceiati si s-a.hotarat i: s-uet rtoCcesi, ai'pa,"teamonofizita nu a first de acord decarece nn reab'iiitaree elor dci cor:damnati +sinodul antericn, ;e reabilita nestoriadsmul.

Teodor Aschiles. ioriger:ist),aduce a cunosthta.aceaste.pr+biema ;:q>eraF;itri,pentru a ftu se ajunge e ccndamnarea,lui. ustinisn, i convine. Deca i condaii:eape cei trei, nu se sftlpara inieni din Copol. Dupa 543 si face din aceaste.problema.un fel tetr,de a ajuinge a tln corLsens u monof,rzitii prin c+nda;'n*rarea elcn rei.Ibas, nsa, care stirtea e scaunul Sf. Efrem si intrase sub nfl*enta lui Te*doE eMopsuestia, nb-o scriscare catre Mitr. Mans din Ardagir (Persia); i da cato-,'apovete prin care ntelege ca era nestonan. ustinian ,a ncerca nsa" sa ascunianumele ui, spunand a.este csisearee m*i anoldr.r-catre mitr. h{eirs, riaridentitatea h:i va ifidescoperita iterior.

In 54-{, selizarie l ndiqa pe Vigiiiu dintimpul Sf. Lif+rghii si ii irmriie sereCopol, nsa, pe dnm se ntalneste u episcopii occidentaii care l roaga sa 1*seflrneze ndicaturmul. n 553 prin presirinea ui Justiaiafl. e ajung* a intr,unireaunui sinod a care papa nu w€a sa perticipe, si f:go. Justiaian lnite dupa elmilitia, si astfel Vigilius consimie ca r/a flr de acorC u organizffie& inoCtrlui i va fi

inchis la domiciliu.In mai-ir*nie553 a;e oc sincdul care a dar 4 aneiezu*tisr:re i la care

participa doar 12 rlpiscopi occidentali.

7.4.4. nchidere,a cotiiatheniesee 529)

Una din ide;ilemajore care -au manat pe Justinian a fost aceea e unitate.Ideea eligiei de stat exclude orice alta religie decat cea crestina, cu toate acesteasunt olerate eligii cum ar fi iudaismul.

Prin aceasta titudine de arnestecare n problemele eligioase

IlI

II

il

t iilL _ i

tIi

r-]


17/68

TE

EgEE

a

-inteziceexful asoreticlevreilor-impune extul septuagintei-intervine n problernele samaritenilor.

Vorbind la modtrl general, Atena era receptata a o scoala n sine unde mergeau iiioamenilor bogatJi in imperiu. Ea a fost un simbol cultural care urma sa-si piardaimportanta. nchiderea ei vine in continuarea nasurilor eodosiene are tn{emeiazauniversitatea din Copol.

Se pare otusi ca Justinian a actionat necrestineste, aci nu exista o lege caresa se refere direct a scoala.ateniana, i doua egi asemanatoare u cele date deIulian Apostatul (36 1-363).

7.4.5 Legile de invatsFfr,$tlt le lrii Justinian.

nu pot stu,fisi r$ci nu pot pi"rwi emrcitatt, niti ry ^tEu ,sie ca su6acoperkee ricmei arne {e irevetamant d,,6tr#ga erad& forsuffetete si,mpk, urate: Code;i F:st. I,5

Wici un tipt e itwatariwmt a rratf;c ofeit de csi care unt fuCIir,as;ife rufiuniar acrifegiatuxi[i.ni{or"odexJr:st. ,l l

Asadar, u existao lege care s&deciase esfiintareescolii teniene esi,poiitica ovizatnmod expne;s.

Sursele cestei nliamplari untcronic* uiloen Maleias, i is.tcriaui Agathias eMyrina.

Malaiasne sB-une a sub coEsuiatul ui FlaviusDecius.Itrnia 529), mparatr*lda o ordonanta e care o trimiie a Atenasi prin care ntezicea orcui sa predeafilosofiasi sa expllice reptul n acel oFas, nsa aoeasta egislatie epare ca au-exista.

Agathias Sp,une a lorile filosof;ei tirnpului : Dannascius iriantrl,PriscianLidianul,Eneas, ulamins rigianul,Simflicus din Cilicia, Diogene

in Femcia iIsidor dtnGaza u, lecat n Persia. nsa, se pare ca nurnardl stedoar simbolic, ardintre cei mentionati ei mei-importanti r fi Damascir.ls i Sirnplicus care ar {ideschis scoala ematernatica n imperiulPersan.

In orice caz, acestia u ost uimiti de astul de a curtea ui ChosroeslAnugarvan nsa, din diferite cavze, u ost determinati ase ntoarca, iscand a iepersecutati. epare otusi,ca o clauza tratuluidinhe Persia i Bizant,stipulaca eisa nu fie perrecutati a intorcere.


18/68

Odata cu alceasta nchidere, se poate vorbi de finalul filosofiei platonice,panain secolul XV cand Cosme de M6dicis va pune bazeleunei academii30 insensul arg- la Florenta.

7.5. Politica internu

Este conturata al:atde ascoala Nika3l, cat mai ales de reforma adminisffativ-edilitara. n ianuarie 532, Copolul era fbarte ulburat, agitatia actiunilor devenisemai primejdioasa ca niciodata. Teodora e lasase lbasfrilor oata ubertatea de acomite excese, ulstinian farsind, n ciuda deselor suparari, sa se cedeze ointeisotiei. Mergeau pana ntr-acolo ncat asasinau n plina zi si chiar sub ochiiimparatului, a portile palatutui. Pe de altaparta, miiltia, nu cuteza sa ipedepseasca, au cand nterveneau, arnenii actiuii opuneau ezistenta.Yerzii,suparati de partialitatea Curtii si atasati arniliei';echiului imparat, Anastasie 491-518) ai carui nepoti, Hypaios si Ponnpeios, ocuiau incapi+ala, motiv pentru care, searatau ostili noii dinastii. Guvernul mentinea cu greu ordinea. Fe deasupra, otiile

celor doi ministri : Tribonian si Ioan de Capadocia, ntretineau o stare denemultumire generala. Cu toate ca er&u detestati, yeau mare recere a iinpa.rat carcle cunostea evotarnentul i le pretuia ser:riciile.

La ll febnrarie 5.32, uminica, n Hipoahom, aveau oc, ca Ce obicei, curse acare era de fata si imparatul. Dir. hibunele ocupa-te e verzi, se auzeau mereuhuiduieli si strigaEe urioase, atat de puteririce, ncat Justinian"porunci rainicului saintrebe poporul ce wea. Pe parc+rsul discutiei verzii se vor infrria si il vor nurni peCalopodios drept calau al 1or,vor arunca n fata rnparatulul crimele cornise dealbastri si apoi uflirleaza a i aduca m-ajestatii mparatului co+ mai rnare ofensqparasind Hipodrormul.Or, acum se ntarnpla ca.pentru rima data n istorie, verzii sialbastri sa coabiterze, entru ca, Eudemon, prefecf*ilorasului,. ace o prostie,anume aresteaza n numar oarecare ,e a-nratiti si fara sa se ntereseze in cepartid facezu partre, ondamnape cinci dinre ei la spanzr:ratoare i doi ladecryitare. Calaul nsa.mr si facu treaba bine si de trei ori funia s-a rupi subgreutatea ondamnatilor, moment n care popor"ll cere ertarea or. In final, sunteliberati, si intre timp se afla ca unul dintre ei era verde ar celalalt albastnr. Celedoua actiuni, r/or cere de comun acord mparafului sa i ierte pe vinovati, lucru pecare Justinian nu a vnrt sa l auda. Napustindu-se n strada, dandu-si drept cuvantde ordine sfigatulNika (vmaco-ainvinge, birui), se raspandesc n oras. Dau focpalatului, forteaza,inchisorile, libereazaprizonieri imasacreaza oldati. A douazi, apar a portile palatului cerand destituirea ui Calopodios, Eudemon, Triboniansi Ioan de Capadocia,lucru are se si intampla. Prin aceasta ctiune, Justinian nuface decat sa ncurajeze multimea urioasa care si da seama e puterea ei.

La 15 anuarie nimite asupra nsurgentilor pe soldatii barbari sub comar,rdalui Belizarie care'yor i infranti. Dopa feizile, un sfert din oras a fost preschimbat

30Activitatea 'Academiei" a exercitat o mare influen{d asupra dezvolt6rii literaturii, picturii qi

arhitectr.uii din epoca Renaqterii.tt In ciuda faphrlui ca rascoala a avut aspecte clare negative, a avut repercusiuni pozitive asupra uiJustinian care va fi determinat sa reformeze.

