ISTORIA ROMÂNILOR · istoria națională, regională și cea universală. Prezentul document este parte componentă a Curriculumului Național, fiind a doua generație de curricula

1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAŢIONAL

ARIA CURRICULARĂEDUCAŢIE SOCIOUMANISTICĂ

ISTORIA ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ

Clasele X-XII

Chişinău, 2019

2

Aprobat:- Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019- Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019

COORDONATORI NAŢIONALI:• Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator

al managementului curricular • Natalia GRÎU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de

lucru• Ala NIKITCENKO, dr., consultant principal, MECC, coordonator al grupului

de lucru

EXPERŢI-COORDONATORI NAŢIONALI: • Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general• Ion GUŢU, dr. conf. univ., USM, expert-coordonator pe aria curriculară

Limbă şi comunicare

GRUPUL DE LUCRU:• Svetlana NASTAS (coordonator), dr., grad did. superior, IPLT „Mihai

Eminescu”, Chișinău• Tatiana BIBICA, drd., grad did. întâi, IPLT „B. P. Haşdeu”, Chișinău• Ivan PILCHIN, lector univ., USM• Irina ŢVIC, dr. conf. univ., UPS „Ion Creangă”, Chișinău

Traducere: Ivan PILCHIN, lector univ., USM

Aprobat:– Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019– Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019

COORDONATORI:Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECCValentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator

al managementului curricular Corina LUNGU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de

lucru

EXPERŢI-COORDONATORI:Vladimir GUŢU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator generalRodica NEAGA, dr., USM, grad didactic superior, IPLT „Orizont”, Chișinău,

expert-coordonator pe aria curriculară Educație socioumanistică

GRUPUL DE LUCRU:Rodica NEAGA (coordonator), dr., USM, grad didactic superior, IPLT

„Orizont”, Chişinău Viorica BUJOR, grad didactic superior, IPLT „G. Coşbuc”, Bălţi Pavel CERBUŞCA, dr., grad didactic superior, LTR „Aristotel”, Chişinău Ala GHERMAN, grad didactic superior, IPLT „L. Deleanu”, ChişinăuGalina GUMEN, grad didactic întâi, IP Gimnaziul Halahora, Briceni Ludmila GURSCAIA, grad didactic superior, IPLT „L. Tolstoi”, GlodeniOlga MARDARI, grad didactic superior, IPLT „G. Gaidarji ”, Comrat Tatiana ŢÎMBALARI, grad didactic întâi, Liceul de Limbi Moderne şi

Management, ChişinăuDaniela VACARCIUC, grad didactic superior, IPLT „V. Alecsandri”, ChişinăuSvetlana VASILACHI, grad didactic superior, IPLT „M. Eminescu”, Bălţi

3

Preliminarii

Curriculumul la Istoria românilor şi universală include ansamblul elementelor esen-țiale, relevante ale realității educaționale din școală, atât la nivel de reprezentare teo-retică, cât și a activității practice desfășurate, imprimând o continuă reconsiderare și reconcepere contextuală a acestora.

Curriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiecta-re didactică de lungă durată și de scurtă durată, dar și de realizare propriu-zisă a proce-sului de predare – învățare – evaluare.

Dezvoltarea Curriculumului la disciplina școlară Istoria românilor şi universală este o necesitate dictată de actualizarea standardelor în educație și de schimbările survenite odată cu adoptarea paradigmei educaționale centrarea pe elev și şcoala prietenoasă copilului.

Disciplina școlară Istoria românilor şi universală, valorificată în plan pedagogic în curriculumul dat, are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pentru învățare pe tot parcursul vieții, dar și de integrare într-o societate bazată pe o permanentă schimbare.

Actualul curriculum la disciplina Istoria românilor şi universală este parte compo-nentă a Curriculumului Național și reprezintă un document reglator prevăzut pentru a fi implementat în clasele liceale. Disciplina Istoria Românilor şi universală face parte din segmentul obligatoriu, ce definește elementele centrale ale formării elevilor pe par-cursul ciclului liceal (clasa a X-a – a XII-a), în aria curriculară Educație socioumanistică.

Prezentul document este o continuitate a Curriculumului din anul 2010 centrat pe competențe. Dezvoltarea curriculară implică o nouă paradigmă educațională: de la cu-noștințe și gândire critică la formarea de abilități, atitudini și valori – elemente indispen-sabile cetățeniei participative.

În procesul de proiectare a Curriculumului la disciplina Istoria românilor şi univer-sală s-a ținut cont de:

• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;

• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la cerințele educaționale speciale ale elevilor(CES), dar și la tradițiile școlii naționale;

• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare și specifice;

4

• necesitățile asigurării continuității și interconexiunii dintre ciclurile învățămân-tului general: educație timpurie, învățământul primar, învățământul gimnazial și învățământul liceal.

Curriculumul la disciplina Istoria românilor şi universală include următoarele com-ponente structurale: Preliminarii, Repere conceptuale, Administrarea disciplinei, Com-petențe specifice, Matricea dezvoltării competențelor specifice la disciplină, Unități de învățare, Unități de competență, Unități de conținut, Activități şi produse de învățare recomandate, Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Bibliografie. Cur-riculumul la disciplină include finalitățile prezentate după fiecare clasă, care reflectă competențele specifice ale disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare, ce au funcția de stabilire a obiectivelor de evaluare finală.

Elemente de dezvoltare/noutate curriculară la disciplina Istoria românilor şi uni-versală:

a) transpunerea abordării sistemice a curriculumului ca un concept în curriculumul la disciplină;

b) reliefarea cadrului valoric transdisciplinar în baza profilului absolventului ciclului gimnazial, din perspectiva unității abordării psiho- și sociocentriste;

c) revizuirea competențelor specifice disciplinei; d) precizarea nivelului taxonomic al competențelor specifice;e) elaborarea unităților de competență conform nivelului taxonomic;f) elaborarea unităților de învățare cu detalieri de conținut; g) raportarea competențelor specifice și a unităților de competență, ce urmează a

fi formate elevilor, la schimbările produse în societate: globalizare, internaționa-lizare, europenizare, tehnologizare etc.;

h) racordarea activităților de învățare recomandate la unitățile de competență;i) conexitatea abordărilor intra- și interdisciplinare la nivelul competențelor și a

conținuturilor cu alte discipline: Limba şi literatura română, Limbi străine, Edu-cație pentru societate, Geografie, Dezvoltare personală, TIC (în contextul imple-mentării Strategiei „Moldova Digitală 2020” etc.;

j) introducerea activităților de învățare în bază de proiect pentru studierea istoriei locale, elaborate individual sau în grupuri, cu acțiuni practice, realizate în clasă, școală, comunitate (la alegerea profesorului și elevilor);

k) evaluarea gradului de formare a competențelor la nivel de proces și de produs;l) selectarea pentru studierea obligatorie a noțiunilor și a personalităților istorice

(conform fiecărui an de studiu);m) introducerea activităților de sinteză, studiilor de caz, în rubrica Activități de învă-

țare, la discreția profesorului;

5

n) includerea listei de produse recomandate pentru fiecare clasă;o) reducerea numărului unităților de conținut;p) transferarea conținuturilor privind Primul Război Mondial și Marea Unire din cla-

sa a XI-a în clasa a XII-a; q) precizarea conținuturilor obligatorii pentru evaluarea de certificare;

* conținuturilor ce nu vor fi evaluate la examenul de absolvire a ciclului liceal;** extensiile curriculare, care, de asemenea, nu vor fi evaluate la examenul de absolvire a ciclului liceal;

r) elaborarea finalităților conform nivelului taxonomic pentru fiecare clasă.La baza elaborării Curriculumului la Istoria românilor şi universală, ediția 2019 pen-

tru treapta liceală au stat: documente naționale și internaționale de politici educațio-nale; raportul de sinteză a evaluării curriculumului la disciplina Istoria românilor şi uni-versală (2010); sugestiile cadrelor didactice și manageriale din republică, observațiile experților în domeniile educației și istoriei, experiențele programelor anterioare din țară și de peste hotare.

Modul de abordare în studierea trecutului istoric pornește de la istoria locală spre istoria națională, regională și cea universală.

Prezentul document este parte componentă a Curriculumului Național, fiind a doua generație de curricula axate pe dezvoltarea de competențe, reflectă angajamentele asumate de către Republica Moldova și recomandările ce se referă la educația: pentru o cultură democratică, pentru drepturile omului, interculturalității, stipulate în docu-mente naționale și internaționale:

- internaţionale – Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948), Convenția cu privire la Drepturile Copilului (1989), Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (2010), Observațiile finale ale Comitetului pentru Drepturile Copilului (2017);

- europene – Recomandarea nr. 15/2001 a Consiliului Europei cu privire la studiul istoriei în secolul XXI (2001), Memorandumul pentru educația permanentă, elaborat de Uniunea Europeană (2000), Carta Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie democratică şi educația pentru drepturile omului (2010), Declarația Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Con-ferinței Permanente a Miniştrilor Educației din cadrul Consiliului Europei (2016) şi Cadrul de Referință al Competențelor pentru o Cultură Democratică (Consiliul Europei, 2018);

- naţionale – Codul Educației al Republicii Moldova (2014), Programul de Dezvol-tare a Educației Incluzive în Republica Moldova pentru anii 2011 – 2020, Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 (2014), Standarde de eficiență a învățării la disciplina şcolară istoria pentru învățământul gimnazial şi liceal (2012), Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar şi secundar general din perspectiva şcolii prietenoase copilului (2013), Cadrul de Referință al Curriculumului Național (2017).

6

Funcțiile de bază ale Curriculumului sunt:• de conceptualizare a demersului curricular specific disciplinei Istoria românilor

şi universală;• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline din

aria curriculară, dintre predare – învățare – evaluare, dintre produsele curriculare specifice disciplinei Istoria românilor şi universală, dintre componentele structu-rale ale curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;

• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă);• de evaluare a rezultatelor învățării etc.Beneficiarii documentului curricular sunt elevii și părinții/reprezentanții legali ai

acestora, cadrele didactice din învățământul general și specialiștii din cadrul organelor locale de specialitate în domeniul învățământului. Curriculumul este un document re-glator pentru formatori, societatea civilă, precum și pentru factorii de decizie interesați în realizarea principiului educaţie de calitate. Autorii manualelor și ghidurilor meto-dologice vor respecta integral cerințele și recomandările curriculumului în elaborarea materialelor și organizarea activităților de predare – învățare – evaluare. Cadrele de conducere din sistemul educațional vor utiliza acest document pentru monitorizarea calității procesului de învățare la disciplină.

7

I. Repere conceptuale

Reperele conceptuale ale curriculumului la disciplina Istoria românilor şi universală includ totalitatea de concepte, principii și abordări, ce asigură formarea/dezvoltarea unui ansamblu de competențe necesare pentru o cultură democratică, constituit din valori, atitudini, abilități, cunoştințe şi înțelegere critică.

Prezentul Curriculum la disciplină presupune sincronizarea abordării psihocentrice (în centrul atenției este elevul cu particularitățile de vârstă și nevoile sale, ritmul propriu de învățare și dezvoltare), sociocentrică (focalizarea pe asumarea valorilor democrați-ei, drepturilor omului, statului de drept și diversității culturale), prioritatea finalităților educaționale, integralizarea predării – învățării – evaluării etc. și abordarea individuali-zată (din perspectiva educației incluzive, care vizează valorificarea tuturor diferențelor și calităților subiectului prin dezvoltarea potențialului fiecărui copil. Curriculumul poate fi adaptat sau modificat în funcție de modelul de Plan-cadru de învățământ, selectat de către instituția de învățământ precum și de necesitățile elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES).

Prevederile conceptuale ale curriculumului la Istoria românilor şi universală se axează pe:

Curriculum ca teorie: Teoria generală a curriculumului ca o nouă categorie (știință pedagogică) dezvoltă teoria generală a educației și teoria generală a instruirii din per-spectiva cadrului proiectiv, având finalitățile în calitate de substanță prioritară care vi-zează: definirea conceptului de curriculum în calitate de paradigmă a educației și model de proiectare a educației și instruirii; fundamentele filozofice, sociologice și psihologice ale curriculumului; fundamentele pedagogice ale curriculumului – finalitățile educației la nivel de sistem și de proces; domeniile curriculumului: tipurile de curriculum, nivelu-rile; ariile curriculare; produsele curriculare; procesele de dezvoltare curriculară.

În ciclul liceal procesul educațional la Istoria românilor şi universală are următoa-rele obiective:

– dezvoltarea gândirii critice; – dezvoltarea competențelor de lucru cu surse istorice (de informare și aplicare în

contexte diferite); – formarea abilităților de analiză și evaluare a motivațiilor acțiunii umane, de stabi-

lire a relației dintre acțiunea umană și valorile unei societăți democratice;– formarea mecanismelor intelectuale care să combată și să prevină discriminarea

și xenofobia;

8

– stimularea asumării multiculturalității și a multiperspectivității;– oferirea suportului factologic celorlalte discipline școlare din aria curriculară Edu-

cație socioumanistică și alte arii curriculare;– asigurarea intereselor și cerințelor educaționale ale elevilor, în scopul dezvoltării

personalității și asigurării inserției sociale într-o societate în continuă schimbare.Curriculum ca finalitate conferă rolul prioritar finalităților exprimate în termeni de

competențe. Curriculumul ca finalitate este centrat pe sistemul de formare/dezvoltare a competențelor-cheie și a competențelor specifice disciplinei. Finalitățile sunt criterii pentru selectarea și organizarea conținuturilor, selectarea strategiilor de predare – în-vățare – evaluare, iar competența școlară este înțeleasă ca un sistem integrat de cunoș-tințe, abilități, atitudini și valori, dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații (Cadrul de Referință al Curriculumului Național, 2017).

Conform finalităților educaționale (art. 11 pct. 2 al Codului Educației), școala are misiunea de a pregăti o gândire critică beneficiarilor săi, iar prin componenta sa civică, disciplina școlară Istoria românilor şi universală își menține privilegiul printre științele socio-umanistice de a contribui direct la formarea unei culturi generale, a unui sistem de valori caracteristice unei societăți civilizate, având la bază educația patriotică, mo-rală și decența comportamentului cotidian, care, luate drept dovadă și/sau garanție a judecății acțiunilor oamenilor, determină interpretările, interacțiunile și comportamen-tele sociale.

Istoria românilor şi universală, fiind o disciplină școlară obligatorie din aria Educație socioumanistică, este orientată prioritar spre înțelegerea trecutului propriului popor și a diversității tradițiilor culturale și istorice ale popoarelor lumii pentru a evita pre-judecățile și a încuraja toleranța și comunicarea/colaborarea eficientă între oameni. Elevilor le vor fi formate atitudini și valori de apreciere a rolului și semnificației persoa-nelor cu care interacționează direct sau indirect, indiferent de apartenența lor etnică, religioasă, gen etc., excluzând astfel ura rasială, xenofobia sau antisemitismul. Educația istorică reprezintă unul dintre cele mai importante și actuale aspecte care contribuie la formarea/dezvoltarea calităților cetățeanului activ și responsabil, fiind axată pe ideea teoriei constructiviste, în care învățarea este o construcție și nu o însușire de informații transmise și receptate pasiv.

Procesul didactic va presupune implicarea activă a elevilor în formarea competen-țelor, luarea în considerare a individualității lor, a contextului real în care se află. Elevul învață să-și construiască propria viziune, interconectând cunoștințele noi cu cele ante-rioare și le memorizează prin construirea propriilor semnificații sub îndrumarea cadru-lui didactic care este organizator, facilitator, coordonator.

9

Educația istorică contribuie la dezvoltarea competențelor și atitudinilor necesare absolventului pentru autodezvoltare și încadrarea activă în viața socială și economică a țării. Competențele vizate (valorile, atitudinile, abilitățile și cunoștințele) au un caracter transdisciplinar și definesc rezultatele învățării, exprimate în convingeri, experiențe și produse.

Finalitățile disciplinei Istoria românilor şi universală se reflectă nemijlocit în compe-tențele-cheie și în setul de valori și atitudini enunțate în Curriculumul Național, din care derivă întreaga structură curriculară (competențe specifice, unități de competențe, uni-tăți de conținuturi, sugestii metodologice și de evaluare).

Curriculum ca şi conţinut include competențe specifice, unități de competență, uni-tăți de învățare/conținut și activități de învățare, finalități pe ani de studii/cicluri de școlaritate.

Competenţele specifice disciplinei Istoria românilor şi universală au un grad ridicat de generalitate și complexitate și au rolul de a orienta demersul didactic către achizițiile finale ale elevului.

Unităţile de competenţă sunt derivate din competențele specifice ale disciplinei (fiind etape ale realizării acestora) și acoperă perioada unui an școlar. Unităților de competențe le sunt asociate unități de conținut, acestea fiind mijloace de dezvoltare a competențelor.

Curriculumul conține Matricea dezvoltării competențelor la disciplina Istoria români-lor şi universală, ciclul liceal (Tabel nr. 1) în care unitățile de competență sunt eșalonate pe clase și pe domenii taxonomice de structurare a competenței și anume:

– Cunoaștere și înțelegere;– Aplicare și operare;– Integrare și transfer. Tabelul conceptual are drept scop: – asigurarea parcursului didactic de formare graduală a competențelor specifice

ale disciplinei, corelând unitățile de competență – activitățile de învățare – uni-tățile de conținut;

– organizarea evaluării la disciplină în bază de competențe și la elaborarea matricei în cadrul evaluărilor sumative și de certificare.

Unităţile de învăţare reprezintă structuri didactice deschise și flexibile cu urmă-toarele caracteristici: este unitară din punct de vedere tematic; determină la elevi un comportament generat prin integrarea unităților de competență și a competențelor specifice; se realizează în mod sistematic și continuu pentru o perioadă de timp și se poate finaliza prin evaluare, la decizia profesorului.

10

Unitatea de conţinut (Detalierea de conținut) incluse în Curriculum sunt:– selectate în baza principiilor care asigură legătura/conexiunea dintre Istorie ca

știință și Istoria ca disciplină școlară; repartiție spațială și în timp, cauzalitate, structuralism, stimularea și accelerarea stadială a inteligenței, învățarea prin ac-țiune, stimularea și dezvolatarea motivației pentru învățare, învățarea temeinică, cunoașterea sistemică și legătura teoriei cu practica;

– parte integrantă a cunoașterii istoriei, Curriculumului ca sistem și a competențe-lor specifice ale disciplinei;

– structurate conform domeniilor de studiere a istoriei (economie, societate, poli-tică, cultură); de la local la național, european și universal (Tabelul nr.2); dezvoltă-rii gândirii critice și reflexive; principiului multiperspectivității în istorie, coeren-ței, continuității și relevanței.

Clasa a X-aprofil umanist

Clasa a XI-aprofil umanist

Clasa a XII-aprofil umanist

Spațiul local 7% 7% 7%Spațiul național 48% 48% 48 %Spațiul universal 45% 45% 45%Tabelul nr. 2 Repartizarea procentuală orientativă a detalierilor de conținut

În elaborarea proiectării anuale la disciplină, la repartizarea numărului de ore pen-tru studierea istoriei locale, naționale și universale, se va ține cont de raportul procen-tual de structurare a detalierilor de conținut prezentate în Tabelul nr. 1.

Activităţile de învăţare recomandate, element de noutate ale curriculumului, con-stituie acțiuni elementare ale procesului educațional, care racordate la unitățile de competențe și la diverse situații de învățare contribuie la realizarea finalităților edu-caționale propuse. Decizia privind selectarea activităților la clasă și a gradului de com-plexitate a lor aparține cadrului didactic, în funcție de resursele didactice disponibile și caracteristicele colectivului de elevi.

Activităţile de învăţare în bază de proiect constituie nu mai puțin de 5% din nu-mărul de ore anual planificate. Din perspectiva dezvoltării și formării competențelor specifice ale disciplinei, activitățile de învățare în bază de proiect vin să asigure studie-rea istoriei locale prin implicarea elevilor în cercetarea și promovarea personalităților, obiectelor, monumentelor, vestigiilor, patrimoniului din localitate, regiune și țară.

Produsul şcolar recomandat în Curriculum reprezintă un rezultat proiectat și reali-zat de către elev, măsurat și apreciat de cadrul didactic, colegi și comunitatea educa-țională. Curriculumul conține liste de produse școlare pentru fiecare clasă, din cadrul

11

căreia profesorul va selecta un produs pentru realizare pe parcursul unui an de studii.Finalităţile educaţionale la disciplină sunt structurate pe ani de studiu/cicluri de

școlaritate, reprezentând o etapă de formare/dezvoltare a competențelor specifice și gradul de manifestare a acestora de către elev.

Curriculumul conține principii și concepte clar definite, păstrează libertatea și res-ponsabilitatea pedagogică a profesorului în organizarea procesului educațional la disci-plină pe parcursul anului școlar. În acest context profesorul are libertatea să regrupeze unitățile de învățare, unitățile de conținut, activitățile de evaluare și să aleagă una din-tre activitățile de învățare bazate pe proiect.

Curriculum ca proces presupune abordarea constructivistă, învățarea activă/in-teractivă, axate pe experiențele elevilor, crearea mediilor de învățare etc.

Curriculum ca proces include un ansamblu de activități interconexe orientate spre: cercetarea, proiectarea, implementarea, monitorizarea curriculumului, dar și comunica-rea curriculară.

Curriculumul ca proces și ca dezvoltare este o abordare operativă, conferă o dimen-siune procesuală mai accentuată a conceptului, determinând comutarea accentului de pe produs pe acțiunile care premerg, însoțesc și urmează procesele curriculare. Curri-culumul se bazează pe concluziile analizei documentelor curriculare precedente și se completează pe parcursul aplicării cu sugestii de îmbunătățire.

Curriculum ca produs. Curriculumul la Istoria românilor şi universală ediția 2019 reprezintă și un sistem de produse prin care se proiectează și se explică ceea ce se urmărește în cadrul educațional. Sistemul produselor curriculare include: planul-cadru pentru învățământul gimnazial și liceal, curricula disciplinelor școlare, manuale și ghi-duri metodologice, crestomații, atlase, modele de teste de evaluare, mijloace multime-dia, proiecte didactice etc.

12

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

În trunchiul disciplinelor școlare pentru învățământul liceal disciplina școalară Is-toria românilor şi universală constituie disciplina de bază pentru profilul umanist și face parte din aria curriculară Educație socioumanistică. Pentru profilul real, în funcție de modelul de Plan-cadru de învățământ și de anul de studiu, disciplina școlară Istoria românilor şi universală poate avea statut de disciplină obligatorie sau la alegere.

Bugetul de timp săptămânal/anual al disciplinei este constituit în funcție de oferta educațională a modelul de Plan-cadru de învățământ: cu statut de disciplină școlară obligatore și studiată în cadrul extensiei curriculare la disciplină. Procesul educațional la disciplină va fi proiectat separat în conformitate cu numărul de ore săptămânal și anual pentru ambele poziții de studiere a disciplinei, reflectate în Tabelul nr. 3 Administrarea disciplinei şcolare Istoria românilor şi universală profil umanist și pentru profilul real în Tabelul nr. 4 Administrarea disciplinei şcolare Istoria românilor şi universală profil real.

Modelul Planului-cadru selectat de către institu-ţia de învăţământ

Statutul disci-plinei

Nr. ore săp-tămânal/

anual

Clasa

X-a XI-a XII-a

MODELUL I. Plan-cadru pentru învățământul liceal (profil umanist)

Disciplină obligatorie

săptămânal 3 ore 4 ore 4 ore

anual 102 ore 136 ore 132 ore

Extensie curriculară

săptămânal - 2 ore 2 ore

anual - 68 ore 66 ore

MODELUL II. Plan-cadru pentru învățământul liceal (pentru Liceul Teoretic cu profil real și profil umanist).




MODELUL II. Plan-cadru pentru învățământul liceal (pentru Liceul Teoretic cu profil umanist).




MODELUL III. Plan-cadru pentru învățământul liceal, profil umanist, Modulul In-struire academică de bază.

Disciplină la alegere

săptămânal 3 ore 3 ore 3 oreanual 102 ore 102 ore 99 ore

Extensie curriculară

săptămânal - 2 ore 2 oreanual - 68 ore 66 ore

MODELUL IV. Plan-cadru pentru învățământul liceal (general), profil umanist.




Tabelul nr. 3 Administrarea disciplinei şcolare Istoria românilor şi universală, profil umanist.

13

Numărul de ore săptămânal/anual indicat pentru Modelul IV, profil umanist sunt valabile pentru proiectarea procesului educațional la disciplina Istoria românilor şi uni-versală pentru profilul artă și sport.

Modelul Planului-cadru selectat de către institu-

ţia de învăţământStatutul

disciplineiNr. ore

săptămânal/anual

Clasa

X-a XI-a XII-a

MODELUL I (Plan-cadru pentru învățământul lice-al, profil real).


săptămânal 3 ore - -

anual 102 ore - -


săptămânal - 1 oră 1 oră


MODELUL II. Plan-cadru pentru învățământul liceal (pentru liceul teoretic cu profil real și umanist).




MODELUL II. Plan-cadru pentru învățământul liceal (pentru liceul teoretic cu profil real).




MODELUL III. Plan-cadru pentru învățământul li-ceal, profil real, Modulul Instruire academică de bază.


săptămânal 2 ore - -

anual 68 ore - -


săptămânal - 2 ore 2 ore


MODELUL IV. Plan-cadru pentru învățământul liceal (general), profil real.




