ISTORIA INDIEI 27

cuvinte a limber lorii. Agricultura este ocupatiunea prin-cipala a Chinesilorn ~i se considera 0 ocupatiune demna~i pentru imperatoru ; cu t6te aces tea in fie-care anti 0

multime de omenl pieru de f6me. T6tit tera este per-cursa cu canale, Ilutirea ]{wntrica este desvoltata ; eo-merciu esterioru mal nu este. Din cea mar mare anti-citate, Chinesii posedan t6te mi~llocele civilisatiunii eu-ropene: busola, ~i nu sciu a pluti pe marea ; pulbereade tunu, ~i nu sciti a se apara ; presa, ~i n'ari facuttinict 0 descoperire mare; nu CUPOSCll ce va se ~lica' 0-

piniune publica, ~i zacri in servitute.

u. I~TOmA INDIEI.

1. Posltiune.i Indief. India (la aborigem Iambudvipa, loculu lemnului vietel) este 0 peninsula terminatala sudu in forma unut triunghiu ascutitt; ~i udata dedoue miirl : Indiana ~l Bengala ; era la nordu, incungiu-rata de inaltil muntr Ilimalaya. Ea cuprinde totu feliulude localitatr : c6me de munti cu omattt, inaltiml plane~i val, totii feliulu de clime :;;i totil fellulu de producte,(le la muschi! polari pene la bananasit tropict, de la eo-rale pene la giganticit elefantr, de la granitu ptme laalmasn, Caldura tropica din India se stampal'a prin ma-rile riun : Indus, Ganghes, Brahmaputra ~i. alte cari,pogorindu-se din muntii Himalaya, intra in magnificele~esurl acoperite en padun de palma ~i bananu. Fluvi-ulii Ganghes in curgerea sa, carea este de cate-v a sutede mile, primesee o multime de afluente ~i vr'o unspre-,Ieee riurl man, ~i varsandu-se in marea fOl'lneza 0 delta.Gangesulu are 0 insemnatatc religiosa la Indient: chiar~i aeum apele lur sunt visitate de multr pelerinf, PaH-

28 ISTORIA VEomA

bothra in pamentulu Prasilorii, Ht cea mal mare ~i malfrumdsa politie a Iudiei. Ea avea G4 de porr! ~i vr'o 570de turnurt pe murif ser cet tart

Green ~iBomanir cunosceau forte pu<;iMl India. Des-coperirea monumenteloru scrise ~i a mteloru vechiloruindient, ~i studierea istoriei vechi a acestui poporu depe aceste documente, s'au tnceputu abia in secululu XVII,de tnvetatulu englesu Wiliam Jones, ~i din acelu timpuse continua de societatile asiatice din Londra ~i Paris,~i de diferite persons private.

2. Privire Istorica asupra Indlef. Nu putemn~lice nimicu afirmativu de pop6rele ce all populatu Indiadin vechime, din causa lipsel de chronice ~i chiar detraditiuni, Din t6te traditiunile cari all ajunsu p€me lanor, se vede numat aceea efl, din timpurt inmemorabile,locuitorit ahorigeni negri a peninsuler, fura cuceritt desemintia alba, a Brahminiloru ~i a Bananianiloru, veni]tdin partile de SUSlI a Indostanulm, Dupa 0 lupta ln-deretnica, er i~l respandira civilisatiunea ~i stepanira,pene la Ceylan, facend pe aborigeni parias. Dupa luptavenitiloru cu aborigenii urma, fora tndoiala, lupta caste Ipreutiloru cu cea a militariloru, carea se fini in profi-tulii puterit spirituale. Din t6te poemele vech) se vedeea, India in veehime era imparlitii in mal muIte statemicl si independents, guvernate de ragi Setl 'f-eq~.

Istoria Indiei devine mal cunoscuta din timpulu es-peditiunii lui Alexandru celii Mare (327 a. Cbr.)

Cucerindii Asia orientala, Alexandru intra triumfa-toriu in India ~i strabatu pene la riulu Hyfasis. Ragia Setl

.regele Taxil, care domnia in acelii timpu dincolo deIndus, inchie pace cu cuceritoriulu macedonenu ; tnseAlexandru intimpina 0 resistenta opiniatra din parteaaltul rege putinte, Poru. Batendt; pe acestu rege ~iin-prietenindu-se cu d'ensulu, Alexandru intra in lupta san-ger6s~ eu aJ~l regl a Indiel, Inse apropiindu-se de Gan- '

l1'UlilA J.NUIE!

