IT Trends februarie 2015

B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G EB U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 2 - Februarie 2015Nr. 2 - Februarie 2015www.ittrends.rowww.ittrends.ro

FOCUS

INTERV IU

INTERV IU

Genevieve Bell,Genevieve Bell,Intel Fellow șiIntel Fellow șiVice President Intel LabsVice President Intel Labs

Pag. 16Pag. 16

Johann Stan,Johann Stan,Fondator TEDx Târgu MureşFondator TEDx Târgu Mureş

Pag. 20Pag. 20

Constantin Crăciun, Constantin Crăciun, Ionuț Cotoi șiIonuț Cotoi șiCristiana Cotoi,Cristiana Cotoi,Fondatori DeviceHub.netFondatori DeviceHub.net

Pag. 21Pag. 21

„SAP îți permite să conservi anumite lucruri pe care „SAP îți permite să conservi anumite lucruri pe care le ai, să vii cu o platformă care să îți pregătească un le ai, să vii cu o platformă care să îți pregătească un

viitor și să-ți construiești și viitorul. Practic, răspunde viitor și să-ți construiești și viitorul. Practic, răspunde tuturor cerințelor tehnologice din momentul de față.”tuturor cerințelor tehnologice din momentul de față.”

Pag. 14-15

Valentin TomsaCountry Manager SAP RomâniaCountry Manager SAP România

www.ittrends.ro

1Nr. 2 - Februarie 2015

În câteva zile va începe Mobile World Congress la Barcelona. Un preview al evenimentului puteți citi în arti-colul „Așteptări și certitudini la MWC 2015”. Vom reveni cu mai multe informații de la fața locului.

Românii sunt inventivi, inteligenți, descurcăreți. Româ-nia este „tigrișorul” Europei în IT. Dacă vorbim despre outsourcing, România este pe locul 3 în Europa și pe locul 7 sau 8 în lume. Aceste afirmații le-ați auzit de multe ori. Și poate că sunt adevărate. Există voci în piață care de ani de zile afirmă că n-ar trebui să ne mai îmbătăm cu apă rece și că optica ar trebui să se schimbe. Că n-ar trebui să fim chiar așa de mândri că ne situăm pe locuri fruntașe la lohn-ul de software. Că românii ar trebui să se îndrepte către produse care să înglobeze în ele proprietate intelectuală. Se pare că cel puțin deocamdată sunt doar niște vorbe care se pierd în vânt, fără a determina și niște acțiuni concrete în piață. Dovada? Atunci când numărăm numărul de brevete înregistrate de români, poziția pe care ne situăm nu mai este deloc una onorantă. Mai multe de-talii găsiți în articolul „Cât de inventivi sunt românii?”, scris de Johann Stan. Care sunt cauzele? Un motiv ar putea fi și lipsa de informare. Poate că și nouă, celor care scriem despre IT, ne aparține o parte din vină pentru că nu am diseminat suficiente informații în legătură cu acest subiect. Promitem că vom reveni cu acțiuni concrete pen-tru a remedia situația.

Suntem în război? Când și cum se vor limpezi apele? Când se vor potoli „licuricii”, mai mari sau mai mici, din toate punctele cardinale, ca să putem trăi în liniște? La aceste întrebări, evident, nu am un răspuns. Ceea ce este limpede însă este faptul că ne aflăm în plin război psiho-logic și cibernetic. Și pentru a proba acest lucru este sufi-cient să amintesc o parte dintre știrile ultimelor zile: Gru-parea Carbank (care a atacat peste 100 de bănci și a furat între 300 de milioane și 1 miliard USD), Desert Falcons (primul grup de spionaj cibernetic de naționalitate arabă), Raportul Cisco de Securitate, Equation Group (malware-ul care infectează HDD-urile), Superfish (adware-ul Lenovo).

În perioada următoare vor avea loc mai multe evenimente interesante în domeniul securității cibernetice. Amintim aici doar workshop-ul „A deep walk on the darkside of Information Security” (9-10 martie, București, „Gateway România” (25-26 martie, București) și conferința „The

National Security and the Security in the Cyberspace” (22-23 aprilie, București).

Multă lume, inclusiv eu, a tras semnale de alarme în legătură cu faptul că viața noastră privată (privacy) este tot mai invadată de tehnologie. Că datorită internetului nu mai avem viață privată. În interviul „Tehnologia ne transformă”, Genevieve Bell, Intel Fellow și Vice President Intel Labs, dar și director User Experience Research la Intel, de profesie antropolog, are o abordare interesantă. Până la urmă cum definim viața privată? Încerc să găsesc o definiție satisfăcătoare. Voi ce părere aveți?

Deloitte afirmă că va crește rolul departamentelor de IT.În ultimii ani s-a tot vorbit despre „consumerizarea”

IT-ului și s-a afirmat că datorită cloud computing-ului, dispozitivelor mobile și BYOD (bring your own device) de-ciziile privind achizițiile de IT se mută de la departamen-tele de IT la cele de business sau chiar la utilizatori.

Ei, ce e val, ca valul trece. Se pare că începând din acest an departamentele de IT vor recuceri redutele pierdute și vor avea din nou un cuvânt mai greu de spus în privința achizițiilor de tehnologie. Cel puțin așa reiese din cea de-a 14-a ediție a studiului Deloitte „Technology, Media & Tele-communications (TMT) Predictions”.

Conform acestui studiu, liderii de business vor avea nevoie de departamentele de IT pentru a decide împreună care dintre tehnologiile viitorului vor avea un impact mai mare asupra business-ului. Care sunt aceste tehnologii? În primul rând IoT (Internet of Things), dronele și prin-terele 3D.

Iată care sunt câteva dintre predicțiile pentru 2015:- vor fi livrate 1 miliard de dispozitive IoT. 60% dintre

dispozitive și 90% dintre veniturile generate vor fi în zona enterprise;

- vor fi livrate 1 milion de drone ne-militare, care vor costa 200$ sau mai mult pe bucată. �

[email protected]

E D I T O R I A L

Romulus Maier

Subiecte de făurar

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

www.ittrends.ro

2 Nr. 2 - Februarie 2015I N T E R V I U

O soluție mai ieftină și extrem de eficientă se dovedește a fi instruirea de tip eLearning, în care învățarea se desfășoară în mediul online. Florin Anton, director al departamentului eLearning, din ca-drul SIVECO Romania, ne oferă mai multe informații despre această metodă de in-struire și despre beneficiile ei.

Rep.: Care sunt nevoile actuale ale pieței din România?

Florin Anton: În prezent, succesul unei companii depinde în mare măsură de gradul de inovare, de lansarea de produse și servicii noi care să răspundă cerințelor din piață.

Pentru a putea realiza acest lucru, angajații companiei trebuie să fie instruiți continuu cu privire la aceste produse și servicii noi, astfel ei devenind capabili să le înțeleagă și să le promoveze potențialilor clienți. Aceste lucruri sunt vitale pen-tru companiile din sectorul IT&C, bănci și asigurări, retail, precum și în organizațiile în care fluxul de personal este ridicat.

Rep.: Și ce ar trebui să facă managerii ca să aibă angajați cât mai bine pregătiți?

Florin Anton: Cum la baza succesu-lui unei companii stă profesionalismul angajaților săi, managerii ar trebui să fie preocupați mai mult de instuirea și perfecționarea acestora. Tendințele ac-tuale de instruire pun accentul pe uti-lizarea unor soluții care să asigure un transfer rapid de cunoștințe, la costuri mai mici. Platforma AeL de instruire online, dezvoltată de SIVECO, oferă exact acest lucru: instruirea angajaților într-un timp scurt, fără să fie scoși din producție, cu

reducerea semnificativă a costurilor față de instruirea tradițională.

Rep.: Ce beneficii aduce unei companii platforma de instruire oferită de dvs.?

Florin Anton: În primul rând, instru-irea se poate face oricând, de oricine are permisiunea de a accesa platforma AeL, de oriunde în lume. Platforma poate fi utilizată în sistem Software as a Service (SaaS), în Cloud, ajutând la diminuarea costurilor generale și transformarea costu-rilor de capital în costuri operaționale. Astfel, nu mai este nevoie de hardware dedicat, nu se mai achiziționează licențe, ci fiecare companie plătește doar utilizarea efectivă a sistemului.

De asemenea, platforma permite partici-parea unui număr nelimitat de angajaţi la cursurile de formare, fără a fi nevoie ca aceștia să se deplaseze la săli de training și să își suspende zile întregi activitățile profesionale. Mai exact, fiecare angajat își poate planifica instruirea în funcţie de prioritățile sale, alocându-și timp zilnic pentru învățat. Clienții noștri ne-au con-firmat că timpul petrecut de un angajat în procesul de instruire se poate reduce cu până la 40%.

Pe lângă componenta de management a procesului de instruire, AeL oferă di-verse editoare de conținut de instruire. Platforma oferă un editor de cursuri ce permite crearea de materiale de instruire interactive ce pot ingloba resurse de tip text, poze, video, audio, animaþii Flash, clipuri YouTube, Vimeo, Ted sau prezentări slide-show. Cursurile create pot rula pe orice tip de dispozitiv, indiferent

de sistemul de operare: laptop, tabletă sau smartphone.

AeL include un editor de teste ce conține șabloane pre-definite pentru diverse tipuri de întrebări, precum și un modul ce permi-te crearea de sondaje care să ajute la eva-luarea procesului de instruire și la colec-tarea de feedback din partea angajaților.

Practic firma își poate crea propriile cursuri, teste sau sondaje și le poate utiliza pentru oricâți angajați dorește, fără nici un cost suplimentar.

Rep.: Ce avantaje au managerii compa-niilor care folosesc platforma AeL?

Florin Anton: AeL este un ajutor de bază pentru managerii unei firme. Ei pot vedea în orice moment în sistem care este evoluția și parcursul profesional al fiecărui angajat și pot planifica, programa şi sin-croniza mult mai facil procesul de instruire la nivel de companie.

Rep.: Ce alte soluții eLearning mai recomandați companiilor pentru a-și crește productivitatea?

Florin Anton: În funcţie de specificul fiecărei firme, putem furniza soluții eLearning ce pot consta în platforme de instruire şi gestiune al conţinutului edu ca-ţional, sisteme de gestiune a proceselor de instruire şi a resurselor, aplicaţii de colec-tare, analiză şi raportare a datelor, portaluri educaţionale, conţinut educaţional inter-activ sau aplicații multi-touch. �

Investiții mici + rezultate rapide = eLearningFiecare manager își dorește să aibă angajați cât mai bine instruiți, care să aducă un plus de valoare companiei și să crească performanța acesteia. Însă din cauza costurilor mari a cursurilor tradiționale, multe companii renunță la instruirea angajaților. Dar oare acest lucru nu sabotează succesul companiei?

Florin Anton, Director departamenteLearning, SIVECO Romania

www.ittrends.ro


A D V E R T O R I A L

Cu seriile de ecrane pentru afișaj profesional Digital Signage și modelele IFP (Interactive Flat Panels), dedicate companiilor ce se concentrează asupra comunicării vizuale în relația cu parte-nerii și clienții, soluțiile BenQ garantează o putere de convingere superioară bannerelor publicitare clasice.

Adresate în special băncilor, hotelurilor, retailerilor, restauran-telor, firmelor de transport public și instituțiilor de învățământ, soluțiile profesionale de display, datorită sistemelor de răcire speciale și a senzorilor de temperatură, pot opera non-stop, spre deosebire de televizoarele convenționale a căror durată de funcționare recomandată este de câteva ore pe zi.

Cu dimensiuni între 42” (107 cm) și 84” (213 cm), panouri-le PID (Public Information Display) pentru Digital Signage sunt proiectate pentru magazine, restaurante, hoteluri și bănci, în timp ce display-urile multi-touch IFP sunt ideale pentru prezentări interactive în sălile de ședință și în instituții de învățământ.

Portofoliul BenQ pentru Digital Signage include 4 tipuri de display-uri: „Bar Type”, pentru spațiile ce necesită soluții de

display cu lungime mai mare, dar înguste; panouri de tip „Dual Display”, cele cu display pe ambele părți; soluțiile de afișare transparente, ce pot fi utilizate în vitrinele magazinelor; precum și ecrane de mari dimensiuni, cu ramă foarte îngustă, desti-nate afișărilor de tip multi-display sau wall matrix (matrici de monitoare).

Modelele selectate BenQ integrează opțiunea de administrare de la distanță (zeci de display-uri pot fi controlate de la un singur PC), iar suita software EZ permite redarea de fișiere prin interme-diul unei memorii USB sau prin wireless cu ajutorul unui PC sau dispozitiv iOS ori Android.

Un avantaj al display-urilor BenQ îl reprezintă posibilitatea de conectare în matrice cu un simplu cablu (prin conexiune Daisy Chain) fără să necesite folosirea unor dispozitive suplimentare de tip splitter, fiind astfel recomandate pentru scenarii profesio-nale multiple la costuri mai reduse.

