www.ambrosi.ro

� � � � � � � � � � � �

Vechea Metropolă de Vin a Transilvaniei- Mediaș -

Istoric de replantare a Europei cu viţă altoită

RO

®

®

®

2

AMBROSI TRANSYLVANIA

Cultura vitei de vie a fost una din cele mai importante indeletniciri ale popu-latiei din Transilvania, din cele mai vechi timpuri, dar in special in ultimele secole, fapt dovedit in lucrarea "800 de ani de cultura a vitei de vie in arcul carpatin" a specialistului Hans Acker. Medias. Vechea Metropola de Vin a Trasilvaniei se afla in mijlocul zonei denumita inca din sec XII Tara Vinului, cum apare si in 1532 pe harta Transilvanei elaborata de Johannes Honterus.

Harta Transilvaniei publicată de Johannes Honterus în anul 1532 în Basel.

Exista de-a lungul timpului importante recunoasteri internationale ale cali-tatii vinului produs in Transilvania, precum cea a lui Charles Boner - Londra 1865. "On tasting, for the first time, good Transylvanian wine, I was astonished at its rich flavor, its peculiarly pleasent freshness, and at the fire lurking within such liquid gold."

And in the discution with Baron Liebig: "I know that they (Transylvanian wine) are of rare excellence. Some where sent here to the exhibition and, as I was on

3

the jury, I tasted them. They where delicious, and possesed all the best qualities looked for in wine. We accorded the first prize - the great gold medal - to wine from Transylvania. This wine was from Mediasch"

Charles Boner - Londra 1865.

Parte importanta a istoriei vinului in Europa si nu numai, Ambrosi alaturi de Caspari, trezeste amintiri in randul celor mai in varsta din Transilvania, in ceea ce priveste altoirea vitelor de vie folosite pentru replantarea Europei la inceputul secolului al XX-lea cand filoxera a pustiit podgoriile in lung si in lat, productia si comertul de vin din zona.

Istoria Ambrosi se leaga de mai multe generatii incepand cu Michael Ambro-si sen. (1862-1933), Michael Ambrosi Jun (1880-1940), Alfred Ambrosi (1895-1974) si pana la Hans Ambrosi (1925-2012), ajuns director al pod-goriilor de stat din Hessen, Germania.

4

Cu suisuri si coborasuri, provenind dintr-o veche familie de viticultori din Tar-nava, ulterior cu sediul la Medias, este unul dintre numele care au ajutat viti-cultura din Europa in momente grele si care s-a concentrat pe productie dar si pe comertul cu produse vitivinicole.

Privire asupra domeniului Gräfenberg din Medias.

De numele Ambrosi se leaga deţinătorul primei şcoli transilvane de viţă de vie, generatii de viticultori, proprietari de vii (inclusiv a unei părţi importante din actuala Staţiune de Cercetare si Dezvoltare pentru Vinificaţie si Vinicultura Blaj), preşedintele Comisiei de Vierit al Asociaţiei Agricole Săseşti din Tran-silvania, membru al Asociatiei Generale a Pepinieristilor Viticoli din Romania, asociat si director al pepinierelor Principelui Stirbey din Buftea.

Ambrosi a detinut si depozitele logistice de vin ale Transilvaniei din Medias, pozitionare datorata accesului la calea ferata, la vremea respectiva principala modalitate de transport.

Trasuri la cules.

5

Expozitie Ambrosi.

De asemenea Ambrosi a denumit soiul Feteasca Regală la Medias în jurul ani-lor 1920, cel mai cultivat soi din Romania în acest moment, totalizând aproxi-mativ 12.661 ha. Mai jos un extras din Curierul Agronomic aparut la data de 15 Octombrie 1928 la Dej.

Se poate spune ca intre cele doua afaceri de pionieri care au ajutat la replan-tarea Europei de la Medias, Caspari si Ambrosi, observam la inceputul anilor 1900 o impartire a sferelor de influenta pe vestul si estul Europei. Caspari si-a dedicat efortul si cunostintele catre zona de Vest a Europei (Transilvania, Ungaria, Austria, Germania, Lichtenstein, Rusia) si putin in Valahia in calita-

6

te de Director al Pepinierelor Principelui Stirbey de la Dragasani si o pepinie-ra la Joita langa Bucuresti. Ambrosi s-a concentrat pe Transilvania, Valahia, Moldova, Basarabia si Tarile Baltice prin toate pepinierele si culturile avute, dar nu a neglijat nici zona de vest prin pepinierele de la Aiud. Ulterior Am-brosi si-a adus o contributie importanta in replantare in zona Africa de Sud si s-a stabilit in cele din urma tot in zona de vest a Europei unde au continuat studiile si cultura de-a lungul generatiilor.

Dar spre deosebire de Caspari care si-a concentrat eforturile doar pe altoire si cultura, Ambrosi a constituit si cultura pe suprafete intinse, depozitare si vanzare.

Fete la cules.

