Istoria Teatrului-UniversalII.docx

8/17/2019 Istoria Teatrului-UniversalII.docx

1/23

Noţiuni introductive

• istoria teatrului este legată de istoria economică i politică a societă ii,ș ț

dezvoltându-se odată cu civiliza iaț•

etapele parcurse de teatru în evolu ia sa cuprind imaginea epocilor istoricețcorespunzătoare• caracteristicile culturale i sociale ale unei epoci pot fi observate în modul deș

organizare a artei spectacolului, cât i în reac iile publiculuiș ț• jocul scenic are o legătură directă cu via a reală (fiecare om joacă un rol înț

cadrul relaţiilor sociale)• spre deosebire de celelalte arte, teatrul are capacitatea de a transmite idei şi

sentimente exprimate direct în rela ie cu receptorulț• teatrul este un mijloc de cunoa tere dar i un mijloc de divertismentș ș• caracterul ludic al teatrului se bazează pe nevoia de joc, de reîntoarcere la

copilărie• eroul dramatic a apărut mult înainte de apari ia teatrului (personajulț

imaginar a apărut în cadrul practicilor magice, a ceremonialurilor ișritualurilor, evocând strămo i sau eroi şi declan ând o for ă emo ională careș ș ț ța stat la baza manifestărilor teatrale ulterioare)

• cele mai simple manifestări dramatice au apărut încă din comuna primitivă,

prin descoperirea expresivităţii corporale i a capacităţii de a imitaș• cele mai veci imagini artistice au fost mimica i dansulș• pe lângă teatrul dramatic, artele spectacolului cuprind opera, opereta, baletul,

teatrul de păpu i i marionete, circul, filmul, teatrul de stradă, pantomimaș șetc!

• arta teatrului este abordată utilizând modalită ile specificeț - crea iei literare (autorul i-a perfec ionat, pentru crea ia lui, cuvântul)ț ș ț ț

- artei spectacolului (actorul i-a perfec ionat aptitudini pentru dezvoltarea unor ș ț performan e de natură fizică i psiică)ț ș

• teatrul contemporan apelează din ce în ce mai frecvent la opere literare care

nu se încadrează neapărat în genul dramatic " opere aparţinând genului liricşi genului epic sunt adaptate pentru reprezentarea pe scenă

• întoarcerea la opere fundamentale ale civilizaţiei omeneşti este o

caracteristică esenţială a teatrului contemporan


2/23

Forme incipiente de teatru în civilizaţia mesopotamiană

• #rima mare civilizaţie a $nticităţii a fost cea mesopotamiană! (%el mai

veci popor din această zonă au fost sumerienii, urma i de a&&adieni şi apoiț

de asirieni, toţi aceştia constituind civilizaţia mesopotamiană!)• 'iteratura mesopotamiană este bogată în mituri şi poeme epice!• #oemul Coborârea zeiţei Iştar în infern este legat de mitul morţii şi al

reînvierii i reprezintă încercarea de a explica peridiocitatea anotimpurilor șcare aduc cu ele moartea, apoi reînvierea naturii!

• #rimul mare epos al omenirii, Epopeea lui Ghilameş, are ca temă căutareanemuririi!- poemul transmite, cu o mare încărcătură lirică, sentimente legate de

prietenie şi, după moartea lui n&idu, de căutare dramatică a vieţii veşnice şi

a tainei lumii de dincolo- disputa dintre regele ilgameş şi zeiţa *ştar exprima, de fapt, lupta dintreregalitate şi cler pentru a smulge clerului supremaţia- Epopeea lui Ghilameş este cu cel puţin + secole mai vece decât *liada

• !isterul lui "ammuz era o reprezentaţie ceremonială, care avea loc cuocazia sărbătorilor primăverii, însă, cu tot caracterul dramatic al subiectului,acesta nu constituie încă o reprezentaţie de teatru propriu-zisă!

• extul dramatic #lânere despe $r este legat de evenimentele politice alecetă ii!ț

- corul, format din cetă enii ora ului, participă la evenimente dar înț șacela i timp le i comentează, trăind alături de zei a .ingal disperareaș ș țdistrugerii ora ului i implorând împreună cu ea mila zeilorș ș

- elementele dramatice sunt apari ia ac iunii i a dialogului! /omentulț ț șculminant este reprezentat de otărârea zei ei de a- i părăsi ora ul rămas fărăț ș ștemple!

• 0e observă că dramele mesopotamiene s-au diferen iat de celelalte formeț

literare prin aten ia acordată eroului, fie acesta zeu sau un om extraodinar,țurmărit de un destin implacabil!

• 0epararea eroului de cor i urmărirea sensului i elului luptei acestuia a dusș ș ț

la desprinderea spectacolului de cultul religios i la autonomia lui!ș


3/23

Forme incipiente de teatru în civilizaţia eipteană

• giptul antic poate fi considerat un leagăn al teatrului! #rincipalele rituri

erau însoţite de manifestări dramatice, bazate pe credinţa în eficacitateamagiei!

• #rincipalele implicaţii spectacologice erau legate de formele de cult

încinate morţii, fie cele legate de ceremoniile funerare, fie cele menite săasigure nemurirea faraonilor!

• 1nele dintre acestea se petreceau în aer liber, cu participări populare! $ltele

aveau loc în temple, fiind oficiate ca mistere!• #unerile în scenă implicau roluri, costume, obiecte cu valoare simbolică,

ceremoniile căpătau spectaculozitate!• 1n ritual menţionat în Cartea morţilor era 2 desciderea gurii 3 care îi

asigura mortului posibilitatea să se rănească şi în viaţa viitoare! 4itualul prevedea şi părţi vorbite, adevărate dialoguri dramatice, unele fiind rostite înexteriorul, altele în interiorul mormântului!