În numărul viitor, vă vom prezenta soluțiile dedicate zonei de display-uri profesionale pentru afișare de informații și reclame. �

BenQ: companiile obțin un avantaj competitiv prin utilizarea soluțiilor de display-uri profesionaleÎn prezent, cele mai multe companii trec de bariera advertisingului convențional și aleg promovarea prin soluții moderne de afișare. Ne propunem să vă prezentăm cele mai inovatoare display-uri, precum și scenarii de utilizare ale acestora.

Pentru mai multe detalii, accesați site-ul BenQ România:

Digital Signage: http://benq.ro/product/digitalsignage/

Interactive Flat Panels: http://benq.ro/product/largedisplay/

www.ittrends.ro

4 Nr. 2 - Februarie 2015E V E N I M E N T

La începutul lunii viitoare, Barcelona devine pentru patru zile (2-5 martie) capi-tala mondială a mobilității, reunind peste 1.900 de participanți în cea mai mare expoziție tematică dedicată tehnologiilor mobile. Specialiștii estimează că ediția din acest an a Mobile World Congress are toate șansele să stabilească un nou record de audiență, după ce anul trecut se înregis-trase un altul, de 85.916 vizitatori. Argu-mentele în favoarea creșterii de audiență sunt numeroase și se bazează nu doar pe feedback-ul pozitiv al participanților, ci pe:

- creșterea explozivă a numărului de device-uri inteligente comercializate (peste un miliard de smartphone-uri în 2014), precum și a ratei de penetrare a internetu-lui mobil;

- adoptarea accelerată a dispozitivelor mobile în mediul enterprise;

- evoluția rapidă a industriei aplicațiilor mobile și ireversibila migrare spre „app economy”, un model economic inexistent în urmă cu 8-9 ani și care a înregistrat o dezvoltare uluitoare.

Surprizele zonei consumerCa în fiecare an, înainte de MWC, lansările „vedetelor” evenimentului, respectiv marii jucători din domeniul terminalelor mobile, reprezintă un prilej de inevitabile speculații și predicții hazardate. Anul acesta în topul zvonurilor se află:

- HTC, care a renunțat parțial la suspance-ul prelungit și a anunțat că „Utopia in progress”, campania de mar-keting pentru lansarea mult-așteptatului model One M9, este programată a se încheia fix cu o zi înainte de debutul MWC. Comentatori avizați ai pieței susțin însă că taiwanezii nu se vor rezuma doar la acest model și că este foarte posibil să aducă la Barcelona și alte surprize, printre care și un smartwatch.

- Samsung nu a renunțat la discreție, dar mai toate pariurile merg pe noile Galaxy S6 și Galaxy S Edge. Care vor fi dublate, cel mai probabil, de Samsung Z1, un smart-phone care va rula pe Tizen, sistemul de operare al coreenilor care va fi prezent și pe un nou model de smartwatch ce va fi lansat la MWC (nume de cod „Orbis”).

- Sony - toate așteptările converg către Xperia Z4. Există însă voci care susțin că este foarte posibil ca intervalul de timp prea scurt de la lansarea modelului ante-rior (Z3, în septembrie 2014) să oblige „re-portarea” lui Z4 undeva spre vară. Există totuși și certitudini în ceea ce îi privește pe japonezi și anume că sigur vor fi prezenți la Barcelona cu un nou smartwatch și cu o versiune actualizată a tabletei Xperia.

- LG - după succesul înregistrat la ediția anterioară a MWC cu modelul G3, toată lumea vorbește acum, inevitabil, de suc-cesorul G4. În lipsa oricăror confirmări ofi-ciale, și în acest caz există „pesimiști” care susțin că noul model va fi lansat abia prin mai. Certitudinile din standul coreenilor sunt, până acum, tot smartwatch-urile - G Watch și G Watch R, care se bucură deja de aprecieri în piață.

- Microsoft - prezența în prim-plan a gi-gantului software stârnește un val de nos-talgie în rândul fanilor Nokia și nu numai. (Finlandezii vor fi totuși repre zen tați la Barcelona, în zona furnizorilor de rețelis-tică, de Nokia Networks.) Compania din Redmond și-a anunțat deja o conferință de presă în cadrul MWC, iar majoritatea speculațiilor se învârt în jurul lansării mode lului Lumia 930, succesorul camera-phone-ului 1020 (dotat cu un senzor de 41 MP). Dar și în acest caz au apărut infirmări - neoficiale, ce-i drept - care susțin că Microsoft nu va face nicio lansare hardware importantă în prima jumătate a acestui an și că, de fapt, conferința de presă este

prilejuită de lansarea sistemului de operare Windows 10 pentru terminale mobile.

- Huawei - chinezii sunt așteptați cu cel puțin trei smartphone-uri la Barcelona. O estimare cu șanse reale de reușită având în vedere că modelul Honor 6, lansat în a doua jumătate a lui 2014, a fost bine primit în piață, la fel ca și versiunea „entry-level” Honor 3C.

Lista așteptărilor în zona consumer rămâne deschisă și mai sunt încă destule nume care pot genera surprize notabile, precum ZTE, Acer, Oppo, BlackBerry, One-Plus etc.

Certitudinile industriei IT&CAdoptarea din ce în ce mai largă a device-urilor mobile în mediul enterprise și dez-voltarea sectorului aplicațiilor mobile sunt printre principalele motive care au făcut ca și anul acesta la Barcelona prezența marilor jucători din industria IT să fie din ce în ce mai numeroasă.

Astfel, IBM și-a rezervat două zile pentru a-și prezenta la MWC strategia în domeniul serviciilor mobile și modul în care transpune în practică politica IBM MobileFirst. Foarte probabil că exemplele vor face referire și la portofoliul de aplicații dezvoltat rapid în cadrul parteneriatului cu Apple (singurul nume mare din zona consumer care își per-mite să absenteze de la Barcelona).

Oracle este și ea prezentă cu un stand în cadrul MWC și se anunță ca o prezență activă în zona Communications Industry Experience a evenimentului, unde va pre-zenta servicii și soluții de comunicații și materializări ale complexelor concepte de tipul Network Function Virtualization și Software Defined Networking. �

Organizatori Ziua Comunicaþiilor

Așteptări și certitudini la MWC 2015Mobile World Congress 2015 este, până la deschiderea oficială, un „lung prilej de vorbe și de

ipoteze”. Se fac speculații, se colportează zvonuri, se schițează predicții hazardate asu-pra produselor care vor domina anul acesta piața consumer. Certitudinile vin din tabăra

serioasă și mai puțin strălucitoare a produselor dedicate zonei enterprise, în care încep să devină din ce în ce mai vizibile - alături de jucători consacrați din industria telecom ca Ericsson, Huawei sau Alcatel-Lucent - numele mari ale industriei IT, precum IBM, Oracle, SAP și SAS.


www.ittrends.ro


Platforma deschisă de business în cloudSoluție completă ERP&CRM&BI. Platformă pentru dezvoltare rapidă de aplicații.

Str. Zambilelor nr. 4, Brașov, RomâniaTel: 0268 314446, Fax: 0368 710611

E-mail: [email protected]

Socr

ateC

loud

est

e o

solu

ție B

ITSo

ftw

are

SocrateCloud este platforma de business care furnizează o soluție completă și complexă de gestiune economică (ERP), gestiune a relațiilor cu clienții (CRM) și Business Intelligence, companiilor care activează în Agricultură, Telecomunicații, Servicii Profesionale, Construcții, Distribuție.Arhitectura inovatoare 100% cloud, permite partenerilor să dezvolte rapid aplicații mobile, aplicații web, utilizând platforma SocrateCloud și implicit infrastructura și procesele deja existente. SocrateCloud oferă performanță crescută, implementare rapidă și costuri reduse de deținere.

www.bitsoftware.ro

Rapoarte Standard Tablou de bord SocrateBI

Socrate ERP Socrate CRM

SocrateCloud API

Integrare Handheld & EDI��

� � �

Producţie�

Aprovizionare� Gestiune Stocuri

Istoric Clienţi|

Gestiune Comenzi�

Gestiune Servicii

�

Gestiune Financiară

Gestiune Oportunităţi Vânzare

�

Gestiune Proiecte și Timp

�

Managementul Performanţei

Mijloace Fixe Salarii Aplicaţii Mobile & Web

Gestiune Depozite Module Personalizate

Platforma de Business SocrateCloud

Află cum poți să devii Partener Autorizat

Alătură-teProgramului de Parteneriat SocrateCloud

și beneficiază de noi oportunități de creștere a afacerii.

www.bitsoftware.eu/ro/comunitate/parteneriat

Partener Autorizat

SocrateCloud

www.ittrends.ro

6 Nr. 2 - Februarie 2015T E N D I N Þ E

Definirea scopului procesului de supraveghere Camerele care au fost dezvoltate pen-

tru a realiza o supraveghere de ansamblu au ca scop vizualizarea generală a unor locaţii sau urmărirea unor acţiuni care nu sunt relevante la nivel de detalii. Pe de altă parte, camerele de supraveghere care deţin integrat un senzor ce poate oferi detalii au fost dezvoltate pentru a permite identifi-carea de persoane şi obiecte (plăcuţe de înmatriculare, monitorizarea punctelor de vânzare etc). Scopul supravegherii con-duce la determinarea tipului de cameră necesar, al locului în care aceasta va fi amplasată sau tipurile de lentile necesare.

Aria de acoperirePentru orice spaţiu care t rebuie supra-

vegheat este necesară determinarea numă-rului de locaţii de interes din interiorul acestuia şi dacă aceste locaţii sunt relativ apropiate unele de celelalte. Aria astfel determinata este necesară pentru a putea alege modelul optim şi numărul necesar de camere. � Camere fixe sau PTZ. Un anumit

spaţiu poate fi supravegheat prin folosirea mai multor camere fixe sau camere PTZ. Luând în considerare faptul că o cameră PTZ cu capabilitate de zoom poate oferi imagini detaliate şi de foarte bună calitate, acestea pot fi folosite atât pentru supra-vegherea unei zone în general, cât şi a diferitelor detalii. Totuşi, o cameră PTZ poate oferi imagini doar dintr-o singură zonă, în timp ce o cameră fixă oferă o aco-

perire maximă. Pentru a putea beneficia de capabilităţile maxime ale unei camere PTZ, este nevoie de prezenţa unui operator, sau prestabilirea unui pattern de înregistrare.� HDTV, camerele megapixel sau stan-

dard - Unele dintre caracteristicile cele mai importante ale camerelor de supra-veghere de reţea sunt: abilitatea de a trece dincolo de rezoluţia tradiţională PAL/NTSC şi frame rate-uri. Camerele HDTV, megapixel sau cele cu rezoluţie standard au fost dezvoltate pentru a fi folosite în diferite scenarii. De exemplu, dacă avem de supravegheat două zone de interes de dimensiuni reduse aflate una în proximi-tatea celeilalte, este recomandată folosirea unei camere megapixel sau HDTV cu len-tile wide, în detrimentul folosirii a două camere non-megapixel.

Supravegherea de interior/exteriorSenzitivitatea de lumină. Atunci când

este nevoie de supravegherea unui spaţiu neiluminat artificial, alege o cameră cu

lampă IR. De asemenea, dacă plasarea ca-merei se va realiza într-un spaţiu în care riscul de vandalism este ridicat, trebuie să ai în vedere şi achiziţionarea unei carcase de protecţie.

Calitatea imaginii Calitatea imaginii este una dintre cele

mai importante caracteristici ale unei camere.

Este în schimb un aspect greu de măsurat şi cuantificat. Cea mai bună soluţie pentru a determina calitatea imaginii unei camere de supraveghere este să instalezi diferite modele şi să compari imaginile. Dacă în-registrarea de imagini în care apar obiecte în mişcare este o caracteristică vitală pen-tru tine, este important să alegi o cameră care foloseşte o tehnologie de scanare progresivă. �

Ghid de achiziţionare a camerelor de supraveghere de reţeaCu o gamă variată de camere de supraveghere de reţea utilizatorii sunt puşi de multe ori în situaţia de a nu mai ști ce să aleagă și, uneori, nici nu mai știu ce au propriu-zis nevoie. În acest scop, Axis Communications a realizat un scurt ghid de achiziţionare pentru astfel de produse pe care să-l aibă în vedere cei care caută soluții de supraveghere a casei.


www.ittrends.ro



www.agora.roPRIMA TA SURSĂ ÎN TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI ŞI COMUNICAŢIILORCAŢIILOR

Ministerul Educației și Cercetării Științifice, în calitate de beneficiar al pro-iectului „Sisteme moderne de preluare, evaluare și informare privind tezele de doctorat și de gestionare a titlurilor uni-versitare în cadrul Ministerul Educației și Cercetării Științifice” cod SMIS 38699, își propune îmbunătățirea eficacității sale organizaționale, prin implementarea unui sistem informatic care să asigure o ges-tiune eficientă și transparentă a tezelor de doctorat și titlurilor universitare.