Tabelul nr. 4 Administrarea disciplinei şcolare Istoria românilor şi universală, profil real.

Adaptarea curriculumului la disciplină pentru diferit buget de timp anual se va rea-liza în conformitate cu Instrucțiunea metodologică privind implementarea noilor Plan-cadru dezvoltate în învățământul liceal.

Detalierea orientativă și modalitatea de structurare a activității de predare – în-vățare – evaluare la disciplină în raport cu conținuturile curriculare se stabilește prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină, aprobate anual prin ordinul ministrului.

Numărul de ore săptămânal/anual indicat pentru Modelul IV, profil umanist sunt va-labile pentru proiectarea procesului educațional la disciplină pentru profilul artă și sport.

La proiectarea extensiei curriculare la disciplina Istoria românilor şi universală ca-drul didactic va respecta numărul de ore inclus în Tabelul nr. 3 (poziția Extensie curri-culară), cu structurarea Sugestiilor de conținuturi curriculare pentru extensie, marcate pentru fiecare clasă de liceu ** – extensii curriculare sau elaborate.

14

III. Competenţe specifice disciplinei istoria românilor

şi universală

1. Utilizarea limbajului istoric în diverse situații de învățare și de viață, respectând cultura comunicării.

2. Amplasarea în timp și spațiu a evenimentelor, proceselor, fenomenelor, demon-strând înțelegerea continuității și schimbării în istorie.

3. Analiza critică a informației din diferite surse, pornind de la cultura istorică, ma-nifestând poziția cetățeanului activ și responsabil.

4. Determinarea relației de cauzalitate în istorie, dând dovadă de gândire logică și spirit critic.

5. Valorificarea trecutului istoric și a patrimoniului cultural, manifestând respect față de țară și de neam.

15

3.1.

Mat

rice

a de

zvol

tări

i com

pete

nţel

or

la is

tori

a ro

mân

ilor

şi u

nive

rsal

ăCo

mpe

tenţ

a sp

ecifi

căU

nită

ţi de

com

pete

nţă

clas

a a

X-a

clas

a a

XI-a

clas

a a

XII-a

1. U

tiliza

rea

lim-

baju

lui i

stor

ic în

di

vers

e sit

uații

de

învă

țare

și d

e vi

ață,

re

spec

tând

cul

tura

co

mun

icăr

ii.

1.1.

Sel

ecta

rea

term

inol

ogie

i ist

o-ric

e sp

ecifi

ce a

ntich

ității

și e

vulu

i m

ediu

pen

tru

a de

scrie

asp

ecte

le

evol

uție

i soc

ial –

eco

nom

ice,

pol

i-tic

e și

cultu

rale

.

1.1.

Sel

ecta

rea

term

inol

ogie

i ist

oric

e sp

ecifi

ce e

poci

i mod

erne

pen

tru

a de

scrie

asp

ecte

le e

volu

ției s

ocia

l-eco

-no

mic

e, p

oliti

ce și

cul

tura

le.

1.1.

Exp

licar

ea te

rmen

ilor i

stor

ici,

spec

i-fic

i epo

cii c

onte

mpo

rane

.

1.2.

For

mul

area

enu

nțur

ilor c

u ca

ract

er is

toric

, util

izând

noț

iuni

le

spec

ifice

per

ioad

elor

anti

că și

m

edie

vală

.

1.2.

For

mul

area

enu

nțur

ilor c

u ca

rac-

ter i

stor

ic, u

tilizâ

nd n

oțiu

nile

spec

ifi-

ce e

poci

i mod

erne

.

1.2.

Înca

drar

ea te

rmen

ilorr

spec

ifici

is

torie

i con

tem

pora

ne în

con

text

e ca

re

impl

ică

expl

icaț

ii, in

terp

retă

ri și

atitu

dini

.

1.3.

Pre

zent

area

com

unică

rilor

ora

le

și sc

rise,

util

izând

term

eni ș

i con

cept

e ist

orice

spec

ifice

per

ioad

ei st

udiat

e.

1.3.

For

mul

area

jude

cățil

or d

e va

loar

e și

susț

iner

ea p

ropr

iei o

pini

i, ap

licân

d te

rmin

olog

ia sp

ecifi

că e

pocii

mod

erne

.

1.3.

Apr

ecie

rea

impa

ctul

ui u

tiliză

rii c

o-re

cte

a lim

baju

lui i

stor

ic în

com

unic

are

și re

lațio

nare

efic

ient

ă.

2. A

mpl

asar

ea în

tim

p și

spaț

iu a

ev

enim

ente

lor,

proc

esel

or, f

eno-

men

elor

, dem

on-

strâ

nd în

țele

gere

a co

ntinu

ității

și

schi

mbă

rii în

isto

-rie

.

2.1.

Des

crie

rea

schi

mbă

rilor

ce

au

avut

loc

în sp

ațiu

l ist

oric

stud

iat.

2.1.

Iden

tifica

rea

schi

mbă

rilor

teri-

toria

le în

baz

a a

două

sau

mai

mul

te

hărț

i.

2.1.

Det

erm

inar

ea sc

him

băril

or te

ritor

i-al

e în

baz

a a

două

sau

mai

mul

te h

ărți.

2.2.

Ana

liza

schi

mbă

rilor

terit

ori-

ale

care

s-au

pro

dus î

n pe

rioad

a st

udia

tă.

2.2.

Arg

umen

tare

a sc

him

băril

or su

r-ve

nite

pe

parc

ursu

l ist

orie

i mod

erne

cu

aju

toru

l hăr

ților

și re

pere

lor c

ro-

nolo

gice

.

2.2.

Ana

liza

schi

mbă

rilor

surv

enite

în

spaț

ii și

timp.

2.3.

Con

cept

ualiz

area

con

tinui

tății

pr

oces

elor

car

e au

avu

t loc

în E

po-

ca A

ntică

și m

edie

vală

, util

izând

su

rsel

e ca

rtog

rafic

e și

cron

olog

ice.

2.3.

Ela

bora

rea

conc

luzii

lor,

în b

aza

info

rmaț

iilor

ofe

rite

de h

artă

, priv

ind

cons

ecin

țele

eve

nim

ente

lor/

proc

esel

or/f

enom

enel

or.

2.3.

Rea

lizar

ea p

roie

ctel

or d

e ce

rcet

are

a sc

him

băril

or în

tim

p și

spaț

iu p

rin u

tili-

zare

a TI

C.

16

3. A

naliz

a cr

itică

a

info

rmaț

iei d

in

dife

rite

surs

e, p

or-

nind

de

la c

ultu

ra

isto

rică,

man

ifes-

tând

poz

iția

cetă

-țe

anul

ui a

ctiv

și re

spon

sabi

l.

3.1.

Sta

bilir

ea ti

pulu

i sur

sei î

n ba

za c

riter

iilor

pre

stab

ilite

.3.

1. D

istin

gere

a fa

ptul

ui d

e op

inie

din

in

form

ația

ofe

rită

de su

rse.

3.1.

Sta

bilir

ea ti

pulu

i de

info

rmaț

ie su

-bi

ectiv

ă/ob

iecti

vă o

ferit

ă de

surs

a de

do

cum

enta

re.

3.2.

Sis

tem

atiza

rea

info

rmaț

iilor

di

n di

ferit

e tip

uri d

e su

rse

pe d

o-m

enii

(eco

nom

ic, s

ocia

l, po

litic,

cu

ltura

l).

3.2.

Sel

ecta

rea

şi c

omen

tare

a in

for-

maț

iilor

din

surs

e pe

ntru

a su

sțin

e/co

mba

te p

unct

e de

ved

ere

cu re

ferir

e la

isto

ria m

oder

nă.

3.2.

Com

para

rea

argu

men

telo

r din

di-

ferit

e su

rse

pent

ru fo

rmul

area

uno

r ju-

decă

ți pr

oprii

priv

ind

evol

uția

soci

etăț

ii co

ntem

pora

ne.

3.3.

For

mul

area

opi

niilo

r pro

prii

refe

ritoa

re la

fapt

e/ev

enim

ente

/pr

oces

e/fe

nom

ene

din

isto

rie în

ba

za su

rsel

or is

toric

e.

3.3.

Eva

luar

ea d

iferit

or a

bord

ări,

punc

te d

e ve

dere

, int

erpr

etăr

i refl

ec-

tate

în d

iver

se su

rse

isto

rice.

3.3.

Cer

ceta

rea

info

rmaț

iei d

in d

iferit

e su

rse

în v

eder

ea st

abili

rii c

redi

bilit

ății

și a

valid

ității

opi

niilo

r.

4. D

eter

min

area

re

lație

i de

cauz

ali-

tate

în is

torie

dân

d do

vadă

de

gând

ire

logi

că și

spiri

t cri-

tic.

4.1.

Iden

tifica

rea

even

imen

telo

r/pr

oces

elor

isto

rice

aflat

e în

rela

ție

de c

auza

litat

e.

4.1.

Iden

tifica

rea

rela

țiilo

r de

cauz

ali-

tate

din

info

rmaț

iile

ofer

ite d

e su

rsel

e in

vesti

gate

.

4.1.

Evi

denţ

iere

a re

lații

lor d

e ca

uzal

itate

di

n in

form

ațiil

e of

erite

de

surs

ele

inve

s-tig

ate.

4.2.

Arg

umen

tare

a re

lații

lor d

e ca

uzal

itate

/inte

rdep

ende

nță/

cau-

ză-e

fect

stab

ilite

într

e ev

enim

en-

tele

/pro

cese

le is

toric

e di

n Ep

oca

Antic

ă și

med

ieva

lă.

4.2.

Înca

drar

ea re

lație

i de

cauz

alita

te

în e

xplic

area

eve

nim

ente

lor/

proc

esel

or/f

enom

enel

or is

toric

e.

4.2.

Exp

uner

ea a

rgum

enta

tă a

opi

niei

pr

ivin

d ca

uzel

e și

cons

ecin

țele

falsi

ficăr

ii ad

evăr

ului

isto

ric în

div

erse

surs

e.

4.3.

Dem

onst

rare

a re

lație

i cau

-ză

-efe

ct d

in p

ersp

ectiv

a ca

uzel

or

imed

iate

/înd

epăr

tate

– e

fect

elor

im

edia

te/î

ndep

ărta

te.

4.3.

For

mar

ea o

pini

ilor r

elev

ante

de

spre

impa

ctul

eve

nim

ente

lor/

pro-

cese

lor/

feno

men

elor

isto

rice

asup

ra

soci

etăț

ii, p

rin p

rism

a m

ultip

ersp

ecti-

vită

ții și

div

ersit

ății

cultu

rale

.

4.3

. Tra

nsfe

rare

a ab

ilită

ților

de

oper

are

cu re

lații

le d

e ca

uză-

efec

t în

perc

eper

ea

adec

vată

a si

tuaț

iilor

din

via

ța re

ală.

17

5. V

alor

ifica

rea

trec

utul

ui is

toric

și

a pa

trim

oniu

lui c

ul-

tura

l, m

anife

stân

d re

spec

t faț

ă de

ța

ră și

de

neam

.

5.1.

Des

crie

rea

obie

ctive

lor t

u-ris

tice

ce fo

rmea

ză p

atrim

oniu

l na

ționa

l.

5.1.

Iden

tifica

rea

idei

lor ș

i apr

ecie

rea

valo

rilor

gen

eral

-um

ane

conț

inut

e în

ope

re li

tera

re, a

rtisti

ce, i

stor

ice

și fil

osofi

ce.

5.1

. Ide

ntific

area

con

seci

nțel

or in

ter-

acțiu

nii c

ultu

rale

, pol

itice

, eco

nom

ice

și so

cial

e as

upra

evo

luție

i com

unită

ții

uman

e.

5.2.

Exp

lora

rea

opor

tuni

tățil

or

soci

ale

și ec

onom

ice

în a

ctivi

tățil

e de

val

orifi

care

a tr

ecut

ului

isto

ric

și a

patr

imon

iulu

i cul

tura

l.

5.2.

Arg

umen

tare

a co

ntrib

uție

i per

-so

nalit

ățilo

r în

crea

rea/

păst

rare

a/pr

omov

area

val

orilo

r naț

iona

le și

a

patr

imon

iulu

i cul

tura

l.

5.2.

Apr

ecie

rea

impa

ctul

ui re

gim

urilo

r po

litice

din

isto

ria c

onte

mpo

rană

asu

pra

men

talit

ățilo

r col

ectiv

e.

5.3

. Apr

ecie

rea

rolu

lui i

stor

ic a

l m

arilo

r per

sona

lităț

i ale

nea

mul

ui

în e

dific

area

val

orilo

r naț

iona

le.

5.3.

Pla

nific

area

şi g

estio

nare

a pr

o-ie

ctel

or c

u re

ferir

e la

păs

trar

ea/p

ro-

mov

area

val

orilo

r și a

pat

rimon

iulu

i lo

cal/n

ațio

nal.

5.3

Prom

ovar

ea id

eilo

r des

pre

unita

te

prin

div

ersit

ate

în c

adru

l com

unită

ții.

Tabe

l nr.

1 M

atric

ea d

ezvo

ltării

com

pete

nțel

or la

disc

iplin

a Is

toria

rom

ânilo

r şi u

nive

rsal

ă, c

iclu

l lic

eal

18

IV. U

nită

ţi d

e în

văţa

reCL

ASA

A X

-A, P

ROFI

L U

MA

NIS

TEP

OCA

AN

TICĂ

ŞI M

EDIE

VALĂ

Uni

tăţi

de c

ompe

tenţ

ă U

nită

ţi de

con

ţinut

Activ

ităţi

de în

văţa

re ş

i pro

duse

reco

man

date

1.1.

Sel

ecta

rea

term

ino-

logi

ei is

toric

e sp

ecifi

ce

antic

hită

ții și

evu

lui m

ediu

pe

ntru

a d

escr

ie a

spec

tele

ev

oluț

iei s

ocia

l-eco

nom

i-ce

, pol

itice

și c

ultu

rale

. 1.

2. F

orm

ular

ea e

nunț

urilo

r cu

cara

cter

isto

ric, u

tilizâ

nd

noțiu

nile

spec

ifice

per

ioa-

delo

r anti

că și

med

ieva

lă.

1.3.

Pre

zent

area

com

unică

-ril

or o

rale

și sc

rise,

util

izând

te

rmen

i și c

once

pte

istor

ice

spec

ifice

per

ioad

ei st

udia

te.

EPO

CA A

NTI

CĂCI

VILI

ZAŢI

ILE

ANTI

CHIT

ĂŢII

–In

do-e

urop

eniza

rea.

Pop

oare

și li

mbi

indo

-eur

open

e.

Form

area

pop

oare

lor a

ntice

în A

sia și

Eur

opa*

–Ci

viliz

ațiil

e O

rient

ului

Anti

c* –Ci

viliz

ația

Ele

nă.*

Col

oniza

rea

grea

că –Ci

viliz

ația

Rom

ană

–Ci

viliz

ațiil

e st

răve

chi î

n sp

ațiu

l rom

ânes

c și

form

area

trac

o-ge

to-d

acilo

r* –G

eto-

daci

i și l

umea

gre

acă

FORM

E DE

ORG

ANIZ

ARE

POLI

TICO

-STA

TALĂ

ÎN A

NTI

CHIT

ATE

–M

odel

e de

org

aniza

re p

oliti

că în

lum

ea a

ntică

: de

la o

rașe

–

stat

e la

impe

rii*

–M

odel

e de

org

aniza

re p

oliti

că în

Gre

cia

antic

ă –Im

periu

l lui

Ale

xand

ru M

aced

on. E

leni

smul

–Fo

rme

de o

rgan

izare

pol

itico

-sta

tală

în R

oma

antic

ă –M

arile

impe

rii și

impa

ctul

lor a

supr

a ci

viliz

ație

i anti

ce*

–Ap

ariți

a st

atul

ui la

get

o-da

ci *

–Da

cia

pe ti

mpu

l lui

Bur

ebis

ta –Fă

râm

ițare

a st

atul

ui d

ac și

refa

cere

a un

ității

lui p

e tim

pul

lui D

eceb

al –Da

cia

și Im

periu

Rom

an: r

ăzbo

aiel

e da

co-r

oman

e; ro

man

i-za

rea

geto

-dac

ilor

• Id

entifi

care

a și

expl

icar

ea te

rmen

ilor n

oi în

tim

pul l

ucru

lui c

u te

xtul

isto

ric;

• Ca

ract

eriza

re a

eve

nim

ente

lor i

stor

ice

din

spaț

iul u

nive

rsal

, naț

iona

l și l

ocal

, util

izând

lim

baju

l ist

oric

;•

Expl

icar

ea se

nsul

ui u

nor t

erm

eni d

in te

xt;

• Al

cătu

irea

enun

țuril

or c

u ca

ract

er is

toric

, te

xtel

or, e

seur

ilor f

olos

ind

term

eni s

peci

fici

epoc

ii an

tice/

med

ieva

le;

• Al

cătu

irea

unui

ese

u pe

baz

a un

ui p

lan

de

idei

;•

Elab

orar

ea u

nor c

omun

icăr

i scr

ise d

espr

e un

ev

enim

ent/

proc

es/f

enom

en is

toric

stud

iat

apro

fund

at.

2.1.

Des

crie

rea

schi

mbă

ri-lo

r ce

au a

vut l

oc în

spaț

iul

isto

ric st

udia

t.2.

2. A

naliz

a sc

him

băril

or

terit

oria

le c

are

s-au

pro

-du

s în

perio

ada

stud

iată

.2.

3. C

once

ptua

lizar

ea

conti

nuită

ții p

roce

selo

r ca

re a

u av

ut lo

c în

Epo

ca

Antic

ă și

med

ieva

lă, u

tili-

zând

surs

ele

cart

ogra

fice

și cr

onol

ogic

e.

• Da

tare

a lim

itelo

r cro

nolo

gice

ale

unu

i pro

-ce

s/ep

ocă

isto

rică;

• Lo

caliz

area

pe

hart

a is

toric

ă a

even

imen

telo

r is

toric

e și

real

izare

a le

gend

ei e

i; •

Desc

riere

a ev

enim

ente

lor i

stor

ice

utiliz

ând

info

rmaț

iile

conț

inut

e în

hăr

ți;•

Alcă

tuire

a ax

elor

cro

nolo

gice

ale

eve

nim

en-

telo

r ist

oric

e di

n sp

ațiu

l uni

vers

al, n

ațio

nal

și lo

cal;

• An

aliza

hăr

ților

isto

rice;

19

ECO

NO

MIE

ŞI S

OCI

ETAT

E ÎN

LU

MEA

AN

TICĂ

–Vi

ața

econ

omic

ă în

lum

ea a

ntică

. For

me

de p

ropr

ieta

te.

Econ

omia

get

o-da

cilo

r* –St

ruct

uri s

ocia

le în

stat

ele

lum

ii an

tice.

* O

rgan

izare

a so

cia-

lă la

get

o-da

ci –M

odul

de

viaț

ă în

soci

etat

ea a

ntică

orie

ntal

ă, g

reac

ă și

ro-

man

ă.*

Mod

ul d

e vi

ață

la g

eto-

daci

* –Tr

aco-

geto

-dac

ii în

vizi

unea

aut

orilo

r anti

ci

CULT

URA

PO

POAR

ELO

R AN

TICE

–Cu

ltura

anti

că –

scris

ul, l

itera

tura

, filo

sofia

, știi

nța

* –Cu

ltura

anti

că –

art

a, re

ligie

, mito

logi

e *

–Cu

ltura

și re

ligia

get

o-da

cilo

r –Ap

ariți

a și

răsp

ândi

rea

creș

tinism

ului

.* C

rești

nare

a da

co-

rom

anilo

r *

MAR

ILE

MIG

RAŢI

UN

I ŞI D

ECLI

NU

L LU

MII

ANTI

CE –Cr

iza so

ciet

ății

antic

e și

form

ele

ei d

e m

anife

star

e.

–M

arile

mig

rațiu

ni și

dec

linul

lum

ii an

tice.

Căd

erea

Impe

riu-

lui R

oman

de

Apus

. –Co

ntrib

uția

civ

iliza

ției a

ntice

la fă

urire

a te

zaur

ului

civ

iliza

ți-ei

uni

vers

ale

*

Epoc

a M

edie

vală

FORM

AREA

PO

POAR

ELO

R ŞI

STA

TELO

R M

EDIE

VALE

–G

enez

a so

ciet

ății

med

ieva

le. C

onsti

tuire

a no

ilor p

opoa

re în

Eu

ropa

* –Et

noge

neza

rom

ânea

scă

–M

igra

torii

din

Epo

ca M

edie

vală

tim

purie

și im

pact

ul lo

r as

upra

rom

ânilo

r * –Fo

rmar

ea și

par

ticul

arită

țile

stat

elor

med

ieva

le în

Eur

opa

(sec

. V-X

I)*

• Pl

asar

ea p

e ha

rta

de c

ontu

r a sp

ațiu

lui d

e fo

rmar

e a

civi

lizaț

iilor

anti

ce, s

tate

lor m

edi-

eval

e et

c.;

• Co

mpa

rare

a hă

rțilo

r ist

oric

e cu

scop

ul d

eter

-m

inăr

ii sc

him

băril

or te

ritor

iale

surv

enite

în

antic

hita

te și

evu

l med

iu;

• Re

aliza

rea

pe h

artă

a u

nui c

ontu

r al z

onei

un

de s-

au a

șeza

t trib

urile

mig

rato

are;

• St

abili

rea,

pe

baza

ana

lizei

și c

ompa

rație

i, el

emen

telo

r com

une

și de

oseb

ite a

le e

veni

-m

ente

lor i

stor

ice

care

au

avut

loc

în a

cela

și tim

p, d

ar în

spaț

ii di

ferit

e.

3.1.

Sta

bilir

ea ti

pulu

i sur

-se

i în

baza

crit

eriil

or p

re-

stab

ilite

.3.

2. S

iste

mati

zare

a in

form

ațiil

or d

in d

iferit

e tip

uri d

e su

rse

pe d

omen

ii (e

cono

mic

, soc

ial,

politi

c,

cultu

ral).

3.3.

For

mul

area

opi

niilo

r pr

oprii

refe

ritoa

re la

fap-

te/e

veni

men

te/p

roce

se/

feno

men

e di

n is

torie

în

baza

surs

elor

isto

rice.

• Co

nstr

uire

a fr

izelo

r cro

nolo

gice

;•

Elab

orar

ea ta

belu

lui c

rono

logi

c cu

priv

ire la

pr

incip

alel

e ev

enim

ente

ale

unu

i pro

ces (

unei

ep

oci);

• Re

aliza

rea

unei

inve

stiga

ții a

supr

a un

or fa

p-te

/pro

cese

isto

rice,

din

per

spec

tive

mul

tiple

se

lect

ate

pe c

riter

ii cr

onol

ogic

e și

spaț

iale

;•

Real

izare

a de

sche

me,

pre

zent

ări,

grafi

ce,

tabe

le, p

entr

u sis

tem

atiza

rea

cuno

știnț

elor

, uti

lizân

d TI

C;•

Sele

ctar

ea in

form

ațiil

or d

espr

e ev

enim

en-

tele

/pro

cese

/fen

omen

e is

toric

e di

n di

vers

e su

rse;

•

Iden

tifica

rea

în te

xt a

par

ticul

arită

ților

uno

r ev

enim

ente

/pro

cese

/fen

omen

e di

n ep

ocile

m

edie

vală

și a

ntică

;•

Iden

tifica

rea

idei

lor ș

i val

orilo

r um

ane

într

-o

oper

ă lit

erar

ă, a

rtisti

că, i

stor

ică;

• De

term

inar

eare

a ro

lulu

i per

sona

lităț

ilor

isto

rice

în b

aza

anal

izei d

iferit

or su

rse;

20

–Fă

râm

ițare

a fe

udal

ă. C

entr

aliza

rea

stat

elor

în E

urop

a –Im

periu

l Rom

an d

e Ră

sărit

(sec

. IV-

VII).

Impe

riul B

izanti

n în

se

cole

le V

II -X

V* –M

onar

hiile

abs

oluti

ste

și ca

ract

eris

ticile

lor

–O

bște

a să

teas

că la

rom

âni –

fact

or d

e co

ntinu

itate

și u

nita

-te

rom

ânea

scă

–Fo

rmaț

iuni

pre

stat

ale

rom

âneș

ti în

Tra

nsilv

ania

, la

Sud

și Es

t de

Carp

ați*

–Pr

emise

le c

onsti

tuiri

i sta

telo

r med

ieva

le. F

orm

area

stat

ului

în

Tra

nsilv

ania

–Co

nstit

uire

a Ţă

rii R

omân

ești

–Co

nstit

uire

a Ţă

rii M

oldo

vei

–Si

mili

tudi

ni și

sinc

roni

sme

în p

roce

sul d

e fo

rmar

e a

stat

elor

m

edie

vale

rom

âneș

ti *

ECO

NO

MIE

, SO

CIET

ATE

ŞI O

RGAN

IZAR

E PO

LITI

CĂ ÎN

EVU

L M

EDIU

–Vi

ața

econ

omic

ă în

soci

etat

ea m

edie

vală

. Apa

riția

și d

ez-

volta

rea

oraș

elor

med

ieva

le –Ec

onom

ia Ţ

ărilo

r Rom

âne

(sfâ

rșitu

l sec

. XIV

– m

ijloc

ul se

c.

