2
Istoria română între mit şi realitate Istoria a fost pusă mereu sub incidenţa mitului. Istoricii,oricât de mult şi-au dorit a o rep roduce întocmai cum a fost, niciodată n-au re uşit şi nu vor reuşi s-o reproducă precis,acest lucru fiind evidenţiat şi de Lucian Boia : ,, Istoricul nu se poate detaşa,[...] de "mediul istoric" în care evoluează, cu fondul lui de tradiţii, cu prejudecăţile şi constrîngerile pe care le implică. El se hrăneşte din mitologia ambiantă şi este la rîndu-i un producător de mitologie.. „ ( în lucrarea sa „ Istorie şi mit în conştiinţa românească ” ) , autorul scoţând totodată în evidenţă faptul că elementul de mit este elementul decisiv în acest proces. Exemple în acest sens sunt multe creaţii literare din care se evidenţiază cele care prezintă un caracter religios-istoric. În acest sens , romanul „ Creanga de aur „ aparţinând lui Mihail Sadoveanu reprezintă un suport foarte bun, acesta înfăţişând elemente de mit ce au la bază istoria  poporului român din vremea dacilor. Astfel, elementele ce nu pot fi puse la îndoială,cele care au caracter  pur realist, sunt credinţa în Dumnezeu a personajului principal,Kesarion Breb şi a apropiaţilor acestora,credinţă care, deşi în mod general stă sub semnul misticului, ea nu este pusă la îndoială şi chiar este acceptată de istoricii români, dovadă în acest sens fiind faptul că aceştia respectă calendaru creştin-ortodox. Un alt exemplu în sensul respectării adevărului pur istoric este menţionarea ţărâmurilor Daciei si „Egipetului” , prima fiind ţara de origine a  personajului principal iar cea de-a doua fiind locul unde Kesarion Breb s-a oprit o perioadă lungă de timp pentru a se ruga lui Dumnezeu şi pentru a cunoaşte credinţa adevarată. Pe de altă parte,dovadă al faptului că povestirea este influenţată în mod mitic este prezenţa în operă a unui narator la începutul povestirii ( „ După ce ne-a adunat lîngă el , domnu Stamatin ne grăi astfel :...” ) lucru care confirmă faptul că realitatea poate fi reprodusă perfect,dar şi imaginile create de acesta fac dovada prezenţei miticului în operă. Astfel, în paginile romanului există im aginea unei Dacii mit ice, mai ales prin exem plul muntelui magic, de nimeni stiut, lăcaşul sacru al pur ităţii :"Monahii tine ri suiau deci către peşteră. În acele ponoare şi poieni în care de veacuri domnea liniştea, sălbăticiunile codrului n-aveau nici o sfială. Veveriţele îi urmăreau

Istoria română între mit şi realitate

Embed Size (px)

Citation preview

8/3/2019 Istoria română între mit şi realitate

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-romana-intre-mit-si-realitate 1/2

Istoria română între mit şi realitate

Istoria a fost pusă mereu sub incidenţa mitului. Istoricii,oricât de multşi-au dorit a o reproduce întocmai cum a fost, niciodată n-au reuşit şi nu vor reuşi s-o reproducă precis,acest lucru fiind evidenţiat şi de Lucian Boia : ,,Istoricul nu se poate detaşa,[...] de "mediul istoric" în care evoluează, cufondul lui de tradiţii, cu prejudecăţile şi constrîngerile pe care le implică. Else hrăneşte din mitologia ambiantă şi este la rîndu-i un producător demitologie.. „ ( în lucrarea sa „ Istorie şi mit în conştiinţa românească ” ) ,autorul scoţând totodată în evidenţă faptul că elementul de mit esteelementul decisiv în acest proces.

Exemple în acest sens sunt multe creaţii literare din care seevidenţiază cele care prezintă un caracter religios-istoric. În acest sens ,romanul „ Creanga de aur „ aparţinând lui Mihail Sadoveanu reprezintă unsuport foarte bun, acesta înfăţişând elemente de mit ce au la bază istoria

 poporului român din vremea dacilor.Astfel, elementele ce nu pot fi puse la îndoială,cele care au caracter 

 pur realist, sunt credinţa în Dumnezeu a personajului principal,KesarionBreb şi a apropiaţilor acestora,credinţă care, deşi în mod general stă subsemnul misticului, ea nu este pusă la îndoială şi chiar este acceptată de

istoricii români, dovadă în acest sens fiind faptul că aceştia respectăcalendaru creştin-ortodox.Un alt exemplu în sensul respectării adevărului pur istoric este

menţionarea ţărâmurilor Daciei si „Egipetului” , prima fiind ţara de origine a personajului principal iar cea de-a doua fiind locul unde Kesarion Breb s-aoprit o perioadă lungă de timp pentru a se ruga lui Dumnezeu şi pentru acunoaşte credinţa adevarată.

Pe de altă parte,dovadă al faptului că povestirea este influenţată înmod mitic este prezenţa în operă a unui narator la începutul povestirii( „ După ce ne-a adunat lîngă el , domnu Stamatin ne grăi astfel :...” ) lucru

care confirmă faptul că realitatea poate fi reprodusă perfect,dar şi imaginilecreate de acesta fac dovada prezenţei miticului în operă. Astfel, în paginileromanului există imaginea unei Dacii mitice, mai ales prin exemplulmuntelui magic, de nimeni stiut, lăcaşul sacru al purităţii :"Monahii tinerisuiau deci către peşteră. În acele ponoare şi poieni în care de veacuri domnealiniştea, sălbăticiunile codrului n-aveau nici o sfială. Veveriţele îi urmăreau

8/3/2019 Istoria română între mit şi realitate

http://slidepdf.com/reader/full/istoria-romana-intre-mit-si-realitate 2/2

şi îi priveau cu mirare sărind din clomb în clomb. Căprioarele îşi ridicaucătre ei boturile negre deasupra smocurilor de paius,din unghiuri depărtate. Până acolo, pe sub cetini, era întuneric. Acolo, la ele,era lumină."

O altă imagine reprezentativă este cea a Daciei , în care istoria încă n-a pătruns şi unde esenţa naturii domină, bunătatea sufletului oamenilor şideopotrivă a animalelor, apare ca varianta literară a universului mitic :„lumea uimitor de albă a muntelui vrăjit strălucind sub povara zăpezilor eterne” , spaţiul magic în care Kesarion Breb „stăpâneşte cu putereagândului mersul firii, întelegând graiul păsărilor şi al animalelor, poruncindtimpului, oprind şi slobozind stihiile.”

Aşadar,miticul îşi face simţită influenţa asupra istoriei ,transformând-o pe aceasta într-o punte între adevăr si magie,între realitate şi mistic, laconstrucţia acesteia contribuind deopotrivă trecerea timpului dar diverşii

naratori ai evenimentelor şi faptelor ce s-au petrecut odată, demult , şi careastăzi sunt doar poveşti.