• 1n alt ritual, intitulat Naşterea şi apoteoza lui %orus, era menit săreprezinte în cadru liturgic moartea lui 5orus! 4ecitatorul este înlocuit demai multe personaje! 6ntre episoade erau intercalate declamaţii lirice şi

dansuri!• 1n pas semnificativ către forma particulară a teatrului îl face !isterul lui

&siris, care se reprezenta în templul din $b7dos! 4eprezentaţia2 misterului 3 este mai apropiată de forma spectacolului de teatru"- textul dramatic este împărţit în trei episoade, între care se desfăşoarădansuri şi declamaţii lirice- textul dramatic se compune din 8 de scene- interpretul-recitator este înlocuit de interpreţi-actori- partiturile lor sunt subliniate de intrări şi ieşiri din scenă

- acţiunea dramatică este comentată de cor

• 0e poate concide aşadar că egiptenii înceie perioada 2 preistoriei 3

teatrului! $ceste manifestări nu pot fi considerate teatru propiu-zis, dar elesunt semnificative prin prefigurarea elementelor constitutive aledramaturgiei şi spectacologiei!


4/23

!anifestări dramatice incipiente în Grecia antică

• 'a începuturile civiliza iei în recia antică s-a cultivat cu precădere epopeeațeroică, cele mai importante opere fiind *liada i 9diseea!ș

• 6ncepând din secolul al :*-lea î! 5r!, odată cu apari ia i dezvoltareaț ș

ora elor-cetă i, au apărut i alte genuri literare care au înlocuit epopeeaș ț ș• 6n această perioadă este recunoscut oficial cultul lui ;ion7sos care se

practicase până atunci pe ascuns!- ;e origine asiatică sau tracică, cultul lui ;ion7sos se răspândise mai alesîn mediile rurale i asimila ceremonialuri străveci agrare legate deș

anotimpuri!- ematica principală era bazată pe antagonismul via ă-moarte iț șmanifestările erau încinate mai ales zeită ilor feminine care simbolizauțfecunditatea pământului (de exemplu zei a ;emeter care era venerată lațsanctuarul de la leusis)!- %ultul lui ;ion7sos se baza pe o comuniune cu zeul intuitivă, de tipemo ional, manifestările îi implicau pe to i cetă enii ora ului!ț ț ț ș- 0pectacolele legate de acest cult se bazau pe inducerea stării de transă ișde scimbare a identită ii!ț

- 0e regăse te tema fundamentală a ritualurilor agrare, cea a mor ii învinseș țde via ă, a reînvierii legate de venirea primăverii!ț- ;itirambilor compu i în cinstea lui ;ion7sos li se adaugă reprezentareașfaptelor i întâmplărilor din via a eroilor ș ț

• 6n timpul când s-a oficializat cultul lui ;ion7sos s-a apelat se pare la

serviciile unui actor, espis, ce urma să rămână în memorie ca părinteleteatrului!

• /arele istoric 5erodot sus ine că la 0ic7ona se practicau jocuri dramaticețînainte de cele consacrate lui ;ion7sos

• 9 importan ă majoră au avut-o i ritualurile de purificare ce se practicauț ș

pentru spălarea de păcatele i crimele savâr ite! 'a $tena, pe lângăș ș


5/23

ritualurile de purificare individuală sau colectivă, aveau loc i ritualuri deș purificare a ora ului, care s-au adăugat apoi cultului lui ;ion7sosș

• ;evenit cult oficial al cetă ii, cultul lui ;ion7sos prefigurează apari iaț ț

tragediei prin elemente ca procesiunile cu mă ti de satiri i sileni i corulș ș șditirambic care dansa i cânta cântece de slavă sau de vitejieș

• 1n alt pas a fost făcut prin deta area unui erou din cadrul coruluiș

• /ul i dramaturgi s-au afirmat în cadrul /arilor ;ionisii, /icilor ;ionisii iț ș

'eneenelor, serbările grandioase în cadrul cărora li se reprezentau operele

• %ei mai importan i tragici greci au fost scil, 0ofocle şi uripide! %el maiț

important reprezentant al comediei a fost $ristofan • $lte nume de dramaturgi păstrate de istorie sunt 5oirilos, #ratinas,


6/23

Eschil

• .umit părintele tragediei, scil a descis drumul marilor opere dramatice

antice!

• 0-a născut la leusis în == î! 5r! %ea mai importantă victorie a ob inut-o înț8=> î! 5r! cu &restia, singura trilogie antică al cărei text s-a păstrat integral!$ murit în 0icilia în anul 8=? î! 5r!

• 0ubiectele pieselor sale sunt luate din mitologie i din istorie! ;in celeș

nouăzeci de tragedii pe care se presupune că le-a scris ni s-au păstrat doar apte"ș 'uătoarele, #er iiș , Cei apte împotriva "ebeiș , #rometeu înlăn uitți trilogiaș &restia ((amemnon, Choeforele, Eumenidele)!