XVII)

* –Vi

ața

soci

ală

în E

poca

Med

ieva

lă. I

erar

hia

feud

ală

–St

ruct

uri ș

i rel

ații

soci

ale

în Ţ

ările

Rom

âne

(sfâ

rșitu

l sec

. XIV

–

mijl

ocul

sec.

XVI

I)* –In

stitu

țiile

în st

atul

med

ieva

l occ

iden

tal *

–Ro

lul b

iseric

ii cr

eștin

e în

Epo

ca M

edie

vală

și re

lații

le e

i cu

pute

rea

politi

că *

–O

rgan

izare

a po

litică

inte

rnă

a Ţă

rilor

Rom

âne

în se

c. X

IV

mij.

sec.

XVI

I –Ex

pans

iune

a ar

abă.

* Cr

ucia

dele

med

ieva

le

• An

aliza

criti

că a

info

rmaț

iilor

din

dife

rite

surs

e is

toric

e;•

Exer

ciții

de

siste

mati

zare

a in

form

ațiil

or d

in

dife

rite

surs

e pe

dom

enii

(eco

nom

ic, s

ocia

l, po

litic)

;•

Anal

iza d

upă

acel

ași a

lgor

itm a

eve

nim

ente

-lo

r și p

roce

selo

r ist

oric

e as

emăn

ătoa

re;

• Ar

gum

enta

rea

supo

zițiil

or, i

deilo

r îna

inta

te;

• St

udiu

com

para

tiv a

l eve

nim

ente

lor/

proc

e-se

lor/

feno

men

elor

;•

Reda

ctar

ea u

nui e

seu

desp

re a

ctivi

tate

a pe

rson

alită

ților

isto

rice

în b

aza

surs

elor

;•

Elab

orar

ea u

nor e

seur

i tem

atice

arg

umen

-ta

tive

refe

ritoa

re la

un

fapt

isto

ric, u

tilizâ

nd

info

rmaț

ii di

n di

ferit

e su

rse;

• Ex

prim

area

arg

umen

tată

a u

nor o

pini

i, pu

nc-

te d

e ve

dere

, con

ving

eri r

efer

itoar

e la

un

even

imen

t/pr

oces

/fen

omen

isto

ric;

• El

abor

area

uno

r pro

iect

e tr

ansd

iscip

linar

e cu

pr

ivire

la u

n ev

enim

ent/

proc

es/f

enom

en sa

u pe

rson

alita

te is

toric

ă, fo

losin

d di

vers

e su

rse.

21

4.1.

Iden

tifica

rea

even

imen

telo

r/pr

oces

elor

is

toric

e afl

ate

în re

lație

de

cauz

alita

te.

4.2.

Arg

umen

tare

a re

la-

țiilo

r de

cauz

alita

te/in

ter-

depe

nden

ță/c

auză

-efe

ct

stab

ilite

într

e ev

enim

en-

tele

/pro

cese

le is

toric

e di

n Ep

oca

Antic

ă și

Med

ieva

lă.

4.3.

Dem

onst

rare

a re

lație

i ca

uză-

efec

t din

per

spec

-tiv

a ca

uzel

or im

edia

te/

înde

părt

ate

– ef

ecte

lor

imed

iate

/înd

epăr

tate

.

EVO

LUŢI

A ST

ATEL

OR

MED

IEVA

LE R

OM

ÂNEŞ

TI –Co

nsol

idar

ea p

oziți

ei M

oldo

vei ș

i Ţăr

ii Ro

mân

ești

în ti

mpu

l do

mni

ei lu

i Mirc

ea c

el B

ătrâ

n și

Alex

andr

u ce

l Bun

–Ţă

rile

Rom

âne

în lu

pta

antio

tom

ană

de la

mijl

ocul

seco

lulu

i al

XV-

lea.

Ianc

u de

Hun

edoa

ra și

Vla

d Ţe

peș

–Ep

oca

lui Ş

tefa

n ce

l Mar

e –Si

tuaț

ia p

oliti

că a

Ţăr

ii Ro

mân

ești

și al

e M

oldo

vei î

n pr

ima

jum

ătat

e a

seco

lulu

i al X

VI-le

a –Re

gim

ul d

e su

zera

nita

te o

tom

ană

și fo

rmel

e lu

i de

man

ifest

are

–Ră

zboi

ul a

ntiot

oman

de

sub

cond

ucer

ea lu

i Mih

ai V

iteaz

ul

–U

nire

a po

litică

a Ţ

ărilo

r Rom

âne

–Si

tuaț

ia p

oliti

că a

Ţăr

ilor R

omân

e în

prim

ele

dece

nii a

le

seco

lulu

i al X

VII-l

ea

CULT

URA

ŞI R

ELIG

IA ÎN

EVU

L M

EDIU

–Cu

ltura

și re

ligia

în E

vul M

ediu

: lite

ratu

ra, a

rtel

e, în

văță

-m

ântu

l, ști

ința

, filo

sofia

* –Cu

ltura

și sp

iritu

alita

tea

rom

ânea

scă

în e

vul m

ediu

* –M

onum

ente

de

arhi

tect

ură

laic

ă și

ecle

ziasti

că m

edie

vală

ro

mân

easc

ă* –U

nita

tea

cultu

rală

a ro

mân

ilor î

n co

ntex

tul c

ivili

zație

i occ

i-de

ntal

e și

orie

ntal

e*

CIVI

LIZA

ŢIA

EURO

PEI Î

N P

ERIO

ADA

TREC

ERII

DE

LA M

EDIE

-VA

L LA

MO

DER

N –Ap

ariți

a sp

iritu

lui ș

i ele

men

tulu

i mod

ern

în E

urop

a O

cci-

dent

ală

–M

arile

des

cope

riri g

eogr

afice

–Re

nașt

erea

și U

man

ismul

–M

anife

stăr

i ale

um

anism

ului

în sp

ațiu

l rom

ânes

c –Că

rtur

arii

mol

dove

ni –

căl

ăuze

spiri

tual

e al

e ne

amul

ui ro

-m

ânes

c (G

.Ure

che,

M. C

ostin

, I. N

ecul

ce, N

. Mile

scu-

Spăt

a-ru

, D. C

ante

mir)

• Id

entifi

care

a ca

uzel

or și

con

seci

nțel

or e

veni

-m

ente

lor d

in is

toria

anti

că și

med

ieva

lă;

• Id

entifi

care

a re

lații

lor d

e ca

uzal

itate

în e

vo-

luția

eve

nim

ente

lor/

proc

esel

or is

toric

e;•

Exer

ciții

de

argu

men

tare

a re

lații

lor d

e ca

u-za

litat

e/in

terd

epen

denț

ă/ca

uză-

efec

t sta

bili-

te în

tre

even

imen

tele

/pro

cese

le/f

enom

ene-

le is

toric

e di

n Ep

oca

Antic

ă și

med

ieva

lă;

• St

abili

rea

cauz

elor

înde

părt

ate

și im

edia

te

ale

unui

eve

nim

ent/

proc

es/f

enom

en is

toric

;•

Dete

rmin

area

efe

ctel

or im

edia

te și

înde

păr-

tate

ale

unu

i eve

nim

ent/

proc

es/f

enom

en

isto

ric;

• Ex

erci

ții d

e de

mon

stra

re a

rela

ției c

auză

-ef

ect d

in p

ersp

ectiv

a ca

uzel

or im

edia

te/î

n-de

părt

ate

– ef

ecte

lor i

med

iate

/înd

epăr

tate

.

5.1.

Des

crie

rea

obie

ctive

-lo

r tur

istic

e ce

form

ează

pa

trim

oniu

l naț

iona

l.5.

2. E

xplo

rare

a op

ortu

nită

ților

soci

ale

și ec

onom

ice

în a

ctivi

tățil

e de

val

orifi

care

a tr

ecut

ului

is

toric

și a

pat

rimon

iulu

i cu

ltura

l.5.

3. A

prec

iere

a ro

lulu

i is

toric

al m

arilo

r per

sona

-lit

ăți a

le n

eam

ului

în e

difi-

care

a va

loril

or n

ațio

nale

.

• Id

entifi

care

a și

desc

riere

a pr

inci

pale

lor

obie

ctive

turis

tice

ce fo

rmea

ză p

atrim

oniu

l na

ționa

l.•

Efec

tuar

ea u

nei i

nves

tigaț

ii și

real

izare

a un

ui

plan

de

acțiu

ni d

e lu

ngă

dura

tă în

ved

erea

de

schi

derii

une

i afa

ceri

în d

omen

iu;

• Ar

gum

enta

rea

prin

exe

mpl

e co

ncre

te a

rolu

-lu

i per

sona

lităț

ilor î

n is

torie

;•

Apre

cier

ea c

ontr

ibuț

iei p

erso

nalit

ățilo

r ist

o-ric

e la

păs

trar

ea in

tegr

ității

terit

oria

le/in

de-

pend

ențe

i sta

tulu

i;•

Exer

ciții

de

auto

apre

cier

e în

cad

rul u

nor

activ

ități

de g

rup;

lucr

u in

divi

dual

etc

.

22

–Re

form

a și

Cont

rare

form

a –Ră

zboi

ul d

e 30

de

ani

Exte

nsie

cur

ricul

ară:

EP

OCA

AN

TICĂ

–Te

orii

cu p

rivire

la a

ntro

poge

neză

** –Te

orii

isto

rice

cu re

ferir

e la

con

stitu

irea

civi

lizaț

iilor

anti

-ce

** –Fo

rme

de g

uver

nare

în lu

mea

anti

că: ti

rani

a, o

ligar

hia,

plu

-to

craț

ia, d

emoc

rația

. Des

potis

mul

orie

ntal

**

–In

fluen

țe e

leni

stice

în lu

mea

bar

bară

** –Ci

viliz

ația

trac

o-ge

to-d

acic

ă –

part

e co

mpo

nent

ă a

civi

liza-

ției e

urop

ene

** –Im

periu

l Rom

an și

terit

oriil

e ex

trap

rovi

ncia

le *

* –Ce

tate

a ge

to-d

acic

ă de

la B

utuc

eni –

Orh

ei *

* –Pr

inci

pale

le c

ăi c

omer

cial

e di

n lu

mea

anti

că. *

* –Re

form

ele

agra

re a

le fr

ațilo

r Gra

cchu

s **

–M

arile

sist

eme

relig

ioas

e or

ient

ale:

relig

ia e

gipt

eană

, mes

o-po

tam

iană

, hin

duism

ul, b

udhi

smul

, dao

ismul

, con

fuci

anis

-m

ul *

* –Cr

eștin

ismul

– te

mel

ia sp

iritu

ală

a cu

lturii

eur

open

e **

–Vo

cația

uni

vers

ală

a cr

eștin

ismul

ui *

*

EPO

CA M

EDIE

VALĂ

–Ex

pans

iune

a eu

rope

ană.

For

mar

ea im

perii

lor c

olon

iale

**

–Te

orii

cu p

rivire

la e

tnog

enez

a ro

mân

easc

ă **

–Ră

zboa

iele

și c

arac

teru

l lor

în e

vul m

ediu

. Răz

boiu

l de

100

de a

ni *

* –Că

lăto

ri st

răin

i des

pre

civi

lizaț

ia d

in sp

ațiu

l rom

ânes

c în

ev

ul m

ediu

**

23

ACTI

VITĂ

ŢI D

E ÎN

VĂŢA

RE ÎN

BA

ZĂ D

E PR

OIE

CT (l

a al

eger

e):

–M

ărtu

rii și

doc

umen

te p

rivin

d is

toria

satu

lui/o

rașu

lui;

–M

onum

ente

de

arhi

tect

ură

antic

ă și

med

ieva

lă d

in lo

calit

a-te

/rai

on/r

egiu

ne;

–„G

hid

pent

ru o

zi”

– ex

curs

ii/vi

zite

la m

uzeu

în c

are

elev

ii își

vo

r îns

uși

–Ro

lul d

e gh

id, p

reze

ntân

d un

mon

umen

t ist

oric

, exp

onat

e de

muz

eu e

tc.;

–Re

aliza

rea

de in

vesti

gații

în re

zulta

tul u

nor v

izite

tem

atice

la

dife

rite

obie

ctive

de

inte

res p

entr

u în

țele

gere

a di

vers

i-tă

ții so

cioc

ultu

rale

la n

ivel

loca

l, re

gion

al (l

ăcaș

e de

cul

t, m

uzee

etc

.); –Re

aliza

rea

spec

taco

lelo

r cu

tem

atică

isto

rică,

etn

ogra

fică

etc.;

–El

abor

area

pro

iect

elor

de

salv

gard

are

a pa

trim

oniu

lui c

ultu

ral.

PRO

DU

SE R

ECO

MAN

DATE

:•

Bucl

et in

form

ativ;

•

Jurn

al, p

agin

ă de

ziar

;•

Albu

m/C

olaj

isto

rico-

geog

rafic

;•

Post

ere/

afișe

;•

Mac

hete

;•

Prez

enta

re P

ower

Poi

nt, P

rezz

i etc

.;•

Text

e, sc

enar

ii;•

Expo

ziții

tem

atice

;•

Vide

o-bl

ogur

i etc

.

Noţ

iuni

: Epo

ca A

ntică

: ana

rhie

mili

tară

, civ

ilizaț

ie, c

olon

izare

, cre

știni

sm, e

leni

sm, e

tnog

enez

ă, g

eto-

daci,

impe

riu, i

ndo-

euro

peni

zare

, mon

otei

sm,

oraș

-sta

t, O

rient

anti

c, p

olis,

pol

iteism

, prin

cipat

, pro

vinc

ie ro

man

ă, re

gat,

relig

ie, r

epub

lică,

rom

aniza

re, s

clavi

e, se

nat,

stat

, tra

ci, tr

ium

vira

t.Ep

oca

Med

ieva

lă: „

desc

ălec

at”,

calv

inism

, cap

itula

ții, c

atol

icism

, cen

tral

izare

, cle

r, co

nfes

iune

, cro

nică

, cru

ciad

ă, d

inas

tie, d

omen

iu fe

udal

, dom

-ni

e, d

regă

torie

, ere

zie, e

v m

ediu

, făr

âmița

re fe

udal

ă, fe

ud, f

euda

lism

, for

maț

iuni

pre

stat

ale,

inch

iziție

, isla

m, l

uter

anism

, man

ufac

tură

, Mar

ea

mig

rație

, mon

arhi

a st

ărilo

r, m

onar

hie

abso

lută

, mon

arhi

e va

salic

ă, n

obili

me,

obș

te să

teas

că, o

rtod

oxie

, par

lam

ent,

peșc

heș,

raia

, răs

coal

ă, re

gat

„bar

bar”

, Ren

aște

re, s

chism

ă, S

fat d

omne

sc, s

istem

ele

ctiv-

ered

itar,

suze

rani

tate

, șer

b, tr

ibut

, Um

anism

, vas

alita

te, v

lah,

voi

evod

at.

Pers

onal

ități:

Epo

ca A

ntică

: Ale

xand

ru M

aced

on, B

ureb

ista

, Con

stan

tin c

el M

are,

Dec

ebal

, Iul

ius C

ezar

, Tra

ian.

Epoc

a M

edie

vală

: Ale

xand

ru c

el B

un, I

ustin

ian,

Ludo

vic a

l XIV

-lea,

Mih

ai V

iteaz

ul, M

ircea

cel

Băt

rân,

Pet

ru R

areș

, Şte

fan

cel M

are,

Vla

d Ţe

peș.

LA S

FÂRŞ

ITU

L CL

ASEI

A X

-a, E

LEVU

L PO

ATE:

• uti

liza

noțiu

ni și

con

cept

e is

toric

e sp

ecifi

ce e

poci

lor a

ntică

și m

edie

vală

în d

iferit

e sit

uații

de

com

unic

are;

• ar

gum

enta

pro

priil

e op

inii

refe

ritoa

re la

fapt

e/ev

enim

ente

/pro

cese

/fen

omen

e di

n ist

oria

anti

că și

med

ieva

lă în

baz

a su

rsel

or is

toric

e;•

tran

sfer

a ab

ilită

țile

de o

pera

re c

u re

lații

le d

e ca

uză-

efec

t în

perc

eper

ea a

decv

ată

a sit

uații

lor d

in v

iața

real

ă;•

apre

cia

rolu

l ist

oric

al m

arilo

r per

sona

lităț

i, pr

omov

ând

valo

rile

isto

rice

ale

neam

ului

;•

valo

rifica

pat

rimon

iul n

ațio

nal p

rin e

labo

rare

a/or

gani

zare

a și

prez

enta

rea

proi

ecte

lor d

e ce

rcet

are/

salv

gard

are

a m

onum

ente

lor i

sto-

rice,

ves

tigiil

or d

e va

loar

e et

nogr

afică

.

Not

ă: C

u as

teris

c (*)

sunt

indi

cate

con

ținut

urile

cur

ricul

are

ce n

u vo

r fi e

valu

ate

la e

xam

enel

e de

abs

olvi

re a

cic

lulu

i lic

eal,

dar s

unt o

blig

ator

ii pe

n-tr

u st

udie

re. C

u as

teris

c (*

*) su

nt in

dica

te su

gesti

i de

conț

inut

uri p

entr

u ex

tens

ie c

urric

ular

ă.

24

CLA

SA A

X-A

, PRO

FIL

REA

L EP

OCA

AN

TICĂ

ŞI M

EDIE

VALĂ

Uni

tăţi

de c

ompe

tenţ

ă U

nită

ţi de

con

ţinut

Activ

ităţi

şi p

rodu

se d

e în

văţa

re re

com

anda

te

1.1.

Sel

ecta

rea

term

ino-

logi

ei is

toric

e sp

ecifi

ce

antic

hită

ții și

evu

lui m

ediu

pe

ntru

a d

escr

ie a

spec

tele

ev

oluț

iei s

ocia

l – e

cono

mi-

ce, p

oliti

ce și

cul

tura

le.

1.2.

For

mul

area

enu

nțu-

rilor

cu

cara

cter

isto

ric c

u no

țiuni

le sp

ecifi

ce p

erio

a-de

lor a

ntică

și m

edie

vală

.1.

3. P

reze

ntar

ea c

omun

i-că

rilor

ora

le și

scris

e, u

tili-

zând

term

eni ș

i con

cept

e is

toric

e sp

ecifi

ce p

erio

adei

st

udia

te.

EPO

CA A

NTI

CĂCI

VILI

ZAŢI

ILE

ANTI

CHIT

ĂŢII

–In

do-e

urop

eniza

rea.

Pop

oare

și li

mbi

indo

-eur

open

e –Fo

rmar

ea p

opoa

relo

r anti

ce în

Asia

și E

urop

a* –Ci

viliz

ațiil

e O

rient

ului

Anti

c *

–Ci

viliz

ația

Ele

nă.*

Col

oniza

rea

grea

că –Ci

viliz

ația

Rom

ană*

–Ci

viliz

ațiil

e st

răve

chi î

n sp

ațiu

l rom

ânes

c și

form

area

trac

o-ge

to-d

acilo

r*

FORM

E DE

ORG

ANIZ

ARE

POLI

TICO

-STA

TALĂ

ÎN A

NTI

CHIT

ATE

–M

odel

e de

org

aniza

re p

oliti

că în

lum

ea a

ntică

. De

la o

rașe

-st

ate

la im

perii

* –M

odel

e de

org

aniza

re p

oliti

că în

Gre

cia

antic

ă –Im

periu

l lui

Ale

xand

ru M

aced

on. E

leni

smul

–Fo

rme

de o

rgan

izare

pol

itico

-sta

tală

în R

oma

antic

ă –Ap

ariți

a st

atul

ui la

get

o-da

ci. D

acia

pe

timpu

l lui

Bur

ebis

ta –Fă

râm

ițare

a st

atul

ui d

ac și

refa

cere

a un

ității

lui p

e tim

pul

lui D

eceb

al*

–Da

cia

și Im

periu

l Rom

an: r

ăzbo

aiel

e da

co-r

oman

e;

rom

aniza

rea

geto

-dac

ilor

ECO

NO

MIE

ŞI S

OCI

ETAT

E ÎN

LU

MEA

AN

TICĂ

–Vi

ața

econ

omic

ă în

lum

ea a

ntică

. For

me

de p

ropr

ieta

te.

Ocu

pații

le g

eto-

daci

lor*

–St

ruct

uri s

ocia

le în

stat

ele

lum

ii an

tice.

* O

rgan

izare

a so

cial

ă la

get

o-da

ci*

–M

odul

de

viaț

ă în

soci

etat

ea a

ntică

orie

ntal

ă, g

reac

ă și

ro-

man

ă.*

Mod

ul d

e vi

ață

la g

eto-

daci

*

• Id

entifi

care

a și

expl

icar

ea te

rmen

ilor n

oi în

tim

pul l

ucru

lui c

u te

xtul

isto

ric;

• Ca

ract

eriza

rea

even

imen

telo

r ist

oric

e di

n sp

ațiu

l uni

vers

al, n

ațio

nal ș

i loc

al, u

tilizâ

nd

limba

jul i

stor

ic;

• Ex

plic

area

sens

ului

uno

r ter

men

i din

text

;•

Alcă

tuire

a en

unțu

rilor

cu

cara

cter

isto

ric,

text

elor

, ese

urilo

r fol

osin

d te

rmen

i spe

cific

i ep

ocii

antic

e/m

edie

vale

;•

Alcă

tuire

a un

ui e

seu

în b

aza

unui

pla

n de

idei

;•

Elab

orar

ea u

nor c

omun

icăr

i scr

ise d

espr

e un

eve

nim

ent/

proc

es/f

enom

en is

toric

stud

i-at

apr

ofun

dat.

25

2.1.

Des

crie

rea

schi

mbă

ri-lo

r ce

au a

vut l

oc în

spaț

iul

isto

ric st

udia

t.2.

2. A

naliz

a sc

him

băril

or

terit

oria

le c

are

s-au

pro

dus

în p

erio

ada

stud

iată

.2.

3. C

once

ptua

lizar

ea

conti

nuită

ții p

roce

selo

r ca

re a

u av

ut lo

c în

Epo

ca

Antic

ă și

med

ieva

lă, u

tili-

zând

surs

ele

cart

ogra

fice

și cr

onol

ogic

e.

–Tr

aco-

geto

-dac

ii în

vizi

unea

aut

orilo

r anti

ci*

CULT

URA

PO

POAR

ELO

R AN

TICE

–Cu

ltura

anti

că –

scris

ul, l

itera

tura

, filo

sofia

, știi

nța

* –Cu

ltura

anti

că –

art

a, re

ligie

, mito

logi

e *

–Cu

ltura

și re

ligia

get

o-da

cilo

r

MAR

ILE

MIG

RAŢI

UN

I ŞI D

ECLI

NU

L LU

MII

ANTI

CE –Cr

iza so

ciet

ății

antic

e și

form

ele

ei d

e m

anife

star

e –M

arile

mig

rațiu

ni și

dec

linul

lum

ii an

tice

–Că

dere

a Im

periu

lui R

oman

de

Apus

Epoc

a M

edie

vală

FORM

AREA

PO

POAR

ELO

R ŞI

STA

TELO

R M

EDIE

VALE

–G

enez

a so

ciet

ății

med

ieva

le. C

onsti

tuire

a no

ilor p

opoa

re în

Eu

ropa

* –Et

noge

neza

rom

ânes

că –Fo

rmar

ea și

par

ticul

arită

țile

stat

elor

med

ieva

le în

Eur

opa

(sec

. V-X

I)* –Fă

râm

ițare

a fe

udal

ă. C

entr

aliza

rea

stat

elor

în E

urop

a* –Im

periu

l Rom

an d

e Ră

sărit

(sec

. IV-

VII).

Impe

riul B

izanti

n în

se

cole

le V

II-XV

* –M

onar

hiile

abs

oluti

ste

și ca

ract

eris

ticile

lor

–Fo

rmaț

iuni

pre

stat

ale

rom

âneș

ti în

Tra

nsilv

ania

, la

Sud

și Es

t de

Carp

ați*

–Pr

emise

le c

onsti

tuiri

i sta

telo

r med

ieva

le. F

orm

area

stat

ului

în

Tra

nsilv

ania

* –Co

nstit

uire

a Ţă

rii R

omân

ești

–Co

nstit

uire

a Ţă

rii M

oldo

vei

• Da

tare

a lim

itelo

r cro

nolo

gice

ale

unu

i pro

-ce

s/ep

ocă

isto

rică.

• Lo

caliz

area

pe

hart

a is

toric

ă a

even

imen

te-

lor i

stor

ice

și re

aliza

rea

lege

ndei

ei;

• De

scrie

rea

even

imen

telo

r ist

oric

e uti

lizân

d in

form

ațiil

e co

nțin

ute

în h

ărți;

• Al

cătu

irea

axel

or c

rono

logi

ce a

le e

veni

men

-te

lor i

stor

ice

din

spaț

iul u

nive

rsal

, naț

iona

l și

loca

l; •

Anal

iza h

ărțil

or is

toric

e;•

Plas

area

pe

hart

a de

con

tur a

spaț

iulu

i de

form

are

a ci

viliz

ațiil

or a

ntice

, sta

telo

r med

i-ev

ale

etc.