III

g

gg

€

€

nIf-lt iL i

{-

n


19/68

EgB

Eggg66E

BBn

l

in cenusa;batalia continua, hotia si focul faceau avagii, oarnenii ugeau de cealaltaparte a Bosforului. Imparaful nu mai avea altceva de facut decat sa se retraga.

Poporul care cu fiecare l aclanna e Hypatios, l va ndica din resedinta sa, lva duce n Forurnul ui Ctin si il vor asezape cut. punandu-i colierul de aur al unuisoldat, se adu rnsemnele rnperilui si hlamida. Apoi il duc n Flipodrom si il pun incatisma. Sefii rarscoalei un acum problema celei rnai b'.rnemadalitati tle a lua cuasalt palatul.

In graba, lustinian pregati csteva vase si isi.facea sc.coteala a fuga. ntr-unconsiliu suprem, basiieut delibereaza u ultimii credincl+si: Eelizarie, *r;ndus,Constantiolus, Bazilide si cafiva sarnberlani. ecCcr-a stista. In final ia cuvantel :

Cfiiar carudnu va rptse ct?sa&flefta scrys,re ec*i f;u,rl+ tot n-dm s6 rlf€tuitsafi.g. cd ccre 4x -pa:rt*t cxfe6"?t6 u tre6z:ie sarnnisuyrat etctircca up* p:er.cerea t *{a vyres* a raiescziwn n care wrnsa'y.anee"ta {t }3#m*z a{ste ci:;,.(Daca vrei wf*gi, foarte 6isze et ,r$?it6n uli-e c{raga ce*tsrsecfre fte\?ff?d w'in oFnt:ry?trs sze e{rnnifnm*,s giu{giupentru un'irriparai.

lnziua aceea, Te$< ora sai'rai'to*-*i iui ,rli$dflitsfi.n acesl inp, Harses, :nui d:noatnenii mparaiesei se sfiefuia se i i"r.]p..r aibas# Cs svolta cr:pretul aul:luj.Belizwie si Munclus pregateau asaltul {ipodroi:nr:1':i.Be izene reusi sa si crciascatrecere si sa patrunda n arena ;,nde i ateca.cu urie pe rasci:iati, "{*nd*s, lazgornotul bataliei, navaleste a randui sa* prrn exkeinitatea opusa. n plus, dininaltul culoareior irnperiale, tr*ple faceau sa ploua as+-lpsa :'*ltimii o grhrd.r*eCesageti. Rasculatii era-* nco'*jurati din toate partile. icaptea, undeva ntre 3S.DSS i50.000 de cadavr$ erau pre-sarate e pamaetul Hipo&sm*lui. Ii_rpati+s iPompeios. din orc.tinului Justkian a'uiosi exec*teti si arstncati n tsosfor. Asifei,dtpa o perioada de pdgcane si teicare, J.;stinia.ir utee sa anti*ts ca i in-*i*JeseFeuzurpatori.

Dupa rascoalq Copolu*Fie o r::ina, urcai 1*petire z:le, -Iuetinian ehstarasiesa reconstruiasca. olitica inteicu este rrsesi guvemet*,


20/68

imperiului. De at;emenea, onfisca averile pentru marturie mincinoasa sau prininstigarea unor procese eligioase cu scopul de a deposeda iserica de pamanturileei. Uneori se folosea de mijloace nterzise de decretele ale. Vindea functii pentrusume mari de barri si in ciuda promisiunilor, inhoducea noi ta:re, desi novelelearutau aptul ca erape deplin constient de incapacitateapopulatiei e a le face ata.

Latoate acestea -au adaugat erioade de foamete, epidemii si cutemurecare au ruinat populatia si au inmultit cererile de ajutor din partea statului. Printreaceste alamitati rebuie mentionata si ciuma devastatoare in 542.Ea a inceput napropiere de Pelursium. in Egipt s-a raspandit nspre nord, in Palestina i Siria.Anul urmator a a.iuns a Copol unde a durat patru luni. Moartalitatea a fost enonna.Inteaga activitate a curtii a fost data peste cap. Imparatul insusi era atins de ciuma,chiar daca ovitura nu s-a dovedit a-i fi fatala.

I.5.7. Actiuni impotriva coraptiei.

-Obligativitatea platirii taxelor n intregirae si la timp.-Colectorii de taxe rasp..mdeau $.averoa roprie pentr+ adeplinireadatoriilor si depuneau n ur'a.rnant a vor colecta n mod cinstit taxele.-Ep scop i trebuiau sa suprave gfueze ornportame+tuI mcti onari or.-Micsoreaz:a fectivul rnilitar dar amana siplata soldatilor ucru ce a avutdrept consecinta evoltele, Cevestarile e arase si lasaree esupravegireatagranitelor.

7.6. Comertul

Se acea mai ales cu Orientul, n special cu China si I*dia, Persia iindintermediarul. Chinezii si indienii aduceau marfuwile e I. Taprobane Ceylon/SriLanka) de unde p1[ecau e O. Indian si G. Persic, pa1]a a gwile Tigrului siEufratului de uncleurcau spre l*nctele vamale cu Imp. Biza*u*- Cerfusium.

Este de merntioreataptul ca.nu exista ibera-circulatie i cei care nfrau nPersia erau n cele mai bune cazuri arestati.

Marfurile irnportate erau proi-.use e lux : rnaiasuri, mirodenii, parfirmuri,piehe pretioase si bumbac. La punctele de granita se ncarcau caravanele aremergeau a Antiohia si apoi porneau spre Copol si Alexandria. Niciodata nu senavigape mijlocul marii ci pe coasta cabotaj) decarece avele nu erau ndeajunsde puternice.

Justinian a incercat sa czute o altaruta pentru a scapa de persi caintermediari. El s-a gandit sa coboare pe M. Rosie, unde se gasea egatul crestin siprieten, Axum (axumit). In O. Indian se ntra prin G. Adem din M.Rosie; a N-E eisi se gasea etatea Aila, unde Justinian dorea sa faca un nod comercial. nsa M.Rosie avea un dezavarfiaj otal deoarece u se bucura de nteres naval asa ca s-agandit sa i motivezepe axumiti sa ntreprinda aceasta. Motivele nu ne suntcunoscute lanul nu a fost materializat. n schimb, unul din produsele ele mai

ravnite n Bizant ar eusit sa ie produs n imperiu: matasea. n aceasta erioada,

III

g

gff

I

IjItIi-l


21/68

BEg

unul dintre putinii negustori bizantini care se a'renturau a ajtmga n China a furatvienni de matase i i-a adus n Coool lucru pe care l aflam C. fu Sopaters3

1.7 Ctitoriiledin tiwtpul ai Jastiftian

Sespune espre, r:stinianaa ridicat33 debiserici.Cu oete cestea, elecuadevmat pornite din initiatir/a sa au fost putine, rna3cniare dind cele reccns*u.ite,

insa ce a reconstruit, a reconstruit cle a zero.La cate'ra zile de la rescogla, a'; inceput ucrarile a Sf. Sofia cere dsese o

simpla biseica. llatediala pana a TecCoeie i era.Sf. ri:,,a.

1.71 ffinta Sarfi*- *,telepeiwftes e$ D$na??ez#a

Pe amplasainentrrl i ai rnai e;


22/68

miliarde de nomsima36 in care acheltuit 361 de milioane in 5 ani, cat adurat ri:dicareabisericii, eci3,2Yo din bugetul pe un an. Insa daca nu i sepoate eprosa ca a cheltuit mult doar pe Sf. Sofia, a cheltuit rnult peconstrurctii dilitare siraiooaie. Pe 27 dec 537 a fost sfintita de PatriarhulMina.

In sec aXIIt'" .Al-Jazafisprx,lea a pe peretli cetrei mai inari si mai minunate

constructii din cate pot fi vazttte sunt reprezemtate oate orasele si toate meseriile(tehnicile) din lume, incat Caca ine'ra dcreste sa aleaga o fireseriepentu fiulsau, l ia cu sirne n biserica si i le araia.

Traditia relfateaza a, Justinian ascinat de propria-i realizare a spus

Slavaintru cei de sus h*iDum$ezeu si pe pamaili pace.Te-arn nvins Solomane

Cupola a fost de l.abun incqut o rnare probieeaa n arhiteotura. Ea ilr-l arr'e& irnent

in compozitie desi era un limt foarte intrebuintat, drept pentrr; care, din rnctive deproiectare, n 55.3, atura de N-Y din prima c'.lpclea c'azj. penhr-r *,'+ltedor, n 558sa cada oatacupola n unna unui cuffeinur. Ea e fost refactrta de Isidor cetrTanar,nepotul ui Isidor din Milet. El a inaltat cupola si a co*struii col+anele de sr:stineresi 40 de geamuri catre u permiteau noii cupole sa se fissleze.