• 6n 'uătoarele, din care s-a păstrat foarte pu in, cei cincizeci de fii ai luiț

giptos sunt otărâ i să se căsătorească cu cele cincizeci de fiice ale luiț;anaos! $cestea nu sunt de acord să se căsătorească i cer azil regeluiș$rgosului, #elasgos, care le acordă ospitalitatea cerută, consecin a fiindțamenin area cu războiul din partea fiilor lui giptos! ;anaidele sunt găzduitețîn continuare, legea ospitalită ii fiind respectată!ț

• #er iiș se inspiră din victoria atenienilor asupra invadatorilor persani!

$c iunea are loc la 0usa, capitala învin ilor! %ântecul de victorie al grecilor ț șse desfă oară paralel cu cel funebru al per ilor! ragedia nu are ac iuneș ș ț propriu-zisă iar caracterul liric predomină asupra celui dramatic! 9rgoliuluilui @erxes i se opune în elepciunea lui ;arius! ;e fapt, se confruntă tiraniațmonarică cu libertatea ateniană!

• Cei apte împotriva "ebeiș făcea parte dintr-o trilogie despre istoria lui9edip i nenorocirile familiei 'abdacizilor! %ei doi fra i teocle i #oliniceș ț șvor sfâr i, conform unei prorociri, prin a se ucide unul pe celălalt!ș

• #rometeu înlăn uitț înfă i ează tortura la care este supus titanul #rometeu deț ș

către Aeus, pentru că furase focul din cer ca să îl dea oamenilor! ste vorbade confruntarea dintre zei i muritori, #rometeu fiind reprezentantulșspiritului răzvrătit! ste vorba despre contradic ia natură-spirit!ț


7/23

• 6n &restia, strămo ul $treu l-a alungat pe fratele său, ieste! $cesta vașreveni după un timp în cetate! $treu îl prime te, pentru că a a îl obligauș șlegile cetă ii, dar îi dă să mănânce din carnea propriilor fii! 'a aflareațfaptului, ieste îl blestemă pe $treu ca urma ii acestuia să se ucidă între ei,ș

genera ie după genera ie! venimentele relatate înț ț &restia sunt urmareaacestei întâmplări străveci!) (amemnon prezintă întoarcerea lui $gamemnon, din războiul troian,acasă, unde so ia lui, %litemnestra, împreună cu iubitul ei, gist, pune la calețuciderea lui!) 6n Choeforele (#urtătoarele de prinoase) are loc întâlnirea dintre cei doicopii ai lui $gamemnon i ai %litemenstrei, 9reste i lectra! 9reste o ucideș ș

pe %litemnestra i este apoi bântuit de


8/23

• 6n &edip ree este vorba despre conducătorul ebei care află cănecunoscutul pe care îl ucisese cu mul i ani în urmă era tatăl său, regeleț'aios, iar *ocasta, regina văduvă cu care se căsătorise după aceea, era mama

lui! 6ncercările de a evita nenorocirile pe care i le prezisese oracolul din;elfi s-au dovedit zadarnice! %a să î i ispă ească crima îngrozitoare, 9edipș șse autopedepse te i î i scoate ocii pentru a nu mai vedea lumea în care aș ș ș

păcătuit atâta! 9rb i nenorocit părăse te eba!ș ș

• 6n &edip la Colonos se continuă povestirea evenimentelor! %ople it deșdurere, orb i bătrân, 9edip găse te adăpost pe pământul $ticii! 6n fa aș ș ț

locuitorilor el sus ine că nu este vinovat de crimele făcute, acestea fiindu-ițimpuse de zei! %reon, care i-a urmat pe tronul ebei, îl acuză, dar ezeu, lacare a găsit azil, îi ia apărarea! $re loc reconcilierea cu zeii!

• (ntiona continuă seria ciclului teban! 6n urma luptei, cei doi fra i, teocleți #olinice, sunt amândoi răpu i! teocle este înmormântat cu toateș ș

onorurile! %reon, regele ebei, ordonă însă ca trupul lui #olinice să nu aibă parte de îngropăciune! 0ora celor doi, $ntigona, înfruntă porunca regală iș

î i îngroapă fratele după rânduială!


9/23

• Filoctet reia o temă prezentă în *liada i 9diseea!ș


10/23

cei doi fii ai lor! *ason dă ordin ca /edeea să fie încisă în palat dar este prea târziu căci /edeea călătore te spre $tena, având cu ea i cadavreleș școpiilor pe care, cu toate rugămin ile lui *ason, nu le încredin ează acestuiaț ț

pentru înmormântare! uripide gradează analiza psiologică, redând

complexitatea motivelor, reac iilor, torturilor suflete ti ale eroinei!ț ș • 6n %ecuba, după ce învingătorul roiei, 1lise, îi cere acesteia fiica, pe

#olixenia, spre a fi sacrificată i, după ce regele trac #olimistor i-a ucisșcopilul, pe #olidor, regina roiei se răzbună înjungiindu-i regelui trac copiiii sco ându-i ocii!ș ț

• &reste are un subiect asemănător cu cel din Eumenidele lui scil! 9restei sora lui, lectra, sunt condamna i la moarte după uciderea mamei lor,ș ț

%litemnestra! %ei doi se pregătesc să se răzbune împotriva lui /enelaos carei-a trădat! #ilade, prietenul credincios al lui 9reste, îi ajută să î ișîndeplinească planul! 0e pun la cale alte omoruri dar totul este zădărnicit deapari ia lui $pollon care face ca fatidica vărsare de sânge să înceteze!ț

• 6n Fenicienele, subiectul este asemănător cu cel din Cei apte împotrivaș"ebei de scil! .umele piesei provine de la corul format din femeile care,în drumul lor spre ;elfi, s-au oprit la eba! 6n piesa lui uripide, apar

amândoi fra ii, teocle i #olinice, iar mama lor, *ocasta, face eforturiț șdisperate pentru a îi împăca pe cei doi!