;•

Com

para

rea

hărț

ilor i

stor

ice

cu sc

opul

de-

term

inăr

ii sc

him

băril

or te

ritor

iale

surv

enite

în

anti

chita

te și

evu

l med

iu;

• Re

aliza

rea

pe h

artă

a u

nui c

ontu

r al z

onei

un

de s-

au a

șeza

t trib

urile

mig

rato

are;

• St

abili

rea,

pe

baza

ana

lizei

și c

ompa

rație

i, el

emen

telo

r com

une

și de

oseb

ite a

le e

veni

-m

ente

lor i

stor

ice

care

au

avut

loc

în a

cela

și tim

p, d

ar în

spaț

ii di

ferit

e;•

Cons

trui

rea

frize

lor c

rono

logi

ce;

• El

abor

area

tabe

lulu

i cro

nolo

gic

cu p

rivire

la

prin

cipa

lele

eve

nim

ente

ale

unu

i pro

ces

(une

i epo

ci);

• Re

aliza

rea

unei

inve

stiga

ții a

supr

a un

or fa

p-te

/pro

cese

isto

rice,

din

per

spec

tive

mul

tiple

se

lect

ate

pe c

riter

ii cr

onol

ogic

e și

spaț

iale

;•

Real

izare

a de

sche

me,

pre

zent

ări,

grafi

ce,

tabe

le, p

entr

u sis

tem

atiza

rea

cuno

știnț

elor

, uti

lizân

d TI

C.

26

3.1.

Sta

bilir

ea ti

pulu

i sur

sei

în b

aza

crite

riilo

r pre

sta-

bilit

e.3.

2. S

iste

mati

zare

a in

-fo

rmaț

iilor

din

dife

rite

tipur

i de

surs

e pe

dom

enii

(eco

nom

ic, s

ocia

l, po

litic,

cu

ltura

l).3.

3. F

orm

ular

ea o

pini

ilor

prop

rii re

ferit

oare

la fa

pte/

even

imen

te/p

roce

se/f

e-no

men

e di

n is

torie

în b

aza

surs

elor

isto

rice

ECO

NO

MIE

, SO

CIET

ATE

ŞI O

RGAN

IZAR

E PO

LITI

CĂ ÎN

EVU

L M

EDIU

–Vi

ața

econ

omic

ă în

soci

etat

ea m

edie

vală

. Apa

riția

și d

ezvo

l-ta

rea

oraș

elor

med

ieva

le*

–Ec

onom

ia Ţ

ărilo

r Rom

âne

(sfâ

rșitu

l sec

. XIV

– m

ijloc

ul se

c.

XVII)

* –Vi

ața

soci

ală

în E

poca

Med

ieva

lă. I

erar

hia

feud

ală

–St

ruct

uri ș

i rel

ații

soci

ale

în Ţ

ările

Rom

âne

(sfâ

rșitu

l sec

. XI

V– m

ijloc

ul se

c. X

VII)

* –In

stitu

țiile

în st

atul

med

ieva

l occ

iden

tal *

–Ro

lul b

iseric

ii cr

eștin

e în

Epo

ca M

edie

vală

și re

lații

le e

i cu

pute

rea

politi

că*

–O

rgan

izare

a po

litică

inte

rnă

a Ţă

rilor

Rom

âne

în se

c. X

IV-

mijl

ocul

sec.

XVI

I –Ex

pans

iune

a ar

abă.

* Cr

ucia

dele

med

ieva

le

EVO

LUŢI

A ST

ATEL

OR

MED

IEVA

LE R

OM

ÂNEŞ

TI –Co

nsol

idar

ea p

oziți

ei M

oldo

vei ș

i a Ţ

ării

Rom

âneș

ti în

tim

-pu

l dom

niei

lui M

ircea

cel

Băt

rân

și Al

exan

dru

cel B

un –Ţă

rile

Rom

âne

în lu

pta

antio

tom

ană

de la

mijl

ocul

seco

lulu

i al

XV-

lea.

Ianc

u de

Hun

edoa

ra și

Vla

d Ţe

peș

–Ep

oca

lui Ş

tefa

n ce

l Mar

e –Si

tuaț

ia p

oliti

că a

Ţăr

ii Ro

mân

ești

și M

oldo

vei î

n pr

ima

ju-

măt

ate

a se

colu

lui a

l XVI

-lea*

–Re

gim

ulde

suze

rani

tate

oto

man

ă și

form

ele

lui d

e m

anife

s-ta

re –Ră

zboi

ul a

ntiot

oman

de

sub

cond

ucer

ea lu

i Mih

ai V

iteaz

ul –U

nire

a po

litică

a Ţ

ărilo

r Rom

âne

–Si

tuaț

ia p

oliti

că a

Ţăr

ilor R

omân

e în

prim

ele

dece

nii a

le

seco

lulu

i al X

VII-l

ea*

• Se

lect

area

info

rmaț

iilor

des

pre

even

imen

-te

/pro

cese

/fen

omen

e is

toric

e di

n di

vers

e su

rse;

•

Iden

tifica

rea

în te

xt a

par

ticul

arită

ților

uno

r ev

enim

ente

/pro

cese

/fen

omen

e di

n ep

ocile

m

edie

vală

și a

ntică

;•

Iden

tifica

rea

idei

lor ș

i val

orilo

r um

ane

într

-o

oper

ă lit

erar

ă, a

rtisti

că, i

stor

ică;

• De

term

inar

eare

a ro

lulu

i per

sona

lităț

ilor

isto

rice

în b

aza

anal

izei d

iferit

or su

rse;

• An

aliza

criti

că a

info

rmaț

iilor

din

div

erse

su

rse

isto

rice;

• Ex

erci

ții d

e sis

tem

atiza

re a

info

rmaț

iilor

din

di

ferit

e su

rse

pe d

omen

ii (e

cono

mic

, soc

ial,

politi

c);

• An

aliza

dup

ă ac

elaș

i alg

oritm

a e

veni

men

te-

lor ș

i pro

cese

lor i

stor

ice

asem

ănăt

oare

;•

Argu

men

tare

a su

poziț

iilor

, ide

ilor î

nain

tate

;•

Stud

iu c

ompa

rativ

al e

veni

men

telo

r/pr

oce-

selo

r/fe

nom

enel

or;

• Re

dact

area

unu

i ese

u de

spre

acti

vita

tea

pers

onal

itățil

or is

toric

e în

baz

a su

rsel

or;

• El

abor

area

uno

r ese

uri t

emati

ce a

rgum

en-

tativ

e re

ferit

oare

la u

n fa

pt is

toric

, util

izând

in

form

ații

din

dife

rite

surs

e;•

Expr

imar

ea a

rgum

enta

tă a

uno

r opi

nii,

punc

te d

e ve

dere

, con

ving

eri r

efer

itoar

e la

un

eve

nim

ent/

proc

es/f

enom

en is

toric

;•

Elab

orar

ea u

nor p

roie

cte

tran

sdisc

iplin

are

cu

priv

ire la

un

even

imen

t/pr

oces

/fen

omen

sau

pers

onal

itate

isto

rică,

folo

sind

dive

rse

surs

e.

27

4.1.

Iden

tifica

rea

eve-

nim

ente

lor/

proc

esel

or

isto

rice

aflat

e în

rela

ție d

e ca

uzal

itate

.4.

2. A

rgum

enta

rea

rela

-ții

lor d

e ca

uzal

itate

/inte

r-de

pend

ență

/cau

ză-e

fect

st

abili

te în

tre

even

imen

-te

le/p

roce

sele

isto

rice

din

Epoc

a An

tică

și M

edie

vală

.4.

3. D

emon

stra

rea

rela

ției

cauz

ă-ef

ect d

in p

ersp

ec-

tiva

cauz

elor

imed

iate

/în

depă

rtat

e –

efec

telo

r im

edia

te/î

ndep

ărta

te.

CULT

URA

ŞI R

ELIG

IA ÎN

EVU

L M

EDIU

–Cu

ltura

și re

ligia

în E

vul M

ediu

: lite

ratu

ra, a

rtel

e, în

văță

mîn

-tu

l, ști

ința

, filo

sofia

* –Cu

ltura

rom

ânea

scă

în se

c. X

IV-m

ijloc

ul se

c. X

VII*

CIVI

LIZA

ŢIA

EURO

PEI Î

N P

ERIO

ADA

TREC

ERII

DE

LA M

EDIE

-VA

L LA

MO

DER

N –Ap

ariți

a sp

iritu

lui ș

i ele

men

tulu

i mod

ern

în E

urop

a oc

cide

n-ta

lă*

–M

arile

des

cope

riri g

eogr

afice

–Re

nașt

erea

și U

man

ismul

–M

anife

stăr

i ale

um

anism

ului

în sp

ațiu

l rom

ânes

c* –Re

form

a și

cont

rare

form

a –Ră

zboi

ul d

e 30

de

ani

• Id

entifi

care

a ca

uzel

or și

con

seci

nțel

or e

veni

-m

ente

lor d

in is

toria

anti

că și

med

ieva

lă;

• Id

entifi

care

a re

lații

lor d

e ca

uzal

itate

în e

vo-

luția

eve

nim

ente

lor/

proc

esel

or is

toric

e;•

Exer

ciții

de

argu

men

tare

a re

lații

lor d

e ca

u-za

litat

e/in

terd

epen

denț

ă/ca

uză-

efec

t sta

bi-

lite

într

e ev

enim

ente

le/p

roce

sele

/fen

ome-

nele

isto

rice

din

Epoc

a An

tică

și m

edie

vală

;•

Stab

ilire

a ca

uzel

or în

depă

rtat

e și

imed

iate

al

e un

i eve

nim

ent/

proc

es/f

enom

en is

toric

;•

Dete

rmin

area

efe

ctel

or im

edia

te și

înde

-pă

rtat

e al

e un

i eve

nim

ent/

proc

es/f

enom

en

isto

ric;

• Ex

erci

ții d

e de

mon

stra

re a

rela

ției c

auză

-ef

ect d

in p

ersp

ectiv

a ca

uzel

or im

edia

te/î

n-de

părt

ate

– ef

ecte

lor i

med

iate

/înd

epăr

tate

.

5.1.

Des

crie

rea

obie

ctive

-lo

r tur

istic

e ce

form

ează

pa

trim

oniu

l naț

iona

l.5.

2. E

xplo

rare

a op

ortu

ni-

tățil

or so

cial

e și

econ

omic

e în

acti

vită

țile

de v

alor

ifica

-re

a tr

ecut

ului

isto

ric și

a

patr

imon

iulu

i cul

tura

l.5.

3. A

prec

iere

a ro

lulu

i ist

o-ric

al m

arilo

r per

sona

lităț

i al

e ne

amul

ui în

edi

ficar

ea

valo

rilor

naț

iona

le.

• Id

entifi

care

a și

desc

riere

a pr

inci

pale

lor

obie

ctive

turis

tice

ce fo

rmea

ză p

atrim

oniu

l na

ționa

l.•

Efec

tuar

ea u

nei i

nves

tigaț

ii și

real

izare

a un

ui

plan

de

acțiu

ni d

e lu

ngă

dura

tă în

ved

erea

de

schi

derii

une

i afa

ceri

în d

omen

iu;

• Ar

gum

enta

rea

prin

exe

mpl

e co

ncre

te a

ro

lulu

i per

sona

lităț

ilor î

n is

torie

;•

Apre

cier

ea c

ontr

ibuț

iei p

erso

nalit

ățilo

r is

toric

e la

păs

trar

ea in

tegr

ității

terit

oria

le/

inde

pend

ențe

i sta

tulu

i;•

Exer

ciții

de

auto

apre

cier

e în

cad

rul u

nor

activ

ități

de g

rup;

lucr

u in

divi

dual

etc

.

28

ACTI

VITĂ

ŢI D

E ÎN

VĂŢA

RE ÎN

BA

ZĂ D

E PR

OIE

CT

(la a

lege

re):

–M

ărtu

rii și

doc

umen

te p

rivin

d is

toria

satu

lui/o

rașu

lui;

–M

onum

ente

de

arhi

tect

ură

antic

ă și

med

ieva

lă d

in lo

calit

a-te

/rai

on/r

egiu

ne;

–„G

hid

pent

ru o

zi”

– ex

curs

ii/vi

zite

la m

uzeu

în c

are

elev

ii își

vo

r îns

uși r

olul

de

ghid

, pre

zent

ând

un m

onum

ent i

stor

ic,

expo

nate

de

muz

eu e

tc.;

–Re

aliza

rea

de in

vesti

gații

în re

zulta

tul u

nor v

izite

tem

atice

la

dife

rite

obie

ctive

de

inte

res p

entr

u în

țele

gere

a di

vers

i-tă

ții so

cioc

ultu

rale

la n

ivel

loca

l, re

gion

al (l

ăcaș

e de

cul

t, m

uzee

etc

.); –Re

aliza

rea

spec

taco

lelo

r cu

tem

atică

isto

rică,

etn

ogra

fică

etc.

; –El

abor

area

pro

iect

elor

de

salv

gard

are

a pa

trim

oniu

lui c

ul-

tura

l.

PRO

DU

SE R

ECO

MAN

DATE

:•

Bucl

et in

form

ativ;

•

Jurn

al, p

agin

ă de

ziar

;•

Albu

m/C

olaj

isto

rico-

geog

rafic

;•

Post

ere/

afișe

;•

Mac

hete

;•

Prez

enta

re P

ower

Poi

nt, P

rezz

i etc

.;•

Text

e, sc

enar

ii;•

Expo

ziții

tem

atice

;•

Vide

o-bl

ogur

i etc

.

29

Noţ

iuni

: Ep

oca

antic

ă: a

narh

ie m

ilita

ră, c

ivili

zație

, col

oniza

re, e

leni

sm, e

tnog

enez

ă, g

eto-

daci

, im

periu

, mon

otei

sm, o

raș-

stat

, Orie

nt a

ntic,

pol

is, p

oli-

teism

, prin

cipa

t, pr

ovin

cie

rom

ană,

rega

t, re

ligie

, rep

ublic

ă, ro

man

izare

, scl

avie

, sen

at, s

tat,

trac

i, tr

ium

vira

t.Ep

oca

Med

ieva

lă: „

desc

ălec

at”,

capi

tula

ții, c

entr

aliza

re, c

roni

că, c

ruci

adă,

din

astie

, dom

eniu

feud

al, d

omni

e, d

regă

torie

, ere

zie, e

v m

ediu

, fă

râm

ițare

feud

ală,

feud

alism

, inc

hiziț

ie, M

area

mig

rație

, mon

arhi

a st

ărilo

r, m

onar

hie

abso

lută

, mon

arhi

e va

salic

ă, n

obili

me,

obș

te să

teas

că,

parla

men

t, pe

șche

ș, ra

ia, r

ăsco

ală,

Ren

aște

re, s

chism

ă, S

fat d

omne

sc, s

iste

m e

lecti

v-er

edita

r, su

zera

nita

te, ș

erb,

trib

ut, U

man

ism, v

asal

itate

, vl

ah, v

oiev

odat

.

Pers

onal

ităţi:

Epoc

a an

tică:

Ale

xand

ru M

aced

on, B

ureb

ista

, Con

stan

tin c

el M

are,

Dec

ebal

, Iul

ius C

ezar

, Per

icle

*, T

raia

n.Ep

oca

Med

ieva

lă: A

lexa

ndru

cel

Bun

, Car

ol c

el M

are*

, Eliz

abet

a I,

Iusti

nian

, Lud

ovic

al X

IV-le

a, M

atei

Bas

arab

, Mih

ai V

iteaz

ul, M

ircea

cel

Bă-

trân

, Pet

ru R

areș

*, Ş

tefa

n ce

l Mar

e, V

asile

Lup

u, V

lad

Ţepe

ș.

LA S

FÂRŞ

ITU

L CL

ASEI

A X

-a, E

LEVU

L PO

ATE:

• uti

liza

noțiu

ni și

con

cept

e is

toric

e sp

ecifi

ce e

poci

lor a

ntică

și m

edie

vală

în d

iferit

e sit

uații

de

com

unic

are;

• ar

gum

enta

pro

priil

e op

inii

refe

ritoa

re la

fapt

e/ev

enim

ente

/pro

cese

/fen

omen

e di

n is

toria

anti

că și

med

ieva

lă în

baz

a su

rsel

or is

toric

e;•

tran

sfer

a ab

ilită

țile

de o

pera

re c

u re

lații

le d

e ca

uză-

efec

t în

perc

eper

ea a

decv

ată

a sit

uații

lor d

in v

iața

real

ă;•

apre

cia

rolu

l ist

oric

al m

arilo

r per

sona

lităț

i, pr

omov

ând

valo

rile

isto

rice

ale

neam

ului

;•

valo

rifica

pat

rimon

iul n

ațio

nal p

rin e

labo

rare

a/or

gani

zare

a și

prez

enta

rea

proi

ecte

lor d

e ce

rcet

are/

salv

gard

are

a m

onum

ente

lor i

sto-

rice,

ves

tigiil

or d

e va

loar

e et

nogr

afică

.

Not

ă: C

u as

teris

c (*

) sun

t ind

icat

e co

nțin

utur

ile c

urric

ular

e ce

nu

vor fi

eva

luat

e la

exa

men

ele

de a

bsol

vire

a c

iclu

lui l

icea

l,

dar s

unt o

blig

ator

ii pe

ntru

stud

iere

.

30

CLA

SA A

XI-A

, PRO

FIL

UM

AN

IST

EPO

CA M

OD

ERN

ĂU

nită

ţi de

com

pete

nţă

Uni

tăţi

de c

onţin

utAc

tivită

ţi şi

pro

duse

de

învă

ţare

reco

man

date

1.1.

Sel

ecta

rea

term

ino-

logi

ei is

toric

e sp

ecifi

ce

epoc

ii m

oder

ne p

entr

u a

desc

rie a

spec

tele

evo

luție

i so

cial

-eco

nom

ice,

pol

itice

și

cultu

rale

.1.

2. F

orm

ular

ea e

nunț

uri-

lor c

u ca

ract

er is

toric

uti-

lizân

d no

țiuni

le sp

ecifi

ce

epoc

ii m

oder

ne.

1.3.

For

mul

area

jude

cățil

or

de v

aloa

re și

susț

iner

e a

prop

riei o

pini

i, ap

licân

d te

rmin

olog

ia sp

ecifi

că

epoc

ii m

oder

ne.

ECO

NO

MIE

ŞI S

OCI

ETAT

E (m

ijloc

ul se

c. a

l XVI

I-lea

– m

ijloc

ul

sec.

al X

IX-le

a) –So

ciet

atea

pre

indu

stria

lă. M

erca

ntilis

mul

* –Re

volu

ția a

grar

ă și

cons

ecin

țele

ei*

–Re

volu

ția in

dust

rială

– tr

ansf

orm

ări c

u ca

ract

er m

oder

niza

tor

–Ec

onom

ia Ţ

ărilo

r Rom

âne

–St

ruct

uri ș

i rel

ații

soci

ale

în E

urop

a O

ccid

enta

lă *

–Pr

oces

e de

mog

rafic

e. U

rban

izare

a: c

apita

lă și

pro

vinc

ie*

–Vi

ața

soci

ală

în Ţ

ările

Rom

âne*

–M

od d

e vi

ață

și de

gân

dire

în E

urop

a O

ccid

enta

lă și

în Ţ

ările

Ro

mân

e*

REVO

LUŢI

ILE

SOCI

AL-P

OLI

TICE

ÎN E

POCA

MO

DER

NĂ

(mijl

o-cu

l sec

. al X

VII-l

ea –

mijl

ocul

sec.

al X

IX-le

a) –An

glia

: de

la m

onar

hie

abso

lută

la m

onar

hie

parla

men

tară

–Ilu

min

isul –

revo

luția

idei

lor

–Ră

zboi

ul d

e in

depe

nden

ță a

l col

oniil

or e

ngle

ze d

in A

mer

ica

de N

ord

–Fr

anța

de

la m

onar

hie

abso

lută

la re

publ

ică

–Ep

oca

napo

leon

iană

și im

pact

ul e

i asu

pra

soci

etăț

ii eu

ro-

pene

–Ab

solu

tism

ul lu

min

at î

n Eu

ropa

seco

lulu

i al X

VIII-

lea*

–Ţă

rile

Rom

âne

sub

regi

m fa

nario

t –Re

volu

ția su

b co

nduc

erea

lui T

udor

Vla

dim

iresc

u di

n 18

21 –Ţă

rile

Rom

âne

într

e 18

22-1

848.

* Pr

inci

pate

le R

omân

e în

tre

suze

rani

tate

oto

man

ă și

prot

ecto

rat r

uses

c.*

Cara

cter

ul

cont

radi

ctor

iu a

l Reg

ulam

ente

lor O

rgan

ice*

–Eu

ropa

„Sfi

ntei

Alia

nțe”

.* M

ișcă

ri re

volu

ționa

re in

Eur

opa

(181

5-18

48)*

• Ex

erci

ții d

e co

mpl

etar

e a

tabe

lulu

i sin

optic

;•

Elab

orar

ea c

omen

tarii

lor c

u re

ferin

ță la

ev

enim

ente

/pro

cese

/fen

omen

e is

toric

e;•

Form

ular

ea a

rgum

ente

lor p

entr

u su

sțin

erea

op

inie

i pro

prii;

• O

rgan

izare

a di

scuț

iilor

/dez

bate

rilor

cu

refe

-rir

e la

un

subi

ect i

stor

ic;

• El

abor

area

pla

nulu

i și s

crie

rea

com

enta

riu-

lui/e

seul

ui/P

RESS

la su

biec

t.

31

2.1.

Iden

tifica

rea

schi

mbă

-ril

or te

ritor

iale

în b

aza

a do

uă sa

u m

ai m

ulte

hăr

ți.2.

2. A

rgum

enta

rea

schi

m-

băril

or su

rven

ite p

e pa

r-cu

rsul

isto

riei m

oder

ne c

u aj

utor

ul h

ărțil

or și

repe

re-

lor c

rono

logi

ce.

2.3.

Ela

bora

rea

conc

luzii

lor,

în b

aza

info

rmaț

iilor

ofe

rite

de h

artă

, priv

ind

cons

ecin

-țe

le e

veni

men

telo

r/pr

oce-

selo

r/fe

nom

enel

or.

–„P

rimăv

ara

popo

arel

or”.

Anul

revo

luțio

nar 1

848

în E

urop

a* –Re

volu

ția d

in 1

848-

1849

în Ţ

ările

Rom

âne*

–Dr

eptu

rile

natu

rale

ale

om

ului

în a

ctel

e re

volu

țiilo

r mod

er-

ne. P

rimel

e ac

te c

onsti

tuțio

nale

refe

ritoa

re la

dre

ptur

ile și

lib

ertă

țile

omul

ui d

in A

nglia

, SUA

și F

ranț

a

RELA

ŢIIL

E IN

TERN

AŢIO

NAL

E (m

ijloc

ul se

c. a

l XVI

I-lea

– m

ijlo-

cul s

ec. a

l XIX

-lea)

–Re

lații

le in

tern

ațio

nale

de

la P

acea

de

la W

estfa

lia la

–Co

ngre

sul d

e la

Vie

na*

–Pr

inci

pate

le R

omân

e în

con

text

ul „

Prob

lem

ei o

rient

ale”

. –An

ul 1

812

în is

toria

rom

ânilo

r

BASA

RABI

A SU

B D

OM

INAŢ

IE Ţ

ARIS

TĂ: D

E LA

AU

TON

OM

IE

LA G

UBE

RNIE

–Li

chid

area

aut

onom

iei B

asar

abie

i: et

ape,

eve

nim

ente

, con

-se

cinț

e –Ec

onom

ia B

asar

abie

i în

com

pone

nța

Impe

riulu

i Rus

–Po

litici

soci

ale

ale

țaris

mul

ui și

col

oniza

rea

Basa

rabi

ei –Re

form

ele

țaris

te în

Bas

arab

ia și

con

seci

nțel

e lo

r

STAT

E N

AŢIO

NAL

E ŞI

MU

LTIN

AŢIO

NAL

E ÎN

A D

OU

A JU

MĂT

A-TE

A S

EC. a

l XIX

-lea

–Co

ntex

tul f

orm

ării

națiu

nilo

r* –Do

ctrin

ele

soci

al-p

oliti

ce –Re

gim

uri p

oliti

ce în

Eur

opa*

–U

nire

a Pr

inci

pate

lor R

omân

e –Re

form

ele

lui A

.I.Cu

za și

mod

erni

zare

a so

ciet

ății

rom

âneș

ti.

–In

stitu

irea

mon

arhi

ei c

ontit

uțio

nale

. Con

stitu

ția d

in 1

866

–U

nific

area

Ital

iei ș

i Ger

man

iei

–Im

periu

l Rus

și Im

periu

l Aus

tro-

Ung

ar*

–Co

nsol

idar

ea st

atul

ui fe

dera

tiv n

ord-

amer

ican

–Ep

oca

„Mei

ji” în

Japo

nia*

• Ex

erci

ții d

e ci

tire

a hă

rții

isto

rice;

• Ex

erci

ții d

e el

abor

are

a ax

ei c

rono

logi

ce în

ba

za h

ărții

isto

rice

și a

repe

relo

r cro

nolo

gice

;•

Exer

ciții

de

elab

orar

e a

frize

lor c

rono

logi

ce;

• Co

mpa

rare

a, în

baz

a hă

rțilo

r a sc

him

băril

or

terit

oria

le p

rodu

se în

epo

ca m

oder

nă;

• Ex

erci

ții d

e an

aliză

com

para

tivă

a fa

ptel

or

isto

rice

din

pers

pecti

vă te

mpo

rală

și sp

ația

-lă

în c

onte

xte

dife

rite

de c

omun

icar

e;•

Real

izare

a un

ei in

vesti

gații

asu

pra

unor

fap-

te/p

roce

se is

toric

e, d

in p

ersp

ectiv

e m

ultip

le

sele

ctat

e pe

crit

erii

cron

olog

ice

și sp

ația

le;

32

3.1.