Proiectul a fost implementat de consorțiul format din companiile KMPG Romania S.R.L. şi SIVECO Romania S.A., începând cu data de 23.12.2013. Prin obiectivele, activităţile şi rezultatele atinse, proiectul contribuie la reducerea sarcinilor adminis-trative, punând accent pe îmbunătăţirea calităţii, pe simplificarea reglementărilor şi pe îmbunătăţirea relaţiei cu utilizatorii serviciilor publice.

În cadrul proiectului, pe parcursul pe-rioadei de implementare, Asocierea KMPG Romania S.R.L. şi SIVECO Romania S.A. a

dezvoltat un sistem IT ce facilitează pre-luarea, evaluarea și informarea privind tezele de doctorat și gestionarea titlurilor universitare. În prezent, sistemul ajută la îmbunătățirea eficacității organizaționale a Ministerul Educației și Cercetării Științifice și la creșterea gradului de transparență și control asupra proceselor de lucru.

Rezultate principale atinse� Identificarea problemelor specifice

activităților de preluare, evaluare şi infor-mare privind tezele de doctorat şi de ges-tionare a titlurilor universitare, prin rea-lizarea unui studiu exhaustiv;� Asigurarea infrastructurii necesare

pentru implementarea proiectului;� Redefinirea procedurilor şi fluxurilor

de lucru specifice activităților de preluare, evaluare şi informare privind tezele de doctorat şi de gestionare a titlurilor uni-versitare; � Generarea unui cadru procedural nou

prin dezvoltarea unui sistem modern de sprijinire a activităților de preluare, eva-

luare şi informare privind tezele de docto-rat şi de gestionare a titlurilor universitare; � Testarea proceselor de lucru și a siste-

mului suport;� Analiza rezultatelor, pe baza acti vi-

tăților desfășurate în faza pilot;� Realizarea unui raport cu recomandări

de îmbunătățire la nivel funcțional și tehnic;� Creșterea competenţelor personalului,

prin activități de instruire specifică pen-tru utilizarea sistemului implementat prin prezentul proiect;� Sprijinirea adopției sistemului și ma-

na gementul schimbării.

Proiectul este cofinanțat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN prin Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative 2007-2013, Axa prio-ritară 1: Îmbunătățiri de structură și pro-ces ale managementului ciclului de politici publice, Domeniul major de intervenție 1.2: Creșterea responsabilizării administrației publice. �

Ministerul Educației și Cercetării Științifice a implementat un sistem informatic ce asigură o gestiune eficientă a tezelor de doctorat și titlurilor universitare

Persoana de contact: Gabriel Leahu - Manager de proiect, Secretar General MECS, telefon + 40 (21) 315 50 99, fax +40 (21) 405 63 00, email [email protected]

Comunicat de presă București, 10 Februarie, 2015

www.ittrends.ro

8 Nr. 2 - Februarie 2015E V E N I M E N T

Gama de procesoare Intel Core vPro este pe piață de 9 ani și a ajuns la o bază instalată de peste 100 de milioane de PC-uri. Această nouă generație vine în principal cu capabilități de tip wireless, securitate integrată și un spor de performanță.

Cu cea de-a cincea generație a gamei de procesoare Intel Core vPro, Intel țintește trei obiective, cu scopul de a îmbunătăți modul de lucru și de a crea o experiență mai bună pentru utilizatori: designul PC-urilor, wireless display și wireless docking. Cu alte cuvinte, Intel ne oferă posibilitatea să renunțăm la cabluri, fără să facem rabat la performanță.

Companiile pot alege acum dintr-o va-rietate de modele noi, de la PC-uri până la sisteme 2-în-1, ultrabook-uri, dispozitive clamshell foarte subțiri și mini PC-uri, care oferă o durată de viață a bateriei de până la două ori mai mare și o performanță dublă, cu un design de trei ori mai subțire și cu 50% mai ușor față de un laptop lansat cu patru ani în urmă.

Intel® Pro Wireless Display (Intel Pro WiDi) rezolvă problema cablurilor și adap-

toarelor de conectare din sălile de conferințe. În sensul că le elimină. Cu siguranță ați ob-servat, la conferințele la care ați participat, că între o prezentare și alta interveneau timp morți sau disfuncționalități. Speakerii și-ar dori să mai facă mici modificări în prezentare până în ultima secundă. În sala de conferințe, de obicei, este un singur pro-iector la care este cuplat un singur laptop. Când speaker-ul se schimbă trebuie fie schimbat laptop-ul, caz în care pot fi proble-me legate de tipurile de conectori ai noului laptop, fie probleme legate de setări. O altă opțiune este încărcarea noii prezentări de pe un stick de memorie. Copierea durează și în plus, ulterior, pot apărea probleme de afișare datorate unor fonturi lipsă, sau a altor probleme. Cu Intel Pro WiDi aceste

probleme dispar, nu mai este necesar să conectați nici un cablu ci primiți acces direct la monitor sau la proiector de pe laptop-ul dumneavoastră (de pe laptop-ul master).

Intel® Wireless Docking este o nouă tehnologie wireless, sigură, bazată pe teh-nologia Intel Wireless Gigabit care permite sistemelor să se conecteze automat la monitoare, tastaturi, mouse-uri și accesorii USB-uri eliminând astfel nevoia pentru tradiționalele dock-uri. Sau mai simplu spus poate fi folosit o singură unitate de andocare, universală, la care să vă conectați fără cabluri. Până acum, dacă un coleg avea un laptop de la un producător X, iar altul de la producătorul Y, fiecare dintre ei avea nevoie de propria stație de andocare.

Intel Core vPro, generația a 5-a, oferă și securitate crescută și capabilități de mana-gement. Când procesoarele sunt folosite cu noua serie Intel Solid-State Drive Pro 2500, departamentele de IT pot folosi capabilitățile de criptare a datelor, fără a se simți vreo diferență de viteză. Intel Identity Protec-tion ajută la simplificarea autentificării și asigură faptul că persoanele potrivite au ac-ces la informația corectă când este necesar.

Managementul la distanță prin rețele wireless și pentru mai multe dispozitive este acum posibil cu tehnologia Intel Active Management, chiar și dacă sistemul de ope-rare nu merge sau dispozitivul este închis.

Viziunea Intel privind modul în care o zi obișnuită de muncă se va schimba poate fi urmărită aici. (https://www.youtube.com/watch?v=9Tw-f3i-08k&x-yt-ts=1422579428&feature=player_embedded&x-yt-cl=85114404) �

Transformarea locului de muncă: munca, locul de muncă, muncitorii și lumeade Romulus Maier

La sfârșitul lui ianuarie, la Londra, Intel Corporation a anunțat disponibilitatea celei de-a cincea generații a gamei de procesoare Intel Core vPro. Pornind de la efectul fluturelui, putem ajunge la concluzia că până și unele modificări mici pot avea în final un impact major. În curând birourile vor deveni doar un punct temporar de colaborare. În cazul de față, cu

a 5-a generație de procesoare Intel Core vPro, câteva modificări, mici în aparență, în modul de lucru pot avea un impact major în ceea ce privește productivitatea.

Tom Garrison

www.ittrends.ro


S E C U R I T A T E

Raportul include principalele concluzii ale celui mai recent studiu Cisco pe teme de securitate (Security Capabilities Benchmark Study), făcut pe 1.700 de companii din 9 țări. Scopul lui a fost determinarea gradului de pregătire al companiilor în fața acestor tipuri de atacuri. Potrivit conclu ziilor studiului, 75% dintre managerii care se ocupă de secu-ritatea informatică a companiilor consideră instrumentele de securitate pe care le folo-sesc ca fiind foarte eficiente. Cu toate aces-tea, mai puțin de 50% dintre respondenți fo-losesc instrumentele standard, cum sunt cele de patching și configurare pentru a preveni breșele de securitate.

În plus, problemele de securitate ciber-netică sunt amplificate și mai mult de motivațiile geopolitice ale atacatorilor și de cerinţele impuse de legile locale, cu referință la suveranitatea datelor, localizarea și crip-tarea acestora.

„Din punct de vedere al securității vom vedea foarte multe schimbări în perioada următoare. Industria securității IT va face tranziția de la o abordare preventivă la o abordare care va ține cont de toate fazele unui atac – înaintea, în timpul și după ce acesta a avut loc. De asemenea, companiile vor putea folosi Internet of Everything în avantajul lor atunci când vine vorba despre lupta împotriva criminalității informatice. Miliarde de dispozitive conectate vor ge-nera foarte multe informații care vor putea fi folosite pentru a îmbunătăți securitatea”, spune Dorin Pena, Director General Cisco România.

Tendințe cheie prezentate în raportTendințe care exploatează vulnera bi li tățile site-urilor web: examinând cu atenție tot ce s-a întâmplat din punct de vedere al securității în ultimul an, echipa de cercetare a observat următoarele:

� O scădere masivă în ceea ce privește exploit-urile Java (34%), pe măsură ce securitatea a fost îmbunătățită. � O creștere semnificativă a atacurilor

Silverlight – 228%, deși este încă un volum mic de atacuri.� Atacurile care exploatează vulnera-

bilitățile Flash (scădere 3%) și PDF (scădere 7%) se mențin relativ la același nivel.� Kit-uri de exploatare: 88% scădere din

luna mai până în luna decembrie. Dar, chiar și cu această scădere, se observă nume-roase breșe de securitate care au loc într-un ritm alarmant.� Flash și JavaScript – O nouă combinație:

malware-ul Flash poate acum interacționa cu limbajul de programare JavaScript pen-tru a ascunde activitățile maliţioase prin diseminarea vulnerabilităților între două fișiere diferite: unul flash, altul JavaScript. Aceste tipuri de atacuri devin astfel mult mai greu de detectat și analizat, lucru care arată nivelul de profesionalism și complexi-tate al atacatorilor.

Atacuri malwareIndustriile farmaceutică și chimică au în-registrat cel mai mare număr de atacuri malware pe parcursul anului trecut, iar in-dustriile media, producătoare, de transport terestru, naval și aerian, sunt în primele 5 segmente cele mai afectate de aceste tipuri de atacuri.

Țintele atacatorilor ating verticale dife-rite - doar industria de transport aerian, cea farmaceutică și chimică se mai află în top 5 față de anul trecut.

Spam-ul folosit ca modalitate de phishingDeși în scădere faţă de recordurile atinse acum câţiva ani, volumele de spam au crescut cu 250% din ianuarie până în no iembrie 2014.

Spamul de tip Snowshoe, care presupune trimiterea de volume mici de spam de pe mai multe adrese IP pentru a evita detecția, este în creștere.

Persoane rău intențioate fură adesea date de identificare valide de email cu ajutorul mesajelor spam și trimit apoi astfel de me-saje folosind adrese reale.

Spammerii transformă mesajele pentru a evita detectarea, trimițând spam ascuns în mesaje atractive, astfel încât să asigure o rată mare de deschidere. Mesajele sunt diferite pentru a evita filtrele spam. Spre exemplu, au fost identificate 95 de variante diferite ale aceluiași mesaj.

Vulnerabilități: Adobe și Internet Explo-rer reprezintă principalele puncte de atac, Adobe fiind implicat în 19% dintre atacu-rile observate, în timp ce Internet Explorer în 31%.

Utilizatorii individuali și echipele ITOdată cu evoluția tehnologiilor de securitate, atacurile directe devin din ce în ce mai dificil de realizat, astfel încât convingerea utiliza-torului să instaleze malware sau exploatarea decalajelor dintre intențiile echipelor de secu-ritate și acțiunile lor, devin activități de com-promitere a securității tot mai răspândite. Iar acest lucru este agravat de multe com-panii care încă folosesc software vechi cu vulnerabilități foarte bine cunoscute. �

Raportul Cisco de Securitate: companiile nu realizează că sunt vulnerabile în fața atacurilor cibernetice

Raportul Cisco de Securitate, ajuns anul acesta la a opta ediţie, cuprinde ultimele cercetări ale experților Cisco în legătură cu industria securităţii informatice, prezintă compani-ilor cele mai noi şi mai importante tendințe din domeniul securităţii cibernetice şi oferă

informaţii valoroase despre felul în care infractorii încearcă să treacă de sistemele de protecţie.

Dorin Pena, Director General Cisco România


www.ittrends.ro


Rep.: Vă rugăm să descrieți pe scurt industria de securizare a teritoriului (Home-Land Security - HLS) din Israel.