• 6n %ipolit este vorba despre


11/23

casa! 'a rugămin ile zeului, sorocul de moarte al lui $dmet este împins maițdeparte în timp, cu condi ia ca în locul lui să moară altcineva! o i refuzăț țacest sacrificiu pe rând i singura fiin ă care consimte să moară pentru el esteș ț$lcesta, so ia lui!ț

• (ndromaca este povestea văduvei lui 5ector care este captiva regelui

pirului! 'a moartea acestuia, zeiţa etis îi cere lui #eleu, bunicul lui, să îlîngroape lângă altarul lui $pollo din ;elfi!

• Ifienia în (ulida este povestea grecilor care nu pot pleca spre roia dincauza furtunilor de pe mare! 1n oracol anunţă că situaţia se va înceia dupăsacrificarea *figeniei, fiica lui $gamemnon! *figenia este gata să se sacrificedar, în ultimul moment este salvată de $rtemis care lasă în locul ei pe altar o

ciută!

• 6n Ifienia în "aurida eroina, salvată de la sacrificiul din $ulida, se află ca preoteasă în templul lui $rtemis, oficiind un cult barbar după care oricestrăin rătăcit pe aceste meleaguri trebuia sacrificat! $par cei doi nedespărţiţi

prieteni, 9reste şi #ilade, care veniseră să ia statuia zeiţei $rtemis pentru călui 9reste i se prezisese că îşi va recăpăta liniştea doar ducând statuia înrecia! 0ora lui, *figenia, îl recunoaşte şi îi ajută să fugă pe mare cu statuia

zeiţei, sub protecţia $tenei!

Comedia reacă/ (ristofan

• 9riginile comediei grece ti se găsesc în farsele populare! ;in vremuriș

străveci grupuri de comedian i colindau satele jucând scurte scenete,țrudimentare ca structură, numite mimi! lumele mimilor erau vulgare, dar foarte gustate de popor!

•

/imul s-a dezvoltat în colonia grecească 0icilia i din el s-au inspiratș primele comedii, cele ale lui Epiharm, ale cărui piese nu s-au păstrat însă!• 6n secolul al :-lea î! 5r!, în recia, comedia s-a dezvoltat mai ales după

introducerea ei în /arile ;ionisii, /icile ;ionisii sau în 'eneene! %ânteculi dansul se reuneau în aceste sărbători în cadrul cărora avea loc i un mareș ș

praznic public, numit comos, de la numele căruia se presupune că a provenit


12/23

i denumirea generală de comedie! 0ărbătorile dionisiace se înceiau cuș procesiuni vesele în cursul cărora se debitau glume i cântece obscene,șnelipsite de vervă satirică! $ceste manifestări s-au încegat treptat înmanifestări dramatice care au dat naştere, în cele din urmă, dramei satirice

sau comediei!• $ristotel a legat naşterea tragediei de cântul ditirambic, iar na tereaș

comediei de cântecele falice! %ultul lui ;ion7sos se află aşadar atât la bazacomediei, cât i la baza tragediei!ș

• %onstituirea comediei ca gen dramatic s-a realizat după constituirea tragediei

i a avut la bază imitarea tragediei, dar i elemente originale!ș ș• %omedia era alcătuită din cinci păr i, cu un scenariu ce permiteaț

improviza ii, într-o înlăn uire de cântece i dansuri, bufonerii rudimentare,ț ț ș

jocuri mimice!• %a structură, vecea comedie atică era asemănătoare tragediei, având în plus

cuplete satirice care se împleteau cu episoadele propriu-zise ale acţiunii!• $utorii de comedii discutau în piesele lor problemele politice, sociale sau

culturale ale momentului! ;atele erau luate din realitate, fiind supuse unor exagerări pentru a putea fi aduse pe scena comică!

• ;urata comediilor era mai scurtă decât a tragediilor!• 6n faza primitivă, numărul actorilor nu era fix dar, când comedia a început să

constituie un gen dramatic, s-a impus reducerea numărului de actori,conducându-se după regulile specifice tragediei! 1lterior acest număr acrescut, la $ristofan ajungând să fie patru actori pentru rolurile principale, lacare acesta a adăugat i roluri de mai mică importan ă i întindere!ș ț ș

• %ostumele folosite pentru comedie erau mai apropiate de inuta obi nuită deț ș

cât cele pentru tragedie! %ulorile erau vii, de sărbătoare!• $ctorii comici purtau i ei mască, la fel ca actorii tragici!ș• %orul comic func iona după acelea i reguli ca i corul tragic, fiind însă maiț ș ș

activ decât în tragedie, apropiindu-se mai mult de ac iune i ciar intrândț ș

uneori în esătura acesteia! %ori tii apăreau în degizări diferite, dupăț șsubeictul piesei" păsări, animale etc!

• /anifestările corului erau vii, zgomotoase, pline de mi care i dans! %orurileș ș

comice includeau satiri, de unde vine i denumirea de dramă satirică! 0atiriișerau personificarea unor zeită i minore, demonice, care populau de preferin ăț ț

pădurile i inuturile muntoase! %a înfă i are, ei erau jumătate oameni,ș ț ț ș


13/23

jumătate animale asemănătoare în mare parte cu apii! i îl înso eau peț ț;ion7sos, alături de personajul 0ilen i fii acestuia!ș

• endin a populară din secolul al :*-lea î!5r!, de a uni instinctul mimic cu celț

satiric, s-a concretizat prima dată în zona cetă ii /egara, unde se semnaleazăț primele comedii legate de numele lui 0usarion, primul poet căruia i seatribuie originalitatea de a fi scris primele comedii în versuri i care ar fiștransferat apoi comedia din /egara în $tica!