Dis

tinge

rea

fapt

ului

de

opin

ie d

in in

form

ația

ofe

ri-tă

de

surs

e.3.

2. C

omen

tare

a in

form

ați-

ilor d

in su

rse

pent

ru a

sus-

ține/

com

bate

pun

cte

de

vede

re c

u re

ferir

e la

isto

ria

mod

ernă

.3.

3. A

prec

iere

a di

ferit

or

abor

dări,

pun

cte

de v

ede-

re/in

terp

retă

ri, re

flect

ate

în d

iver

se su

rse

isto

rice.

ECO

NO

MIE

ŞI S

OCI

ETAT

E (1

850-

1914

) –Ci

viliz

ația

indu

stria

lă. I

ndus

tria

lizar

ea și

con

seci

nțel

e ei

–Co

nstit

uire

a ca

pita

lism

ului

mon

opol

ist *

–Ec

onom

ia R

omân

iei (

1878

-191

4) *

RELA

ŢIIL

E IN

TERN

AŢIO

NAL

E ŞI

SIS

TEM

UL

COLO

NIA

L M

ON

DI-

AL (m

ijloc

ul s

ec. a

l XIX

-lea

– în

cepu

tul s

ec. X

X) –Eu

ropa

într

e afi

rmar

ea n

ațiu

nilo

r și r

ival

itățil

e M

arilo

r put

eri

–O

bțin

erea

inde

pend

ențe

i Rom

ânie

i –Po

litica

ext

ernă

a R

omân

iei (

1878

-191

4). R

omân

ia și

răzb

oa-

iele

bal

cani

ce*

–Ev

oluț

ia si

stem

ului

col

onia

l*

CULT

URĂ

ŞI C

IVIL

IZAŢ

IE ÎN

EPO

CA M

OD

ERN

Ă –Cu

rent

e lit

erar

e și

artis

tice

din

perio

ada

mod

ernă

* –Re

aliză

rile

știin

ței ș

i teh

nici

i în

epoc

a m

oder

nă

–Vi

ața

cotid

iană

în e

poca

mod

ernă

* –Cu

ltura

Ţăr

ilor R

omân

e/Ro

mân

iei î

n ep

oca

mod

ernă

* –In

fluen

țe c

ultu

rale

occ

iden

tale

în Ţ

ările

Rom

âne*

–Cu

ltura

în B

asar

abia

sub

dom

inaț

ie ța

ristă

*

Exte

nsie

cur

ricul

ară:

–Eu

ropa

mod

ernă

: o lu

me

a co

ntra

stel

or *

* –N

oile

ideo

logi

i și m

anife

stăr

i ale

regi

mur

ilor l

iber

ale

și de

-m

ocra

tice

în e

poca

mod

ernă

** –Sp

ecifi

cul d

ezvo

ltării

soci

o-ec

onom

ice

a st

atel

or b

alca

nice

** –Pr

oiec

te p

oliti

ce p

rivin

d or

gani

zare

a Ţă

rilor

Rom

âne

** –Co

loni

alism

ul –

form

e de

dep

ende

nță

econ

omică

și p

oliti

că**

–Pa

rticu

larit

ăți a

le d

ezvo

ltării

eco

nom

ice

a st

atel

or d

in A

sia,

Afric

a și

Amer

ica

Latin

ă**

–M

enta

litati

col

ectiv

e/m

od d

e gâ

ndire

în e

poca

mod

ernă

** –Co

ntrib

uția

cul

turii

epo

cii m

oder

ne la

făur

irea

civi

lizaț

iei

cont

empo

rane

** –Ed

ucaț

ia și

cet

ățea

nul (

în b

aza

unui

mod

el d

intr

-o ța

ră d

in

epoc

a m

oder

nă)*

*

• Ex

trag

erea

mes

ajel

or d

intr

-o su

rsă

isto

rică;

• Ex

erci

ții d

e an

aliză

criti

că a

dife

ritor

tipu

ri de

surs

e is

toric

e;•

Exer

ciții

de

com

para

re a

surs

elor

ofic

iale

cu

cele

neo

ficia

le;

• In

terp

reta

rea

criti

că a

info

rmaț

iilor

ofe

rite

de su

rse

isto

rice

dife

rite;

• Ce

rcet

area

dife

ritor

pun

cte

de v

eder

e în

ba

za su

rsel

or is

toric

e și

argu

men

tare

a es

en-

ței f

aptu

lui/p

roce

sulu

i/fen

omen

ului

;•

Real

izare

a un

ui d

iscur

s la

un su

biec

t ist

oric

în

baz

a in

form

ațiil

or o

ferit

e de

surs

e;•

Real

izare

a te

xtel

or d

espr

e fa

pte/

proc

ese/

pers

onal

ități

isto

rice,

în b

aza

dife

ritor

surs

e,

evid

enții

nd a

sem

ănăr

ile și

deo

sebi

rile;

• U

tiliza

rea

dife

ritor

surs

e is

toric

e în

ela

bora

-re

a și

prez

enta

rea

proi

ecte

lor;

• El

abor

area

ese

urilo

r tem

atice

arg

umen

tati-

ve re

ferit

oare

la u

n fa

pt is

toric

, prin

folo

si-

rea

info

rmaț

iilor

din

dife

rite

surs

e;

33

4.1.

Iden

tifica

rea

rela

țiilo

r de

cau

zalit

ate

din

info

r-m

ațiil

e of

erite

de

surs

ele

inve

stiga

te.

4.2.

Înca

drar

ea re

lație

i de

cauz

alita

te în

exp

licar

ea

even

imen

telo

r/pr

oces

elor

/fe

nom

enel

or is

toric

e.4.

3. F

orm

area

opi

niilo

r re

leva

nte

desp

re im

pact

ul

even

imen

telo

r/pr

oces

elor

/fe

nom

enel

or is

toric

e as

u-pr

a so

ciet

ății,

prin

pris

ma

mul

tiper

spec

tivită

ții și

di

vers

ității

cul

tura

le.

• Ex

erci

ții d

e id

entifi

care

a re

lații

lor d

e ca

uza-

litat

e în

evo

luția

eve

nim

ente

lor/

proc

esel

or

isto

rice;

• Ex

erci

ții d

e de

scrie

re a

con

seci

nțel

or a

cți-

unii

uman

e di

n sp

ații

și pe

rioad

e is

toric

e fo

losin

d su

rse

varia

te;

• Ex

erci

ții d

e de

term

inar

e a

rela

țiilo

r de

cauz

ă-ef

ect a

feno

men

elor

și p

roce

selo

r is

toric

e;•

Real

izare

a di

scuț

iilor

în b

aza

prob

lem

elor

sen-

sibile

și co

ntro

vers

ate

ale

istor

iei m

oder

ne;

• U

tiliza

rea

surs

elor

isto

rice

pent

ru a

înțe

lege

și

deos

ebi c

auza

, efe

ctul

, con

seci

nța

și co

re-

lația

în e

veni

men

tele

isto

rice,

incl

usiv

rela

ți-ile

cau

zale

pe

term

en sc

urt ș

i lun

g;•

Exer

ciții

de

anal

iză a

schi

mbă

rilor

eco

nom

ice,

so

cial

e, p

oliti

ce a

val

orilo

r și c

onvi

nger

ilor.

5.1.

Iden

tifica

rea

idei

lor

și ap

reci

erea

val

orilo

r ge-

nera

l-um

ane

conț

inut

e în

op

ere

liter

are,

arti

stice

, is

toric

e și

filos

ofice

.5.

2. A

rgum

enta

rea

cont

ri-bu

ției p

erso

nalit

ățilo

r în

crea

rea/

păst

rare

a/pr

omo-

vare

a va

loril

or n

ațio

nale

și

a pa

trim

oniu

lui c

ultu

ral.

5.3.

Pla

nific

area

și g

estio

-na

rea

proi

ecte

lor c

u re

fe-

rire

la p

ăstr

area

/pro

mov

a-re

a va

loril

or și

a p

atrim

o-ni

ului

loca

l/naț

iona

l.

• Ac

tivită

ți de

iden

tifica

re a

idei

lor ș

i val

orilo

r um

ane

într-

o op

eră

liter

ară,

arti

stică

, ist

orică

;•

Exer

ciții

de

dete

rmin

are

a re

aliză

rilor

epo

cii

mod

erne

în b

aza

oper

elor

de

artă

;•

Exer

ciții

de

com

para

re a

idei

lor ș

i val

orilo

r um

ane,

ana

lizân

d op

ere

liter

are,

arti

stice

, is

toric

e și

filos

ofice

;•

Real

izare

a de

pre

zent

ări/p

roie

cte

care

să

prom

ovez

e pa

trim

oniu

l loc

al/n

ațio

nal;

• Vi

zite

în a

rhiv

ă, m

uzee

(rea

le sa

u vi

rtua

le) î

n sc

opul

des

fășu

rării

une

i cer

cetă

ri, a

ela

boră

-rii

pro

iect

elor

;•

Elab

orar

ea u

nor p

roie

cte

pent

ru p

rote

jare

a pa

trim

oniu

lui c

ultu

ral d

in c

omun

itate

.

34

ACTI

VITĂ

ŢI D

E ÎN

VĂŢA

RE ÎN

BA

ZĂ D

E PR

OIE

CT

(la a

lege

re):

–Pr

oiec

t de

prom

ovar

e a

loca

lităț

ii na

tale

; –M

onum

ente

, val

ori,

trad

iții d

in lo

calit

ate

care

au

rădă

cini

în

epoc

a m

oder

nă;

–Re

aliza

rea

activ

itățil

or d

e pr

omov

are

a va

loril

or n

ațio

nale

.

PRO

DU

SE R

ECO

MAN

DATE

:•

Tabe

l con

cept

ual/a

naliti

c sin

cron

izat;

• Fr

iza c

rono

logi

că;

• Pr

ezen

tări

în d

iferit

e fo

rmat

e;•

Proi

ect d

e ce

rcet

are;

• Po

ster

/fot

o/vi

deo;

• Co

laj/z

iaru

l ist

oric

/arti

colu

l pen

tru

ziar;

• Ex

poziț

ii te

mati

ce;

• Po

rtof

oliu

l.

Noţ

iuni

: bur

ghez

ie, c

apita

lism

, cla

sicism

, col

oniza

re, f

anar

iot,

ilum

inism

, im

peria

lism

, lib

eral

ism, m

erca

ntilis

m, m

etro

polă

, mon

arhi

e ab

solu

-tă

, mon

arhi

e co

nstit

uțio

nală

, naț

iune

, Pro

blem

ă or

ient

ală,

pro

tect

orat

, răz

eși,

rebu

blic

ă, R

egul

amen

t Org

anic

, ref

orm

ă, re

volu

ție, r

evol

uție

ag

rară

; rev

oluț

ie in

dust

rială

, sec

ular

izare

, urb

aniza

re.

Pers

onal

ităţi:

Abr

aham

Lin

coln

, Ale

xand

ru Io

an C

uza,

Ale

xei M

atee

vici

, Car

ol I

Hohe

nzol

lern

, Con

stan

tin M

avro

cord

at, D

imitr

ie C

ante

mir,

Ec

ater

ina

II, G

avrii

l Băn

ules

cu-B

odon

i, M

ihai

Em

ines

cu, M

ihai

l Kog

ălni

cean

u, N

apol

eon

Bona

part

e, O

liver

Cro

mw

ell,

Ott

o vo

n Bi

smar

ck, P

etru

I,

Thom

as Je

ffers

on, T

udor

Vla

dim

iresc

u, V

asile

Ale

csan

dri.

LA S

FÂRŞ

ITU

L CL

ASEI

A X

I-A, E

LEVU

L PO

ATE:

•

aplic

a lim

baju

l spe

cific

epo

cii m

oder

ne în

div

erse

situ

ații

de c

omun

icar

e or

ală

și sc

risă;

• el

ucid

a sc

him

băril

e su

rven

ite în

epo

ca m

oder

nă în

tim

p și

spaț

iu, i

denti

ficăn

d tr

ansf

orm

ări c

alita

tive;

• an

aliza

eve

nim

ente

și p

roce

se d

in su

rse

dife

rite,

dez

voltâ

nd g

ândi

rea

criti

că și

refle

xivă

; •

înca

dra

rela

țiile

de

cauz

alita

te în

exp

licar

ea e

veni

men

telo

r/pr

oces

elor

/fen

omen

elor

isto

rice

din

isto

ria m

oder

nă lo

cală

, naț

iona

lă și

un

iver

sală

;•

dem

onst

ra d

esch

ider

e pe

ntru

stud

iere

a re

aliză

rilor

soci

etăț

ii m

oder

ne, v

alor

ificâ

nd tr

ecut

ul is

toric

și p

atrim

oniu

l cul

tura

l al n

eam

ului

/um

anită

ții.

Not

ă: C

u as

teris

c (*

) sun

t ind

icat

e co

nțin

utur

ile c

urric

ular

e ce

nu

vor fi

eva

luat

e la

exa

men

ele

de a

bsol

vire

a c

iclu

lui l

icea

l,

dar s

unt o

blig

ator

ii pe

ntru

stud

iere

. Cu

ast

erisc

(**)

sunt

indi

cate

suge

stii d

e co

nțin

ut p

entr

u ex

tens

ie c

urric

ular

ă.

35

CLA

SA A

XI-A

, PRO

FIL

REA

LEP

OCA

MO

DER

NĂ

Uni

tăţi

de c

ompe

tenţ

ă U

nită

ţi de

con

ţinut

Activ

ităţi

şi p

rodu

se d

e în

văţa

re re

com

anda

te

1.1.

Sel

ecta

rea

term

ino-

logi

ei is

toric

e sp

ecifi

ce

epoc

ii m

oder

ne p

entr

u a

desc

rie a

spec

tele

evo

luție

i so

cial

-eco

nom

ice,

pol

itice

și

cultu

rale

.1.

2. F

orm

ular

ea e

nunț

u-ril

or c

u ca

ract

er is

toric

cu

noțiu

ni sp

ecifi

ce e

poci

i m

oder

ne.

1.3.

Fol

osire

a te

rmin

olog

i-ei

spec

ifice

epo

cii m

oder

-ne

în fo

rmul

area

jude

căți-

lor d

e va

loar

e și

susț

iner

ea

prop

riei o

pini

i.

ECO

NO

MIE

ŞI S

OCI

ETAT

E (m

ijloc

ul se

c. a

l XVI

I-lea

– m

ijloc

ul

sec.

al X

IX-le

a) –So

ciet

atea

pre

indu

stria

lă. M

erca

ntilis

mul

* –Re

volu

ția a

grar

ă și

cons

ecin

țele

ei*

–Re

volu

ția in

dust

rială

: tra

nsfo

rmăr

i cu

cara

cter

mod

erni

zato

r –Ec

onom

ia Ţ

ărilo

r Rom

âne

* –St

ruct

uri ș

i rel

ații

soci

ale

în E

urop

a O

ccid

enta

lă *

–Pr

oces

e de

mog

rafic

e. U

rban

izare

a: c

apita

lă și

pro

vinc

ie*

–Vi

ața

soci

ală

în Ţ

ările

Rom

âne*

REVO

LUŢI

ILE

SOCI

AL-P

OLI

TICE

ÎN E

POCA

MO

DER

NĂ

(mijl

o-cu

l sec

. al X

VII-l

ea –

mijl

ocul

sec.

al X

IX-le

a) –An

glia

: de

la m

onar

hie

abso

lută

la m

onar

hie

parla

men

tară

–Ilu

min

ismul

– re

volu

ția id

eilo

r –Ră

zboi

ul d

e in

depe

nden

ță a

l col

oniil

or e

ngle

ze d

in A

mer

ica

de N

ord

–Fr

anța

de

la m

onar

hie

abso

lută

la re

publ

ică

–Ep

oca

napo

leon

iană

și im

pact

ul e

i asu

pra

soci

etăț

ii eu

ro-

pene

–Ab

solu

tism

ul lu

min

at î

n Eu

ropa

seco

lulu

i al X

VIII-

lea*

–Ţă

rile

Rom

âne

sub

regi

m fa

nario

t –Re

volu

ția su

b co

nduc

erea

lui T

udor

Vla

dim

iresc

u di

n 18

21 –Ţă

rile

Rom

âne

într

e 18

22-1

848.

Prin

cipa

tele

Rom

âne

într

e su

zera

nita

te o

tom

ană

și pr

otec

tora

t rus

esc*

–Eu

ropa

„Sfi

ntei

Alia

nțe”

. Miș

cări

revo

luțio

nare

in E

urop

a 18

15-1

848*

• Ex

erci

ții d

e co

mpl

etar

e a

tabe

lulu

i sin

optic

;•

Elab

orar

ea c

omen

tarii

lor c

u re

ferin

ță la

ev

enim

ente

/pro

cese

/fen

omen

e is

toric

e;•

Form

ular

ea a

rgum

ente

lor p

entr

u su

sțin

erea

op

inie

i pro

prii;

• O

rgan

izare

a di

scuț

iilor

/dez

bate

rilor

cu

refe

-rir

e la

un

subi

ect i

stor

ic;

• El

abor

area

pla

nulu

i și s

crie

rea

com

enta

riu-

lui/e

seul

ui/P

RESS

la su

biec

t.

2.1.

Iden

tifica

rea

schi

mbă

-ril

or te

ritor

iale

în b

aza

a do

uă sa

u m

ai m

ulte

hăr

ți.2.

2. A

rgum

enta

rea

schi

m-

băril

or su

rven

ite p

e pa

r-cu

rsul

isto

riei m

oder

ne c

u aj

utor

ul h

ărțil

or și

repe

re-

lor c

rono

logi

ce.

2.3.

Ela

bora

rea

conc

luzii

lor,

în b

aza

info

rmaț

iilor

ofe

rite

de h

artă

, priv

ind

cons

ecin

-țe

le e

veni

men

telo

r/pr

oce-

selo

r/fe

nom

enel

or.

• Ex

erci

ții d

e ci

tire

a hă

rții

isto

rice;

• Ex

erci

ții d

e el

abor

are

a ax

ei c

rono

logi

ce în

ba

za h

ărții

isto

rice

și a

repe

relo

r cro

nolo

gice

;•

Exer

ciții

de

elab

orar

e a

frize

lor c

rono

logi

ce ;

• Co

mpa

rare

a, în

baz

a hă

rțilo

r, a

schi

mbă

rilor

te

ritor

iale

pro

duse

în e

poca

mod

ernă

; •

Exer

ciții

de

anal

iză c

ompa

rativ

ă a

fapt

elor

is

toric

e di

n pe

rspe

ctivă

tem

pora

lă și

spaț

ia-

lă în

con

text

e di

ferit

e de

com

unic

are;

• Re

aliza

rea

unei

inve

stiga

ții a

supr

a un

or fa

p-te

/pro

cese

isto

rice,

din

per

spec

tive

mul

tiple

se

lect

ate

pe c

riter

ii cr

onol

ogic

e și

spaț

iale

.

36

3.1.

Dis

tinge

rea

fapt

ului

de

opin

ie d

in in

form

ația

ofe

ri-tă

de

surs

e.3.

2. C

omen

tare

a in

form

ați-

ilor d

in su

rse

pent

ru a

sus-

ține/

com

bate

pun

cte

de

vede

re c

u re

ferir

e la

isto

ria

mod

ernă

.3.

3. A

prec

iere

a di

ferit

or

abor

dări,

pun

cte

de v

ede-

re/in

terp

retă

ri, re

flect

ate

în d

iver

se su

rse

isto

rice.

–„P

rimăv

ara

popo

arel

or”

– an

ul re

volu

ționa

r 184

8 în

Eu

ropa

* –Re

volu

ția d

in 1

848-

1849

în Ţ

ările

Rom

âne*

–Dr

eptu

rile

natu

rale

ale

om

ului

în a

ctel

e re

volu

țiilo

r mod

er-

ne. P

rimel

e ac

te c

onsti

tuțio

nale

refe

ritoa

re la

dre

ptur

ile și

lib

ertă

țile

omul

ui d

in A

nglia

, SUA

și F

ranț

a.

RELA

ŢIIL

E IN

TERN

AŢIO

NAL

E (m

ijloc

ul se

c. a

l XVI

I-lea

– m

ijlo-

cul s

ec. a

l XIX

-lea)

–Re

lații

le in

tern

ațio

nale

de

la P

acea

de

la W

estfa

lia la

Con

-gr

esul

de

la V

iena

–Pr

inci

pate

le R

omân

e în

con

text

ul „

Prob

lem

ei o

rient

ale”

–An

ul 1

812

în is

toria

rom

ânilo

r

BASA

RABI

A SU

B D

OM

INAŢ

IE Ţ

ARIS

TĂ: D

E LA

AU

TON

OM

IE

LA G

UBE

RNIE

–Li

chid

area

aut

onom

iei B

asar

abie

i: et

ape,

eve

nim

ente

, con

-se

cinț

e –Ec

onom

ia B

asar

abie

i în

com

pone

nța

Impe

riulu

i Rus

–Po

litici

soci

ale

ale

țaris

mul

ui și

col

oniza

rea

Basa

rabi

ei –Re

form

ele

țaris

te în

Bas

arab

ia și

con

seci

nțel

e lo

r

• Ex

erci

ții d

e ex

trag

ere

a m

esaj

elor

din

tr-o

su

rsă

isto

rică;

• Ex

erci

ții d

e ci

tire

criti

că a

dife

ritor

tipu

ri de

su

rse

isto

rice;

• Ce

rcet

area

dife

ritor

pun

cte

de v

eder

e în

ba

za su

rsel

or is

toric

e și

argu

men

tare

a es

en-

ței f

aptu

lui/p

roce

sulu

i/fen

omen

ului

;•

Inte

rpre

tare

a cr

itică

a in

form

ațiil

or o

ferit

e de

surs

e is

toric

e di

ferit

e;•

Exer

ciții

de

com

para

re a

surs

elor

isto

rice

ofici

ale

cu c

ele

neofi

cial

e;•

Real

izare

a te

xtel

or d

espr

e fa

pte/

proc

ese/

pers

onal

ități

isto

rice,

în b

aza

dife

ritor

surs

e,

evid

enții

nd a

sem

ănăr

ile și

deo

sebi

rile;

• Re

aliza

rea

unui

disc

urs l

a un

subi

ect i

stor

ic

în b

aza

info

rmaț

iilor

ofe

rite

de su

rse;

• El

abor

area

uno

r ese

uri t

emati

ce a

rgum

enta

-tiv

e re

ferit

oare

la u

n fa

pt is

toric

, prin

folo

si-

rea

info

rmaț

iilor

din

dife

rite

surs

e;•

Util

izare

a di

ferit

or su

rse

isto

rice

în e

labo

ra-

rea

și pr

ezen

tare

a pr

oiec

telo

r.

4.1.

Iden

tifica

rea

rela

țiilo

r de

cau

zalit

ate

din

info

r-m

ațiil

e of

erite

de

surs

ele

inve

stiga

te.

4.2.

Înca

drar

ea re

lație

i de

cauz

alita

te în

exp

licar

ea

even

imen

telo

r/pr

oces

elor

/fe

nom

enel

or is

toric

e.

STAT

E N

AŢIO

NAL

E ŞI

MU

LTIN

AŢIO

NAL

E ÎN

A D

OU

A JU

MĂT

A-TE

A S

ECO

LULU

I al X

IX-le

a –Do

ctrin

ele

soci

al-p

oliti

ce –Re

gim

uri p

oliti

ce în

Eur

opa*

–U

nire

a Pr

inci

pate

lor R

omân

e –Re

form

ele

lui A

.I. C

uza

și m

oder

niza

rea

soci

etăț

ii ro

mân

ești

–In

stitu

irea

mon

arhi

ei c

onsti

tuțio

nale

. Con

stitu

ția d

in 1

866

–U

nific

area

Ital

iei ș

i Ger

man

iei

–Im

periu

l Rus

și Im

periu

l Aus

tro-

Ung

ar.*

–Co

nsol

idar

ea st

atul

ui fe

dera

tiv N

ord-

Amer

ican

–Ep

oca

„Mei

ji” în

Japo

nia*

• Ex

erci

ții d

e id

entifi

care

a re

lații

lor d

e ca

uza-

litat

e în

evo

luția

eve

nim

ente

lor/

proc

esel

or

isto

rice;

• Ex

erci

ții d

e de

scrie

re a

con

seci

nțel

or a

cți-

unii

uman

e di

n sp

ații

și pe

rioad

e is

toric

e fo

losin

d su

rse

varia

te;

• Ex

erci

ții d

e de

term

inar

e a

rela

țiilo

r de

cauz

ă-ef

ect a

feno

men

elor

și p

roce

selo

r is

toric

e;•

Real

izare

a di

scuț

iilor

în b

aza

prob

lem

elor

con-

trov

ersa

te a

le is

torie

i mod

erne

;

37

4.3.