ges, de pamentulu Prasiloru, soldatl; macedonent nu vo-ira a merge mal: departe, temendu se de puterea Indi-eniloru. Dupa departarea luf Alexandru, Sandrocottu,unu omu de origine neinsemnata, rescula locuitorit te-reloru apusene, ucise pe locotenentulu lut Alexandru, pu-se mana pe t6ta India apusana ~iunt catra ea tera de din-cola de Ganges. Succesoril lut Sandrocottu, fura alterna-tivii cand tributarii regiloru Syriel, cand independinn.Relatiunile de aprope cu Green facur{t pe Indieni cu-noscuti cu civilisatiunea europena. tn acestn timpu, pela 100 a. Chr. traii vestitulu rege Vikramaditja. Prinajutoriulu 1nl artele ~i sciintele agiusera unu inaltiigradu de desvoltare, ~i domnirea lut se socote secululude auni a literature! sanscrite. Poporulu indianu i~l a-reta recunoscinta catra acestu rege, incependu a-~l nu-mera anil de la suirea 1ul pe tronu (anume de la 78 a.Chr.). Din acestu timpu pene ,la latirea mahometismulutin evulii mediu, istoria -Indiel devine era~l pucinu cu-noscuta: invasiunile Scythilor, a Parthilor ~i a semin-tiilorti mongole, produsera numai 0 esterminatiune pro-visoria a popula~iunil.

3. Oivihtatee veehilorn Indieul. Locuitori'iIndi-·el se impartiau in patru caste (adica clase sociale, distinctiimarcate unele de altele; trecerea dintr'o casta in altaera aspru oprita) ; casta Brahminilor seu a popiloru, Chat-tryasilor seu a militariloru, Waishiasilor seu a Indus-triasilor ~i casta Sudras seu a serviloru. Cele trel d'an-t~i(l, eraa compuse din poporulu cueeritoriu ~i se deo-sebiati de cea din urma, carea era compusa din locui-torit aborigem, prin dreptuld ce aveau de a cet! c11.rtilesaote, Veda, ~i prin dreptulu de a purta brta. CastaBrahminiloru avea mal multe dreptun ~iprivilegit de eatttt6te ce1e-alte; e1 puteau cUi ~i esplica Veda, aduceaasacrificil, anunciau voia zeiloru, asistau la [udecatele ~iconsiliele regiloru, ca.rol'a. li al'atau -e adllnca. reverinfa.

!:so 18TORIA VE()HIA

Pamanturile Brahminilor erau scutite de imposite ~i Brah-minil de pedepsa cu moi te. Detoria caster a doua, amilitariloru, era de a apara poporulu cu arm a ; el aveaudreptulu de a ceti dar nu ~i a esplica YMa; a aducesacrificit dar nu ~i a sacrifica, ~i dreptulu de a da mi- .lostenil dar nu ~i de a le primi. Casta a treia a. indus-riasiloru era cea mal numerosa ; ea putea sa se ocupecu agricultura, comerciulu ~i pastoria, Casta a patra secompunea de paria carora sub pedepsa de morte sa 0-

pria cetirea Vedeloru.Guvernulu in India fu in cea mar mare parte, mo-

narchicu ~i ereditaru dupa dreptulu primogeniturei. He-gele era din casta militariloru, inse puterea lut sa mar-ginea forte de catrii Brahmini, cad prescriau chipulu vie-tuiril ~i a ocupatiunilorn lut,

Inca din timpurile cele mal vecht, India se eonsidira,ca tcra abondinta cu totn feliulu de producte naturale.Afara de argintu, margaritariu, petre scumpe, osu deelefantu, boiele ~i radacin! mirositore, ea poseda 0 mul-time de bumbacu, de unde ~i obiectulu principalu a eo-merciulu din intru si din afara a Indiel erau panzurile.Punctele principale de comerciu erau in partile nordicea Gaugesului. Comerciulu se facea prin caravane ; tre-bue inse a marturisi ca proprit indienl forte raru tntre-prindeau calatoril in terl straine pentru a-~l vinde pro-ductele.

Religiunea Indiana cunoscea 0 fiinta suprema, eterna,infinita, tot-puternica, care crca totulu. AcesUL fiinta,numita Para-Brahma, se arata in chipulu a trer ~e~:Brab-ma, Vichnu ~i Siva cad compunu treimea Indiana, cunos-cuta sub nume de Tri-murtia, ~i cad are tret tnsusin: ere-atiunea, conservarea ~i destrugerea. Brahma este spiritulucreatoriii : elu determina la nascerea fie-caruia omu towaceea ce trebue sa se tntample eu elu In viat~. Siva este~eii distructoru ~iregeneratoriu, Vichnu este providinta