• %el mai important dintre predecesorii lui $ristofan a fost %ratinos ale cărui

scrieri nu s-au păstrat decât fragmentar!

(ristofan

•

4eprezentantul cel mai de seamă al comediei antice grece ti este $ristofan!ș$cesta s-a născut într-o familie de ărani i în opera sa pătura ăranilor esteț ș țamintită cu simpatie!

• .umărul comediilor atribuite lui $ristofan diferă de la patruzeci i patru, laș

cincizeci sau la cincizeci i patru! .i s-au păstrat unsprezece piese înșîntregime i peste apte sute de fragmente!ș ș

• %omediile lui $ristofan se pot categorisi în piese politice, sociale iș

culturale!• ;intre piesele politice, (harnienii are ca subiect prezen a la $tena a unuiț

ăran cumsecade din $arnia, ;iceopolis! $juns cetă ean al $tenei, el areț țnostalgia vie ii lini tite de la ară, de unde a plecat de teama războiului!ț ș ț;ezamăgit de discursurile politicienilor din $gora, el se otără te să înceieș

pacea de unul singur, dar este considerat trădător i este adus în fa aș ț judecă ii! ;iceopolis reu e te în cele din urmă să se disculpe i se întoarceț ș ș șfericit acasă! 0copul comediei era să pună în contrast suferin ele războiului,țcu fericirea pe care o poate aduce pacea!

•

#iesa Cavalerii îl are în centru pe ;emos, personaj care reprezintă poporul!;emos este un bătrân atenian credul, cucerit de lingu irile sclavului săuș%leon care, pe cât este de umil fa ă de stăpânul său, pe atât este de necru ător ț țcu ceilal i sclavi! $ce tia se otărăsc să scape cetatea de tirania parvenituluiț și în final poporul îl gone te pe %leon, descoperind cât de mult se lăsaseș ș

în elat de acesta!ș


14/23

• %omedia #acea aduce o seamă de elemente fantastice! rigeu, un ateniandisperat că pacea a părăsit pământul, pleacă spre cer pentru a afla de la Aeuscauzele mâniei acestuia împotriva grecilor! $flă că zeii plecaseră, indigna iț

de nebunia grecilor, lăsând în locul lor să troneze 4ăzboiul, care încisese#acea într-o cavernă adâncă! rigeu se otără te să o elibereze!ș #acea esteeliberată cu mare greutate pentru că nu toate cetă ile reciei erau convinsețde necesitatea acestei ac iuni! 6n final #acea iese din grotă înso ită de alteț țdouă personaje" oamna, încărcată de bel ug, i eoria, patroana serbărilor iș ș șa procesiunilor!

• 0isistrata este o comedie încinată tot ideii de pace! 4ăzboiul, care dura de

douăzeci de ani, secătuise puterile de rezisten ă ale $tenei! 'isistrata, so iaț țunuia dintre cetă enii de seamă, le cere femeilor să participe la o conspira ieț țîmpotriva bărba ilor pentru a-i determina pe ace tia să grăbească înceiereaț ș

păcii, ceea ce se întâmplă după o serie de peripe ii! ;ialogurile sunt vii iț ș pline de naturale e!ț

• %omediile sociale cuprind" Norii, 1iespile, (dunarea femeilor, #lutus!• 0atira din piesa Norii era îndreptată împotriva şcolii sofiştilor de la $tena!

$utorul apăra vecile credinţe ale societăţii! 0ofiştii se apropiau de gândireamaterialistă dar $ristofan vedea în ea mai degrabă o doctrină care aduceaidei sceptice! $cţiunea se petrece în faţa casei lui 0ocrate! itlul comediei sereferă la corul format din actori costumaţi în nori, o aluzie satirică la adresasofiştilor pe care $ristofan îi vedea lipsiţi de consistenţă precum norii!

• #iesa 1iespile critică instituţia justiţiei, care ajunsese să genereze oadevărată reţea de procese, şicane procedurale i intervenţii care, în loc săș

respecte ideea de justiţie tindeau la anularea acesteia prin excese şi interese personale! Gudecătorii sunt costumaţi în viespi şi au ca semn caracteristic unac, simbolizând stiletul cu care înscriau verdictele lor!

• (dunarea femeilor le înfăţişează pe femeile din $tena care, la ordineleconducătoarei lor, #raxagora, s-au travestit în bărbaţi şi, ajunse în adunarea

populară, au determinat adoptarea unei legi prin care li se încredinţa


15/23

conducerea cetăţii! ;e îndată ce au preluat puterea, ele au adoptat o nouăconstituţie care însă, la aplicare, a creat dezordine şi defecţiuni ducând lascene comice! #iesa satiriza unele utopii politice prezente în scrierile unor filosofi ai epocii!

• %omedia #lutus este menită să elogieze munca! #lutus, zeul bogăţiilor,

fusese orbit de Aeus, iar orbirea lui era cauza pentru care el repartiza inegalavuţiile pe pământ, printre muritori! 6n final, #lutus îşi recapătă vederea şi îi

promite $tenei că de acum înainte va veni doar în ajutorul oamenilor virtuoşi!