For

mar

ea o

pini

ilor

rele

vant

e de

spre

impa

ctul

ev

enim

ente

lor/

proc

esel

or/

feno

men

elor

isto

rice

asu-

pra

soci

etăț

ii, p

rin p

rism

a m

ultip

ersp

ectiv

ității

și

dive

rsită

ții c

ultu

rale

.

ECO

NO

MIE

ŞI S

OCI

ETAT

E (1

850-

1914

) –Ci

viliz

ația

indu

stria

lă. I

ndus

tria

lizar

ea și

con

seci

nțel

e ei

* –Co

nstit

uire

a ca

pita

lism

ului

mon

opol

ist *

–Ec

onom

ia R

omân

iei (

1878

-191

4) *

RELA

ŢIIL

E IN

TERN

AŢIO

NAL

E ŞI

SIS

TEM

UL

COLO

NIA

L M

ON

DI-

AL (m

ijloc

ul se

colu

lui a

l XIX

-lea

– în

cepu

tul s

ecol

ului

XX)

–Eu

ropa

într

e afi

rmar

ea n

ațiu

nilo

r și r

ival

itățil

e M

arilo

r pu

teri

–O

bțin

erea

inde

pend

ențe

i Rom

ânie

i –Po

litica

ext

ernă

a R

omân

iei (

1878

-191

4). R

ăzbo

aiel

e ba

lca-

nice

* –Ev

oluț

ia si

stem

ului

col

onia

l*

CULT

URĂ

ŞI C

IVIL

IZAŢ

IE ÎN

EPO

CA M

OD

ERN

Ă –Cu

rent

e lit

erar

e și

artis

tice

din

perio

ada

mod

ernă

* –Re

aliză

ri ști

ințifi

ce și

tehn

ice

în e

poca

mod

ernă

* –Cu

ltura

Ţăr

ilor R

omân

e/Ro

mân

iei î

n ep

oca

mod

ernă

* –Cu

ltura

în B

asar

abia

sub

dom

inaț

ie ța

ristă

*

• U

tiliza

rea

surs

elor

isto

rice

pent

ru a

înțe

lege

și

deos

ebi c

auza

, efe

ctul

, con

seci

nța

și co

re-

lația

în e

veni

men

tele

isto

rice,

incl

usiv

rela

ți-ile

cau

zale

pe

term

en sc

urt ș

i lun

g;•

Exer

ciții

de

anal

iză a

schi

mbă

rilor

eco

nom

ice,

so

cial

e, p

oliti

ce a

val

orilo

r și c

onvi

nger

ilor.

5.1.

Iden

tifica

rea

idei

lor

și ap

reci

erea

val

orilo

r ge-

nera

l-um

ane

conț

inut

e în

op

ere

liter

are,

arti

stice

, is

toric

e și

filos

ofice

.5.

2. A

rgum

enta

rea

cont

ri-bu

ției p

erso

nalit

ățilo

r în

crea

rea/

păst

rare

a/pr

omo-

vare

a va

loril

or n

ațio

nale

și

a pa

trim

oniu

lui c

ultu

ral.

5.3.

Pla

nific

area

și g

estio

-na

rea

proi

ecte

lor c

u re

fe-

rire

la p

ăstr

area

/pro

mov

a-re

a va

loril

or și

a p

atrim

o-ni

ului

loca

l/naț

iona

l.

• Ac

tivită

ți de

iden

tifica

re a

idei

lor ș

i val

orilo

r um

ane

într-

o op

eră

liter

ară,

arti

stică

, ist

orică

;•

Exer

ciții

de

dete

rmin

are

a re

aliză

rilor

epo

cii

mod

erne

în b

aza

oper

elor

de

artă

;•

Exer

ciții

de

com

para

re a

idei

lor ș

i val

orilo

r um

ane,

ana

lizân

d op

ere

liter

are,

arti

stice

, is

toric

e și

filos

ofice

;•

Real

izare

a de

pre

zent

ări/p

roie

cte

care

să

prom

ovez

e pa

trim

oniu

l loc

al/n

ațio

nal;

• Vi

zite

în a

rhiv

ă, m

uzee

(rea

le sa

u vi

rtua

le) î

n sc

opul

des

fășu

rării

une

i cer

cetă

ri, e

labo

rării

pr

oiec

telo

r;•

Elab

orar

ea u

nor p

roie

cte

pent

ru p

rote

jare

a pa

trim

oniu

lui c

ultu

ral d

in c

omun

itate

.

ACTI

VITĂ

ŢI D

E ÎN

VĂŢA

RE ÎN

BA

ZĂ D

E PR

OIE

CT(la

ale

gere

):–

Proi

ect d

e pr

omov

are

a lo

calit

ății

nata

le;

– M

onum

ente

, val

ori,

trad

iții d

in lo

calit

ate

care

au

rădă

cini

în

epoc

a m

oder

nă;

– Re

aliza

rea

activ

itățil

or d

e pr

omov

are

a va

loril

or n

ațio

nale

.

PRO

DU

SE R

ECO

MAN

DATE

:•

Tabe

l con

cept

ual/a

naliti

c sin

cron

izat;

• Fr

iza c

rono

logi

că;

• Pr

ezen

tări

în d

iferit

e fo

rmat

e;•

Proi

ect d

e ce

rcet

are;

• Po

ster

/fot

o/vi

deo;

• Co

laj/z

iaru

l ist

oric

/arti

colu

l pen

tru

ziar;

• Ex

poziț

ii te

mati

ce;

• Po

rtof

oliu

l.

38

Noţ

iuni

: bur

ghez

ie, c

apita

lism

, col

oniza

re, f

anar

iot,

ilum

inism

, im

peria

lism

, lib

eral

ism, m

erca

ntilis

m, m

etro

polă

, mon

arhi

e ab

solu

tă, m

onar

-hi

e co

nstit

uțio

nală

, naț

iune

, Pro

blem

ă or

ient

ală,

pro

tect

orat

, rep

ublic

ă, re

form

ă, re

volu

ție, r

evol

uție

agr

ară;

revo

luție

indu

stria

lă.

Pers

onal

ităţi:

Abr

aham

Lin

coln

, Ale

xand

ru Io

an C

uza,

Car

ol I

Hohe

nzol

lern

, Con

stan

tin M

avro

cord

at, D

imitr

ie C

ante

mir,

Gav

riil B

ănul

escu

-Bo

doni

, Mih

ai E

min

escu

, Mih

ail K

ogăl

nice

anu,

Nap

oleo

n Bo

napa

rte,

Ott

o vo

n Bi

smar

ck, P

etru

I, T

udor

Vla

dim

iresc

u, V

asile

Ale

csan

dri.

LA S

FÂRŞ

ITU

L CL

ASEI

A X

I-A, E

LEVU

L PO

ATE:

•

aplic

a lim

baju

l spe

cific

epo

cii m

oder

ne în

div

erse

situ

ații

de c

omun

icar

e or

ală

și sc

risă;

• el

ucid

a sc

him

băril

e su

rven

ite în

epo

ca m

oder

nă în

tim

p și

spaț

iu, i

denti

ficăn

d tr

ansf

orm

ări c

alita

tive;

• an

aliza

eve

nim

ente

și p

roce

se d

in su

rse

dife

rite,

dez

voltâ

nd g

ândi

rea

criti

că și

refle

xivă

; •

înca

dra

rela

țiile

de

cauz

alita

te în

exp

licar

ea e

veni

men

telo

r/pr

oces

elor

/fen

omen

elor

isto

rice

din

isto

ria m

oder

nă lo

cală

, naț

iona

lă și

un

iver

sală

;•

dem

onst

ra d

esch

ider

e pe

ntru

stud

iere

a re

aliză

rilor

soci

etăț

ii m

oder

ne, v

alor

ificâ

nd tr

ecut

ul is

toric

și p

atrim

oniu

l cul

tura

l al n

eam

ului

/um

anită

ții.

Not

ă: C

u as

teris

c (*

) sun

t ind

icat

e co

nțin

utur

ile c

urric

ular

e ce

nu

vor fi

eva

luat

e la

exa

men

ele

de a

bsol

vire

a c

iclu

lui l

icea

l,

dar s

unt o

blig

ator

ii pe

ntru

stud

iere

.

39

CLA

SA A

XII-

A, P

ROFI

L U

MA

NIS

T EP

OCA

CO

NTE

MPO

RAN

Ă

Uni

tăţi

de c

ompe

tenţ

ă U

nită

ţi de

con

ţinut

Activ

ităţi

şi p

rodu

se d

e în

văţa

re re

aliz

ate

1.1.

Exp

licar

ea te

rmen

ilor

isto

rici,

spec

ifici

epo

cii

cont

empo

rane

.1.

2. În

cadr

area

term

enilo

r sp

ecifi

ci is

torie

i con

tem

po-

rane

în c

onte

xte

care

im-

plic

ă ex

plic

ații,

inte

rpre

tări

și ati

tudi

ni.

1.3.

Apr

ecie

rea

impa

ctul

ui

utiliz

ării

core

cte

a lim

baju

-lu

i ist

oric

în c

omun

icar

e și

rela

ționa

re e

ficie

ntă.

LUM

EA L

A ÎN

CEPU

TUL

SECO

LULU

I XX

–Lu

mea

la în

cepu

tul E

poci

i Con

tem

pora

ne *

–Ri

valit

atea

mar

ilor p

uter

i și a

men

ința

rea

păci

i* –Pr

imul

Răz

boi M

ondi

al –

con

flict

pen

tru

reîm

părț

irea

lum

ii* –Ro

mân

ia în

Prim

ul R

ăzbo

i Mon

dial

. –Co

nsec

ințe

le P

rimul

ui R

ăzbo

i Mon

dial

–Ba

sara

bia

în a

nii 1

917-

1918

–M

area

Uni

re d

in 1

918

DIP

LOM

AŢIE

ŞI C

ON

FLIC

T ÎN

PER

IOAD

A IN

TERB

ELIC

Ă –Si

stem

ului

Ver

saill

es-W

ashi

ngto

n și

Nou

a O

rdin

e In

tern

ați-

onal

ă –Li

ga N

ațiu

nilo

r: în

tre

inte

nție

și re

alita

te*

–Ro

mân

ia și

Sis

tem

ul d

e la

Ver

saill

es –Si

stem

ul d

e tr

atat

e în

per

ioad

a in

terb

elic

ă.*

Politi

ca c

onci

li-at

oris

tă a

mar

ilor p

uter

i* –Po

litica

ext

ernă

a R

omân

iei î

n pe

rioad

a in

terb

elic

ă. N

icol

ae

Titu

lesc

u –

dipl

omat

al p

ăcii

–Re

lații

le ro

mân

o-so

vieti

ce în

per

ioad

a in

terb

elic

ă –Pa

ctul

Rib

bent

rop-

Mol

otov

și im

pact

ul lu

i asu

pra

desti

nulu

i po

poar

elor

din

Eur

opa

POLI

TICĂ

, ECO

NO

MIE

ŞI S

OCI

ETAT

E ÎN

PER

IOAD

A IN

TERB

ELIC

Ă –Ca

ract

eris

tici g

ener

ale

și sp

ecifi

ce a

le re

gim

urilo

r pol

itice

di

n pe

rioad

a in

terb

elic

ă –Ro

mân

ia d

e la

dem

ocra

ție la

aut

orita

rism

* –Co

nstit

uire

a RA

SSM

: pol

itici

și im

pact

• Ex

erci

ții d

e le

ctur

are

a su

rsel

or is

toric

e pe

n-tr

u a

iden

tifica

și a

exp

lica

term

enii

isto

rici;

• Ac

tivită

ți de

rela

ționa

re c

orec

tă a

tem

ei/

prob

lem

ei e

luci

date

cu

conț

inut

ul su

rsei

is

toric

e, fo

losin

d vo

cabu

laru

l ist

oric

; •

Exer

ciții

de

aplic

are

a te

rmen

ilor i

stor

ici î

n sit

uații

noi

de

com

unic

are;

• Re

lata

rea

vizit

ei la

un

muz

eu, b

iblio

tecă

, ex

poziț

ie p

orni

nd d

e la

un

algo

ritm

pro

pus;

• El

abor

area

ese

ului

isto

ric d

upă

algo

ritm

(in

trod

ucer

e/de

zvol

tare

/con

cluz

ie),

utiliz

ând

term

enii

isto

rici a

decv

ați;

• Re

aliza

rea

în g

rup

a un

ui m

esaj

col

ectiv

pen

-tr

u m

anife

star

ea a

titud

inii

într

-o p

robl

emă

isto

rică;

• Ac

tivită

ți de

gru

p în

car

e vo

r fi a

naliz

ate

dive

rse

situa

ții d

e co

mun

icar

e și

coop

erar

e.

2.1.

Det

erm

inar

ea sc

him

-bă

rilor

terit

oria

le în

baz

a a

două

sau

mai

mul

te h

ărți.

2.2.

Ana

liza

schi

mbă

rilor

su

rven

ite în

spaț

iu și

tim

p.2.

3. R

ealiz

area

pro

iect

elor

de

cer

ceta

re a

schi

mbă

ri-lo

r int

erve

nite

în ti

mp

și sp

ațiu

prin

util

izare

a TI

C.

• Ex

erci

ții d

e ci

tire

a hă

rțilo

r ist

oric

e;•

Plas

area

pe

hart

ă a

unor

eve

nim

ente

și p

ro-

cese

isto

rice;

• Al

cătu

irea

unor

frize

cro

nolo

gice

pe

dive

rse

dom

enii

(soc

ial,

cultu

ral,

econ

omic

, pol

itic

etc.

);•

Exer

ciții

de

anal

iză c

ompa

rativ

ă a

fapt

elor

is

toric

e di

n pe

rspe

ctivă

tem

pora

lă și

spaț

ia-

lă în

con

text

e di

ferit

e de

com

unic

are;

40

–Pa

rticu

larit

ăți ș

i sim

ilitu

dini

ale

evo

luție

i eco

nom

ice

a st

ate-

lor l

umii

într

e 19

18 și

193

9*

–„M

area

Dep

resiu

ne”.

New

Dea

l – m

odel

pen

tru

depă

șirea

cr

izei e

cono

mic

e –Po

litici

de

cons

olid

are

a st

atul

ui n

ațio

nal r

omân

. Nou

l cad

ru

de d

ezvo

ltare

eco

nom

ică

a Ro

mân

iei i

nter

belic

e* –Ba

sara

bia

în c

ompo

nenț

a Ro

mân

iei M

ari*

AL D

OIL

EA R

ĂZB

OI M

ON

DIA

L –

IMPA

CT A

SUPR

A CO

NTE

M-

PORA

NIE

TĂŢI

I –Al

Doi

lea

Răzb

oi M

ondi

al. S

trat

egii

și ac

țiuni

mili

tare

în ră

z-bo

i (19

39-1

945)

* –An

ul 1

940

în is

toria

rom

ânilo

r. Fo

rmar

ea R

SSM

și in

stau

ra-

rea

regi

mul

ui c

omun

ist

–Pa

rtici

pare

a Ro

mân

iei î

n ce

l de-

al D

oile

a Ră

zboi

Mon

dial

: ca

uze,

eve

nim

ente

și c

onse

cinț

e –Ba

sara

bia

și Tr

ansn

istr

ia în

per

ioad

a ce

lui d

e-al

Doi

lea

Răz-

boi M

ondi

al –Di

plom

ație

și c

oaliț

ii în

per

ioad

a ce

lui d

e-al

Doi

lea

Răzb

oi

Mon

dial

*

–Cr

ime

împo

triv

a um

anită

ții: G

ULA

G. H

oloc

aust

. Kat

yn –Co

nsec

ințe

le c

elui

de

Al D

oile

a Ră

zboi

Mon

dial

POLI

TICĂ

, EC

ON

OM

IE Ş

I SO

CIET

ATE

ÎN P

ERIO

ADA

POST

BELI

CĂ –St

ate

dem

ocra

tice

în p

erio

ada

post

belic

ă* –Fe

nom

enul

Mira

colu

lui e

cono

mic

: Ger

man

ia și

Japo

nia

–Re

gim

uri t

otal

itare

și a

utor

itare

in p

erio

ada

post

belic

ă* –U

RSS

în p

erio

ada

post

belic

ă –Re

inst

aura

rea

regi

mul

ui c

omun

ist î

n RS

SM. C

olec

tiviza

rea

forț

ată,

foam

etea

și d

epor

tăril

e –Po

litica

„Cen

trul

ui”

în R

SSM

: eco

nom

ie, s

ocie

tate

și m

od d

e vi

ață

• Co

mpa

rare

a di

nam

icii

terit

oria

le a

uno

r sta

-te

rapo

rtat

e la

dife

rite

even

imen

te/p

roce

se

isto

rice

din

epoc

a co

ntem

pora

nă;

• Re

aliza

rea

unor

text

e de

spre

schi

mbă

rile

surv

enite

în sp

ațiu

și ti

mp,

subl

iniin

d as

emă-

năril

e și

deos

ebiri

le.

3.1.

Sta

bilir

ea ti

pulu

i de

info

rmaț

ie su

biec

tivă/

obie

ctivă

ofe

rită

de su

rsa

de d

ocum

enta

re.

3.2.

Com

para

rea

argu

-m

ente

lor d

in d

iferit

e su

rse

pent

ru fo

rmul

area

uno

r ju

decă

ți pr

oprii

priv

ind

evol

uția

soci

etăț

ii co

ntem

-po

rane

.3.

3. C

erce

tare

a in

form

ație

i di

n di

ferit

e su

rse

în v

ede-

rea

stab

ilirii

cre

dibi

lităț

ii și

a va

lidili

tății

opi

niilo

r.

• Ex

erci

ții d

e an

aliză

a te

xtel

or ș

tiinț

ifice

și a

m

emor

iilor

mar

toril

or;

• Id

entifi

care

a ro

lulu

i uno

r per

sona

lităț

i ist

o-ric

e, a

naliz

ând

surs

e di

ferit

e;•

Alcă

tuire

a un

or li

ste

cu si

te-u

ri de

pe

Inte

r-ne

t pen

tru

tem

ele

isto

rice

stud

iate

;•

Alcă

tuire

a un

or p

oste

re/a

fișe

cu in

form

ații

sele

ctat

e di

n su

rse

Inte

rnet

;•

Rezo

lvar

ea u

nor s

arci

ni d

e lu

cru

utiliz

ând

prez

entă

ri m

ultim

edia

;•

Rezo

lvar

ea în

ech

ipă

a un

or si

tuaț

ii-pr

oble

-m

ă în

baz

a su

rsel

or p

reze

ntat

e;•

Real

izare

a un

ui d

iscur

s la

un su

biec

t ist

oric

co

ntro

vers

at d

in e

poca

con

tem

pora

nă în

ba

za in

form

ațiil

or o

ferit

e de

surs

e;•

Dezb

ater

ea u

nor c

azur

i rea

le c

are

impl

ică

prej

udec

ăți ș

i ste

reoti

pii f

ață

de a

cțiu

nile

oa

men

ilor d

in e

poca

stud

iată

;•

Elab

orar

ea u

nor p

roie

cte

tran

sdisc

iplin

are

cu re

ferir

e la

un

even

imen

t/pr

oces

/per

sona

j is

toric

folo

sind

info

rmaț

ii di

vers

e.

41

4.1.

Evi

denț

iere

a re

lații

lor

de c

auza

litat

e di

n in

for-

maț

iile

ofer

ite d

e su

rsel

e in

vesti

gate

.4.

2. E

xpun

erea

arg

umen

ta-

tă a

opi

niei

priv

ind

cauz

ele

și co

nsec

ințe

le fa

lsific

ării

adev

ărul

ui is

toric

în d

iver

-se

surs

e.4.

3. T

rans

fera

rea

abili

tăți-

lor d

e op

erar

e cu

rela

țiile

de

cau

ză-e

fect

în p

erce

pe-

rea

adec

vată

a si

tuaț

iilor

di

n vi

ața

real

ă.

–Po

litica

con

duce

rii so

vieti

ce d

in R

SSM

în d

omen

iul c

ultu

rii

și ști

ințe

i –In

stau

rare

a re

gim

ului

com

unis

t în

Ţăril

e Eu

rope

i Cen

tral

e și

de E

st*

–Fo

rmar

ea L

umii

bipo

lare

. Răz

boiu

l Rec

e –O

rgan

izații

inte

rnaț

iona

le și

rolu

l lor

în lu

me*

–In

tegr

area

eco

nom

ică

euro

pean

ă. C

rear

ea și

evo

luția

Uni

u-ni

i Eur

open

e* –Fo

care

de

răzb

oi în

a d

oua

jum

ătat

e a

seco

lulu

i XX-

înce

pu-

tul s

ecol

ului

XXI

*

MIŞ

CĂRI

DE

EMAN

CIPA

RE S

OCI

AL-P

OLI

TICĂ

ÎN S

ECO

LUL

XX –M

ișcă

ri an

ticom

unis

te în

Eur

opa

post

belic

ă* –Re

ziste

nța

antic

omun

istă

în R

SSM

* –Ac

țiuni

de

eman

cipa

re în

Asia

și A

fric

a. P

robl

emel

e ță

rilor

de

colo

niza

te *

–Că

dere

a re

gim

urilo

r com

unis

te în

Eur

opa*

–Pr

ocla

mar

ea su

vera

nită

ții și

inde

pend

ențe

i Rep

ublic

ii M

ol-

dova

. Sim

bolu

rile

de st

at

REPU

BLIC

A M

OLD

OVA

LA

ETAP

A AC

TUAL

Ă –De

moc

ratiz

area

vie

ții p

oliti

ce.*

Con

stitu

ția R

epub

licii

Mol

-do

va*

–Vi

ața

soci

al-e

cono

mic

ă în

Rep

ublic

a M

oldo

va*

–Ră

zboi

ul d

e pe

Nis

tru

–M

inor

itățil

e et

nice

din

Rep

ublic

a M

oldo

va*

–U

nita

tea

terit

oria

lă a

uton

omă

cu st

atut

spec

ial G

ăgău

zia

(Gag

auz-

Yeri)

* –Po

litica

ext

ernă

a R

epub

licii

Mol

dova

. Per

spec

tivel

e in

te-

grăr

ii eu

rope

ne a

Rep

ublic

ii M

oldo

va*

• Ex

erci

ții d

e id

entifi

care

a re

lații

lor d

e ca

uza-

litat

e în

evo

luția

eve

nim

ente

lor/

proc

esel

or

isto

rice;

• St

udiu

de

caz d

espr

e co

nsec

ințe

le p

oziti

ve/

nega

tive

ale

acțiu

nilo

r oam

enilo

r/gu

vern

e-lo

r pen

tru

evol

uția

une

i com

unită

ți;•

Elab

orar

ea d

e afi

șe te

mati

ce: d

emoc

rație

, to

lera

nță,

coo

pera

re, H

oloc

aust

, Gul

ag e

tc.

• El

abor

area

de

com

unic

ări c

are

să v

alor

ifice

in

form

ații

ofer

ite d

e su

rse

dive

rse;

• Ex

erci

ții d

e ex

prim

are

argu

men

tată

a u

nor

opin

ii, p

unct

e de

ved

ere,

con

ving

eri r

efer

i-to

are

la u

n fa

pt/p

roce

s/pe

rson

aj is

toric

;•

Exer

ciții

de

utiliz

are

a te

hnol

ogiil

or d

e in

-fo

rmar

e și

com

unic

are

pent

ru o

bțin

erea

su

rsel

or n

eces

are

rezo

lvăr

ii un

ei si

tuaț

ii-pr

oble

mă;

• Re

aliza

rea

de p

reze

ntăr

i, gr

afice

, tab

ele,

pe

ntru

sist

emati

zare

a cu

noști

nțel

or în

văța

-te

, fol

osin

d re

surs

e m

ultim

edia

;•

Real

izare

a de

pre

zent

ări c

are

să v

alor

ifice

ex

perie

nțel

e ist

oric

e of

erite

de

acțiu

nea

per-

sona

lităț

ilor/

grup

urilo

r în

cont

exte

var

iate

.

5.1.

Iden

tifica

rea

cons

e-ci

nțel

or in

tera

cțiu

nii c

ul-

tura

le, p

oliti

ce, e

cono

mic

e și

soci

ale

asup

ra e

volu

ției

com

unită

ții u

man

e.5.

2. A

prec

iere

a im

pact

ului

re

gim

urilo

r pol

itice

din

is-

toria

con

tem

pora

nă a

supr

a m

enta

lităț

ilor c

olec

tive.

• Si

mul

area

uno

r situ

ații

în c

are

apar

bar

iere

în

com

unic

are

dint

re d

iferit

e pe

rsoa

ne/p

o-po

are

și pr

opun

erea

uno

r str

ateg

ii de

dep

ă-șir

e a

aces

tora

;•

Exer

ciții

de

dezv

olta

re a

resp

onsa

bilit

ății

soci

ale

prin

îngr

ijire

a un

or m

onum

ente

is-

toric

e;•

Exer

ciții

de

impl

icar

e a

elev

ilor î

n ac

tivită

ți de

vol

unta

riat l

a ni

velu

l com

unită

ții;

42

5.3.

Pro

mov

area

idei

lor

desp

re u

nita

te p

rin d

iver

si-

tate

în c

adru

l com

unită

ții.