La sfarsitul anilor 1800 in Transilvania erau cultivate aprox 10.650 ha din care 6760 ha in zona Tarnave, si intre 920 ha si 1520 ha in celelalte 3 zone cu podgorii ale Transilvaniei.In anul 1863 apare filoxera in Franta, in anul 1889 ajunge in zona Tarnavei, fiind atestate primele aparitii in Transilvania.

7

Ambrosi Michael sen. (1862-1933)

Provine dintr-o familie de vechi agricultori din zona. In anul 1875 moare tatal familiei si este obligat sa intrerupa scoala la varsta de 13 ani pentru a se ocupa de viile, terenurile agricole si pasunile detinute de familie.

Inca din 1889 se prefigura amenintarea de distrugere a viilor pentru viticul-torii din transilvania. Sa intampine aceasta stare de fapt si sa treaca cu succes peste amenintare avea sa devina tinta vietii lui Michael Ambrosi sen.

Dupa mai multe vizite de informare si de studiu i-a fost foarte clar ca trebuie gasita o solutie, astfel incat a inaintat un referat Consiliului Asociatiei Agri-cole Sasesti cu propunere directa de infiintare a unei Comisii Viticole pentru preintimpinarea si reducerea efectelor.

In urma acestei actiuni, comisia a fost infiintata si in acelasi timp Michael Am-brosi a fost numit Presedintele acestei Comisii incepand cu 1889.

In 1892 cand Friedrich Caspari revine de la studii de langa Viena si este numit Comisar de stat pentru combaterea filoxerei, cei doi incep sa colaboreze strans tinand numeroase cursuri si sezatori timp de 10 ani.

1901 - devine membru al Consiliului Asociatiei, reprezentand cultivatorii sasi cu cinste pana la sfarsitul vietii lui.

A detinut 20 Ha plantate la Medias cu vita de vie si butasi hibrizi americani de vita de vie si 70 de ha la Craciunel, suprafata care ulterior la nationali-zare a devenit baza pentru actuala Statiune de Cercetare pentru Viticultura si Vinificatie Blaj.

8

Ambrosi Michael jun. (1880-1940)

1894-97 - Scoala Agricola Medias

1897-98 - Scoala de laptarie din Sarvar (Ungaria)

1903 - Absolvent scoala de inalte studii viticole de la Budafork/Ungaria

1902 - preia initiativa de cumparare a unei proprietati in Aiud care devine renumita pepiniera "Ambrosi, Fischer & Co", denumire atribuita in 1905 si pe care incepe sa o conduca incepand cu anul 1912

A fost profesor la Scoala de ucenicie agricola Medias, si scrie in 1906 "Der praktische Weinbauer",editata ulterior in 1913 la Craiova in limba romana.Der praktische Weinbauer a avut trei editii: 1906, 1911 si 1925 !!!

Incepand cu anul 1907 devine asociat si director la pepinierele Principelui Stirbey de la Buftea, si face vizite de studiu in Europa (Imperiul Austro-Un-gar) si intra in legatura cu vinificatori extinzand aria de export a pepinierelor transilvanene catre Imperiul Austro-Ungar in perioada in care Caspari ex-porta si el masiv in aceeasi arie.

1904 incepe colaborarea cu Principele Stirbey datorita faptului ca ex-porta masiv catre Romania inca din anii anteriori si infiinteaza pentru acesta o plantatie de pomi la Buftea de 10 hectare care in 1909 ajunge la 50 de ha. De asemenea se ingrijea de 30 de ha de plantatii de caise si prune.

Zona de vita de vie avea 40 de ha de podgorie de butasi. Soiurile folosi-te erau: Riparia portalis, Rupestris monticola, RipariaxRupestris nr.101, 3306 si 3309, Berlandieri x Riparia, Berlandieri X Rupestris, Solonis X Riparia.

9

De asemenea avea si 12 ha de scoala de vita de vie altoita. Pepinierele erau dotate cu sistem de irigatii care furniza aproximativ 3 milioane de litri pe zi.

Produceau anual 8-10 milioane de butasi de vita de vie care erau folositi in propria scoala, vanduti in tara sau exportate in Tarile Baltice.

Angajatii de la Buftea au fost specializati la Aiud si in primavara in timpul altoirii, livrarilor si in scoala de pomi lucrau zilnic in jur de 800-1000 de persoane, marea majoritate localnici (nativi).

1919 preia si podgoriile tatalui la Medias - Gräfenberg.

A realizat in perioada de dupa preluare selectii de clone la Medias in pod-goria Gräfenberg pentru soiurile Madchentraube (Feteasca), Konigsast si Riesling Italian. De asemenea a realizat selectii de clone pentru butasi Rip. x Berlandieri sub denumirea de "Selectie Ambrosi".

Probabil e perioada in care apare si Feteasca Regala..... astfel el ajungand "nasul" numelui acestui soi de vita, in prezent cel mai cultivat soi de vita de vie din Romania.

1924 se muta la Medias.

1925 sustine un referat la Koblentz in Germania despre "Intinerirea podgorii-lor" - podgoriile de butasi altoiti din Transilvania aduceau productie mai mare si calitate mai buna.