Matan Safran: Securizarea teritoriului a fost întotdeauna una dintre principalele priorități ale Israelului. Necesitatea de a folosi tehnologii unice și de încredere a dus la crea-rea unei industrii diversificate, competitive, cu produse care pot fi utilizate în cele mai so-licitante situații și medii. Datorită companiilor de top specializate pe protecția vehiculelor și pe soluții state-of-the-art pentru securiza-rea aeroporturilor și a porturilor maritime, Israelul este unul dintre liderii mondiali în aceste domenii cruciale. De asemenea, Israelul este între primii 10 lideri mondiali în exportul de soluții de securitate.

Cîteva repere despre această industrie:� se estimează că există 600 de companii

israeliene active în sectorul securității, repar-tizate astfel: 35% tehnologii, 35% produse, 20% IT & software, 10% servicii

� cca. 350 de companii israeliene de secu-ritate exportă produsele lor în întreaga lume.

Dintre toate domeniile care țin de HLS, următoarele sunt „fierbinți” în zilele noastre:

� infrastructuri critice și protejarea obiec tivelor

Acest domeniu este foarte important pentru România, ținând cont de situația din regiune. Soluțiile israeliene de protejare a infrastructu-rilor sunt folosite, de exemplu la Buckingham Palace, Vatican și la Turnul Eiffel.

� securitate cibernetică (Cyber Security) Se estimează că industria israeliană de

cybersecurity reprezintă 7% din vânzările globale și 8% din investițiile globale. De exemplu 1 din 6 calculatoare este protejat de un software antivirus dezvoltat în Israel. După cum probabil știți deja, Israelul este

recunoscut ca un pionier și jucător important nu doar în HLS ci și în telecom și IT.

Rep.: Care sunt evenimentele din zona HLS, Telecom și IT care ar putea fi interesante pentru companiile și organizațiile guverna-mentale românești?

M.S.: În domeniul HLS: în noiembrie 2014, în Israel a avut loc cea de-a 3-a ediție a evenimentului ISRAEL HLS, unul dintre cele mai mari evenimente globale din zona HLS. Dorim să mulțumim și pe această cale delegației românești (companii private și reprezentanți ai guvernului) care a vizitat expoziția, cu sprijinul Misiunii de Economie și Comerț din cadrul Ambasadei Israelului din România. Feedback-ul după vizita delegației românești a fost foarte bun și am toată încrederea că în curând vor fi scrise și povești de succes.

În ceea ce privește evenimentele actuale aș vrea să menționez doua dintre ele, de la începutul lui 2015, în cadrul cărora compa-niile românești vor avea oportunitatea să se întâlnească cu companii israeliene specia-lizate în HLS, telecom sau IT.

� Mobile World Congress, 2-5 martie 2015, la Barcelona - Telecom

În acest an la Barcelona vor expune peste 60 de companii israeliene, oferind peste 100 de soluții inovative pentru toate domeniile din telecomunicațiile mobile. Din nou, Israelul va avea unul dintre cele mai mari standuri din expoziție.

Pentru toate companiile românești care participă la evenimentul de la Barcelona putem organiza un tur VIP al pavilionului si de asemenea putem stabili întâlniri de afaceri programate în avans cu oricare din companiile israeliene. Catalogul expozanţilor poate fi pus la dispoziţia companiilor româneşti de către

Misiunea de Economie și Comerț din cadrul Ambasadei Israelului din România.

� Romania Gateway 25–26 martie 2015, la București - Telecom, HLS, IT

„Romania Gateway 2015” reprezintă o oportunitate unică de cooperare de afaceri între companiile de top din Israel și România, organizații și reprezentanți ai guvernului.

O delegație de afaceri din Israel va participa la acest forum din București şi va include companii de vârf din domeniile HLS (Homeland Security), Telecom și IT.

Rep.: Cine poate participa la evenimentele menționate?

M.S.: Orice companie românească din do-meniul telecom & IT care se află în căutarea unor soluții inovative este binevenită să vi ziteze pavilionul israelian de la MWC 2015. În privința evenimentului Romanian Gateway, deoarece ne dorim să fie un eveni-ment de excelență, dorim să ne asigurăm că participanții ambelor părți vor beneficia de maximul de posibilități pentru îndeplinirea obiectivelor pe care și le propun. Din acest motiv va fi un eveniment închis, unde noi, Misiunea de Economie și Comerț din cadrul Ambasadei Israelului din România, în coope-rare cu organizatorii evenimentului, vom alege companiile de ambele părți, pentru a ne asigura că rezultatele obținute în urma întâl-nirilor de afaceri vor fi maxime.

Rep.: Ce tipuri de soluții vor fi prezentate la evenimentul din România?

M.S.: Delegația israeliană va include com-panii de vârf, investitori și antreprenori din domeniile:

HLS (Homeland Security):� infrastructură și securizarea frontierelor� securitatea transporturilor� Cyber Security

Israel - România: evenimente, colaborări și proiectede Romulus Maier

Domnul Matan Safran, Atașat Comercial, Șeful Misiunii Economice pentru România și Bulgaria de la Ambasada Statului Israel din România, a avut amabilitatea să ne vorbească despre cooperarea dintre Israel și România în domeniul tehnologiilor de vârf și despre evenimen-

tele și proiectele care se vor desfășura în perioada următoare.Matan Safran

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

� Intelligence, antiterorism și manage-mentul situațiilor de urgență

Telecom & IT:� soluții wireless � soluții telecom şi mobileRep.: Infracționalitatea cibernetică (Cyber-

crime) este o amenințare globală în creștere. Odată cu dezvoltarea accelerată a „Internet of Things (IoT)” infrastructurile critice sunt supuse unor riscuri crescânde. În ce mod pot fi prevenite aceste riscuri prin cooperare internațională?

M.S.: Evenimentele majore despre care urmărim tot mai des relatări pe ecranele tele-vizoarelor – uneori desfășurându-se aproape de casa noastră – ne dau dovada că este necesară o abordare mai atentă ca niciodată în privința HLS. Societățile noastre sunt de-pendente de infrastructurile critice, ca și de Internet, mai mult decât oricând.

Nu este un secret că Israelul are o experiență îndelungată în protejarea față de amenințări. Pentru protejarea oamenilor și proprietăților sale și pentru a asigura continuitatea afaceri-lor, Israelul a dezvoltat, încă de la înființarea sa, mijloace tot mai sofisticate pentru detecta-rea și neutralizarea amenințărilor fizice, iar

în perioada mai recentă și a amenințărilor cibernetice. Așa cum am menționat anterior, Israelul este între primii 10 lideri globali în privința exportului de produse de securitate (inclusiv cyber security).

România poate beneficia de experiența israeliană în acest domeniu în securizarea infrastructurilor critice față de amenințările regionale. Colaborarea de lungă durată și prietenia dintre cele două țări oferă garanțiile de încredere pentru începerea colaborării, atât pentru companiile românești, cât și pentru cele israeliene.

Rep.: Ce colaborări există în acest moment între România și Israel în domeniile High Tech (inclusiv Telecom, IT și HLS)? Sunt posibile colaborări și în zona de cercetare - dezvoltare?

M.S.: Cooperarea între România și Israel în domeniul High Tech este bună. Avem deja 2 companii israeliene care au deschis centre de cercetare-dezvoltare (R&D) în România, angajând atât ingineri români, cât și israelieni.

Centrul R&D al Ceragon Networks Ltd., un furnizor israelian de soluții wireless și un specialist de top mondial în interconectare

wireless a deschis un centru R&D în București în urmă cu 3 ani. În momentul de față în acest centru sunt angajați 50 de ingineri. Valoarea investiției israeliene: 1.000.000 USD, conform declarațiilor oficiale ale lui Ira Palti, President & CEO la Ceragon Networks Ltd.

Centrul R&D al Alvarion, o companie israeliană care furnizează soluții wireless de top, are 10 angajați în București. Compa-nia și-a planificat extinderea acestui centru și angajarea mai multor specialiști locali în viitorul apropiat.

Suplimentar față de aceste colaborări private din zona R&D, pot să vă mărturisesc cu mândrie că acordul bilateral în domeniul R&D dintre Israel și România (care a fost semnat la G2G la Ierusalim în iunie 2014) a intrat în vigoare cu o lună în urmă. Aceasta înseamnă că, dincolo de cadrul uzual EU în domeniul R&D, dispunem de un instrument puternic care va îmbunătăți cooperarea în domeniul R&D dintre țările noastre. În acest sens, ne propunem să depunem câte 10 proiecte pe an. Colaborarea pentru realizarea acestor proiect va duce la crearea de produse inovative, ceea ce va avea ca efect creșterea volumelor de comerț dintre țările noastre. �

Pe lângă rezultatele celor 10 ani de activitate Oracle Academy în România, în cadrul întâlnirii s-a discutat despre cele mai noi tendinţe pe piaţa muncii şi despre principalele provocări şi beneficii pe care le au elevii, studenţii şi profesorii care urmează sau susţin cursurile Oracle Academy.

Danny Gooris, Senior Regional Manager EMEA, Oracle Academy, a afirmat în deschiderea conferinţei că angajarea tinerilor reprezintă în prezent o mare provocare în Europa, făcând trimitere la cele două iniţiative UE pentru diminuarea deficitului de specialiști IT, respectiv campania eSkills for Jobs 2015 şi The Grand Coalition for Digital Jobs.

Vorbind despre sistemul educațional românesc, cu un număr de 7000 de absolvenţi IT&C anual, dar și despre industria IT&C din România, Danny Gooris a subliniat importanța aptitudinilor forței de muncă IT locale pentru companiile străine, o mare parte din aceasta fiind certificată oficial de cel puțin un vendor IT&C (România situându-se din acest punct de vedere pe locul 5 global).

Cifre Oracle Academy în România� Mai mult de 57.000 de elevi de liceu au participat la cursurile Oracle Academy susținute de profesorii lor la clasă în anul academic 2014;� 456 de licee oferă, sub egida Oracle Academy, cursuri de Java, Database/ PL/PLSQL, Alice şi Greenfoot;� Mai mult de 1900 de profesori iau parte la programul Oracle Academy;� Conform Brainspotting, o companie de recrutare şi selecţie în do-meniul tehnologiei, 27% dintre licenţiaţii sau masteranzii în IT au început să obţină calificări în acest domeniu din timpul liceului. �

Oracle Academy aniversează 10 ani în RomâniaOracle Academy a aniversat pe 18 februarie, la Bucureşti, 10 ani de colaborare cu instituţiile educaţionale româneşti, profesori din învăţământul preuniversitar şi elevii lor. La conferinţa de presă, organizată la Impact HUB, au participat, alături de echipa Oracle Academy, recruteri în domeniul IT şi beneficiarii programului.

www.ittrends.ro

12 Nr. 2 - Februarie 2015F O C U S

Orange a lansat platforma M2M ControlLa sfârșitul lunii ianuarie, Orange a anunțat lansarea platformei M2M Control pentru monitorizarea și gestionarea flotelor de SIM-uri machine-to-machine.

de Romulus Maier

Cisco estimează că până în 2020 vor exista 25 de miliarde de dispozitive Internet of Things (IoT) interconectate. Deloitte estimează că doar în 2015 vor fi instalate peste 1 miliard de astfel de dispozitive. Dacă aceste estimări sunt rezervate sau exagerate contează mai puțin, cert este că IoT este deja o realitate și că acest dome-niu va cunoaște o dezvoltare explozivă în perioada următoare.

La fel de clar este că nu vom mai vorbi doar despre comunicarea interumană și nici despre o comunicare între oameni și toate aceste dispozitive. Dispozitivele vor comunica ele între ele, informațiile colec-tate vor fi agregate și ne vor fi comunicate într-o formă relevantă și inteligentă prin in-termediul unor platforme speciali zate. Vor-bim, cu alte cuvinte, despre un subdome-niu IoT, cel al comunicării M2M (Machine to Machine), în care diversele dispozitive comunică unele cu altele fie prin interme-diul unor rețele cablate, fie prin intermediul unor rețele mobile, fără intervenția unui operator uman.

Senzorii vor fi omniprezenți, dispozitivele echipate cu astfel de senzori vor deveni mai „inteligente” și vor putea comunica în timp real diverse informații care vor permite op-timizarea proceselor, reducerea costurilor, trecerea de la o abordare reactivă la o abor-dare activă, preemtivă.

Ce este și ce oferă platforma M2M Control?Platforma M2M Control este o aplicație găzduită în cloudul Orange și este furnizată după modelul SaaS (Software as a Service). Platforma este adresată companiilor care doresc să își gestioneze flotele M2M și să optimizeze procesele interne. De asemenea,

platforma poate fi integrată în aplicațiile companiilor prin intermediul API-ului.

M2M Control este de fapt o suită de soluții pentru integrarea dispozitivelor cu SIM într-o rețea VPN care să asigure conec-tivitate sigură, dedicată și scalabilă între rețeaua Orange și propriile rețele.