CULT

URĂ

ŞI C

IVIL

IZAŢ

IE ÎN

SEC

OLU

L XX

- ÎN

C. S

EC. X

XI –Re

aliză

rile

tehn

ice

și ști

ințifi

ce d

in e

poca

con

tem

pora

nă –Co

ntrib

uția

pop

orul

ui ro

mân

la d

ezvo

ltare

a pa

trim

oniu

lui

univ

ersa

l* –Cu

ltura

și ș

tiinț

a în

Rep

ublic

a M

oldo

va –Im

pact

ul te

hnol

ogiil

or a

supr

a vi

eții

cotid

iene

și a

supr

a m

e-di

ului

PRO

BLEM

ELE

GLO

BALE

ALE

SEC

. XX-

ÎNC.

SEC

. XXI

–Pr

oble

mel

e gl

obal

e: p

eric

ole

pent

ru o

men

ire*

–Co

nsec

ințe

le p

robl

emel

or g

loba

le și

mod

alită

ți de

supr

ave-

țuire

a o

men

irii

–M

igra

ții în

lum

ea a

ctua

lă*

–Vi

rtuț

i și v

alor

i con

tem

pora

ne. S

iste

me

educ

ațio

nale

efic

i-en

te*

Exte

nsie

cur

ricul

ară:

–Pe

rson

alită

ți no

torii

ale

miș

cării

de

rena

șter

e în

Bas

arab

ia –

de

stin

uman

, des

tin p

oliti

c**

–Di

plom

ația

rom

ânea

scă

. Tak

e Io

nesc

u și

Alex

andr

u Va

ida-

Voie

vod*

* –Re

volu

ția d

in fe

brua

rie 1

917.

Lov

itura

de

stat

bol

șevi

că.

Teor

ia și

pra

ctica

bol

șevi

smul

ui *

* –Ex

perim

ente

le b

olșe

vice

în e

cono

mia

RAS

SM**

–Co

ntro

vers

ele

lum

ii în

per

ioad

a in

terb

elic

ă**

–Ră

zboa

iele

și d

eclin

ul c

ivili

zații

lor*

* –N

oile

pol

itici

eco

nom

ice

la sf

. sec

. XX

– în

c. se

c. X

XI**

–Po

litici

soci

ale

și co

nsum

ul d

e m

asă.

Ocu

pații

și st

atut

e pr

ofes

iona

le în

sec.

XX-

XXI*

* –O

cupa

ții și

stat

ut p

rofe

siona

l în

Repu

blic

a M

oldo

va**

–M

odel

e de

sist

eme

econ

omic

e co

ntem

pora

ne**

–Re

pres

iuni

pol

itice

în re

gim

urile

dic

tato

riale

**

–Ci

viliz

ația

con

tem

pora

nă: u

nita

te, d

iver

sitat

e, in

tegr

are*

*

• Re

aliza

rea

unor

acti

vită

ți tip

pro

iect

în c

are

elev

ii pr

opun

solu

ții p

entr

u pr

oble

me

con-

cret

e di

n vi

ața

școl

ii/co

mun

ității

;•

Alcă

tuire

a un

or p

roie

cte

pent

ru p

rote

jare

a va

loril

or c

ultu

rale

din

com

unita

te;

• Pr

omov

area

inte

rcul

tura

lităț

ii di

n pe

rspe

cti-

va să

rbăt

orilo

r, tr

adiți

ilor,

obic

eiur

ilor d

iferi-

tor p

opoa

re.

43

–Pr

esa

Repu

blic

ii M

oldo

va d

upă

anul

199

1– re

flecț

ii de

spre

Re

nașt

erea

naț

iona

lă**

–N

ume

de st

răzi,

pre

num

e, p

atro

nim

ic –

dov

ezi a

le sc

him

bă-

rilor

pol

itice

** –M

onum

ente

din

loca

litat

e –

mes

aj is

toric

și m

emor

ie c

olec

-tiv

ă**

–Vi

zita

la m

uzeu

– o

port

unita

te d

e ce

rcet

are

și afi

rmar

e**

–Er

oi n

ecun

oscu

ți di

n lo

calit

atea

mea

** –Is

toria

loca

lităț

ii –

locu

ri, o

amen

i, ev

enim

ente

** –Pr

oble

mel

e gl

obal

e: S

ecur

itate

a al

imen

tară

. Sep

arati

smul

. In

telig

ența

arti

ficia

lă**

ACTI

VITĂ

ŢI D

E ÎN

VĂŢA

RE ÎN

BA

ZĂ D

E PR

OIE

CT (l

a al

eger

e):

–Pa

rtici

panț

i din

com

unita

tea

mea

la m

ișca

rea

dem

ocra

tică

și na

ționa

lă;

–„A

fost

răzb

oi. E

coul

lui ș

i-acu

m m

ai e

ste

viu.

..”Gr

.Vie

ru;

–Ro

lul f

emei

i în

isto

rie;

–M

ărtu

riile

par

ticip

anțil

or la

răzb

oiul

pen

tru

inte

grita

tea

stat

ului

din

loca

litat

ea m

ea;

–Di

aspo

ra și

rolu

l ei;

–Pe

lerin

ajul

– fo

rmă

de c

unoa

șter

e a

patr

imon

iulu

i cul

tura

l; –„G

hid

pent

ru o

zi”

– ex

curs

ii/vi

zite

la m

uzeu

în c

are

elev

ii își

vo

r îns

uși r

olul

de

ghid

, pre

zent

ând

un m

onum

ent i

stor

ic,

expo

nate

de

muz

eu e

tc.

PRO

DU

SE R

ECO

MAN

DATE

:•

Port

retu

l per

sona

lităț

ii is

toric

e;•

Scen

ariu

/Dra

mati

zare

;•

Inte

rviu

alc

ătui

t și r

ealiz

at;

• Pr

oiec

t/m

ini-p

roie

ct (e

vent

ual,

impl

emen

tat);

• Pr

oces

judi

ciar

sim

ulat

.

Noţ

iuni

: bol

șevi

sm, c

olho

z, c

ortin

a de

fier

, cul

ac, c

ultu

l per

sona

lităț

ii, d

ecol

oniza

re, d

estin

dere

, dep

resiu

ne e

cono

mic

ă, d

epor

tare

, dre

pt la

au

tode

term

inar

e, e

man

cipa

re, f

oam

ete,

izol

ațio

nism

, gen

ocid

, GU

LAG,

Hol

ocau

st, m

iraco

l eco

nom

ic, n

oua

men

talit

ate,

ON

U, p

lura

lism

pol

i-tic

, pro

blem

e gl

obal

e, re

pres

ie, r

evizi

onism

, rev

oluț

ie c

ultu

rală

, rez

iste

nță,

răzb

oi re

ce, v

ot u

nive

rsal

.

Pers

onal

ităţi:

Em

il Lo

tean

u, Io

n In

cule

ț, Fe

rdin

and

I, N

icol

ae T

itule

cu, C

arol

II, N

icol

ae C

eauș

escu

, Mar

ia C

ebot

ari,

Cons

tanti

n Br

âncu

și, G

ri-go

re V

ieru

, Eug

en D

oga,

Mar

ia B

ieșu

, Mih

ai I,

Woo

drow

Wils

on, I

osif

Visa

riono

vici

Sta

lin, F

.D. R

oose

velt,

Cha

rles d

e Ga

ulle

, M.S

. Gor

baco

iv,

Win

ston

Chu

rchi

ll, M

arga

reth

Tha

tche

r.

44

LA S

FÂRŞ

ITU

L CL

ASEI

A X

II-A,

ELE

VUL

POAT

E:•

aplic

a vo

cabu

laru

l ist

oric

în c

onst

ruire

a di

scur

suril

or a

rgum

enta

te, d

emon

strâ

nd p

ertin

ență

în e

xprim

area

scris

ă și

oral

ă;•

ampl

asa

în ti

mp

și sp

ațiu

eve

nim

ente

le, p

roce

sele

și fe

nom

enel

e is

toric

e, p

entr

u a

prez

enta

con

tinui

tate

a și

schi

mba

rea;

• an

aliza

criti

c in

form

ația

din

dife

rite

surs

e is

toric

e, m

anife

stân

d re

spon

sabi

litat

e în

des

crie

rea

feno

men

elor

/pro

cese

lor/

even

imen

telo

r is

toric

e,•

expl

ica

inte

rdep

ende

nța

dint

re fe

nom

enel

e is

toric

e de

sfăș

urat

e în

tim

p și

spaț

iu, g

ener

ând

jude

căți

de v

aloa

re în

com

unic

ări s

au c

er-

cetă

ri sc

rise;

• de

mon

stra

abi

lităț

i și a

titud

ini p

entr

u va

lorifi

care

a pa

trim

oniu

lui u

nive

rsal

, pro

mov

ând

proi

ecte

com

unita

re.

Not

ă: C

u as

teris

c (*

) sun

t ind

icat

e co

nțin

utur

ile c

urric

ular

e ce

nu

vor fi

eva

luat

e la

exa

men

ele

de a

bsol

vire

a

cicl

ului

lice

al, d

ar su

nt o

blig

ator

ii pe

ntru

stud

iere

. Cu

ast

erisc

(**)

sunt

indi

cate

suge

stii d

e co

nțin

utur

i pen

tru

exte

nsie

cur

ricul

ară.

45

CLA

SA A

XII-

A, P

ROFI

L RE

AL

EPO

CA C

ON

TEM

PORA

NĂ

Uni

tăţi

de c

ompe

tenţ

ă U

nită

ţi de

con

ţinut

Activ

ităţi

şi p

rodu

se d

e în

văţa

re re

com

anda

te

1.1.

Exp

licar

ea te

rmen

ilor

isto

rici,

spec

ifici

epo

cii

cont

empo

rane

.1.

2. În

cadr

area

term

enilo

r sp

ecifi

ci is

torie

i con

tem

po-

rane

în c

onte

xte

care

im-

plic

ă ex

plic

ații,

inte

rpre

tări

și ati

tudi

ni.

1.3.

Apr

ecie

rea

impa

ctul

ui

utiliz

ării

core

cte

a lim

baju

-lu

i ist

oric

în c

omun

icar

e și

rela

ționa

re e

ficie

ntă.

LUM

EA L

A ÎN

CEPU

TUL

SECO

LULU

I XX

–Lu

mea

la în

cepu

tul E

poci

i Con

tem

pora

ne*

–Ri

valit

atea

mar

ilor p

uter

i și a

men

ința

rea

păci

i* –Pr

imul

răzb

oi m

ondi

al –

con

flict

pen

tru

reîm

părț

irea

lum

ii* –Ro

mân

ia în

Prim

ul R

ăzbo

i Mon

dial

–Co

nsec

ințe

le p

rimul

ui ră

zboi

mon

dial

–Ba

sara

bia

în a

nii 1

917-

1918

–M

area

Uni

re d

in 1

918

DIP

LOM

AŢIE

ŞI C

ON

FLIC

T ÎN

PER

IOAD

A IN

TERB

ELIC

Ă –Si

stem

ul V

ersa

illes

-Was

hing

ton

și No

ua O

rdin

e In

tern

ațio

nală

–Li

ga N

ațiu

nilo

r –în

tre

inte

nție

și re

alita

te*

–Ro

mân

ia și

sist

emul

de

la V

ersa

illes

* –Si

stem

ul d

e tr

atat

e în

per

ioad

a in

terb

elic

ă.*P

oliti

ca c

onci

li-at

oris

tă a

mar

ilor p

uter

i* –Po

litica

ext

ernă

a R

omân

iei î

n pe

rioad

a in

terb

elic

ă –N

icol

ae T

itule

scu

– di

plom

at a

l păc

ii –Re

lații

le ro

mân

o-so

vieti

ce în

per

ioad

a in

terb

elic

ă –Pa

ctul

Rib

bent

rop-

Mol

otov

și im

pact

ul lu

i asu

pra

desti

nulu

i po

poar

elor

din

Eur

opa

POLI

TICĂ

, ECO

NO

MIE

ŞI S

OCI

ETAT

E ÎN

PER

IOAD

A IN

TERB

ELIC

Ă –Ca

ract

eris

tici g

ener

ale

și sp

ecifi

ce a

le re

gim

urilo

r pol

itice

di

n pe

rioad

a in

terb

elic

ă* –Ro

mân

ia d

e la

dem

ocra

ție la

aut

orita

rism

* –Co

nstit

uire

a RA

SSM

: pol

itici

și im

pact

–Pa

rticu

larit

ăți ș

i sim

ilitu

dini

ale

evo

luție

i eco

nom

ice

a st

ate-

lor l

umii

într

e 19

18-1

939*

„M

area

Dep

resiu

ne”

–N

ew D

eal –

mod

el p

entr

u de

pășir

ea c

rizei

eco

nom

ice

–Po

litici

de

cons

olid

are

a st

atul

ui n

ațio

nal r

omân

. Nou

l cad

ru

de d

ezvo

ltare

eco

nom

ică

a Ro

mân

iei i

nter

belic

e* –Ba

sara

bia

în c

ompo

nenț

a Ro

mân

iei M

ari*

• Ex

erci

ții d

e le

ctur

are

a su

rsel

or is

toric

e pe

n-tr

u a

iden

tifica

și a

exp

lica

term

enii

isto

rici;

• Ac

tivită

ți de

rela

ționa

re c

orec

tă a

tem

ei/

prob

lem

ei e

luci

date

cu

conț

inut

ul su

rsei

is

toric

e, fo

losin

d co

rect

voc

abul

arul

isto

ric;

• Ex

erci

ții d

e ap

licar

e a

term

enilo

r ist

oric

i în

situa

ții n

oi d

e co

mun

icar

e;•

Rela

tare

a vi

zitei

la u

n m

uzeu

, bib

liote

că,

expo

ziție

por

nind

de

la u

n al

gorit

m p

ropu

s;•

Elab

orar

ea e

seul

ui is

toric

dup

ă al

gorit

m

(intr

oduc

ere/

dezv

olta

re/c

oncl

uzie

), uti

lizân

d te

rmen

ii is

toric

i ade

cvaț

i;•

Real

izare

a în

gru

p a

unui

mes

aj c

olec

tiv p

en-

tru

man

ifest

area

atit

udin

ii în

tr-o

pro

blem

ă is

toric

ă;•

Activ

ități

de g

rup

în c

are

vor fi

ana

lizat

e di

vers

e sit

uații

de

com

unic

are

și co

oper

are;

2.1.

Det

erm

inar

ea sc

him

-bă

rilor

terit

oria

le în

baz

a a

două

sau

mai

mul

te h

ărți.

2.2.

Ana

liza

schi

mbă

rilor

su

rven

ite în

spaț

ii și

timp

.2.

3 Re

aliza

rea

proi

ecte

lor

de c

erce

tare

a sc

him

bări-

lor i

nter

veni

te în

tim

p și

spaț

iu p

rin u

tiliza

rea

TIC.

• Ex

erci

ții d

e le

ctur

ă a

hărț

ilor i

stor

ice;

• Pl

asar

ea p

e ha

rtă

a un

or e

veni

men

te și

pro

-ce

se is

toric

e;•

Alcă

tuire

a un

or fr

ize cr

onol

ogice

pe

dive

rse

dom

enii (

socia

l, cul

tura

l, eco

nom

ic, p

oliti

c etc

.);•

Exer

ciții

de

anal

iză c

ompa

rativ

ă a

fapt

elor

is

toric

e di

n pe

rspe

ctivă

tem

pora

lă și

spaț

ia-

lă în

con

text

e di

ferit

e de

com

unic

are;

• Co

mpa

rare

a di

nam

icii

terit

oria

le a

uno

r sta

-te

rapo

rtat

e la

dife

rite

even

imen

te/p

roce

se

isto

rice

din

epoc

a co

ntem

pora

nă;

• Re

aliza

rea

unor

text

e de

spre

schi

mbă

rile

surv

enite

în sp

ațiu

și ti

mp,

subl

iniin

d as

emă-

năril

e și

deos

ebiri

le;

46

3.1.

Sta

bilir

ea ti

pulu

i de

info

rmaț

ie su

biec

tivă/

obie

ctivă

ofe

rită

de su

rsa

de d

ocum

enta

re.

3.2.

Com

para

rea

argu

-m

ente

lor d

in d

iferit

e su

rse

pent

ru fo

rmul

area

uno

r ju

decă

ți pr

oprii

priv

ind

evol

uția

soci

etăț

ii co

ntem

-po

rane

.3.

3. C

erce

tare

a in

form

ație

i di

n di

ferit

e su

rse

în v

ede-

rea

stab

ilirii

cre

dibi

lităț

ii și

a va

lidili

tății

opi

niilo

r.

AL D

OIL

EA R

ĂZB

OI M

ON

DIA

L –

IMPA

CT A

SUPR

A CO

NTE

M-

PORA

NIE

TĂŢI

I –Al

Doi

lea

Răzb

oi M

ondi

al. S

trat

egii

și ac

țiuni

mili

tare

în ră

z-bo

i (19

39-1

945)

* –An

ul 1

940

în is

toria

rom

ânilo

r. Fo

rmar

ea R

SSM

și in

stau

ra-

rea

regi

mul

ui c

omun

ist

–Pa

rtici

pare

a Ro

mân

iei î

n ce

l de-

al D

oile

a Ră

zboi

Mon

dial

: ca

uze,

eve

nim

ente

și c

onse

cinț

e* –Di

plom

ație

și c

oaliț

ii în

per

ioad

a ce

lui d

e-al

Doi

lea

Răzb

oi

Mon

dial

* –Cr

ime

impo

triv

a um

anită

ții. G

ULA

G. H

oloc

aust

. Kat

yn –Co

nsec

ințe

le c

elui

de

Al D

oile

a Ră

zboi

Mon

dial

POLI

TICĂ

, ECO

NO

MIE

ŞI S

OCI

ETAT

E ÎN

PER

IOAD

A PO

STBE

LICĂ

–St

ate

dem

ocra

tice

în p

erio

ada

post

belic

ă* –Fe

nom

enul

Mira

colu

lui e

cono

mic

: Ger

man

ia și

Japo

nia*

–Re

gim

uri t

otal

itare

și a

utor

itare

in p

erio

ada

post

belic

ă* –U

RSS

în p

erio

ada

post

belic

ă –Re

inst

aura

rea

regi

mul

ui c

omun

ist î

n RS

SM. C

olec

tiviza

rea

forț

ată,

foam

etea

și d

epor

tăril

e –Po

litica

„Ce

ntru

lui”

în R

SSM

: eco

nom

ie, s

ocie

tate

și m

od d

e vi

ață*

–Po

litica

con

duce

rii so

vieti

ce d

in R

SSM

în d

omen

iul c

ultu

rii

și ști

ințe

i* –In

stau

rare

a re

gim

ului

com

unis

t în

Ţăril

e Eu

rope

i Cen

tral

e și

de E

st*

–Fo

rmar

ea L

umii

bipo

lare

. Răz

boiu

l Rec

e –O

rgan

izații

inte

rnaț

iona

le și

rolu

l lor

în lu

me*

–In

tegr

area

eco

nom

ică

euro

pean

ă.*

Crea

rea

și ev

oluț

ia U

ni-

unii

Euro

pene

* –Fo

care

de

răzb

oi în

a d

oua

jum

ătat

e a

seco

lulu

i XX-

înce

pu-

tul s

ecol

ului

XXI

*

• Ex

erci

ții d

e an

aliză

a te

xtel

or ș

tiinț

ifice

și a

m

emor

iilor

mar

toril

or;

• Id

entifi

care

a ro

lulu

i uno

r per

sona

lităț

i ist

o-ric

e, a

naliz

ând

surs

e di

ferit

e;•

Alcă

tuire

a un

or li

ste

cu si

te-u

ri de

Inte

rnet

pe

ntru

tem

ele

isto

rice

stud

iate

;•

Alcă

tuire

a un

or p

oste

re/a

fișe

cu in

form

ații

sele

ctat

e di

n su

rse

Inte

rnet

;•

Rezo

lvar

ea u

nor s

arci

ni d

e lu

cru

utiliz

ând

prez

entă

ri m

ultim

edia

;•

Rezo

lvar

ea în

ech

ipă

a un

or si

tuaț

ii-pr

oble

-m

ă pe

baz

a su

rsel

or p

reze

ntat

e;•

Real

izare

a un

ui d

iscur

s la

un su

biec

t ist

oric

co

ntro

vers

at d

in e

poca

con

tem

pora

nă în

ba

za in

form

ațiil

or o

ferit

e de

surs

e;•

Dezb

ater

ea u

nor c

azur

i rea

le c

are

impl

ică

prej

udec

ăți ș

i ste

reoti

pii f

ață

de a

cțiu

nile

oa

men

ilor d

in e

poca

stidi

ată;

• El

abor

area

uno

r pro

iect

e tr

ansd

iscip

linar

e cu

priv

ire la

un

even

imen

t/pr

oces

/per

sona

j is

toric

folo

sind

info

rmaț

ii di

vers

e;

4.1.

Evi

denț

iere

a re

lații

lor

de c

auza

litat

e di

n in

for-

maț

iile

ofer

ite d

e su

rsel

e in

vesti

gate

.4.

2. E

xpun

erea

arg

umen

ta-

tă a

opi

niei

priv

ind

cauz

ele

și co

nsec

ințe

le fa

lsific

ării

adev

ărul

ui is

toric

în d

iver

-se

surs

e.

• Ex

erci

ții d

e id

entifi

care

a re

lații

lor d

e ca

uza-

litat

e în

evo

luția

eve

nim

ente

lor/

proc

esel

or

isto

rice;

• St

udiu

de

caz d

espr

e co

nsec

ințe

le p

oziti

ve/

nega

tive

ale

acțiu

nilo

r oam

enilo

r/gu

vern

e-lo

r pen

tru

evol

uția

une

i com

unită

ți;•

Elab

orar

ea d

e afi

șe te

mati

ce: d

emoc

rație

, to

lera

nță,

coo

pera

re, H

oloc

aust

, Gul

ag e

tc.;

• El

abor

area

de

com

unic

ări c

are

să v

alor

ifice

in

form

ații

ofer

ite d

e su

rse

dive

rse;

47

4.3.

Tra

nsfe

rare

a ab

ilită

ți-lo

r de

oper

are

cu re

lații

le

de c

auză

-efe

ct în

per

cepe

-re

a ad

ecva

tă a

situ

ațiil

or

din

viaț

a re

ală.

MIŞ

CĂRI

DE

EMAN

CIPA

RE S

OCI

AL-P

OLI

TICĂ

ÎN S

ECO

LUL

XX –M

ișcă

ri an

ticom

unis

te în

Eur

opa

post

belic

ă* –Re

ziste

nța

antic

omun

istă

în R

SSM

* –Ac

țiuni

de

eman

cipa

re în

Asia

și A

fric

a.*

Prob

lem

ele

țăril

or

deco

loni

zate

* –Că

dere

a re

gim

urilo

r com

unis

te în

Eur

opa*

–Pr

ocla

mar

ea su

vera

nită

ții și

inde

pend

ențe

i Rep

ublic

ii M

ol-

dova

. Sim

bolu

rile

de st

at

REPU

BLIC

A M

OLD

OVA

LA

ETAP

A AC

TUAL

Ă –De

moc

ratiz

area

vieț

ii pol

itice

.* C

onsti

tuția

Rep

ublic

ii Mol

dova

* –Vi

ața

soci

al-e

cono

mic

ă în

Rep

ublic

a M

oldo

va*

–Ră

zboi

ul d

e pe

Nis

tru

–M

inor

itățil

e et

nice

din

Rep

ublic

a M

oldo

va*

–U

nita

tea

terit

oria

lă a

uton

omă

cu st

atut

spec

ial G

ăgău

zia

(Gag

auz-

Yeri)

* –Po

litica

ext

ernă

a R

epub

licii

Mol

dova

.* P

ersp

ectiv

ele

inte

-gr

ării

euro

pene

a R

epub

licii

Mol

dova

*

CULT

URĂ

ŞI C

IVIL

IZAŢ

IE ÎN

SEC

OLU

L XX

- ÎN

C. S

EC. X

XI –Re

aliză

rile

tehn

ice

și ști

ințifi

ce d

in e

poca

con

tem

pora

nă*

–Co

ntrib

uția

pop

orul

ui ro

mân

la d

ezvo

ltare

a pa

trim

oniu

lui

univ

ersa

l* –Cu

ltura

și ș

tiinț

a în

Rep

ublic

a M

oldo

va –Im

pact

ul te

hnol

ogiilo

r asu

pra

vieții

cotid

iene

și a

supr

a m

ediu

lui

PRO

BLEM

ELE

GLO

BALE

ALE

SEC

. XX-

ÎNC.

SEC

. XXI

–Pr

oble

mel

e gl

obal

e: p

eric

ole

pent

ru o

men

ire*

–Co

nsec

ințe

le p

robl

emel

or g

loba

le și

mod

alită

ți de

supr

ave-

țuire

a o

men

irii

–M

igra

ții în

lum

ea a

ctua

lă*

–Vi

rtuț

i și v

alor

i con

tem

pora

ne.*

Sis

tem

e ed

ucaț

iona

le e

fi-ci

ente

*

• Ex

erci

ții d

e ex

prim

are

argu

men

tată

a u

nor

opin

ii, p

unct

e de

ved

ere,

con

ving

eri r

efer

i-to

are

la u

n fa

pt/p

roce

s/pe

rson

aj is

toric

;•

Exer

ciții

de

utiliz

are

a te

hnol

ogiil

or d

e in

-fo

rmar

e și

com

unic

are

pent

ru o

bțin

erea

su

rsel

or n

eces

are

rezo

lvăr

ii un

ei si

tuaț

ii-pr

oble

mă;

• Re

aliza

rea

de p

reze

ntăr

i, gr

afice

, tab

ele,

pe

ntru

sist

emati

zare

a cu

noști

nțel

or în

văța

-te

, fol

osin

d re

surs

e m

ultim

edia

;•

Real

izare

a de

pre

zent

ări,

care

să v

alor

ifice

ex

perie

nțel

e is

toric

e of

erite

de

acțiu

nea

pers

onal

itățil

or/g

rupu

rilor

în c

onte

xte

vari-

ate;

5.1.