..!Sl'ORIA INDLEI 31

~i conservatorulu vietei. Afart\, de acestl tret ~er prin-cipall, religiunea Indieniloru recunoscea tnca generatiuntintrege de ~ei ~i deite, avendu fie-care lnsemnatatea saparticulara. Tote puterile ~i fenomenele din natura siomu se socotu de Indient ea 0 aretare a lut Para-Brah-ma: Ast-feliu religiunea Indieniloru era unu pantheismu(totu deismu). Indienit crecleaii ~i in nemurirea sulle-tulut : dupa parerea lorii lnse surletulu trebuia mal an-teiii sa se curete de' vitiele ~i slabaciunile omenesci ;dupa mortea corpulul, sufletulu trecea in altn corpii malinferioru, ~i numat dupa mat multe mii de ant de tre-cere d'intr'unu corpu lntr'altulu sufletulu curatitii setntorce la deitate-c-principiulu seu. Potrivitu acestet idetIndienii despretuiau viata ~i-~l aflau fericirea tntr'o ne-activitate contemplativa. Religiunea Indieniloru servi deisvoru mal multoru secte; d'intr'tnsele este insemnatubuddhaismulu Sell buddhismulu 1 care respingea castele.Prin acesta elii a intartatii asupra-sr casta brahminiloru~i a militariloru cari, dupa crunte persecutiuni, ilii a-lungara din India. Budhismulu trecu atunci in China ~iin insula Ceylan.

Indienii desvoltara 0 civilisatiune propria mea dintimpurile cele mal antice. Limba sanscrita care se tntre-buinta de Indienit vechi, este una din cele mal avute~i mal fonetica limba din lume. Indienit 0 numiau lim-ba ~eilorii: in ea sunt scrise cartile saute ~i in genere

1 Buddhismulti aparu pe la sec.IX, a. Chr, ~i vorbele sanscrite /'continute tu eHi prob6za ca e~i din India, Fundatorulti sett Arddha "~Chiddi din 0 familie insemnata., parasi la. etatea de 29 an~ plll,ce-rile lumi'i, ~i se dede un et viete aspre ~i la meditation! filosofice.Sub inspiratiunile ce se producii de ordlnarn din 0 asemi~~9tviata.,8chimbandu-~1 numele in Gotama (celu ce ocide sensurtle) 'tncepua predica noua sa. doctrlna, Buddhlamulu proclamandii egahtateatuturorii 6meniIorii, ~i tntroducend tn elu dogme de origine stra.-ina cari·Hi fiicura accesibilii vulgalul, deveni religiunea. unei 4/10 aneamultd omenescfl. (Nota i!tUtorului) "

" "

lS'l'ORlA YEUHIA

tote operele anticitati) indiene. Cele mal vechi compu-nerl sanscrite sunt patru vede, adica cart! religiose.Legile civile sunt cuprinse in cartile lut Manu. Lite-ratura indiena este forte avuta in epopee; cele mal /I

principale ~i mal importante dintr'insele sunt: Rarnayana~i Mahobharata. Obiectulu celet d'anteia este victoriaspiritulut deescu a lut Rama, asupra lut Ravana, regelespiriteloru rele ; obiectulu celel de adoua (continetorede 100,000 versurt) este aratarea lul Vichnu pe pa-mentu, ~i victoriele purtate de spiritele cele bune subcomanda lul, asupra spiriteloru rele. Fiindu ca la Indi-enl predomina fantasia asupra celoru-alte facultiitl spi-rituale, de aceea poemele Ioru se distingu prin 0 mul-time de comparatiunt : se insemna inse in genere 0 lip-sa de regularitate ~i de frumosu. Filosofia ~i sciinteleesacte avura in India 0 desvoltare insemnata, Din tim-purl inca necunoscute, Indienit observau intunecimile, nu-merau anit solari ~i lunan,

Catra monumentele artei indiene se potu referi : 10

templele sepate in sttnct sub pamentu ; 20 templele se-pate in stincl pe 'pamentu; ~i 30 productiunile ordinarea sculpturel. Templele cele mal tnsemnate, din primaclass, se afl.au pe insula Elephantina ~i in EIOl'a. Catrecele din clasa a doua, apaI'tinu cele septe vreml seumonumentele mahalipurasce de pe malulu Koroman-delu, cad cuprindeau in sine nu numai temple, dar ~iuna str111ucitll palata regalu, sell mal bine 0 vasta ce-tate mat t6tl1 sepata in stinci1. Cl:I.trll.clasa a treia sepota reports templele ordinare, cea mal mare parte dinaceste monumente se aflaii pe malula Koromandeln intntrulu peninsulet ~i in Java. 'I'raditiunile puna constru-irea 10ru tntr'unu timpu f6rte departatu, Tote frum6selearte sunt concentrate in temple. EIe Bunt dovedt vil demarea tnsemnatate ce aveaa popil in India.