Cupola, de fapt, reprezenta rnparatia ui Erarmzeti csre cioi'elna e cea aoamenilor. n timpul diversetror ererncnii ce vor avea .ocparia n 7453, nrparaiuiva ocupa spatiul


23/68

EFE

1.7.2 Biserica 9f,, rina- Biserica 9f,,paci

A fost conshuitil nifial de Constantin cel Mare. Peste aceasta -a ridicat in secolulIV o alta biserica, care a ars n 532 si apoi reconstruita. Forma acg|tala ateazade alecfadirea de dupa cuffemurul d:rr-740.-Ea format un complex mpreuna cu Sf.SofiaiSpitaluluiSamson.si ea ost na in ele aimariisericiinConstantinopoliceamaimare panala ustinian) ste ar mentio atan inroarcmaitarzii.In perioadia tonnana devenit annurarie si ulterior muzeu militar.

1.7:3 Senatul- Magnaara

Senatul a fost'cornstruit tupa 60 si a fost apoi reccnstsit de Justinian. Este cel maiprobabil identic cu sala mperiala de receptie care a fost in1gpana in secoiul X. O

descriere din Cartea Ceremoniilor a receptiei unei delegatii arabe din g46 sugereazeca Magnaura nu ilvea fonna ba-silicala, dupa curn se .rcd. in rnoci szval,ci ma* Cegraba o cruce nscrisa n patrat cu un-dom, pro'oabil ezultatul econstre€tiei uiJustinian.

AI - HEriIb. Gabalat

Este cel caruia edatoreaza paitia bisericitror echi orie*tale.Ai-Harit esteconducatorul ribului gassanid barugasan)

arese gasea a granita upersia.

El e;ainfluentatde monofizitism i a apelat a Teodora are n gineceul iavea o arrnatade calugarimono;fiziti iin special piscopi. a a cerut ui Teodosie ahirotoneascadoi episcopi dar acesta e mpotriveste deoarece a Edesa exista deja *tr episcop. nfinal prin metode proprii va reusi sa l convinga si mtfeFsunt hirotoniti T;odG; deHirta si Iacob Baradeu, ntemeietorul bisericii siro-iacobite care si me centrul nTurabdin. Este numit si arhitectul bisericii copte, spunandu-se a a hirotonit ca a30 de episcopi si rnii de preoti, reu-dnd sa.construiasca structura bisericeascaaparte. El nu isi va lua locul in Ec$esa, iva deveni un episcop tinerant sauvagabond.Hirta nu poate i localizat pe harta deoarece ste un fel de cartier general algasanizilor care ser flau pe granita cu imperiul persan, cu peninsula Arabica. Eiaparau granita mlreriului bizantin fiind crestini monofiziti.La putin timp de lil hirotoniri, deoarece u a intemeiat o structura stabila ca ceacalcedoniana, acob Baradeu nu putea controla conceptiile eologice si in acestmod, doi preoti ajrurgsa cada n erene antitinitara, adepti ai tritersmului. Ei se vorimparti in :-Actigti (aktistos| aftartodochetismul-conceptie onofizita conform carciatrupullui Hristos a fost trecte?tl-Agnoefi

(agnostorrl negau ca kistos a fost pe pamant atotstiutor si Dumnezeudesavarsit.

EEEE

gg


24/68

Dialogul cu biserica nronofizita se va purta numai cu ramura clasica, si nu cu cea alui Iacob.

Teodora este unadintre cele raai.furteresente i mai capabile erpei din epccabizantina. Aceash era iica lui Acachie/Acacius, aanic a usile hipodromului,provenea dintr-o ihmiiie f,oarte eraca. vfarnaoi, dlrp'g eoartea of*riui,a iacercet safaca rost pentru concu,binul i Ce aceeasi lujba-p€ are o erlusese oful,. :rsa verzii(parsenoi/parsilri), le carui usi le pazea, nu au vrut sa o aj*te. Asifelr r*ame le-airnbracat pe fete si le-a trj*lis in iripodrom sa mtrrlorenruitimea. Albastrii(venetoir'venetii), acandu-li-se mi.la,of,erapostul. cesta este si rnativxl peetr* careviitomea imparaterasa .ti:autmeros cu e'1bashii.Ea devine ndm in spectacolele surorii rnai mari, Cornita si uite:ior, daina decompanie. Era o fbsreie -oarte ferucasa despre eare nu se poate si)B;lle &er&


25/68

EEB

ggE

gBB

EE

fff. Succesorii ui Justinian

2. fusfin II-565-578OAdBroE'louorivoEveorepoE

Justinian a murit in norytea dinbe 14-15 noe 565. El nu s-a gandit a unsuccesor ar avea doi posibili urmasi:

-un nepot dupa sora sa 'igilantia,Iusti*.caro ave: F*nctia de c'.ropalat si

era casatorit cu nepoata Tecdorei; Sof;a;-un altul din partea varufui sau Gersranos; ustin.Desi Justinian nu numise pe nimeni, al sau prepositus sacri cubiculi, Callinicusa confinnat cape;paful de rnoarte, -a nunaitpe fiul surorii sale. Aceasta a.,ea sisustinerea ui Ioan Scolasticul, pafrimhul Copolului si p-e ostul patriarh,Eutihie. Ambii au afirsrat ca prevazusera asceflsiunea a tron a lui Iustin. Inplus, era sustinut si de seful excubitikrr, Tiberiu. Desi promisese a atunci candunul din ei va ajumge a tron, il va face pe celalalt secund, ustrn I nu s-a inutde promisiune si il va e;


26/68

conduse esotia a,Rosamunda.ceasta dus a aramitareaongobarzilorn30 de ducate dintre cme cele mai c'unoscute unt Spoleto si Benevento. nciuda acestei situatii oarecum a',rorabile, ontraofensiva izantrna din 576condusa de Baduarius s esuat.

Cucerirea taliei a aratat clai esecul politicii externe a lui Justinian nApus, unde rnperiul nil a diqo'us e nri_iloace uficiente pentnr a pastra egatuloshogot cucerit. Astfeis-au pus bazele ndepartani n'eptate Italiei si slabiriiautoritatii politiciiiimpenale il ltalia.

2.4. OrientwlJustinian ncheiase n ::o2 cu persii pacee de 50 Ce ani in uma careia e plateapersilor un tribut.care era mai mare decat heltuieiile Ce azboi. Iustin,gandindu-se a este Cezonorant * ccntirule sa plateasca ibut, in 5i2 refrza sail mai plateesca.

Ostilitatesfata de Fersia e dus [a Cerroitares xrcr relatii interesa*te cu f;ic,iicare cu putin trmlr ineinte si facusl'rr ei]::ritia nl'estul Asiei si de-a ung::i

litoralufui M. Caspice si ceie au vaz$B n persi har*icul lor principal.Ambasada urca a facu.$ rcpun€res :e e raij}oci comertul c* matase, vita*ilimi,rtiunea Fersiei. Negocieiil,e hsa nu eu d:,:s a ibn:n*rea mei aiiante eeiedeoarece

imperiul er+ preocupet n ecol mosient nrai de graba de chestiu:ulealxlser3e

IustiEr onsidere orte1e Eriiitere ;rcesti ca.flied insuficienia"In plu,s, ezultatul prieterdei de sceita drrata t';rco-bizantina a f,osiacutizerertensiunii dinhe Btzant si Persia.

Desi razbo:iul va incepe bine, so1;'s

srndnattezastr:.:4s.. vfaicia*. nepot al

lu'iJustinian euseste a ajunga a'ltlsibis'si sa o asedieze. *locuirea de inrpaietdin cavzaprelungini asediuiu,i, a deterrainat ar:rnaia, a se rascsaie si astfei saridice asediul.

O alta misc:are roasta a lui ius:in a fosi iilcercarea de a-l ucide pe Al-Mundhir (capeten,ie a*san'rda). I afia si fuge i* desert ::iprcu*na u tot 'tribu.l,

privand astfel Bizantul ds uil aji;tci rnihtar esentietr rinaad sa se atoarca abiain 575.Aceasta actiune a a-ires upe sine aiduri repetate si viole*te alelakrhmizilor n Siria.