• ;intre comediile culturale, cea mai cunoscută este .roaştele! $c iunea seț petrece în sferele întunecoase ale *nfernului! #iesa este concepută a fi un atac

împotriva lui uripide! ;ionisos, zeul care prezida concursurile dramatice,era din ce în ce mai nemul umit de calitatea pieselor jucate în cinstea sa!ț

.egăsind niciun poet capabil să regenereze teatrul, el plănuie te să coboareșîn *nfern după uripide, mort cu pu in timp în urmă! #rima parte redăț

peripe iile călătoriei! $juns în *nfern îi găse te pe scil i uripideț ș șdisputându- i unul altuia întâietatea! #luton descide un concurs în careș;ionisos era judecător! scil îl învinovă e te pe uripide că a scăzut nivelulț ștragediei prin trivialită i i vulgaritate! 'a rândul său, uripide îi repro eazăț ș ș

lui scil că piesele sale nu au destulă ac iune dramatică i că monoloageleț șsunt prea lungi! ;ezbaterea se înceie cu victoria lui scil!

• #iesa #ăsările este considerată în general ca fiind capodopera lui $ristofan!a abundă în situa ii pline de imagina ie i este scrisă într-o notă alegorică!ț ț ș;oi cetă eni din $tena, obosi i de via a tumultuoasă a cetă ii, se otărăsc săț ț ț țse stabilească în lumea păsărilor! ;upă mai multe dezbateri, păsările îi

primesc în regatul lor i le permit să întemeieze un ora nou! %ei doi ajungș șastfel deasupra oamenilor i în apropierea zeilor! 'a aflarea ve tii despreș ș

apari ia acestui ora încep să vină din ce în ce mai multe solicitări deț șalăturare din partea mai multor oameni! 0unt prezentate pe rând toate claselesocietă ii grece ti de la poe i, filosofi i avoca i, la oameni de tiin ă, preo iț ș ț ș ț ș ț ți prooroci! %ritica lui $ristofan nu se rezumă la oameni! Aeii din 9limpș

sunt i ei parodia i i înfă i a i cu acelea i defecte ca i cele ale oamenilor! iș ț ș ț ș ț ș șsunt la fel de răi i vanito i! Aeii sunt deranja i de faptul că a ezarea cetă iiș ș ț ș ț


16/23

între ei i pământeni duce la interceptarea fumului jertfelor făcute în cinsteașlor!

• enul de comedie specifică operelor lui $ristofan este cunoscută sub numele

de comedie vece! ;in cauza originii sale populare, aceasta era caracterizatăde accente vulgare i brutalitate! 'a $ristofan aceste elemente sunt păstrateșîn limite artistice! #oetul rămâne în istoria dramaturgiei drept părintelecomediei!

• %omedia nouă, apărută după forma de tranzi ie numită în istoria literaturiiț

grece ti comedia de mijloc, aduce modificări în ceea ce prive te afirmareaș șmai marcată a ra iunii, limitarea grotescului, punerea în umbră a subiectelor ț

politice! 0e accentuează tendin a de delimitare fa ă de religiozitate! *ntrigaț ț pieselor devine mai complicată, galeria de personaje se măre te, interven iileș țcorului se reduc!

• ;acă în comedia vece se satirizau lipsa de măsură i de patriotism, înș

comedia nouă se au în vedere slăbiciunile omene ti în general!ș

• %el mai important reprezentant al comediei noi este /enandru (H8-DE)!

;in operele sale s-au păstrat fragmente din trei comedii" *amia, Fata cucosi a tăiatăț iș 2mpricina iiț !

- 6n Fata cu cosi a tăiatăț este vorba despre un cetă ean bogat din %orint,ț pe nume #atai&os care ajunge să î i piardă averea şi, după moartea so iei,ș țîşi dă cei doi copii spre cre tere! liceria, fiica sa, a ajuns în grija uneiș

bătrâne sărace! a este iubita soldatului #olemon! $cesta, într-un acces degelozie, îi taie părul! ;upă multe peripe ii, liceria î i dovede teț ș șnevinovă ia i î i regăse te tatăl! $pare i un personaj alegoric, *gnoran a,ț ș ș ș ș țcare transmite ideea poetului conform căreia azardul nu este numaiazard, ci este datorat în mare parte ignorării multor elemente din careeste constituită via a!ț

- #iesele lui /enandru sunt bine structurate, desfă urarea este coerentă!ș*ntriga este de cele mai multe ori bazată pe tema iubirii!

- 0e întrevăd la acest autor elementele ce vor constitui comedia demoravuri i comedia sentimentală!ș


17/23

- %omediile lui /enandru au reprezentat mai târziu surse de inspira ieț pentru marii dramaturgi ai 4ena terii!ș

• $rta dramatică antică greacă are în centrul său omul, cu toate calită ile iț ș

defectele sale! ;estinul are un rol important în tragediile grece ti!ș

• ragedia greacă este marcată de spiritul lui $pollo i al lui ;7onissos, caș

for e opuse! $cela i spirit a dominat i comedia greacă, născută, ca iț ș ș ștragedia, din nevoia omului de a se cunoa te i perfec iona, atât ca individ,ș ș țcât i ca cetă ean!ș ț

"eatrul latin

• %onstituit în secolele *@ F :*** î! 5r!, poporul roman era format din mai

multe populaţii primitive din peninsula italică" latini, sabini, etrusci etc! /aitârziu, supremaţia 4omei s-a extins în recia, $frica, $sia, alia, 0pania,;acia, Iretania etc!