Aceste soluții permit:� oferirea de acces simplu și sigur pen-

tru angajații care lucrează din alte locații sau mobili, la resursele și aplicațiile interne, existente în rețeaua companiei; � extinderea politicilor IT și de securitate

existente (în special cele referitoare la ac-cesul la internet) asupra angajaților mobili; � integrarea echipamentelor de date mo-

bile (smartphone, tabletă, laptop, POS sau modem) cu aplicațiile de business, fără a fi necesară instalarea unui client VPN pe echipament, prin rețelele Orange (GPRS, EDGE, 3G, 3G+, 4G sau 4G+), cu ajutorul unui Access Point Name (APN) specific companiei; � facilitarea instalării aplicațiilor unde

este necesară o relație IP statică între rețea și echipament, cum ar fi aplicațiile M2M; � realizarea de conexiuni VPN de back-

up pentru conexiunile de date fixe, eficiente din punct de vedere al costurilor.

Se recomandă utilizarea conectivității VPN IP/MPLS companiilor care nu doresc să transmită trafic cu informații sensibile prin conexiuni de internet. De aceea, conec-tivitatea între rețeaua Orange și sediul com-paniei se realizează prin serviciul Orange VPN IP/MPLS sau Orange Remote Access VPN peste conexiuni la internet de la furni-zori terți.

În al doilea rând este vorba despre utiliza-rea unor cartele M2M (clasice, industriale, micro-SIM sau nano-SIM) cu rezistență la

căderile de tensiune electrică, vibrații, coro-ziune, rezistență în mediu salin, rezistență la umiditate mare, care să opereze într-un interval de temperatură de la -40° C până la +105° C, cu o durată de viață prelungită (până la 10 ani), cu mai multe cicluri de citire/scriere față de SIM-urile folosite la comunicațiile personale, în format standard de cartelă SIM, însă dintr-un plastic mai ro-bust, compatibile cu rețelele 2G, 3G sau 4G.

În al treilea rând este vorba despre aplicația M2M Control. Aceasta permite administrarea simplă și ușoară a flotei de cartele M2M. Se pot gestiona utilizatorii, profilurile și gradul de acces al acestora; se pot genera informații relevante pentru identificarea cartelelor M2M și a dispozi-tivelor care le utilizează; se poate gestiona ciclul de viață al cartelelor M2M și se poate obține o sinteză a traficului de date gene-rat de dispozitivele M2M. Aceasta oferă și funcționalități de diagnosticare: se pot defini alarme personalizate, cu posibilitatea de a primi notificări prin e-mail; se poate obține un istoric detaliat al comunicațiilor realizate de cartelele M2M, pe parcursul unui anumit interval de timp, și se poate face o analiză a acestora, se pot localiza dispozitivele din rețea și se pot reprezenta grafic pe o hartă; se pot primi informații de conectivitate pentru cartelele SIM.

Dacă ne gândim la posibilele probleme de securitate trebuie să remarcăm că plat-forma M2M Control este doar o componentă a domeniului IoT și permite managemen tul conectivității. Orange Romania deja im-plementează soluții de conectivitate privată cu diverse modele de autentificare și autori-zare, însă pe lângă securizarea conectivității este necesară și securizarea dispozitivelor, care rămâne în sarcina be neficiarului final.

www.ittrends.ro


Experiența Orange în domeniul M2MPlatforma M2M Control a fost dezvoltată pe baza unei îndelungate experiențe în țări precum Franța, Slovacia, Spania sau în Orientul Apropiat. De exemplu, în Franța Orange gestionează aproape 1 milion de dis pozitive de monitorizare a apei, în Strasbourg, Orange a implementat un sistem de e-ticketing pentru transportul în comun, în Bordeaux, Orange a implementat serviciul pentru turiști și rezidenți denumit „Ma ville dans ma poche”. Orange a livrat peste 5 mi lioane de SIM-uri producătorilor de automobile, acestea urmând a fi in-tegrate în mașini încă din fabricație. În Orientul Apropiat, Orange a colaborat în cadrul unor proiecte smart cities (orașe inteligente) în Masdar sau în districtul fi-nanciar din Riyadh, pentru a ne limita doar la câteva exemple.

În România, platforma a fost construită pe baza feedback-ului constant primit de la clienții Orange. O parte din-tre aceștia au fost implicați în testarea platformei, iar feedback-urile lor au fost pozitive până în prezent. Orange România își pro-pune ca în perioada următoare să furnizeze această platformă către toți clienții interesați de dez-voltarea serviciilor M2M. Clienții Orange România sunt jucători importanți în toate domeniile în care ser-viciul M2M este prezent, mai ales în moni-torizarea flotelor și bunurilor, utilități, servicii financiare și securitate.

IoT sau cum puteți folosi platforma M2M ControlMai jos pot fi gãsite câteva posibile scenarii de utilizare:

- utilizarea unor POS-uri mobile, pe teren, prin intermediul cărora se poate încasa pe loc contravaloarea produselor vândute. Datele sunt comunicate aplicației centrale, astfel încât situația vânzărilor poate fi urmărită în timp real.

- monitorizarea în timp real a aparatelor automate de vânzare (vending machines). Se pot monitoriza stocurile și optimiza programul de aprovizionare. Se pot reduce costurile de operare. Se pot face intervenții care să elimine eventualele perioade de nefuncționare. Se pot face oferte de vânza-re personalizate și promoții care să crească

volumul de vânzări. Se pot obține rapoarte în timp real.

- creșterea eficienței departamentului de logistică. Se pot oferi informații deta-liate despre locul în care se află și condițiile în care sunt transportate bunurile. Se pot seta alerte automate în cazul apariției unor nereguli, cum ar fi: accesul neautorizat la bunuri, creșterea sau scăderea temperatu-rii, mutarea obiectelor din locul în care tre-buiau transportate etc.

- monitorizarea în timp real a flotelor auto și a șoferilor. Se pot monitoriza rutele, viteza și gradul de încărcare al mașinilor. Se poate urmări consumul de combustibil. Se poate determina stilul de condus al șoferilor și ofertele de asigurări se pot face persona-lizat, în funcție de șofer, distanțele par-curse, zonele în care se circulă, etc. Se pot genera rapoarte de utilizare a vehiculelor, precum și de informare a

clienților cu privire la înnoirea asigurărilor, efectuarea inspecțiilor tehnice periodice sau a reviziilor.

- gestionarea mai eficientă a dispozi-tivelor folosite în publicitatea de interior sau de exterior. Informațiile de pe acestea se pot actualiza de la distanță. Se poate seta rularea unui anumit conținut pe acestea în funcție de zonă, tip de clienți, interval orar sau în funcție de alte criterii.

- controlarea de la distanță a echipa-mentelor de acasă (casa automatizată): se poate stinge lumina, porni instalația de aer condiționat sau centrala termică, se poate închide sau deschide ușa de la intrare, ușa de la garaj sau geamurile etc. Se pot trimite avertizări în caz de incediu, inundație, scurgeri de gaze, fum sau chiar furturi din locuință. Se poate controla con-sumul de ener gie. Se poate monitoriza tot ce se întâmplă în casă sau permite accesul persoanelor chiar și în absență, cu ajutorul

sistemelor de supraveghere sau a inter-foanelor video inteligente.

- monitorizarea de la distanță a pro-cesului de producție și planificarea mai eficientă a acestuia. Diagnosticarea și oferi-rea de suport tehnic în timp real. Planifi-carea preemtivă a intervențiilor de service și reparații.

- monitorizarea terenurilor agricole. Se pot trimite notificări cu privire la condițiile meteorologice (calitatea aerului, umiditatea, temperatura, presiunea sau alți parametri). Supravegherea video a proprietății.

- utilizarea automobilelor inteligente, interconectate (cu alte mașini și cu infra-structura rutieră), conectate la Internet și cu sisteme de divertisment încorporate. Asistență la conducere, conducere pilotată sau chiar automată.

- contorizarea inteligentă (smart mete-ring) în distribuția de utilități (elec-tricitate, apă, gaz, agent termic). Contoarele raportează consumul și evoluția acestuia în timp sau calculează automat prețul datorat. Consumatorii primesc informații în timp real despre consum și cost, dar și notificări în cazul în care au atins un prag prestabilit. Se pot identifica mai ușor pierderile sau furturile. Se poate gestiona de la distanță gradul de încărcare al rețelei și se pot pre-veni astfel evenimente neplăcute.

- telemedicină. Cadrele medi-cale pot folosi soluții de diagnosticare la distanță și de monitorizare a funcțiilor vi-tale, iar instituțiile medicale pot monitoriza schimbul de informații dintre unitățile mo-bile de urgență proprii. Persoanele în vârstă pot rămâne independente, având însă siguranța că pot apela, în caz de urgență, persoanele apropiate sau cadrele medicale. Se poate monitoriza starea pacienților și locul în care aceștia se află (util mai ales în cazul pacienților cu tulburări de memorie). Monitorizarea dispozitivelor de fitness, se pot stabili programe personalizate.

- orașe inteligente. Dezvoltarea de sis-teme de plată pentru transportul public, parcări, taxe de drum etc. Implementarea de sisteme de iluminat inteligente. Imple-mentarea unor sisteme de trafic inteligente, care să ajute șoferii să evite zonele cu acci-dente sau de trafic intens. Dezvoltarea unor sisteme de contorizare inteligentă a apei, curentului electric, gunoiului etc. �

F O C U S

www.ittrends.ro


Rep.: În 3 februarie SAP a lansat Business Suite 4 pe platforma HANA. Ce aduce nou această suită?

Valentin Tomșa: După ERP, următoarea inovație adusă de SAP a fost Business Suite. Toată gama de soluții, fie CRM, SCM, PLM etc. constituie Business Suite și a fost realizată pe o platformă comună care s-a numit NetWeaver, care, evident, este deschisă către baze de date, atât către ale noastre, cât și către cele ale competiției, pe 26 de industrii. Acesta a fost următorul pas pe care SAP l-a făcut, după ce a inventat ERP-ul, să aducă toată suita de aplicații pe aceeași platformă. Este evident că este bine ca aceste aplicații să fie integrate pe o platformă, deoarece business-ul nu se administrează doar în ERP, ci și în CRM, în PLM ș.a.m.d. Până acum aveam Business Suite și aveam și platforma HANA. Acum, cu această nouă versiune, le-am pus împreună. Practic, am rescris toată suita de business pe plat-forma de real time HANA, simplificând foarte mult mediul complex care există astăzi în arhitectura de business. În plus, soluțiile pot fi utilizate atât on premises, cât și în cloud, dar și într-un mediu hibrid. Deci vorbim despre o arhitectură mult mai simplă, despre real time, despre mobili-tate și despre un mediu hibrid. Din punct de vedere al inovației, toți analiștii afirmă că suntem la o distanță considerabilă față de competiție. Din acest punct de vedere putem vorbi despre o nouă revoluție în business.

Rep.: Business-ul la bază este, mai mult sau mai puțin, același de foarte multă vreme. Ce este nou este faptul că vorbim de-spre mobilitate, IoT și că nu mai stocăm și prelucrăm doar informație structurată ci și informație nestructurată și că o prelucrăm practic în timp real. Cum se regăsesc aceste schimbări în Business Suite 4?

V.T.: Business Suite 4 HANA adresează toate aceste elemente pe care le-ați amin-tit: utilizează Big Data, utilizează date structurate și nestructurate, folosește zona de mobilitate și IoT, este real time și ceea ce este mai important, toate aces-tea se întâmplă în același mediu inte-grat, uniform. Foarte multe companii au aplicații de Big Data, multe alte companii au aplicații în zona de mobilitate, pe piață există mii de jucători. Să faci o aplicație mobilă nu este foarte complicat. Problema care se pune este să o pui într-un con-text de business, să ai acces la ea de pe orice dispozitiv, în real time. Să ai acces la aplicație și nu la imaginea de pe desktop. Acesta este modul în care aplicațiile mo-bile sunt utilizate în arhitectura noastră. Aceste aplicații au și un know-how de business pe care alți furnizori îl au limi-tat, sau îl au doar pe niște verticale.

Rep.: Cu siguranță că este mai bine să ai toate aplicațiile integrate și în același mediu dar ce se întâmplă în cazul compa-niilor care utilizează deja niște soluții și nu doresc să renunțe la ele?

V.T.: SAP s-a poziționat încă de la înființare, și continuă să o facă, într-o

zonă de neutralitate. Soluțiile noastre sunt independente de bazele de date, de sistemele de operare. De exemplu, în zona de mobilitate există o întreagă pleiadă de dispozitive și platforme. SAP-ul se poate integra foarte bine cu oricare din-tre platformele majore. Platforma HANA integrează un mediu eterogen, pe care îl are orice companie, și permite fie utiliza-rea aplicațiilor proprii, fie a aplicațiilor SAP, fie a unor aplicații dezvoltate pe platformă. Flexibilitatea și deschiderea sunt maxime. Majoritatea competitorilor noștri folosesc o integrare punct la punct, o interfațare și nu o integrare naturală, ori în aceste condiții nu se mai poate vorbi despre o integrare adevărată și nici despre real time.