In573i4 Clrosroes.I, reptrep.resali,i a atir*dinea,imparatului, nvadeazaSiria si cucereste ceta.tea ara ar imparatul ace ur atac de panica si de'rineirecuperabil mental. Ioan de Ei'cs anrinteste e vorbele basiiissei Sofia des.oresotul dement

Imparatia i-a aenit pr*rt mine si s-a intcrs h mine; in ceeace-{prheste ee{,a fost pe{epsit si a cazut din cauza s rzum-apretuit uficicnt.

ln 574 este asociat a tron Tiberius care pentru a continua uptele c'+persii,plateste avarilor 80.000 solidi penku apaziDunarea imp de un an. Doar inacest mod reusestre a ransfere annata n Orient, caci Italia nu ii mai dadeabatai de cap pentrru n moment, caci se afla in lupte ntestine. nfe timp, Sofiareuseste a obtina un armistitiu cu persii, trimitand o scrisoare ui Chosroes n

II

I II

€

tfi

il


27/68

g

EB

BgB

ggB

aB

576. Acesta din urlna se va aratageneros i va reinnoi armistitiul de cateva ori.Fiind eliberat pentru o perioada si de aceasta povara,dupa cum am mentionatanterior, l trimite pe Bauduarius n Italia in 575.

Singurul siucces nregisfrat va fin in 578 sub cornanda ui Mauriciu carerecucereste phumanul si Sinfora.

2.5. Politica religioasaIustin II, dupa modeiul lui Zenon ernite n 571 o h-ogramrna ntmitz a doileaHenoticon care, desi este ortodox n stn:cttrra, nu mentiof,eaz&Calcedonul.Acesta oferea mrrlte a'rantaje monofizitilor. La.o conferinta n Callinicufil, afost prezentata Prrcgramma. epare ca acob tsaradeul nclina sa l accepte, nsaa fost impiedicat de calugmii fanatici monofiziti

Atatat de Ioan scolasficul, Iustin porneste o p.ersecutie mpofri-ramonofizitilor, persecutie otre e durat pena n 573/4. Cel'cere -a pus capat a fos€Tiberiu.

Lui Iustin ii se nsai atribuie ntrcduceiea crezului ia Liturghie.

3. Tiberiu I (In Coftstasttitc-S7&-SY7Flavius Tiberius Constanfhi*s Augr:stus

In 578 aredus-imllozitele i taxele pentru patru aai cu zs%.Intra in conflict cuSofia care nu-i permisese ana sa aduca pe sotia sa, na (Anastasia) a palat cuatatmai mult cu cat se gandea a o casatorie u Tiberiu.

El incearca nci[eierea unei paci.cu persii, dar pentru aceasta stenevoie deintarirea ortelor armate, care sa-i deapres,tigiul ecesm pentru atratacu per"sii.In vederea ntaririi fortelor militare, Tiberitr, avea nevoie de un arrnistitiu pecare l obtine doar n Mesopotamia, u si in Arrrenia. In 578 l numeste peMauriciu in functiil de magisier militium per Orientem c&rearepurtat unelevictorii care -au P,ermis mparatuhri sa negocieze u Chosroes. Conditiile eraugeneroase: n schirnbul cetatii Dara, urma ca persii sa primeasca unele eritoriipierdute ca Armenia. Din nefericire, Chosroes moare n 579 ar succesorul au,Horrnisdas V ruper egocierile ncepand astfel ostilitatile care vor dura pana amoartea ui Tiberiu.

In 580 are oc cea mai mare nvazie avaro-slava n Balcani.


28/68

Bizanhsl e concenteaza e Orient si pierde Sirmium n 582.Pentruevacuarea rasului lateste 40.000 e solidi avarilor.

Imbolnavindu-se, esemneaza o-cezaripe ei doi gineri ai sai,Mauricius i Gennanos, ar ncoroneaza aimparat oarpe Mauricius, arecomandarea ofiei.

4. Mauricia-582-602,OAqFtogoupixroErp6plog tiyouoroE

Acum imperiul era amenintat din petru parti: Spania, talia, Persia si zonaBalcanilor. n 589)pierde ltimaposesiune bizantina din Spania, Corcloba.Pentrr a proteja eritoriile apusene, nfiinteaza exarhatele e Ravena siCartagrrra3T.

In Italia" n 584, capetenia ongobarda si ia titul Ce ege al ltaliei.

Avarii si slavii ajung n 586 la pot'rile Tesalcnicului ar anutr rmatora

cele ale A&ianopolului. Din acest moment se poate vorbi de stabilireapermanenta slal'ilor in aceste eritorii.

Hormisdas V este asminat n 590 de satrapul Varates Media iarChosroes l,fiul fosfuluirege> ere ajutorul ui Mauriciu. Dupa ce se casatorestecu fiica imparafului, Maria, reuseste a se urce pe tron in anul urmator si inschimbul avorului cedewacetatile $fartyropolis, Dara si intreaga Arrnenie.

Dupa av'ansarea ','arilor n teritoriile bizantine, nterventia sa mititararealtzalaprin ad,oaie de rutina duce a nemulturniri nterne. Apoi, in 602, daordinul care atestat prea mult loialitatea soldatilor, anume ernarea n Balcani .In consecinta, rmata al-aproclamat pe Focas nrparat pe campul de upta. ncapitala, demene llrecunosc pe noul impmat si il dau os pe Mauriciu, lucru pecare l vor regreta.

4.1. P olitica relligioasa4.7.7RomaIncearca sa potent,eze caunul de Copol dand itlul de pafiarh ecumenic uiIoan Postitorul motiv pentru care Papa Grigorie cel Mare (590-604) ptotesteaza

37Exarhatul de Cartagina e nfiinteazt dtn cauza amenintarii maurilor africanilmaurusilor/ berberilorcare se asculau n mod frecvent mpotriva trupelor bizantine si ocupau ara. Exarhatul a fost intemeiatpe aceleasi rincipii cil si cel al Ravenei, xarhul iind inzestrat u puteri nelimitate.

III

€

€

€

Iftilr'

il

i-l


29/68

T

EE

- de alfet, papaet eprezentat actorul d.e ezistenta mpotriva ongobarzilop. Caraspuns, Mauriciu da o lege prin care :rrrterzice unctionariiior imperiali sa nfrein manastire naiinte de pensionare3s.

Il plus, papa avea o autoritate rnai rnare decat exarhatul de Ra-;enea sidadea chiar decrete n nurnele mparatului. n relatiile cu longobarzii adopta oatitudine de independenta i in ciuda opozitiei imparat';iui si exarhuluiRomanug papa re ccntacte cu regele Agilulf prin inten:aediul otiei acestiua,Teodeiinda care era ortodoxa. Desi aceasta olltica va fi condamnata, a va daroade s';b exarhii Calinicus 598-6G2/3)ie i Sqffirald-.lsto585-589,603-di )cand se rra ncheia pacea cu iongob'anii. Pe cleosupra, dsloalC, ir-li cgeluilongobard esie botezat n 603 n credinta ortcio;i+.

4.7.2 GrientulCa orice Capadccian, fauriciu, er* calc*d.cn -en cnv-ins, lstiv pe*irr; care ipersecuta e motrofiziti. Daca este se dam creza;e ce1*rscrise de Ioan de Efesin I$cria sa Bisericeasca, flern.Ccspre xecutie a.iSO de caiugaii l Edesa

deoa,rece lu au vrrt se.accepte alcedon+l;De asesnenea, upa ce ail reu'sit -{acucereasca Slrmir:;'a. avani avanseazaacum si cuceresc patru e'*anposturi b.lzaatine mportante: Vin*nacium, l.]eis';s,Sardica si Sigdun'-rm.

4. . 2 Bis eriea,[siria.rysMaurici* oiganiz:eaza inte,lnke n iama 586-587 cu caioliccsu-t isericiiasiriene. sho'yahb I al Arzunului imp"reuna'cu ere se si impert+sesle i rainaq:er:lterior in conenr,iune pisiclare cu succe$osul au, Sebrisllo (Sa-br-Is;1u, t6-

604).4.7.3 Arrcercii s'igeorgieniiCa r.lrmare tratatulu de pace ncheiat cu persii. bizantinii priciesc *apci"Armenia,catre re iionofizite.,in siaod*trCe a Dvii: di* 586. catoliccsul esnee.lrBuog.t" cdolicosiui georgian GabrieX i 55 de episecpi,a


30/68

S.Focas- 602-610Flavius Phocas Augustus

Tiberiu si'Ieodosiu cei doi fii ai lui Mauriciu au ost ucisi infatatataluilor iar fostul mpiuat a randul ui a fost omorat n fata ui Focas. Prin ucidereaacestora oporul si Senatul u nceput a l vada cu alti ochi pe noulconducator. inglnrl care -a felicitata fost papaGrigorie el Mare, aceasta incauzamasurilor uate anterior e Marxiciu si de nemultunaireafatade oulpatiarh de Copol.