• :ia a culturală a romanilor nu s-a ridicat la nivelul celei grece ti!ț ș

$utoritarismul din sistemul de stat se reflectă şi în opera scriitorilor!• %reaţia literară a început să se dezvolte din secolul al ***-lea 6! 5r!, bazându-

se pe influen a literaturilor teritoriilor ocupate!ț• 6n ceea ce priveşte dramaturgia latină, aceasta se baza pe imitaţii şi adaptări,

în cadrul unui proces de asimilare! %ea mai mare influenţă a venit din teatrulgrec, dar teatrul latin nu a cunoscut amploarea acestuia! 'a greci teatrul era

perceput ca o sărbătoare i un mod de educare a cetă enilor! #entru romani,ș țteatrul era doar o formă de divertisment!

• 6nceputurile teatrului latin sunt legate de ritualuri etrusce cu caracter religios!

;esfăşurările de ceremonii dedicate cultului morţilor, precum şi numeroşilor

lari şi penaţi, cântările şi imnurile încinate unor zei ca Gupiter, 5ercule,/arte, Gunona etc! erau la început manifestări rudimentare!

• 9 primă formă teatrală consemnată este cea a cântecelor fescennine, numite

astfel după oraşul etrusc


18/23

• $lte manifestări dramatice erau şi atellanele! $tellana era o manifestare

teatrală care a stat la baza %ommediei dellJ$rte! ra vorba despre o farsă populară, improvizată de actori care purtau mă ti caracterologice!ș

• 9 primă apariţie a unor actori la 4oma se consemnează a fi avut loc în HH? î!

5r!, aceştia fiind cemaţi din truria! $ctorilor profesionişti li se dădeanumele etrusc de histrioni! 0pre deosebire de interpreţii din recia antică,aceştia proveneau din păturile sărace, fiind sclavi, liber i sau plebei!ț

• 9 formă evoluată de teatru a fost reprezentată de satire sau sature care erau

alcătuite din cântece, dans i pantomimă!ș• 4omanii nu au reuşit să îi egaleze pe greci în privinţa scrierilor dramatice, în

scimb i-au întrecut în construirea edificiilor de teatru! 'a începuturimanifestările teatrale aveau loc pe estrade de lemn aşezate provizoriu, lângă

temple sau în for!- strada era împăr ită în două, o parte numită proscenium era rezervatăț jocului actorilor iar cealaltă parte servea drept culise! 6n fa a estradei stăteauțspectatorii!- eatrele aveau până la patruzeci de mii de locuri iar decora iile erauțexagerate!- ;iferen a notabilă fa ă de teatrul grec este apari ia cortinei, care era ridicatăț ț țcu ajutorul unui mecanism!- *nteresul exagerat pentru fastul punerii în scenă nu a permis cultivarea

bunului gust i apari ia unei dramaturgii de valoare înaltă!ș ț

• eatrul latin de mare popularitate a fost teatrul comic!

#laut

• %el mai mare dramaturg latin a fost #laut (=+-+>8 î! 5r!)! .ăscut într-o

familie umilă, acesta a cunoscut via a celor sărmani i comediile sale au pusț ș

accent pe caracterul democratic!• ;in comediile sale s-au păstrat în întregime douăzeci, printre care

men ionăm"ț (mfitrion, (sinaria, (ulularia, *oldatul fanfaron! /odelul preluat de el este acela al noii comedii grece ti, în care satira moravurilor iș șvia a de familie luaseră locul satirei politico-sociale!ț


19/23

• 6n (mfitrion, Gupiter se îndrăgoste te de $lcmena, so ia lui $mfitrion i,ș ț șluînd înfă i area so ului acesteia, ajunge lângă ea!ț ș ț Aeul este înso it deț/ercur, care, la rândul său, s-a degizat în sclavul lui $mfitrion! 6n elată,ș$lcmena îl prime te dar, între timp, apare adevăratul $mfitrion! 6ntâlnireaș

dintre cei doi $mfitrion i sclavii lor dă na tere la ecivocuri i dispute!ș ș ș0cenele se petrec cu repeziciune i vervă comică! #ână la sfâr it misterul seș șdezleagă!

• 0ubiectul piesei (sinaria este legat de pactul făcut de bătrânul ;emenet ișfiul acestuia care angajează pentru plăcerea lor comună pe


20/23

• 6n comediile lui #laut se întâlnesc situa ii i limbaje specifice unei întregiț ș

diversită i de tipuri umane i sociale" magistratul, negustorul, meseria ul,ț ș șsclavul, curtezana etc!

• 4eprezentant al unui teatru cu un autentic spirit democratic, el a condamnat

zgârcenia, abuzurile, răutatea, lăcomia! *ronia lui este înso ită de o profundățîn elegere a slăbiciunilor omene ti! 0clavul este eroul pozitiv în comediileț șlui #laut! *deea egalită ii tuturor oamenilor este una dintre ideile centrale înțopera sa!

"erenţiu

• $lt mare autor de comedii latin este eren iu (+D-+=>)! ;in opera sa ni s-auț

păstrat ase piese, dintre care amintimș Eunucul, *oacra, Fra iiț , Cel care sepedepse te sinurș ! l i-a luat subiectele, ca i #laut, din literaturaș șdramatică greacă! #iesele sale dezbat o problematică psiologică, morală,socială, sco ând în eviden ă aspecte legate de familie, de educa ie etc!ț ț ț

• Eunucul este cea mai reprezentativă dintre piesele lui eren iu! %omediațeste bazată pe iretlicul tânărului %erea care se degizează în eunuc pentrușa intra în casa unei curtezane unde se afla fata de care era îndrăgostit! 6n celedin urmă ajunge să se căsătorească cu ea!