Iden

tifica

rea

cons

e-ci

nțel

or in

tera

cțiu

nii c

ul-

tura

le, p

oliti

ce, e

cono

mic

e și

soci

ale

asup

ra e

volu

ției

com

unită

ții u

man

e.5.

2. A

prec

iere

a im

pac-

tulu

i reg

imur

ilor p

oliti

ce

din

isto

ria c

onte

mpo

rană

as

upra

men

talit

ățilo

r co-

lecti

ve.

5.3.

Pro

mov

area

idei

lor

desp

re u

nita

te p

rin d

iver

si-

tate

în c

adru

l com

unită

ții.

• Si

mul

area

uno

r situ

ații

în c

are

apar

bar

iere

în

com

unic

are

dint

re d

iferit

e pe

rsoa

ne/p

o-po

are

și pr

opun

erea

uno

r str

ateg

ii de

dep

ă-șir

e a

aces

tora

;•

Exer

ciții

de

dezv

olta

re a

resp

onsa

bilit

ății

soci

ale

prin

îngr

ijire

a un

or m

onum

ente

is-

toric

e;•

Exer

ciții

de

impl

icar

e a

elev

ilor î

n ac

tivită

ți de

vol

unta

riat l

a ni

velu

l com

unită

ții;

• Re

aliza

rea

unor

acti

vită

ți tip

pro

iect

în c

are

elev

ii pr

opun

solu

ții p

entr

u pr

oble

me

con-

cret

e di

n vi

ața

școl

ii/co

mun

ității

;•

Alcă

tuire

a un

or p

roie

cte

pent

ru p

rote

jare

a va

loril

or c

ultu

rale

din

com

unita

te;

• Pr

omov

area

inte

rcul

tura

lităț

ii di

n pe

rspe

cti-

va să

rbăt

orilo

r, tr

adiți

ilor,

obic

eiur

ilor d

iferi-

tor p

opoa

re.

48

ACTI

VITĂ

ŢI D

E ÎN

VĂŢA

RE ÎN

BA

ZĂ D

E PR

OIE

CT

(la a

lege

re):

–Pa

rtici

panț

i din

com

unita

tea

mea

la m

ișca

rea

dem

ocra

tică

și na

ționa

lă;

–„A

fost

răzb

oi. E

coul

lui ș

i-acu

m m

ai e

ste

viu.

..”Gr

.Vie

ru;

–Ro

lul f

emei

i în

isto

rie;

–M

ărtu

riile

par

ticip

anțil

or la

răzb

oiul

pen

tru

inte

grita

tea

stat

ului

din

loca

litat

ea m

ea;

–Di

aspo

ra și

rolu

l ei;

–Pe

lerin

ajul

– fo

rmă

de c

unoa

șter

e a

patr

imon

iulu

i cul

tura

l.

PRO

DU

SE R

ECO

MAN

DATE

:•

Port

retu

l per

sona

lităț

ii is

toric

e;•

Scen

ariu

/Dra

mati

zare

; •

Inte

rviu

alc

ătui

t și r

ealiz

at;

• Pr

oiec

t/m

ini-p

roie

ct (e

vent

ual,

impl

emen

-ta

t);•

Proc

es ju

dici

ar si

mul

at.

Noţ

iuni

: col

hoz,

cor

tina

de fi

er, c

ulac

, cul

tul p

erso

nalit

ății,

dep

resiu

ne e

cono

mic

ă, d

epor

tare

, dre

pt la

aut

odet

erm

inar

e, G

ULA

G, H

oloc

aust

, m

iraco

l eco

nom

ic, n

oua

men

talit

ate,

ON

U, p

lura

lism

pol

itic,

pro

blem

e gl

obal

e, re

vizio

nism

, rev

oluț

ie c

ultu

rală

, rez

iste

nță,

răzb

oi re

ce, v

ot

univ

ersa

l.

Pers

onal

ităţi:

Em

il Lo

tean

u, Io

n In

cule

ț, Fe

rdin

and

I, N

icol

ae T

itule

cu, C

arol

II, M

aria

Ceb

otar

i, Co

nsta

ntin

Brân

cuși,

Grig

ore

Vier

u, E

ugen

Do

ga, M

aria

Bie

șu, I

.V.S

talin

, F.D

.Roo

seve

lt, M

.S. G

orba

coiv

, Win

ston

Chu

rchi

ll, M

arga

reth

Tha

tche

r.

LA S

FÂRŞ

ITU

L CL

ASEI

A X

II-A,

ELE

VUL

POAT

E:•

aplic

a vo

cabu

laru

l ist

oric

în c

onst

ruire

a di

scur

suril

or a

rgum

enta

te, d

emon

strâ

nd p

ertin

ență

în e

xprim

area

scris

ă și

oral

ă;•

ampl

asa

în ti

mp

și sp

ațiu

eve

nim

ente

le, p

roce

sele

și fe

nom

enel

e is

toric

e, p

entr

u a

prez

enta

con

tinui

tate

a și

schi

mba

rea;

• an

aliza

criti

c in

form

ația

din

dife

rite

surs

e is

toric

e, m

anife

stân

d re

spon

sabi

litat

e în

des

crie

rea

feno

men

elor

/pro

cese

lor/

even

imen

telo

r is

toric

e,•

expl

ica

inte

rdep

ende

nța

dint

re fe

nom

enel

e is

toric

e de

sfăș

urat

e în

tim

p și

spaț

iu, g

ener

ând

jude

căți

de v

aloa

re în

com

unic

ări s

au c

er-

cetă

ri sc

rise;

• de

mon

stra

abi

lităț

i și a

titud

ini p

entr

u va

lorifi

care

a pa

trim

oniu

lui u

nive

rsal

, pro

mov

ând

proi

ecte

com

unita

re.

Not

ă: C

u as

teris

c (*

) sun

t ind

icat

e co

nțin

utur

ile c

urric

ular

e ce

nu

vor fi

eva

luat

e la

exa

men

ele

de a

bsol

vire

a c

iclu

lui l

icea

l,

dar s

unt o

blig

ator

ii pe

ntru

stud

iere

.

49

V. Repere metodologice de predare – învăţare – evaluare

Curriculum la Istoria românilor şi universală ediția 2019 corespunde exigențelor actuale de formare/dezvoltare a competențelor specifice la disciplină, racordate la profilul absol-ventului. Competențele, care reprezintă un ansamblu structurat de cunoștințe, abilități și atitudini, se referă la delimitarea operațiilor intelectuale: a detecta, selecta, analiza și sinte-tiza date, informații sau relații. Capacitatea de a învăța, acționa și judeca constituie temelia competențelor specifice, elaborate pentru disciplina școlară Istoria românilor şi universală.

Competențele specifice conțin un șir de cuvinte/sintagme-cheie care trebuie să se regăsească în cadrul demersului didactic la disciplină: spațiu, timp, limbaj de speciali-tate, gândire critică și reflexivă, relații de cauzalitate, comportament civic raportat la valori general umane, diversitate socioculturală, responsabilitate – „instrumente inte-lectuale” necesare elevului. Cadrul didactic va elabora proiectarea de lungă durată, în care va racorda activitățile de învățare la unitățile de competență pentru a forma competențele specifice disciplinei. Unitățile de conținut sunt mijloace de formare a uni-tăților de competență și a competențelor specifice. În funcție de aceste repere vor fi selectate strategii didactice, ținând cont de particularitățile de vârstă ale elevilor, de interesele, de specificul grupului de elevi etc.:

– strategii euristice (bazate pe jocul de rol, simularea, studiul de caz, analiza diver-selor surse, învățarea bazată pe sarcini, învățarea problematizată, schimbul de opinii, competiții, dezbatere, discuții dirijate, conversație euristică, mozaic, turul galeriei, ghidul de învățare, interviul, sondajul, chestionarul etc.);

– strategii algoritmice (bazate pe exerciții de identificare, redactare individuală sau pe echipe a unor cronici, documente, discursuri orale etc.);

– strategii mixte, inductiv-deductive și deductiv-inductive (realizate prin elaborarea unui mic dicționar de termeni, alcătuirea unor portofolii, fișe de personaj etc.);

– strategii algoritmice combinate cu strategii euristice (realizate prin inițierea și de-rularea unor proiecte, implicarea elevilor în activități de voluntariat, de valorifi-care a monumentelor istorice la nivel național, regional sau local etc.).

În practica educațională, tot mai mult sunt utilizate noile tehnologii ale informa-ției și comunicării (TIC), fiind un imperativ al succesului în zilele noastre. Astfel, vor fi dezvoltate elevilor competențe digitale, precum: colectarea de informații, culegerea și procesarea datelor, utilizarea adecvată a resurselor Internet (site-uri informaționale de specialitate și de cultură generală, biblioteci electronice, oferte de e-learning), înregis-trări audio și video etc.

50

Selectarea corectă a strategiilor didactice și integrarea noilor tehnologii informațio-nale (inclusiv Internetul) în procesul de predare – învățare a istoriei va favoriza procesul educațional. Profesorul și elevul sunt parteneri în acest proces, în care profesorul faci-litează învățarea, încurajează elevul pentru a formula puncte de vedere proprii, colabo-rează cu elevul în realizarea demersului didactic: învațarea prin cooperare, învațarea în contexte formale și nonformale, transferul învățării etc.

Actuala ediție a Curriculumului la Istoria românilor şi universală oferă creativitate și libertate mai mare cadrului didactic, care are posibilități să introducă activități de sinte-ză, studii de caz, noi unități de conținut, cele fixate în Curriculum rămăn obligatorii. Ac-tivitățile de învățare recomandate pot fi adaptate nivelului clasei pentru eficientizarea demersului didactic și implicării active a elevilor în învățare pentru a stimula formarea/dezvoltarea de competențe.

În cadrul demersului didactic, unitățile de conținut din Curriculumul la disciplina Is-toria românilor şi universală sunt mijloace de formare/dezvoltare a unităților de com-petență/competențelor specifice, pot fi dezvoltate și oferă:

– abordare transdisciplinară;– structurare conform domeniilor de studiere a istoriei (economie, societate, poli-

tică, cultură);– posibilitatea proiectării în funcție de particularitățile grupului de elevi;– flexibilitate în: repartizarea numărului de ore în dependență de gradul de forma-

re a unităților de competență; organizarea unităților de învățare; – libertatea de a alege cele mai potrivite strategii de formare a unităților de com-

petențe;– posibilitatea de a alege activitățile de învățare bazate pe proiect în procesul stu-

dierii istoriei locale (la alegere din cele propuse în Curriculum sau la decizia pro-fesorului în colaborare cu elevul);

Dimensiunea cantitativă a conținuturilor rezidă în numărul de ore rezervat discipli-nei Istoria românilor şi universală pentru fiecare clasă în planul-cadru, dar și abordat prin optica istoriei locale regionale/naționale spre istoria universală.

O componentă importantă a organizării și desfășurării procesului de învățare, axat pe formarea/dezvoltarea de competențe este abordarea transdisciplinară, care presu-pune înterconexiunea dintre: Istorie și Limba și literatura română, Limba străină, Litera-tura universală, Geografie, Educație pentru societate/Educație Civică, Dezvoltare per-sonală etc., dezvoltând competențe necesare în viața reală. Cadrele didactice definesc produse/activități comune care presupun caracter integrator și utilitar, și le realizează în baza subiectelor interdisciplinare comune. Drept exemple de activități comune pot fi: festivalul popoarelor/etniilor, excursii cognitive, flashmob-uri, simularea unei vizite şi

51

primirea delegațiilor, simularea unei conferințe de presă, conferința elevilor, filmulețe realizate de elevi, expoziții de elemente vestimentare sau bucate tradiționale, expoziții de lucrări în comunitatea şcolară şi în afara ei etc.

Prezentul curriculum promovează demersuri transdisciplinare: aproximativ câte 2-3 ore la fiecare clasă, unde fiecare instituție de învățământ își poate alege succesiunea zilelor cu activități transdisciplinare. La nivelul treptei liceale se va aproba planul de desfășurare a acestor activități, în funcție de potențialul/disponibilitatea colectivului profesoral și managementul timpului.

Evaluarea constituie parte componentă a procesului educațional la disciplină și, re-spectiv, a Curriculumului la Istoria românilor şi universală. Curriculumul bazat pe compe-tențe determină construcția unui model integrator al evaluării ce valorifică și corelează cunoștințele, deprinderile, capacitățile de aplicare a cunoștințelor, valorile și atitudinile elevilor. Evaluarea bazată pe competențe implică evaluarea formativă a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor pe care elevul le transferă în rezolvarea problemelor concrete cu care se confruntă în diferite situații.

Procesul educațional bazat pe competențe prefigurează competenţele ca finalităţi ale procesului educațional și ca obiect al evaluării. Competențele școlare dobândite de către elevi devin observabile și măsurabile. Astfel, evaluarea la disciplină este o activita-te de măsurare și apreciere a competențelor. Măsurarea constituie operația prin care se asigură baza obiectivă a aprecierii, fiind considerată parte a demersului/procesului didactic. Aprecierea corespunde emiterii unei judecăți în baza informațiilor culese prin măsurare, observare, analiză, stabilind, astfel, valoarea rezultatelor școlare, precum și a procesului de învățare.

Evaluarea centrată pe competențe include: - Evaluarea competențelor – cheie; - Evaluarea competențelor specifice la disciplină;- Evaluarea unităților de competență la disciplină.Evaluarea competenţelor-cheie se raportează la modul de formare a competenței

în timp și reprezintă rezultatele unui traseu de instruire (educațional), pus în evidență prin sistem de teste și instrumente succesive, a căror analiză sugerează modul în care a fost formată acea competență-cheie în timp. Pentru evaluarea competențelor-cheie este necesară asigurarea caracterului transdisciplinar sau axat pe elemente reprezen-tative ale domeniilor de competențe-cheie.

Evaluarea competenţelor specifice la disciplină se poate realiza pe parcursul sec-vențelor pentru care competențele specifice sunt asumate ca finalități. Instrumentele de evaluare aplicate sunt, de regulă aceleași, utilizate și în cadrul evaluării unităților de competență și au un raport de interdependență cu conținuturile curriculare stabilite

52

de curriculum ca niște Conţinuturi de evaluat. Evaluarea competențelor specifice la disciplină se realizează, de regulă, la finele ciclului de școlaritate în cadrul examenelor de certificare. Conținuturile curriculare marcate cu semnul (*) și (**) în cadrul Com-partimentului V. Unităţi de învăţare nu vor fi incluse în Programa pentru examenul de bacalaureat la disciplina Istoria românilor şi universală, profil umanist şi real.

Evaluarea unităţilor de competenţă la disciplină reprezintă domeniul de interes principal al evaluării la disciplină și poate fi realizat, la decizia profesorului, la nivelul unor unități de timp sau unități de învățare.

Fiecare unitate de competență/competență specifică din curriculum poate fi evalu-ată prin diferite tipuri de itemi (itemi obiectivi, itemi cu alegere duală, itemi cu alegere multiplă, itemi de tip perechi, itemi semiobiectivi, itemi de completare, întrebări de structurare, rezolvare de problemă, eseu) și instrumente de evaluare, descrise în Ghidul de implementare a curriculumului.

Strategiile de evaluare a competențelor presupun determinarea unui demers de concepere a evaluării realizate la clasa de elevi care implică o succesiune de componen-te: proiectarea, aplicarea/implementarea, verificarea rezultatelor (la nivel de proces și produs), emiterea judecăților/recomandărilor. Instrumentele evaluării competențelor la istorie includ:

- Instrumente tradiționale: proba scrisă, orală, practică prin test, chestionar, stan-dardul şi baremul;

- Instrumente complementare: fişe de observare, investigația, interviul;- Instrumente active: lucrare practică, proiect, portofoliu, studiu de caz, jurnal re-

flexiv, hartă conceptuală. Obiectul evaluării îl constituie rezultatele școlare individuale ale copilului și se va

compara cu propriile implicații, nivelul și interesele acestuia. În testele de evaluare a nivelului de formare a competențelor, cadrul didactic va include itemi/sarcini cu grad diferit de complexitate, luând în considerație nivelul diferit de pregătire al elevilor.

Principiile evaluării nivelului de formare și dezvoltare a competențelor specifice la Istoria românilor şi universală sunt:

- stimulează învățarea, formarea și dezvoltarea competențelor;- se fundamentează pe obiective/finalități orientate spre formarea competențelor

(ce va ști, ce va ști să facă, cum va fi elevul) la finele procesului educațional;- implică utilizarea varietății de forme, metode și procedee în aprecierea rezulta-

telor elevilor;- reprezintă un proces reglator, care determină calitatea activităților educaționale;- ghidează elevii spre autoevaluare corectă și spre o îmbunătățire continuă a per-

formanțelor obținute.

53

Tipurile şi formele de evaluare sunt selectate și clasate în perechi distinctive:• evaluarea rezultatelor – evaluarea bazată pe competențe;• evaluarea unei norme minimale de competență – evaluarea competenței în curs

de achiziție;• evaluarea formativă – evaluarea sumativă;• evaluarea directă – evaluarea indirectă;• evaluarea performanței – evaluarea cunoștințelor;• evaluarea bazată pe sarcini de învățare – evaluarea bazată pe proiecte;• evaluarea reciprocă – autoevaluarea.Într-un parcurs de învățare, în funcție de momentul unui act evaluativ, vor fi utilizate

următoarele trei tipuri de evaluare: inițială (predictivă); formativă (continuă); sumativă (la sfârșitul fiecărei unități de învățare). Evaluarea inițială se realizează la începutul ci-clului de învățământ/anului școlar și vizează identificarea condițiilor în care elevii pot să se integreze optimal în activitatea de învățare. Evaluarea formativă se realizează pe întregul parcurs didactic și conține toate strategiile practicate de cadrul didactic la cla-să. Evaluarea formativă va fi raportată la o unitate de competență sau câteva unități de competențe, care trebuie să asigure pregătirea elevilor pentru evaluarea sumativă la finele parcursului de învățare respectiv. Evaluarea sumativă se realizează la finele unității de învățare, având funcția de constatare a nivelului de formare a unităților de competențe și competențelor specifice. Detalieri ce vizează proiectarea numărului de evaluări sumative la disciplină, în funcție de clasă și profil se stabilesc prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la Istoria românilor şi universală, aprobate de Ministerul Educației, Culturii şi Cercetării.

Cadrul didactic va selecta formele și strategiile de evaluare în funcție de particula-ritățile de vârstă și psiho-pedagogice ale elevilor, precum și condițiile în care se desfă-șoară procesul de învățare.

Evaluarea Produsului şcolar vizează atât calitatea produsului, cât și calitatea acti-vității elevului în procesul de elaborare a acestuia. Criteriile de evaluare a produselor vor fi prezentate elevilor în formă de realizări de succes, formulate în limbaj accesibil. Criteriile de succes pot fi formulate cu focalizare pe dimensiunea operațională și/sau pe cea atitudinală. Prezentul Curriculum promovează orientarea demersului evaluativ către stimularea autoreflecției, autocontrolului și autoreglării.

Temele pentru acasă la Istoria Românilor şi Universală vor respecta Instrucţiunea metodică privind Managementul temelor pentru acasă și se vor organiza sub forma:

• orală (lectură, redare argumentată) – sistematic; • scrisă (exerciții de cunoaștere, aplicare, sinteză) – sistematic. Temele pentru aca-

să scrise vor fi alternate cu cele orale, inclusiv se recomandă vizionarea, la do-

54

miciliu, a emisiunilor cognitive, filmelor artistice și documentare. Cadrul didactic va monitoriza elementul de acces la aceste surse și durata produsului media, în așa măsură ca vizionarea acestuia să nu solicite un volum exagerat de timp prin indicarea concretă a timpului în minute.

• de investigare (excursii, vizite de studiu în muzee/arhive/instituții de stat, intervi-uri, proiecte, inclusiv digitale etc.) – la necesitate.

55

Bibliografie1. Achiri I. și alții. Evaluarea standardelor educaționale. Chișinău, 2009.2. Bocoș M., Chiș V. Management curricular. Volumul I Repere teoretice şi aplicative.

Pitești: Paralela 45, 2013.3. Bocoș M., Jucan D. Fundamentele pedagogiei: Teoria şi metodologia curriculumu-

lui: repere şi instrumente didactice pentru formmarea profesorilor. Pitești: Para-lela 45, 2017.

4. Bucun N., Pogolșa L. (coord.) Standarde de competență – instrument de realizare a politicilor educaționale. Chișinău, 2010, 272 p.

5. Bucun N., Pogolșa L., Guțu Vl. ș. a. Modernizarea şi implementarea curriculumului şcolar din perspectiva şcolii prietenoase copilului, IŞE, 2014.

6. Cabac V. Trei fațete ale evaluării: estimarea, înțelegerea, verificarea, În Revista de teorie și practică educațională Didactica Pro, nr.5-6 (33-34). Chișinău, 2005, p. 37-45.

7. Cadre Européen Commun de Référence pour les Langues: apprendre, enseigner, évaluer. Volume complémentaire avec de nouveaux descripteurs. Conseil de l’Europe, Février 2018.

8. Cadrul de Referință al Competențelor pentru o Cultură Democratică, Consiliul Eu-ropei, 2018.

9. Cadrul de Referință al Curriculumului național, aprobat prin ordinul Ministerului Educației, nr. 432 din 29 mai 2017.

10. Codul educației al Republicii Moldova, nr. 152 din 2014.11. Competența interculturală. Auxiliar didactic. Chișinău: Pro Didactica, 2015.12. Convenția cu privire la Drepturile Copilului (1989).13. Curriculum şcolar, Istoria, clasele V-XII. Chișinău: ME, 2010.14. Dandara O. Autoevaluarea în contextul educațional, caracteristici şi valențe for-

mative, În Revista de teorie și practică educațională Didactica Pro, nr.5-6 (33-34). Chișinău, 2005, p. 57-59.

15. Declarația Finală a celei de-a 25-a sesiuni a Conferinței Permanente a Miniştrilor Educației din cadrul Consiliului Europei, 2016.

16. Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948).17. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Ghid metodologic.

Chișinău: MECC, IŞE, 2018.18. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău:

MECC, IŞE, 2018.

56

19. Ghicov A. Pedagogia aplicativă a performanței. Chișinău: Pontos, 2012, 208p.20. Guțu V. Evaluarea curriculumului şcolar. Ghid metodologic. Chișinău, 2009, 36p.21. Guțu V. Evaluarea standardelor educaționale. Ghid metodologic. Chișinău, 2009,

15p.22. Landsheere de G. Evaluarea continuă a elevilor şi examenele. București: EDP,

1975.23. Petrescu P., Pop V. Transdisciplinaritatea, o nouă abordare a situațiilor de învăța-

re. Ghid pentru cadre didactice. București: EDP, 2007.24. Popovici Borzea A. Integrarea curriculară şi dezvoltarea capacităților cognitive,

București: Polirom, 2017.25. Provocând diversitatea. Educație intercultrală şi rezolvare de conflict. EYE Moldo-

va, 2012.26. Referențialul de evaluare şi Instrumentele de evaluare aferente standardelor de

eficiență a învățării la disciplina şcolară Istoria românilor şi universală, recoman-dat pentru aprobare prin decizia Consiliului Național pentru Curriculum, 2014.

27. Santiago P., Donaldson Graham, Herman Joan and Shewbridge Claire. OECD Revi-ews of Evaluation and Assessment in Education. 2011, 188p.

28. Standarde de eficiență a învățării, aprobate prin ordinul ME nr.1001 din 23 de-cembrie 2011.

29. Standardele de calitate pentru instituțiile de învățământ primar şi secundar gene-ral din perspectiva şcolii prietenoase copilului, aprobate prin ordinul ME nr. 970 din 14 octombrie 2013.

30. Standardele de dotarea minimă a cabinetelor la disciplinele şcolare în instituțiile de învățământ general, aprobate prin ordinul MECC nr.193 din 26 februarie 2019.

31. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, 2014.32. Strategia intersectorială de dezvoltare a abilităților şi competențelor parentale

pentru anii 2016-2022. MECC, publicat: 07.10.2016 în Monitorul Oficial, nr. 347-352, art. nr. 1198.

33. Strategia Moldova Digitală 2020. publicată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial, nr. 252-257, art. nr. 963.

34. Tagliante C. L evaluation et la Cadre europeen commun. CLE international, Paris, 2005, 207 p.

35. Toleranța şi competența socială. Ghid metodic pentru formatori. Chișinău, 2006.36. Vogler J. (coordonator). Evaluarea în învățământul preuniversitar. Iași: Polirom,

2000.

Documents

ISTORIA ROMÂNILOR · istoria națională, regională și cea universală. Prezentul document este parte componentă a Curriculumului Național, fiind a doua generație de curricula