Ceea e se vor intampla e viitcr lui Focas or fi exclusivrepercusiunile cliunilorsale, caci demareaza campanie e nlatware amultora, ncfusiv a celor care -au susfi^trut. erzii cere cu pBtin :nainte -autinut partea, i surttacwn potriwnici; nsa,isi va gasi ajutorul n facti'aneaarlbashilor. ifuatira eagraveaza tv*cicand Chosroes I, considera.ca stenecesir sa l razbrule e Mauricilr cucerid Edesa i inaintand aa+la CezareeaCapadocieiDin exarhatul e Cartagina, Heraclius cel Batran l triraitepe fiul sau aCopol sail detronezepe ocas, ctiune arenu a btampinatnici un fel deopozitie.Portile capitalei i sunt deschise, jrmge a l iape raAarat nolxeunacu familia si sa i :macelareasca n mod asemanator * piata.

III

II


31/68

TTE

g3

B

fVEpoca heraclida610-711

Odata uHeraclius e ncheie storia antichitati tarziideoarece nnperiul egrecizea:za'nstitutiitre eschimba, nelecutume rientale evin egi si se nasteimperiul arabo-rnusulman.

6. Heractias- 610-6Ej


32/68

In ceea ce priveste Persia, Chosroes ontinua sa atace mperiul si dupa moarrealui Focas, olosindu-se de situatia de ruina in care se gasea mperiul. Inh-untimp foarte scurt cuceresc eritorii importante pe care bizantinii nu erau capabilisa e protejeze Iiiria, Palestina,Egipt. n 611 cucereste Cezarcea apadocieicare undevarcptlzenta un simbol penfu Chosroes enffu ca el acolo senascuse. nfre 61,1-622 mperiul bizantin este paralizat,nuare capaciiatea arcactioneze deloc.

6.7.Primul razboi persan

Tot in 611 o armilta bizmtina refllcereste Cezareea er doi ani rnai tarziubizantinii sunt nlfuanti aAntiohia si persii cuceseso cest oras de ccasta deunde armata se nnp.arte

-unii se ncheapta pre Ciiicia, Tarsul de S;-altii se nclreapta pre Damas si trer.rsalim n.-le jung n dl4.

Infre 619-6Zl:crrceresc lexendrie si Egiptul.

6.7. 7 Cucerirea lerwssliwa,wleei

ln 674 persii asediaza erusalirnul. pafiarh fiind Zakama i ca'de obicei, erseiicochetau u adversarii. Esie o sifuatie ragica deaaieee n r:rina atacului nrcrca la 60.0ffi de cresfini, situatie a care au s-er fi ajuns deca nl.ai fi fost nisieexaltati.

Persii, fires,te,. ncep'.rcera egocierile cu crestidi, dsar ca separei,populatia eweieasica ntrase ur negocieipersonale. n plus, unii


33/68

gs

BEgggBg

Bg33

Heraclius a conceput sistemul emelora4 conduse de un general sfategcare avea n subrordine i administratia civila. In prima instanta,lshtegul esteshict conducatorul militar al temei si doar supravegh aza admtnristatii civila.Este o combinatrle nfe sistemul imitanelorot.omane si al exah:rtelor.

Imparaful construieste n sistem n care un soldat primeste o bucata depamant pe care o munceste ipe care se stabileste u familia. Plateste o taxamilitara dar are obligatia de a participa a oaste si de a-si procura singurechipamentul. El ramanea oldat pe generatie, ncat economic ploprietatea micasi mijlocie inceprl sa se mu'ltiplice n detrimentul marilot ptoptirtari de pamant.In acest mod, statul culege atat mpozite cat si soldati care sgnt atat omei catinteresati sa si apere prolxietatea.

In prima instanta, sisternul a fost limitat la Asia Mica, de erceea, rabii nuau reusit sa o ocupea6.

Temele rau:-Armenialkon (N.E imperiu.lui)-Anatolikon

(avatoh4 rasarit).-Opsikion (centru, orytrror.)-KarabisiarnionA(ybirrhaiotai (tema maritima n S-V uncle era stabilita

flota).

* Unitate militara care devine esponsabila entru orgmizareaintema i extema a teritoriufui pe careeste ncartiruita.otSoldati n districte der rontiera. Eran nfanteristi ctre aveau olul de asigura granitele ndepartate leimp. Roman.

*Abia maitarziu, ganivor reusi, putin cate putin sa o ocupe.

Afl}O.ENIAK

$, g**-i 'olrror


34/68

Intre organizarear cestor heme si militarizarealmperiului persan al sasanizilorsub regii Kawadlhsi Chosroes Anuqii.ran, n secolul VI, exista o asemanareizbitoarc. Si in Persia a fost impartit intreg teritoriul in patru comandamentemilitare.

cu putine exceptii, therneie erau guvernate de strategi strategoi).Conducatorul hermei ibythaiotilor era nurnit drungarius viceamiral) ar

guvernatorulhernei psikion'drtaitluldecames.6.2. Confraofewsiva bizsntita

Pe perioada confi'aofetu*vei, egenta esr'e ransfere'ra n mainile patr, Serghie(cme conduce mperi':l Cmp de 6 ani) si patuiciuluiBanos.

Pentru a putea rltrto am*tele spre Crient. inchele lr','6\*pece c$ lunt:iavar.

Heraclius pleaca pe -5a-or62?,'t doua zi de Pasti spre Asia. veilind cu o

experienta n armata. vaiii-itia cees c+ ulterior va piirni snmeele e blitzlrieg,deoarece une acr;eiEt*l e ca','a,teie inu orice ca:r'alerie i pe arcasii celeri,astftl dorea ca totul sa se Cesfasc"are ap-ld. Ac*ssta tacfica o exeFseaza ost*,primavara si';ara si recrutea-za oldeti r.Jin rient.

Prirnul stac .laavea loc in toar:,ina,. rnpofiva generalui..ri t-rssnSahrbaraz rnishetul persen). * 622 se va intcarce pen*-+scurt ir:p iil C+po,lpentru a irinrite urr Hbut manr hgnult:i si drepi garantle, ude aproE ate. n 623reia contraofensiv'a rin Capadocia ipr*pune pacea nsa ClrosFoes efuza. Seindreapta spre Ganzak, orasul ui Ariar*ir,orasul eiig:cs al zcroastrieni.lor iplateste cu aceeasi rasl*ra eninr trerusalim. n 5?5 recftrieeue r-.ldati intrecrestinii aztci din Gecrgia. absagilabhazi i iberi din E l"f.l.tegrcr. FiresteChosroes lParvez a aplice. o tac&ca utilizata au*rtencr1ebu*icr.rl ui. Ch+snoesAnusarvan' anurlle, planuieste inprer.ma u avarii nn atac concentrat. Triffiitannate spre Calcedcn conduee e ge*. $ahi:n.

Ccpolu} se va'r:eder ncercuit de aima+.a varo-slavo-persaie n 5?6.Atunci an arut lcc procesi**i pe strazile cap.italei i pe zliiurile incoajwaioeiecu icoana vfaicii )arnrilri*i si cu ac,Jpsrama;nful/manfia i. Flota c*re nlr puieafi intrecuta de nfuneiri i care av-ea n doiere si focul grecesc ,o i' elizeikos),respinge atactuile. $ahim se refage spre Siria.

Heraclius sii nareste fectivtrlmilitar sr cia o lo'giiuradecisi'ra n 527 traNinive, ii infrangerpe ersi si ii obl4ge a accepte onditionet pacea.Un lucnr mai este mpo.rtent: liant-a u cazarii, popor furcic care

reprezenta n pericol pe Volga si caic in sec X al'eaer,sa e rudaizeze enti,ucain secolul urmator sa dispena. nitial p,lecasera u cazaEii mpotriva persilor Caracestia s-au etras deoarece u eu snportat zona de rn*nte.

Chosroes fost detronat si r:cis ar fiul sau,Ko.;rad-$iroe ncheie pace cuHeraclius si astfel devine vasalul bizantinilor. Heraclius a promis sa protejezepe Kowad dar si acesta ste detronat si ucis la randul ui de cate $ar-Barazcare cocheta u crestinismul si chiar un fiu de-al sau va lupta mai tarziu departea bizantinilor. Persia se va confrunta ncepand u 62U9 pana n 650 cuanarhie si lupte pentru putere.