Acestea sunt alte atu-uri ale SAP-ului, interoperabilitatea și integrarea. De exem plu, proiectul HomeLand Security din SUA este implementat pe tehnologie SAP, într-un mediu mai mult decât etero-gen. SAP îți permite să conservi anumite lucruri pe care le ai, să vii cu o platformă

SAP S/4HANA revoluționează aplicațiile de businessde Romulus Maier

Valentin Tomșa, Country Manager SAP România, a avut amabilitatea să ne vorbească despre noua suită de aplicații, lansată la începutul acestei luni, și despre modul în care aceasta revoluționează business-ul.

Valentin Tomșa, Country Manager SAP România

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

care să îți pregătească un viitor și să-ți construiești și viitorul. Practic, răspunde tuturor cerințelor tehnologice din momen-tul de față.

Din păcate, în România încă se achiziționează tehnologii vechi de 3 ani de zile. Este ca și cum în loc să cumpărăm cel mai nou smartphone, am cumpăra un smartphone din primele generații. Nimeni nu face asta. În schimb, atunci când vine vorba despre soluții de business, încă se mai achiziționează tehnologii demult în-vechite. Justificările sunt fie că nu sunt destui bani, fie că este criză, deși nu are nicio legătură. Cred că mai degrabă ține de un anumit mindset pe care nu reușim să-l depășim. Acum există acces la informație. Orice decident are la îndemână foarte multe canale de informare, se poate docu-menta fără probleme și foarte obiectiv.

Rep.: Noua suită vine și cu SAP Fiori, cu o experiență de utilizator personalizată. Ce este mai exact Fiori?

V.T.: SAP a avut percepția unui sistem oarecum rigid și neprietenos. Practic am schimbat interfața cu utilizatorul. Având o aplicație care se plimbă în diverse medii, fie în cloud, on premises, pe desktop sau pe mobil, cel care accesează aplicațiile va avea aceeași interfață. Al doilea deziderat a fost crearea unei interfețe prietenoase și optimizate în funcție de necesitățile utilizatorului. Fiori este o interfață per-sonalizată și foarte prietenoasă care oferă aceeași experiență de utilizare într-un mediu eterogen. Pe baza experienței bo-gate pe care o avem în domeniu, venim și cu anumite roluri și bune practici. De exemplu, interfața pentru un CFO a fost realizată în urma experienței avute cu numeroșii noștri clienți din acest domeniu și feedback-ului primit de la ei.

Rep.: Noua versiune vine cu o platformă reimaginată, cu o implementare reimaginată și un model de date reimagi-nat. Ce veți face pe partea de training?

V.T.: Ecosistemul SAP este foarte mare în România. Chiar dacă avem o cotă de piață mai scăzută, dacă luăm în con-siderare toate multinaționalele care fo-losesc SAP, numărul lor de utilizatori, consultanții care le fac implementările și le asigură suportul, ajungem la un eco-sistem foarte mare în România. Există două tendințe generale pe care noi le vom adresa. Prima este modul în care

multinaționalele intră în această nouă lume tehnologică, printr-o anumită gân-dire centralizată, de la sediile centrale. În aceste situații, rolul nostru este să spriji-nim consultanții și firmele locale care pot să asigure suportul unor implementări de genul acesta. A doua este modul în care ne adresăm companiilor românești. Aici rolul nostru este de a pune la dispoziția companiilor românești aceeași tehnolo-gie la care au acces și companiile din vest, pentru a avea un avantaj competi-tiv. Companiile românești trebuie să fie echipate cu cele mai noi tehnologii pentru a rezista în competiția globală. Încercăm să convingem companiile românești să adopte aceste tehnologii de vârf. Pe de altă parte, ajutăm tot ecosistemul de parteneri, consultanți, freelanceri etc. să intre în contact cu noile produse și ser-vicii. Pentru că se schimbă inclusiv mo-dul de a face servicii. O implementare în cloud este diferită de o implementare on premises. Am început și vom continua să susținem cursuri, să acordăm suport, să folosim firma noastră de training, să fo-losim partenerii noștri. Vom face ceea ce am făcut de fiecare dată când am lansat produse și tehnologii noi, numai că de această dată efortul va fi mult mai intens.

Dacă cineva are o experiență de imple-mentare de ERP o poate face indiferent că va fi vorba despre un ERP SAP sau non-SAP. Principiile sunt oarecum aceleași, cadrul este oarecum standard. Dacă vor-bim despre noua suită, standardele vechi nu se mai aplică. Modelul de date, imple-mentarea și platforma sunt diferite și din acest motiv vom sprijini puternic ecosiste-mul, cu tot ceea ce implică acest lucru.

Rep.: Percepția despre SAP era că oferă soluții scumpe doar pentru com-panii mari. Sau că este cazul ca o com-panie să investească în SAP doar când se pregătește să fie vândută unui partener extern. Mai este valabilă?

V.T.: Această percepție s-a mai schim-bat. Ecosistemul românesc a mai crescut. Avem implementări și la nivel de doar 5 useri, 10 useri, 20 de useri. Avem cereri de acest gen aproape în permanență. Oa-menii au început să învețe să își scaleze business-ul. Este adevărat că până acum adresam aceste solicitări pe soluții on premises. Acum lucrurile se simplifică. Se poate opta pentru soluții în cloud, pentru

subscriptions (abonamente) sau pentru hosting. Există foarte multe metode prin care acum se poate accesa SAP și nu se mai pune problema „că nu își permit”. Vorbesc totuși despre companii care au o cifră de afaceri de peste 10 milioane de euro.

De exemplu, în Ariba, care este zona noastră de purchasing (achiziții), prin care se fac tranzacții la nivel global cu volum similar celui înregistrat de Amazon, eBay si Alibaba la un loc, te poți înscrie chiar ca persoană fizică și să ai acces la un sistem global.

Rep.: Încep companiile românești să aibă încredere în cloud?

V.T.: Din păcate nu. Și lumea nu este reticentă doar în România. Principala reținere este dată de confidențialitate. Dar există date care sunt critice și date care nu sunt critice pentru un anumit business. Datele care nu sunt critice ar putea fi mutate foarte ușor în cloud, pen-tru că te scapă de infrastructură, plățile sunt foarte clare și se elimină tot felul de probleme. Contează în ce măsură firmele reușesc să-și facă această analiză și până unde merg cu acest lucru. De exemplu, aplicațiile pentru măsurarea performanței angajaților ar putea rula fără probleme în cloud. Dacă partea de salarizare este mai sensibilă în privința accesului, în schimb ceea ce ține de recrutare, carieră, training, raportările privind performanțele etc. - lucruri foarte importante pentru HR – pot fi rulate în cloud fără niciun fel de probleme.

Rep.: Ce rezultate a avut SAP România în 2014? Ce planuri aveți pentru 2015?

V.T.: Încă nu avem datele finale pentru 2014, dar am avut o creștere de 15-16%. Pentru 2015 sunt destul de încrezător. Principalele provocări sunt cele externe și nu cele interne. Dacă provocările ex-terne vor influența economia românească, atunci vor fi mici probleme. Dacă situația va fi mai liniștită, atunci avantajele României vor fi puse în valoare. Există câteva domenii care se vor revigora, fără îndoială, în 2015. Mă refer la construcții, la energie, la servicii. Românii au început să-și dorească servicii și acesta este un element de maturizare a pieței. Cred că vor crește și domeniul bancar și cel al asigurărilor, chiar dacă mai sunt probleme. �

www.ittrends.ro


Rep.: La CES 2015, Brian Krzanich a afirmat că unul dintre elementele care va marca noua revoluție tehnologică va fi inteligența omniprezentă (Intelligence Everywhere). Cum ne vom adapta într-o astfel de lume? Chiar trebuie ca totul sã fie inteligent? Care ar putea fi efectele negative?

Genevieve Bell: Depinde cum definim inteligența. Cred că evoluăm spre un mo-ment în timp în care va exista mai multă putere de calcul distribuită decât a existat vreodată, în care vor exista mai multe elemente de putere de procesare, în mai multe locuri de pe planetă. Fie că vorbim despre smarphone-uri, smart TV-uri sau alte dispozitive cu putere de procesare incorporată, va fi mai multă putere de calcul distribuită și conectată. Nu toate dispozitivele vor executa aceleași tipuri de sarcini. Care va fi impactul? În mod evident acest lucru va fi perceput diferit, în locuri diferite și de diferiți oameni. Dar nu cred că putem vorbi chiar despre o inteligență distribuită global.

Rep.: Într-o lume tot mai mobilă și mai conectată, cum vom mai putea face o separație între viața noastră profesională și viața noastră privată?

G.B.: Cred că este interesant să urmă-rim câteva lucruri care s-au întâmplat în ultimul an. Volkswagen și BMW, de exemplu, dar și unele companii din sec-torul financiar din New York, au început să-și pună problema să găsească soluții astfel încât angajații lor să beneficieze de

mai mult „downtime” (să nu fie conectați) din nou. Suntem ființe umane, cu nevoi specifice și trebuie să avem momente în care nu suntem antrenați în acțiuni legate de productivitate, să dormim mai mult, să petrecem mai mult timp fără să muncim, și mai mult timp fără să ne uităm pe ecrane, pentru că toate acestea au consecințe biologice și medicale. Aceste lucruri au început să devină clare și s-au făcut studii despre impactul pe care îl au privarea de somn, faptul că petrecem atât de mult timp în fața unor ecrane, sau studii care arată că nu devenim mai productivi dacă muncim mai multe ore. Aceste lucruri au început să fie recunoscute de către companii și se încearcă găsirea unor soluții. Dar cred că ține și de noi. OK, plec în vacanță. Chiar este cazul să îmi iau și laptop-ul cu mine? Sau nu ar fi bine să merg undeva cu copiii unde nu există semnal Internet? Există dezbateri despre ce înseamnă producti-vitatea și despre ce anume este bun și ce anume este rău.

În familie, există de asemenea dezbateri despre cât de multă tehnologie este bună, la cât de multă tehnologie este bine să aibă acces copiii, câtă tehnologie trebuie să luăm cu noi în vacanțe, cât de mult este cazul să muncim în weekend.

În urmă cu 10 ani am văzut tot mai multă tehnologie urcând cu noi în pat: laptop-uri, tablete, Kindle, smartphone-uri. Dar faptul că tot mai multă tehnologie este prezentă în viața noastră și că granița dintre viața personală și cea profesională

pare să dispară, nu înseamnă că această situație este permanentă.

Rep.: Dacă vorbim despre compani-ile mari probabil că se pot stabili anu-mite reguli și impune anumite limite. În conferință ați vorbit despre „cloud-ul uman”. Dacă ne uităm la companiile mici, sau la freelanceri, munca este mult mai oportunistă, trebuie să fii conectat ca să primești „comenzile”, să livrezi la ter-menele impuse...

G.B.: Adevărat, dar nu trebuie să ne imaginăm că există un singur răspuns la toate provocările tehnologice. Vor exista mai multe strategii și mai multe moduri în care oamenii vor răspunde provocărilor tehno-logice. Chiar și în urmă cu 20 de ani, dacă erai un lucrător temporar (contingent), tre-buia să aștepți eventualele oferte de muncă la telefon. Aceste lucruri nu se vor schimba. Tehnologia se schimbă dar natura acestor genuri de relații de muncă, nu.

Rep.: Unele voci susțin că este pen-tru prima dată în istorie când tehnologia distruge locuri de muncă, în loc să creeze. Sunteți de acord cu aceste afirmații?

G.B.: Abordarea este simplistă. Cred că există o transformare în modul în care se

Tehnologia ne transformăde Romulus Maier

Genevieve Bell este Intel Fellow și Vice President Intel Labs, dar și director User Experience Research la Intel. Ea conduce o echipă de sociologi, experți în interacțiunea om-mașină și ingineri de calculatoare care se concentrează pe nevoile și dorințele utilizatorilor, pentru a crea noi produse și tehnologii. Cercetător în antropologie, Bell s-a alăturat echipei Intel

în 1998. Ea deține mai multe patente pentru inovații și invenții în electronica de consum și în zona interacțiunii utilizatorilor cu tehnologia (user experience) și a publicat numeroase articole de specialitate. Ea a fost numită Intel Fellow în 2008, este un expert respectat și își exprimă frecvent opiniile în legătură cu subiecte care privesc intersecția dintre cultură și tehnologie. Prezentă la evenimentul Intel „Transformarea locului de muncă: munca, locul de muncă, muncitorii și lumea”, Bell a avut amabilitatea să ne împărtășească, în exclusivitate, opiniile despre transformările pe care tehnologia le aduce în viața noastră.