• eren iu se adresează publicului mai cultivat, comediile sale au o construc ieț ț

logică i armonioasă! 0atira socială nu are virulen ă, comicul său este lipsitș țde vigoarea aceluia al lui #laut!

*eneca

• 0eneca este reprezentantul tragediei i a devenit, în timp, cel de la care s-auș

inspirat marii clasici 0a&espeare, %alderon, %orneille sau 4acine! ;intre

piesele sale amintim" %ercule furios, !edeea, "roienele, Fenicienele,(amemnon, Fedra, &edip, "ieste etc! ragediile lui 0eneca erau pătrunsede filosofia acestuia! 9perele sale nu erau destinate scenei, ci lecturii, iar aceste lecturi erau frecventate de un public cultivat i rafinat!ș

• &edip este una dintre crea iile lui 0eneca influen ată de 0ofocle! 0cenele seț ț petrec însă cu o solemnitate rece, fără grada ie i fără patos!ț ș


21/23

• Fedra preia subiectul din 5ipolit de uripide dar raportarea este diferită!


22/23

dimensiuni impresionante! #ovestea se bazează pe conflictul dintre douăfamilii iar finalul este un apel la împăcare i la lupta comună împotrivașrăului! 0unt redate scene de bătălie, episoade pline de umanitate i lirism,șdescrieri de natură!

• %ealaltă mare epopee, 'ama3ana, este ceva mai redusă ca dimensiuni, afost elaborată cu două secole mai târziu, are o ac iune mai simplă, iar, sprețdeosebire de !ahabharata, numele autorului este cunoscut, :almi&i! ste

povestea prin ului 4ama care este silit să se refugieze în codri, împreună cuțso ia lui, 0ita, răpită într-o zi de un rege din apropiere i salvată prin luptă deț ș4ama!

• 6nceputurile teatrului sunt străveci! 0e presupune că unele păr i din epopeiț

i imnurile sacre dinș 1ede erau rostite cu mimică, gesturi i tonș

declamatoriu!• 1nul dintre imnurile vedice, datând din secolele *** - ** î! %!, cuprinde un

tratat teoretic i practic de teatru, plecând de la un mit conform căruiaș personajului legendar Iarata i se încredin ează puterea în domeniulțteatrului de către zeul Irama!

• 0e afirmă că teatrul are misiunea de a reprezenta adevărul i via a! l seș ț

adresează tuturor oamenilor pentru a le da învă ăminte i delectareț șsufletească!

• %on inutul căr ii dă amănunte despre organizarea teatrului antic indian iț ț ș

despre modul lui de func ionare!ț• 0e codifică toate condi iile dramaturgice i spectacologice până la amănunt,ț ș

de la aritectura sălii de reprezenta ie până la culoarea cortinei, de la mimicaț personajelor la muzica de scenă, de la subiect la numărul situa iilor sauțcalită ilor de stil!ț

• eatrul trebuia să ofere prilejul unei contempla ii artistice care să generezeț

sentimente de pace i de fericire, iar elementul tragic nu putea figura decât înșmod trecător!

• enurile superioare admit ca sentimente dominante doar iubirea i eroismul,șiar elementul miraculos este admis doar în deznodământ!

• #entru a crea o atmosferă cât mai sugestivă, teatrul apelează i la alteș

elemente indispensabile dramei" cânt, muzică instrumentală i dans!ș• #iesele debutează cu un prolog!


23/23

• *ntriga în sine nu interesează decât în măsura în care transmite un sentiment

i comunică spectatorului o stare de armonie i eleva ie morală!ș ș ț• 0ubiectul este invariabil o poveste de dragoste preluată din legende iar

autorul trebuie să respecte anumite reguli" să nu înfă i eze pe scenă un omor,ț ș

o luptă, o înfrângere, un ritual religios sau ac iuni vulgare! 0entimentelețexprimate de personaje pot fi în număr de opt" iubire, veselie, milă, groază,eroism, teamă, dezgust, admira ie! 0unt men ionate i anumite conven iiț ț ș ț

practicate în exprimarea sentimentelor! ste vorba despre o codificareexactă, complicată i rigidă! roul trebuia să fie un model de virtute!ș0itua iile în care eroina se putea afla în raport cu eroul erau în număr de opt,ț

printre care nelini tea dată de semnele că iubitul pare atras de altă femeie,șdezamăgirea provocată de o speran ă neîmplinită, regretul de a fi fostț

nedreaptă etc!• /ijloacele de realizare materială a spectacolului erau minime" fără săli

speciale de teatru, fără o scenă fixă, fără decoruri i cu o recuzită foarteșsumară! .u existau amfiteatre pentru participări populare! #ublicul era un

public de castă, format din elementele aristocratice ale societă ii!ț• ;ialectele folosite marcau rangul personajelor" dialectul sanscrit era limbajul

nobil folosit de regi, bramani i asce i, iar personajele din caste inferioareș țse exprimau în alte dialecte!

• Gocul de scenă suplinea simplitatea mijloacelor materiale! /imica ișgesturile erau studiate i se desfă urau pe baza unei codificări stricte care seș șrespecta i în privin a maciajului i costumelor!ș ț ș

Documents

Istoria Teatrului-UniversalII.docx