IIIIII

g€

€

€

nJ

r-'l

l i

i'l


35/68

ETE

FEEgggg

gg

Bizantinii s-au bucurat de victorie insa vor trebui sa faca ata unei alteforte care nu va mai respe cta tatatele deoarece ra motivata de altceva, anumede religie. Astfel, cu noul adversar nzboaielenu vor mai fi numai de granitadeoarece azbotnicii nu vor mai lupta n numele or ci in numele ui Allah.

Sfanta Crruce fost readusa n 630 la lerusalim, eritoriile sunt retumatesi dupa cum povesteste ebos, u,rlea plangea de bucurie care nsa va fi descurta durata deoarece a avzstrnoului ericol, cfllcea va fi dusa a Copl penftrca n 636/T,Ierursalimul a ie cucerit din nou.

O naditie necomfinnata de sorginte slamica spune ca bizantinii m fiprimit o scrisoarrl din desert prin care ar fi fost ro*uti sa se supuna si sa devinacredinciosi si sa rse nchine ui Allah. Tot aceasta raditie o. ,p^"ou uneascultarea fost spre aul bizantlni,lor, caci, dacaBizanful si persia n-ar fifost intr-un astfellde conflict, am fi. avzitde islann a de o religie minora, stinsade atacurile colaborate ale lui l{eraciius si Chosores, nss camfania celor doi aepuizat cele douarimperii ncat nimeni nu-si putea magina rubin desertul ncare refuzau sa rrfre atat bizantinii cat si persii, va venio lume dura care vainfricosa si va duce Bizantul de la castig a defensi";a. Ei de fapt nu stiau ce sepehecea n deserl; eoarece egatul arunrit se retrasese, a inainft:rea cr ersblocata de gassanizi i ei la ranctul or de lahmizi.

6.3. Mohumed bn 'Abd .Altdh bw'Abd ai-IrruttaiibJ^s^ O +rirf. . .c,cJ + + c' ,..lLJl

La Mecca (Macorerba) xista o dinastie comerciala a c',.lraiqtilor. intre ei, ceimai smaci erau hapmitii care dominan orasul, ei faceau parte lin categoriaarabilor sedentari, laturi de cei'nomazi si semi-nornazi. Ceeace oate acestecategorii aveau n r:omun erau un set de norrne pe care e respectau u sfintenie:

- sa nu. distruga oazele- sa nu ucida femei si copii

Este o lurne care nt cunoaste ilosofia ca atme,ci mai de graba magia. Religiaeste una animista, nsasicentrul

ultului acfual este de origine preislamica siKaaba se afla de mult in centrul Meccai, centru cosmopolit. S-a ntamplat caunul dintre ei sa vorbeasca e una din zeitati, Allah, si sa spuna ca este un


36/68

sing* Dumneze,r. onc.ptiileor religioase ruu tioritve. riburile veauzeitati proprii si obiecte or sacre cum ar fi pietre, copaci si izvoare prinintermediul carora naz;iau sa ghiceasca iitonrl. Credeau n existenta ortelorbune si, mai frecrrent, n a celor rele, pe care e nrlrneeu djinn. Rugaciunea afonna de cult se pare ca le era necunoscuta, n",'ocarile or fiind de cele rnaimulte ori cereri de ajutor penb* rezbunare

Nepotul lui Abu-'Ialitr,din tribul B+nu Fla;in, rrvtrahcmedresc*se mpreuru* uvarul sau Ali decarece arintii sau, Abdullah si An*na incr la putiil tunp dupanasterea iuhri lor'. vlai tarzlu avea sa munceasca n casa unei.rarjuve sarace,Khadidja cu care ss va ca.qatori i va unbla peste c-tsi'v'aveCea oate eiigiile.El maiavea un unciri. care dupa ce peregrinase, e ca ::ganse a crestlnisni si dela el va afla infonnatii Cespre ceasts eligie, El al'ea u fiica, pe Fatime eiincarese trag arabii fatirnizi.

Mahomed ave&o eligie recsienrca are inp*re3 uniiatea.iui D'umnez+usi astfetr.el avut rde u^ciat u rebii tribali cat si cu cei din cras purtaed ezbaicu ei pentro a-i acluce a islam. T'rasa'tura pecifice a ini'ata,lurii sale o co:lstit'.:ierealizarea unei dependente otale a o.r:n:rlui e Dunmeee.; si o srlptulers u.rybafata de voin'r.a ui. Religia si-a luai nrmele de Isiafilcars rngeaf,nlta,. teabandona" sau ,+ i sr*pus ui Dur,nszeu:'. Interzice c*rlsyrlna;eo angeiui; avinului, a catnii d,e porc si a camii anirnalelcr cars Gu{}'vlrt incrarte nafural*sau care au fost fc*osite penfu.*racri"ficii.Ceea,c.. f,acrltel a f,*st cevaextraordinar, e o{iera rabilol o ri:orala, -cidesi esie o retigie poligama n'r este sio religie absurda ntrucat cei care d*reiste a aiba,onoua sotie rebuie sa i oferesi conditiile necesare. ceastapractica este preli.lata iin cufuree searite =oechi.

Totodata el le-a dat arabiior o conceptie eligioasa eonoteis,ta,le-e fedt onoua metafizica, u ilunivers eo.lcgic r care nu se p+ltear; anrii,adice acontribuit la ceea co s€ poate nu"mie:nanciparea rabilir caie nu s-ar fi puf';t alninicio


37/68

EEg

gBEgggg

gagg

Mahomecl moare n 632 si multi apos,taziaza. oul si de fapt, primutcali{ Abu Bakr, se va lupta cu acesti apostati.

6.3.2Mostenirea ui frfohamed

Din nefericire, ellnu a reusit sa ase un.succesor e linie masculin4 lucru care -ar fi permis sa ntemeieze o dinastie profetica. Avand o familie atatdenure,

alasat drept vicar (catif) un unciii. lwcarelerul ne vorbesc Ce o succesiunedirecta, o numire.

Aisha bint Abu Bakr. in bratete careia.Mahcm,ed nerxit era nsotita nincaperea profettllui de catre generalul 'IJrnar ibn al-Kh apb (Cmer ibd alQuitab). Atunci c;andau ntoat apropiatii n cortul def.ictului; Aisha a spus capetatal ei l-a desemnat alif, insa Abu Baks sustine espeUroar l-ar fi. veztttceliilucru cme de altfill se va intarnpla. ntie 632..634 .avut califafclAbu tsakr,peri',oada n care sl-aocupat de apostetl Dupa n:.oartea ui, calif a devenit Umar.

Penoadaarceasta rigarriga?, de upta cu epostaiii.a rezit interesul peatruteeitoriik c'e a"N si penfi"uprinaaoara arabii isi fac aparitia in peioadaCraciunuhri''inPalestina ar ur534 avenrprirna.veste lespre i de a Sofronie,ep. Ierusalimului din una din predicile sale.

In mai 634, Khatrid bn al \Yalid cucereste ssti'aiar ia 23 august califolAbu Bakr se va stinge din viate In enul urnrptor ci:ceres€ Emesa, Damasculeste predat n mod pasnic, actitme din care se pcete intelege ca locuitsriiorasului se simteau mai apropiati de areHdetorita limbii Co*.r* si a atitudiniiautoritare a Copolului. In 636 arabii sunt nevoitisa evacueze ceste oua oraseproaspat ocupate deoarece blz;antlrriipofll€sc conb*c.ftnsiva insa una relaxata,insasi mparafuFva ua atifudinea unui

obserraior"si trlva particrpa a nicir.madin lupte. Tot in 636 cuceresc eritodile i:steilleale Siriei ri rmuiului iar iniulie primele de la Jabiya.