1929 referate la congresul international de agricultura din Bucuresti.

I se confera de catre Regele Carol al II-lea distinctia "Grad de cavaler al Coroanei Romaniei" (traducere din limba germana) si Ordinul "Servicii de agricultura".

1933 devine primar al Mediasului.

1937 se muta la Sibiu si inchide ochii putin dupa implinirea varstei de 61 de ani.

10

Dr. Alfred Ambrosi (1895-1974)

Dupa absolvirea Liceului Stephan Ludwig Roth ajunge pe front ca si artilerist in primul razboi mondial. Dupa ranire pe front si intoxicare cu gaz, studiaza dupa terminarea razboiului dreptul la Cluj-Napoca si obtine titlul de doctor in anul 1921.

Adanceste cunostintele in domeniul viticol si cultura moderna a vitei de vie la Universitatea Agricola din Berlin si studiaza domenii de interes la Universi-tatea de Comert.

Dupa terminarea studiilor lucreaza o perioada de cativa ani la Hugo Stinnes in Hamburg dupa care revine in tara pentru acelasi angajator unde activeaza o perioada scurta.

1927 preia domeniile parintesti de la Craciunel, moment in care incepe activitatea traditionala a familiei. A activat ca si model in domeniul replantarii viilor, podgorii-le sale fiind cultivate dupa cele mai moderne metode. A devenit de asmenea repede cunoscut in Romania datorita sortimentelor de vin si activitatilor in crama.

Activitatile de export ale butasilor de vita de vie i-au adus recunosterea in-ternationala, in special dupa selectia si multiplicarea propriului soi de butasi "Ambrosi-special" cat si pentru prezentarile sustinute la congresele internatio-nale de viticultura.

Datorita caracterului puternic si abilitatilor de lider a activat si in zona politi-ca, dar in special in Parohia Evanghelica Medias, de care apartinea.

1942 preia functia de curator al Bisericii Evanghelice Medias pe care o deti-ne pana la emigrarea in Germania unde si continua activitatile viticole, dova-da in acest sens fiind reclamele de vanzare a vinului din Transilvania in ziarele din Germania anilor 1967, 1971, 1972.

Inchide ochii in Germania anului 1974 la Munchen.

11

12

Hans Ambrosi ( 1925-2012 )Dupa absolvirea liceului Stephan Ludwig Roth obtine diploma de bacalaureat la Liceul Brukenthal in Sibiu, in 1942 a fost chemat imediat in armata si a fost soldat pe frontul rusesc. Dupa terminarea razboiului este lasat la vatra in Ger-mania dar se intoarce in Transilvania. In anul 1947 pleaca definitiv in Germania

Dupa razboi s-a stabilit la Geisenheim (Hessen-Germania) unde a studiat in-cepand cu anul 1948 Agronomia la Univeristatea Stuttgart-Hohenheim pe care a absolvit-o cu succes in 1951. Dupa inca doi ani a obtinut titlul de doctor la aceeasi scoala. A activat doi ani la Institutul de Cercetari pentru vita de vie altoita din Geisensheim in Rheingau inainte sa ajunga asistent de cercetare la Institutul de Pomologie al Colegiului Agricol in Stuttgart-Hohenheim.

1954 - pleaca in Africa de Sud in momentul in care sunt cautati 50 de aca-demicieni germani care sa activeze in agricultura.

1954-1964 a fost conducatorul sectiunii de viticultura al Universitatii Ste-llenbosch in Africa de Sud si in acelasi timp consultant al producatorilor in provincia Kapprovinz. Apoi pana in 1966 pune bazele Institutului de Viti-cultura si Oenologie Nietvoorbij din Stellenbosch

1966 se intoarce ca Director al celei mai mari podgorii din Germania - Podgoriile de Stat Kloster Eberbacher din Hessen. In timpul cat a fost director pod gorile de stat din Hessen au cunoscut o dezvoltare si modernizare accelerata.

A participat activ si la restaurarea si deschiderea catre public a manastirii Eberbach si a refacerii istoriei viticole de 850 de ani a manastirii. Si Festivalul de muzica Rheingau a fost initiat, sustinut si promovat de el si cu peste 150 de manifestari anual este cel mai important punct cultural din regiune.

In anul 1990 se pensioneaza si se dedica scrisului, editand peste 60 de carti in domeniul vinului, devenind cel mai citit autor german in domeniul vinului.

S-a ocupat si de promovarea si vanzarea vinului german in strainatate, prin Academia Germana de Vin Kloster-Erbach pe care a infiintat-o si numeroase

13

traduceri ale publicatiilor sale in limbi straine. De asemenea a activat ca si con-sultant la Saale-Unstrut, Elbe si in Romania.

In anul 2001 i-a fost decernat Premiul Cultural al Sasilor din Transilvania ca semn al recunoasterii muncii pe care a depus-o o viata intreaga.

Cultura Vita de vie in Transilvania - 1883. Hans Acker.

14

15

RECLAME AMBROSI din revistele si ziarele vremii

www.ambrosi.ro

www.ambrosi.ro