Genevieve Bell, Intel Fellow și Vice President Intel Labs

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

realizează anumite lucruri, în modul în care munca este prestată. Nu cred că este pen-tru prima dată când se întâmplă așa ceva. Același lucru s-a întâmplat și în timpul revoluției industriale. S-a schimbat modul în care oamenii au muncit până atunci. Același lucru s-a întâmplat și când a fost introdusă automatizarea în întreprinderi, în anii 50-70, lumea s-a schimbat. Vor apărea categorii cu totul noi de munci, care nu au existat înainte. Deci cred că este simplist să afirmi că tehnologie distruge locuri de muncă. Da, anumite categorii de locuri de muncă se vor schimba. Este acest fapt o noutate? Nu. Vor apărea alte cate-gorii de locuri de muncă? Categoric. Deja vedem apărând noi categorii de job-uri.

Rep.: Securitatea este o amenințare serioasă. Se încearcă găsirea de soluții. Intel a anunțat la CES tehnologia TruKey,

identificare biometrică, tehnologii de proxi mitate... Ce se întâmplă însă cu viața privată (privacy)? Mai există viață privată în online?

G.B.: Viața privată este un concept inte-resant. Ca antropolog vă pot spune că nu există o definiție universal recunoscută a vieții private. Noi doi s-ar putea să nu fim de acord în modul în care definim viața privată. Fiecare persoană de la acest eveni-ment s-ar putea să aibă propria opinie de-spre ce anume înseamnă viața privată. Iar dacă am face o călătorie în timp, în urmă cu 20 de ani, am vedea că până și opiniile noastre despre viața privată erau diferite.

Una dintre provocările legate de viața privată este că nu există o definiție universală, agreată. A doua este că această percepție nu este stabilă în timp. Modul în care o percepeam în trecut, nu mai este valabil astăzi. Modul în care o percep dife-ritele generații este diferit. Informațiile disponibile și care circulă astăzi sunt dife-rite de cele care circulau în urmă cu 20 de ani. Faptul că Tim Cook a declarat că este homosexual și că a apărut pe coperta re-vistei Time ar fi fost de neconceput cu 10 ani în urmă. Atunci am fi reacționat cu totul diferit și consecințele ar fi fost cu totul altele. Acum avem o cu totul altă percepție despre ce anume poate fi declarat în mod public și ce nu. Se produc modificări cul-turale și modificări la nivel personal. Avem anumite percepții când suntem studenți și alte percepții mai târziu. Mai trebuie

să luăm în considerare și faptul că țări diferite au istorii diferite, culturi diferite și percepții diferite despre ce anume este public și ce anume este privat.

Cred că accentul se mută mai mult înspre reputație și mai puțin asupra vieții private. Trebuie să luăm în considerare ce informații despre noi devin cunoscute dar și ce consecințe pot decurge din faptul că aceste informații despre noi devin cunos-cute. Cred că și companiile din SUA și din Europa, dar și utilizatorii, privesc viața privată diferit de modul în care o priveau în trecut. Și se observă că tinerii sunt mai atenți decât cei vârstnici în legătură cu ce

categorii de date să împărtășească și cu cine anume. Cred că vor exista strategii diferite de protejare a vieții private pentru categorii diferite de informații și așteptări diferite despre ce fel de informații să fie stocate și în ce scopuri. Există informații în legătură cu care lumea își făcea griji înainte și acum nu își mai face griji, după cum există și informații care nu ne îngrijo-rau înainte dar acum au început să ne în-grijoreze. Utilizatorii își fac griji în legătură cu datele lor de sănătate, atunci când sunt sănătoși, dar devin mult mai puțin îngrijorați atunci când se îmbolnăvesc. Unii oameni nu au nici o reținere să-și facă publice pozele pe rețelele sociale, alți oa-meni nu își arată pozele nimănui.

Rep.: Cum vedeți lumea peste 20 de ani? Vom ajunge la singularitate tehnologică?

G.B.: Singularitatea este o viziune. Într-un fel este asemănătoare cu cea refe ritoare la biroul fără hârtii. Cred că întrebările care se pun în legătură cu acest subiect sunt interesante și provocatoare. Se pune în discuție umanitatea. Ce ne face umani? Ce ne face să fim doriți cu obstinație de anumiți oameni? Care sunt relațiile noastre cu tehnologia? Care sunt relațiile cu noi înșine, într-o lume tehnologizată? Cum și ce anume vom fi? Vom fi înlocuiți de roboți? Vom fi upload-ați?

Rep.: ...sau ne vom îndrăgosti de un sistem de operare ca în Her?

G.B.: Cred că în ceea ce privește litera-tura SF și filmele de la Holywood suntem într-un ciclu de 30 de ani despre modul în care tehnologia ne va ucide. Cred că este vorba despre o formă extremă de declara-re a anxietăților care ne macină. Ce se va întâmpla dacă nu îmi voi mai putea găsi un job, pentru că mașinile ne vor înlocui? Ceea ce este fascinant în legătură cu Her, sau cu Transcendence, este faptul că anxietatea nu mai este legată de faptul că mașinile ne vor înlocui, ci de faptul că mașinile vor considera că suntem irelevanți. Care este consecința finala a unei lumi determinate de date? Nu mai este faptul că ești înlo-cuibil, dispensabil, cât faptul că poți de-veni irelevant. Și aceasta este întrebarea pe care trebuie să ne-o punem: care este anxie tatea pe care un film o amplifică? Și aceasta se mută de la provocarea de a fi înlocuiți la provocări care pun în discuție umanitatea noastră. Și cred că va fi fasci-nant să urmărim ce se întâmplă. �

www.ittrends.ro


Cine este de fapt la butoane? Ce este instruit să facă și ce limitări are? Dacă vreau să îl trimit pe respectivul la școală, poate să mai învețe și altceva? Și multe alte întrebări mai mult sau mai puțin coerente sau importante. Dar fără să divagăm prea mult, este vorba de un soft și o carcasă cu mai multe sau mai puține butoane și mufe. La carcasă poate ne putem da cu părerea despre cât de bine este făcută, sigur are în ea un cip produs de Z-Wave, dar în ceea ce privește softul ar fi extraordi-nar să existe cineva care să ne răspundă la orice întrebare... Acel cine-va nu există în opinia mea și acum nu vorbesc numai despre Z-Wave, ci despre orice alt soft de pe orice altă platformă... Prin urmare, gradul de subiectivism din acest material poate fi destul de mare.

Să începem cu câteva informații lămuritoare. Pentru Z-Wave, contro llerele vechi, sub formă de telecomandă, au păstrat același nume; mai există controllere de perete care pe alocuri pot fi asimilate unui contro ller de rețea dar pe porțiuni restrânse, și aceste cutii cu leduri, butoane și conectori – controllerele dedicate. Între aceste trei tipuri diferențele sunt mari. Controllere de rețea se mai găsesc în unele locuri și sub denumirea de hub sau gateway. Caracteristicile principale sunt înrolarea și configurarea dispozitivelor Z-Wave în rețea (acest lucru se poate face cu orice tip de controller), crearea și rularea scenariilor – aces-tea permit sistemului să execute acțiuni automat, bazate pe o condiție (senzori sau funcție de timp) sau o combinație de condiții (controllerele de perete pot declanșa scenarii dar nu le pot crea, lucru pe care îl fac numai controllerele de rețea) și numai cele de rețea ne permit să avem acces de la distanță asupra rețelei, prin internet, cu ajutorul unui smart-phone sau al oricărui alt dispozitiv conectat la internet. Tot aici putem aminti că există controllere sub formă de stick USB care, cu ajutorul unui soft și a unei platforme PC, o transformă pe aceasta într-un con-troller atât timp cât acel PC este în funcțiune. Pentru cei ce au descoperit Raspberry PI trebuie spus că și acesta se poate transforma în controller de rețea cu ajutorul unei plăcuțe de extensie. Acesta are avantajul net al consumului redus în fața oricărui stick USB și PC-ul aferent. Discuția de față se referă strict la controllerele de rețea dedicate.

În acest moment (ianuarie 2015), această piață (mă refer și la dis-pozitive Z-Wave, dar mai ales la controllere) se află într-o mișcare accelerată care pare chiar browniană pe alocuri. Acest lucru se datorează interesului din ce în ce mai mare pe acest segment, al marilor companii, care vor să folosească tehnologia cea mai bună și să

o integreze în produse proprii, având astfel controlul pe viitor asupra dezvoltării și, de ce să nu recunoaștem, a prețurilor și a ritmului de dezvoltare. Dar tot datorită ritmului în care s-au desfășurat lucrurile până acum pare că este imposibil să se creeze monopol pe tehnologia Z-Wave cel puțin. Așa s-a ajuns ca multe companii să dorească dez-voltare proprie în domeniu și la CES 2015 să fie deja lansate control-lere noi de către Bosch sau D-Link. Să țineți cont în alegerea pe care o faceți că în acest moment companiile mari, care au puterea financiară să dezvolte rapid produse, o vor face numai pe principiul, cunoscut deja foarte bine, de a recupera foarte repede investiția. Pentru că așa ne-a obișnuit epoca noastră bazată pe consum. Iar plaja de produse pentru care vor face dezvoltarea nu va fi extrem de largă.

Așa ajungem la cele mai vechi controllere de pe piață, care ar trebui să fie cele mai stabile pentru că au avut timp suficient să dezvolte în liniște. Acestea sunt Fibaro, Vera și Zipato. Aceste companii nu au început să producă concomitent (ca lună și an), dar pentru o privire de ansamblu probabil ca sunt destul de apropiate. Diferența mare a fost în modul de abordare al pieței. Dacă Vera, care a fost prima companie, a lansat un produs care să poată fi ajutat și completat de comuni-tate, Fibaro și Zipato au considerat mult mai importantă partea de end user și consumer cu dezvoltare integral „in house”. Piața din acest

Automatizarea locuinței – în inima automatizăriide Marian Teodorescu

Mare parte din informația pe care o găsim în legătură cu automatizările se referă la lucruri practice, demonstrații sau „Priviți ce poate face produsul meu!”. Partea bună este că așa se

atrag potențiali clienți, dar partea mai puțin bună – mai ales pe o piață în plină dezvoltare – este că promovează, într-un fel, lipsa de informație cu privire la baza de la care se pleacă în automatizare: Controllerul.

www.ittrends.ro


F O C U S

moment (și mă refer la companiile mari) dezvoltă produse mult mai ușor de folosit pentru un end user, atehnic, dar și mult mai limitate. Prima concluzie este că trebuie să vă informați puțin cu privire la ce se poate automatiza în acest moment, să vă gandiți foarte serios la dorințele pe care le aveți cu privire la automatizare și în final (even-tual cu un mic ajutor de consiliere) să alegeți un controller. Există tendința să ne considerăm toți consumatori și să nu ne intereseze nimic până la rezultatul final. Tot ce se întâmplă pe parcurs să fie în sarcina “profesioniștilor”. Poate că în acest moment putem achiziționa o mașină pe acest principiu pentru că sunt firme care produc și se perfecționează de un secol, dar la producători care au 10 ani pe o piață care nu este cunoscută, ci mai mult imaginată în lucrările SF, cred că este necesar să ne implicăm puțin mai mult.

Produsele disponibile de la cei trei producători sunt Vera Edge, Fibaro Home Center 2, Fibaro Home Center Lite și Zipabox. Spuneam mai devreme că producătorii sunt foarte „agitați” să dezvolte repede și că cei mai vechi trebuie să producă cel mai bine... cel puțin teoretic. Ei bine, senzația mea este că și cei vechi au fost antrenați în aceste mișcări de trupe de pe piață ca într-o avalanșă! Unii producători doresc să lanseze cât mai rapid interfețe plăcute care să fie, comparabile cel puțin, cu ale competitorilor, sau alții nu țin cont de noile dispozitive apărute și nu oferă noi firmware-uri pentru ca toate produsele cer-tificate Z-Wave să funcționeze așa cum au fost gândite. Adică, sunt multisenzori sau încuietori, de exemplu, care nu funcționează pe con-trollerele de la Fibaro, iar la Vera trecerea, forțată practic, la UI7 nu este încă la nivelul stabilității din versiunea anterioară.

Din punct de vedere al scenariilor sunt plusuri și minusuri de dis-cutat pentru toate controllerele. În timp ce Zipabox este cel mai flexibil din punct de vedere al operațiilor logice și al dispozitivelor care pot fi folosite, Vera are dezavantajul folosirii numai a operatorului logic

„OR” dar o multitudine de plug-in-uri, iar Fibaro are limitări la parametrii unor senzori pentru

a fi folosiți în scenarii. La capitolul scena-rii, acestea se pot realiza (cele com-

plexe) și cu ajutorul LUA, un lim-baj de programare folosit pentru automatizări. Dar acesta nu este disponibil și la Zipabox, fiind un

soft care rulează exclusiv în cloud.