38/68

Mustim mdSfpgi*ti:n*r,##Sfir#w+n*$rtss35 S36 D #.*** fr

:iii ill: l

: r'r.; ,:pfi

,. . tlit fil'*$l

$.:t,s.*f 'k;ii3di,.

g, 'i;nij

€€

t]-fff

RUr1t lJ

r]t lt l

t f

'g*xfihl{B,ilI{}E

SF.rwfiIiii{ *i*S:grf

ld i*Ji nr *,i**+#,*iPrl4t*,rrit*sry ry *"1*

f"lfi lifii nrli,.ui; rr#t}i1.."S#,'*,3

i,il*linri:tirx:rare Vtrrrlrrolrt rf Yanx.:rrii9prrea 'F

9lerar'lirr'16ry#+qs$&mtrrlx.*ffi,*{ff 4.'i:i

flEffiitl*:*rr';* t:ruef.',fiItark""t:d{i&ilfi;i$

IJt"-ll 1

l i

"rt


39/68

EgE

ggggg

gg

g3

6.3.3 Yarmulc

Intre 1120 august are oc batalia cea mai irnportanta, le a raulYarmuk, batalier are a pus pecetea e istoria omenirii. Fara aceasta ictarie aarabilor ei nu ar fi avtlt acelasi parcurs storic. Ea a crea'c n randul arabilorincrederea n foritelepropni si a creat neincredere i deziluzie n randulbizantinilor- Daca Heraclius n$"s-er i comportat atatde arnenta'oil, it-ratiaarfi fost atta. Ei isi stabilesc cartierul general a Aetlohia si csbt-ara spre Dara:ascsi Ienrsalim under rmt nfranii; desi au a:.ruto anr:a'ra iet su.penonEe ,:*nieric.

Heraclius s-amulf'.rroit a condr;ca rupele Cin.Aatichia ie pentni caadunase armaterfoarte I,lftlercas.s i era ncrezator n foriele ei, fie peniru ce asimtit ca.e hpu]i sa se refaga deo*rece starea lesanatate se nrauiatea.Arrnata a cemt ajutor de la Al Menzur (b'.anicu}Sf. Ioas Daraascidq) dinDarnasc, nsa e erste eftlzata cer-erea in variaie E:cti=ne nul dlnfte ele fiindacela ca arabii se ara{au.mai lanzi cel'p,utin 3hp';cct de veCere econ,:nic

comparativ cu biipntinii. /treixi il cho-arrra e Khalid ibn al,XValidcare ar,reearmata etelogena u soldati de va;ste si Ce sexe dlfe.rite.Despre aceasia nnatase mai spune ca"existau iblioteci.vii ale coranutrui-(a.l erai canon.;sfiorgantzatuhericr sub Csman; prob.abilCe aic.i.'e'o,st nflueniai Luthel).Armatele, etrau pfoxiri:ati"- de 80.G00 e bira*:tini si 20.S00,de rabi.

Lfareaprct*erea a fost ca bizantieii erar*deza'..anta;aei inp::nct deveCere actic. LTnalt dezavant*j'a bst ete;ogenitatea r*pelcr reerstate lindiferite zone care nu av-eau tci un liaat, cere n& era$ rnai'€ate Ce .Je*:rdetazboi sfant. Pe de alta parte arabilor i se of,eaea osibi$it*t+*dea a frai intr,czona ertila, ei aveau credinte,si 'Jeal, ayeau dsrinta de s so mbogad.

siconvingerea &'au*cat wlrol esential. Dezordinea iz*.rit n{}e vGleveiieaoinEgrpt unde arnatarva i condr*sa e cinci generali.)

Un a*t dezavantaj, l bizaati,qil*r a fbst aceia ca ga.renizir;banughassaniiconciusi e A1 Giabaia rei:r:iat* s+ oace rn rcl iii:porta.*t n ecesi atac, nsa :-rimotive neckare U r'orreactiona,asa.cur+], -a stabilit.

Terenul de ,[a au Yarrnr:k er+ deiuros ar peio#a an*iui eia une uscl:ta.Bizantinii stateau cu ata. pre &ser$ de unCe bat*a urtr ,,ani are aducea otpraful, pe cand ararbii tateau u.spatele affe desestr n batalia decisiva s-aintamplat ca acest ant sa bata. Pe de alta parte a interv-eni.t i o ruptura decomtrnicatii cu gassanizii care asigrrau ce'd'aletria i Omar a reusig sa i in*argaatat de dur pe bizantiru incat Heraclius ii:fra in d.epresie, ste Cezorielltat si uniicercetatori unt de ptrere ca &cum a dobandit si talasofobia. Ei s-:l ntors peuscat pana a }lieria unde va ramane o perioada bwia de tirnp pana cand se vaincumeta sa reaca Bosforul, de altf,e, recerea -a bcut cel putin intr-un rnodbimr, deoarece anenii imparafului au fost nevoiti sa ur*ple corabia cu nisip sivegetatie pentru carbasileul &se simta ca pe u.scat.


40/68

II

II

Arabii recL\ceresc amascu,l a fel Ce pasnic si apoi fec la CIcupareaimprejurimilor" n aug 637 cucer€sc Gaze si in sept, erusalirnul care acceptapredarea oa in nrainile ui Cmar al Katab, apt care se petrece efbctiv n ian638. n decembrie anul urma3or, rabii confusi de Amr trbnal Ab invadeazaEgiptul. n 640 eusesc a cucereasca.zona e litoral a Siiei si Palestinei pentruca pe data de l 1 februarie 640 Heraclius silmoara.

6.3.4 erusalimul

Dorinta de a ocupil Ierusalimul se trage din summa sau $)nna (faditie) unde sespune ca Mohamed a avut un vis in care un inger i sptme sa mearga si sa lintahremca e Allirh.El e$e dus de un magar pe care l chema AlBaralclEbnaclBboracpanala l treilea cer unde se ntalneste u Moise si apoicu Allah care mata ca o sfera ece, si discuta deqpre ugaciuni. Ei ajung a cincirugaciuni, cei cinci stalpi ai isiamului numiti arkdn-at-Isldm eanrnate ncunoscutul Hadith al lui Gabriel"o i acestea unt shahada creanl), ugaciunea

fit lLJ

ffffilnIUtt

t io8

One day while ttreProphet was sitting n the companv f some people, The anlgel)Gabriel cameand asked, What s faith?" Allah's Apostle eplied, Faith is to believe n Allah, IIis angels, the)meeting with Him, HisrApostles, and o believe n Resurrection." hen he further asked, What s

I tt lT J


41/68

ETE

gBBg

g

zilnica (salat), milostenia (zakdt),postul n timpul Ramadanului sawn) sipelerinajul a Mecca cel putin o data n viata (hajj). oricum, ceeace esteaproape ert este aptul ca nu a',leau ceasta dee n momentul n care au cuceritIerusalimul.

Sofronie rezistase proape doi ani asediului si a avut o intgitieextraordinara erand sa predea crasul nurnai ui Osrnan care era mbrecat c&unpusbric crestin diindesert. La vederea ui, sofronie a ramas uimit; de fapt,modul lui de trai era si cee* ce ii aducea aima. Se spune ca atuilci cand si-avanrt generalii, -a certet pentru ca deja au luat piada.

Definitiv, Ierusalimul se pieda.in 538, Sofronie iinC cel care a ir:rilanat,,cheile" si i-a facuiiui Csmen*b.:rutrrasului. Traditia spune ca in turnul cel r.naiinalt Sofronie a r'ostiil ,,Uraciunea usiiei la loc inalt". Inhanel nBisoiica $fMormant si venhldtimpul cle ugaciuae, Csman a refuzat sa se rcage irbiserica ci se va ruga n'*ariex, deoarece rnamii rg:rnaa a ransfccae bisencain rnoschee aca acesia -cr r."1::as.ain ea.

6.3.5ESrytSe mai intampla ca h atmata.eraba r:generelul kac ibn ai As se se r:p* dinarmata d,.rpu ucerirea.Ierusalimuiui ,;6000 de soidati si sa se hcrepte spreEgtpt, cannpanie are nu :r ost cer*ia de calif,. El a ajunri pana h,Alexandria.Canrpania ncepe n 639 si se emliira iil #9.lnacea.peric.*da, pairia-rhulCircsal Alexm&iei care deti*ea s.iputerea serulara e creat o stere de sp:rit os.iiiaBizantului. E} era nscnotelit si persecutase ur pe rnonofrziti. n secrei aia depopulatia.orasului;pe aFe indercna"ie ezistanta at* de arabi Ln:eeu acosd.';lMartinei a dus nel3ocieri

cu"Amr.6.4. Succesoyii tlai Her*ctius

De altfel, Alexanelsia epreze*ta o proble*ra secl]rldare iind.si:rclesaia Coincalceala de la frsn crer.ia d* factul ca.Fferactitrs lasa5 ioi uniiasi, peHerakliosNeos Kons"rantinesCo:rstantin II) si pe Her*cieonas, ,ul il{eltmei

Islam?" Allah's Apostle repiieC. "To ".vorshipAilah Alone and. one else, o offer pra;;ers periectli. 96pay the cornpulsory chrarilr (Zakat) aecl c obse:-,.s bsts dur,r,=rghe mo:irh

of ^R.aniadan." hel hefiuther asked, "lVhat irs hsan (perftction)?" i\ilah's Apcstle replied, "To 'ovorship;\llah as f you secHim, and if you cannot achieve his state cf de",'sticn lien you i:nust ccn:sider hai i{e is lcoking atyou." Then he further a-.ked, r'V-hen,rvill he Fii>'ar e esieblisiled?" Allah's Aposile replied "Theanswerer has no better knowledge than the questioner. But I rvill inrbrmyou abctit its porients.

l. When a slave t[ad,v) gives birth to her rnaster.2. When the r;hepherds of black camels sta,-t boasting and competing with others in tbe

construction"cf tall buiidin-es. And the F{our is one of,five things which nobody kno.*s exceptAllah.

The Prophet then recited: "Verily, with Allah (.1-*one) s the knowledge of the Itrour--." (31. 34) Thenthat angel (Gabriel,) elt and the Prophet asked his companions o call him back, but they could not seehim. Then the Prop,het aid "That was Gabriel who came o teach the people their religion." Abu'Abdullah

said: He (therProphet) considered all that as a part of faith.


42/68

care moare de fuberculoza n martie. Cu toate acestea, oporul il impune pe fiullui Constantin II, pe Heraclius Constantin V (Constans I) prin Senat carecapata eodata nnportanta eoarece eprezinta ingura autoritate care poateimpune un conducator. Tot cu aceasta cazie, avernprima mutilare n istoriaBizantului, caci trdartinei si lui Heraktreonas i se aie imba si mainile, momentin care oamenii ei cum ar fi Cirus al Alexandriei vor cadea n dizgratie.

In642, Anr, nu este vinovat Ce distrugerea Bibliotecii din Alexandriacaci oricum nu mai fusese ce era, ci de';enise doar o umbra a umi:rei caredevenise astfel n 391 l* 644, notre califul Omar si in lccul lui este pus O*nancare nu stim din ce motive, il destituie pe Amr creandu.-se stfel un gol deputere si neincreclere n ranful arabilor si de incredere al bizantinilor care rimitpe Manuel sa cucereasca lexandria pe care o .v'crtino doi a# cand Ghan isiva da seama de g:reseala acuia si il va repune pe Amr care v-a recuceriAlexandria.

Coptii, in fiunte cu pafi'. Veniamen ncheie un tratat c'* rloua ore*dr:irearatand astfel ca o prefera celei de la Copol. Era un tretat p.ria care $ftrlon

musulman sau un,credl:cios al'cariii poate rai in tere slamului. Ei era* un felde confacfuali care rebuiau sarespecte n set cle eguli. Acesti ,,chfrasi." erauorganrzatt n fimctie de liden-.l or religics. Prin acest i'a"rat i avesu drept sadetina dom un margatr i isi pierd drepfut de a avea arffie.Platea:: cBe senaeneacapitatiasi haragu,l ta;ra agricoia), laraceste +"-


43/68

750/7, dinastia Jmayadd-a. De altfel, califahrl ui Muawia eralegitim deoareceera cumnat cu nrahomed, casatorindu-se u Ramlah, sora ui. Susiinatorii luisunt ceea ce vorprimi numele maitarziusuni,tii.

Constantirnopolul a fi asedi t abia n 670-677 dinspre Licaonia.

6.4 Muta:,rea apitalei

Cucerirea de cafie arabi a provinci-ilor estice si sud-estice, atacurile frecvente nAsia Mica, expediciile lotei arabe n Marea Mediterana,aparittaregatuluibulgar, inaintare:r slavilor au creat conditii mi de viatapentru Copol care acumnu se mai simtea n siguranta. n aceste conditii, Constans I a dorit sa mutecapitala n vechea'Roma au undeva nltalia deomece u se mai simtea nsiguranta n Copol. EFa pomit s^Dreta[ia fiecandprin Atena, Rorna, Neapolisca sa se stabileasrcain iracusa rde a petrecut ultimii cinci ani ai domniei farasa ducala bun sfirsit planurile sale. hnparatul a fost asasinat ntr-un modwednic de mila in baia din resedintasa si asffed odata cu moartea sa, pknurilede mutare a capitalei s-zu stins.

6.5 Polifir:a religioasa

In 638, Heraclius promulga Ekthesis-ul ("Er0eor6 fftoffcoq-ExB.usereacredintei). El a inteles din experienta'nrilitara c&nu poti face abstractie decredinta ocala, monofizita. Srghie, paft. Copolului incearca o fonnula decopromig monoenergista, n care ryr.meca exrsta doua firi in llristos dap osingura ucrare. Fronnula creat confuzie" caci calugm:l.sofronie era.inclinat sao acceprte ana cand devine primul c. re o denunta.

Papa Honorrius, orbeste detf" o singnra ucrare si o singuravotnta(temilma), astfel produce ereziramono$elita.

Ektesisul a declarat erezia.rnonotel,ita a fiind.ortodoxa dar nu a avrttsucces. Dupa moartea ui Heracliug Constans I, pe rcesgfondde neliniste aincercat sa mpace mperiul dmd o regula de credinta numita Typos;unfel deHenoticon edivivus si in plu-s, a os Ektesisul din Sf. Sofia. Imediat dop*impunerea ui, papaMartin nici macm-nu ceruse ecunoasterea i nu trimisese ointonistica si mai mult, tine un conciliu in palatul de la Laterwrunde pmticipa150

de episcopi, atasati eologiei calcedonuhri, esping yposul dar evita sacondamne ersoaxta i documentul caatare ci condamna doar nvataturile.Constans rimite pe exarhul Olimpus sa l arest eze W papa n 652/3 dar cand avazst ca starea era n favoareapryei,s-agandit saprofite de situatie si sa seautoproclame mparat. Constans hlndte un nou exarh care pune ordine intreburi si il ia pe piapa Martin ducffidu-l in fata Senatului din Copol unde esteinvinuit de comploft, caci acel olimpus rzlmasese n Roma, deci se ace unproces politic. Inil;ialeste confunat la moarte, dar se comuta pedeapsa nexil insa este supus a umilire publica si abia apoi dus in Cherson Ucraina), ,rnavanpost bizaninunde moare de foarne. mediat dupa el este arestat si prietenulsau, Maxim, un caltug.r care nu a ace$at teologia Typosului si care n plus senimerise ca n 647 sa fie in Crtagina si sa fi asociat cu acel Grigorios acandu-


44/68

i-se un proces politic. Dupa acesta a fost mutila taindu-se imba si manadreapta ca sa nu rmaipoata scrie s,i este exilat in Tracia si apoi tnLazicaundemoare e 13 atg662.

6.6Sinodul VTEcaffirewic/ Tre*tsn

Ctin V, dorind a nstsureze acea n imperiu convocat n anul580 a Cqoolcel de-al saselea inod ecumenic care e conciamnatmonctelisrnul si arecunoscut daua.[iri in F{ristcsnnaaifbsiate n*-";* sin$}r ipcstas si doaa'ucintei fucrari afuftritbr [r*ryuJ coetgistatz{ ,imoniss entru nwntuire'tumnnitatii Patriarhliie Alexmdnei; Ier'.:salunului i Alfiohiei, sinulseimperiufui, au lue$ ot';si parte e sir:odprhtrin:itepea de roproze:r.tanti.Patriarhul Macane al "{niiohiei a aparat nteresoie moeotelisinului si di;laceasta ricina a :flost cpr*s i exc+qnunicet. troterariie u dcvedit Sinei,Palestinei si Egiptului cis dcrinta'Ce a gasi o calo de impacare cr:provrnciilecaxenu mai faceau parte din innperiua.fost aba*doaata. Pacea '+Rcma a fcstobtinuta prin inCepariare+ lepopu.l*iiile *onotelite simcnofizitc aleprovinciilor orientale apt cere a coirsrbult f+arte rnuit lc int*rireaputerii arabein aceste rovincii.

Sinodul s:er iil*t lritre 7ncs 580 si 16 sept 681 la Ccpoi, in Sela Bc.itita.Au participei 174 Coepiscopr ar iruoaratr;l a pa:Cicipat a prinele sase od'mteprecum si la uktrma. Lucian:le c". cr 18 sedinte au fose oarte cridce. n sedi$ga18 din 15 sept 681 s-a pubiicat nlar.tur:siiea e credinta caie nl'ata ca:

In?fuistos suni faua vcente si rfoua {wcran sE?} ?te{9

Documents

Istoria Și Spiritualitatea Bizanțului- Curs an I Sem II