Aplicațiile și plug-in-urile sunt foarte bine reprezentate pentru Vera, dat fiind faptul că încă de la început această companie a avut o abor-dare deschisă asupra softului dezvoltat. Astfel, în acest moment, pe lângă aplicațiile dezvoltate de fiecare producător pentru produsul său, pentru Vera există și altele dezvoltate de terți, fie că este vorba de plat-forma Andoid, iOS sau Windows mobile. Tot Vera stă cel mai bine și la plug-in-uri având foarte multe scrise de terți. Cei de laFibaro au in-trodus și ei de la ultima versiune (V4.x) de firmware plug-in-uri dez-voltate „in house” și promit să le completeze și ei cu ajutorul terților pe parcursul anului 2015. Zipabox - nu acceptă - dar stă cel mai bine la interconectarea cu alte siteme precum LightwaveRF, 433MHz, Zig-Bee, KNX sau centrale de alarmă prin intermediul unor module care se atașează suplimentar. Vera poate integra produse care funcționează în banda de 433MHz cu ajutorul produsului RFXtrx433E Transceiver.

Din punct de vedere al update-urilor Vera și Fibaro sunt foarte activi și în general reușesc să acopere noutățile pe care le doresc rezolvate. Însă rămâne o decizie importantă, ca la multe alte softuri, momentul în care decideți să apăsați butonul de update…

Voi încheia cu un calcul pe care nu toți utilizatorii îl au în vedere. Un controller, fie el scump, ieftin, bun etc. trebuie să poată manageria toate automatizările pe care le doriți, va fi inima rețelei de automatiza-re și trebuie calculat pentru dimensiunea finală. Dacă aveți nevoie să automatizați luminile sau numai încălzirea, costul efectiv al acestuia va conta mai mult in economia generală a automatizării, față de cazul în care vă doriți o automatizare complexă, moment în care controllerul va reprezenta numai o mică parte din costul general.

În concluzie, aș vrea să definesc Vera Edge ca un controller mai ieftin, compatibil cu marea majoritate a dispozitivelor Z-Wave, care a ajuns și la o oarecare maturitate din punct de vedere al softului în mare măsură datorită utilizatorilor. Fibaro HC2 este un controller mai scump cu o interfață net superioară, care beneficiază de un procesor mult mai puternic, ceea ce duce la stabilitatea versiunii V3.x, dar și datorită efortului depus de echipa producătorului. Noua interfață este imatură dar promite să se apropie în curând de stabilitatea versiunii anterioare. Fibaro HC Lite este varianta cu procesor A9 în loc de x86 și nu acceptă scripturi LUA. Cât privește Zipato este un sistem foarte curajos, cu multe puncte tari, dar care din păcate nu a ajuns la ma-turitate din niciun punct de vedere și, luând în considerare trendul evoluției de până acum, mai sunt încă multe lucruri de rezolvat. �

are limitări a fi folo

rii, apbad

soft c

www.incontrol.ro

www.ittrends.ro


Obiectivul acestui studiu comparativ este o înțelegere mai bună a maturității activităților inventive din România, înregistrate ca drep-turi de proprietate intelectuală (Intellectual Property), comparativ cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est. Statisticile fo-losite [1] pentru această analiză provin de pe pagina web a Oficiului European pentru Brevete (European Patent Office), www.epo.org, instituție care eliberează așa-numitele brevete europene.

Momentan, 38 de țări au semnat convenția europeană de brevete. Menționăm faptul că Oficiul European de Brevete nu este sub nici un fel legat juridic de Uniunea Europeană. De exemplu, Turcia sau Elveția sunt semnatari ai convenției europeane de brevete, dar nu fac parte din Uniunea Europeană. În continuare vom prezenta diferite analize pentru a ca-

racteriza activitatea inventivă din România. Statisticile cuprind intervalul 2004-2013.

Tabelul de mai jos cuprinde numărul de cereri de înregistrare de brevete din regiunea Europa Centrală și de Est. Datele au fost ordonate în mod descrescător, pe anul 2013. Observăm o creștere semnificativă în Româ-nia în anul 2012 (de la 20 de cereri în 2011, la 35 în 2012).

Totuși, constatăm că raportat la populația țării, activitatea inventivă este extrem de redusă, comparativ cu alte țări din regiune. Mai concret, am putea defini numărul de cereri de înregistrare de brevete împărțit la populație ca fiind indicatorul activității inven-tive. Dacă luăm anul 2013 ca referință pen-tru aceste calcule, obținem pentru România valoarea de 1,4 cereri la 1 milion de locuitori. Bulgaria obține 3,2, aproape dublu, Ungaria

10,4, Polonia 9,7, Grecia are 6,1 iar Austria 242,7. Concluzia pe care o putem trage este că activitatea inventivă este extrem de redusă la noi, comparativ cu vecinii. O țară cu o activitate inventivă extrem de ridicată este Letonia (36.7). Menționăm aici și faptul că suntem în urma Serbiei, care are 1,5. Li-derul în Europa este Elveția, cu o activitiate inventivă de 831,8 în 2013. În 2013 România nu era printre primele 44 țări din lume în ceea ce priveste activitatea inventivă (calculată pentru brevete).

Constatăm că în ingineria electrică stăm mai bine ca Bulgaria și Serbia, însă suntem în urma Ungariei și Slovaciei. Un lucru pozitiv este fapul că în domeniul calculatoarelor am avut 2 cereri în 2013, ceea ce este un rezultat bun dacă ne uităm la tabel.

Concluzia pe care o putem trage din această incursiune statistică este una relativ pesimistă pentru România. Activitatea inventivă în do-meniu, ca număr de brevete înregistrate este extrem de scăzută. Acest lucru se poate da-tora costurilor ridicate de înregistrare a unui brevet sau pur și simplu lipsei de informații despre modul în care proprietatea intelectuală poate și trebuie să fie protejată. �

[1] Statistici EPO - http://www.epo.org/about-us/annual-reports-statistics/statistics.html

Evoluția numărului de cereri de înregistrare de brevete (incluzând toate domeniile)Țară/An 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Austria 996 1.061 1.149 1.355 1.487 1.496 1.742 1.735 1.874 1.995

Polonia 90 105 125 104 168 174 205 247 385 371

Republica Cehă 88 77 83 99 109 135 168 164 139 149

Slovenia 54 87 89 115 129 115 131 130 108 135

Ungaria 95 79 101 101 109 116 105 97 105 103

Letonia 4 9 10 18 42 49 32 27 25 80

Grecia 70 67 69 83 92 102 83 78 83 66

România 10 8 16 16 19 16 14 20 35 30

Slovacia 12 17 21 19 28 26 25 43 35 29

Bulgaria 15 13 12 17 15 19 10 16 13 22

Serbia 4 4 4 10 7 4 8 6 5 11

Moldova 1 0 0 3 1 0 2 0 1 2

Cât de inventivi sunt românii?de Johann Stan

Există mai multe surse disponibile care să ne ajute să determinăm maturitatea activității inventive a unei țări. Ne gândim desigur la numărul publicațiilor ştiințifice, a produselor inovative fabricate autohton și, nu în ultimul rând, la numărul cererilor de înregistrare de brevete (patent application filing). În acest articol, vom studia statisticile țării noastre și

ale vecinilor în ceea ce privește numărul cererilor de înregistrare de brevete în domeniul ingi-neriei electrice, concentrându-ne în particular asupra domeniului calculatoarelor.

Aplicații de brevete în inginerie electrică în 2013Electrical engineering Austria Poland Czech R. Greece Slovenia Hungary Slovakia Romania Bulgaria Serbia

Electrical machinery, apparatus, energy

199 10 5 4 10 3 1 1 2 3

Audio-visual technology 33 8 1 0 0 2 0 0 0 0

Telecommunications 11 5 3 4 1 1 0 0 0 1

Digital communication 21 10 1 2 0 1 0 0 0 0

Basic communication processes 9 2 0 0 1 1 0 0 0 0

Computer technology 35 15 4 1 0 2 2 2 0 0

IT methods for management 11 5 1 0 0 0 4 1 0 0

Semiconductors 54 3 0 1 0 0 0 1 0 0

Total 373 58 15 12 12 10 7 5 2 4

Născut în Târgu-Mureş, Johann Stan a obținut un PhD în informatică de la Universitatea Jean-Monnet, Saint-Etienne din Franța. Şi-a început cariera ca cercetător la Bell Labs, Alcatel-Lucent, unde a dezvoltat modele de rețele sociale și profile utilizator. A lucrat timp de doi ani cu guvernul SUA ca cercetător în informatică medicală. Din 2015 lucrează ca examinator de brevete la Oficiul Euro-pean de Brevete, specializat în motoare de căutare. În România este fondatorul TEDxTârguMures.

Despre autor:

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

Rep.: Care este istoria Device.hub? De la ce ați pornit?

DeviceHub: În urmă cu 3 ani am înființat primul „hackerspace” din România, în cadrul Centrului de Creație Tehnică pentru Tineret, care activează sub marca inventeaza.ro. Am împrumutat conceptul de „hackerspace” din SUA, acesta reprezentând un spațiu de lucru unde pasionații de electronică și de programare pot veni să lucreze împreună la diverse proiecte. Dezvoltând noi înșine o serie de proiecte hardware, ne-am lovit de nevoia de a avea o soluție în cloud, pentru a realiza comunicația între toate aceste dis-pozitive. Am folosit Raspberry Pi, Arduino, platforme hardware dezvoltate de noi, iar ca aplicații am construit aparate de măsurat energia electrică produsă din surse de energie neconvenționale, aparate din zona wearable electronics pentru măsurarea pul-sului, a temperaturii corpului etc. Un proiect mai recent a fost realizat pentru dezvolta-torii imobiliari, pentru măsurarea calității aerului în București și în zonele în care construiesc imobilele, pentru a putea face comparații. Măsurăm nivelul de dioxid și monoxid de carbon, temperatură, umiditate, nivelul de zgomot. În cazul tuturor acestor proiecte, elementul comun este platforma de Internet of Things pe care o dezvoltăm în

momentul de față, și anume DeviceHub.net. Aceasta este de fapt o platformă ca serviciu (PaaS) care oferă întreaga infrastructură de comunicații necesară pentru interconectarea tuturor dispozitivelor cu utilizatorul final. Și avem aici în vedere fie o pagină web în care sunt afișate aceste informații, fie o aplicație de mobil prin care cineva interacționează cu sistemul de automatizări (din casă, de ex.).

Rep.: În momentul de față în zona IoT există o mulțime de protocoale cu care se lucrează, cum ar fi Z-Wave, ZigBee, KNX etc. Din acest motiv piața este destul de fragmentată. Cum abordați această problemă?

DeviceHub: Aceste protocoale se folosesc pentru conectarea locală. Platforma noastră nu are o legătură directă cu aceste protocoa-le. Noi preluăm comunicarea de la hub-ul central către cloud. Folosim o interfață REST, pentru că este foarte ușor de abordat și implementat, mai ales de către dezvolta-torii de aplicații web și mobile. Oferim su-port și pentru protocoale de comunicație în timp real, care oferă o latență foarte bună, pentru mesagerie, de pildă, și utilizează și banda de internet mai eficient. Pe partea de hub central local există inițiative Open Source de a unifica toate protocoalele dis-ponibile în niște biblioteci, cum ar fi AllJoyn

promovat de AllSeen Alliance, sau platfor-ma promovată de Open Interconnect Con-sortium (OIC).

Rep.: Deci IoT va fi și trebuie să fie Open Source?

DeviceHub: Categoric, protocoalele și formatele de date pentru comunicarea între dispozitive vor trebui să fie Open Source.

Rep.: Ce servicii oferă platforma DeviceHub.net?

DeviceHub: Serviciile pe care le oferim sunt: stocarea datelor de la dispozitive/senzori, controlul unor dispozitive de la distanță prin interfețele REST și protocoa-lele real time, o interfață prin intermediul căreia se pot urmări diverse evenimente și se pot transmite alerte, un sistem de reguli prin intermediul căruia, în funcție de anumiți parametri măsurați, pot fi sta-bilite anumite acțiuni realizându-se astfel o buclă de automatizare. În plan mai avem un modul de data analytics prin intermediul căruia să putem extrage anumite pattern-uri din datele stocate. Evident datele stocate pot fi exportate și acum în diverse formate, putând fi prelucrate în afara aplicației. �

DeviceHub.net un centru de comandă pentru IoTde Romulus Maier

DeviceHub.net este un proiect inte-resant lansat de o echipă tânără și ambițioasă, din care fac parte: Constantin Crăciun, Ionuț Cotoi și

Cristiana Cotoi. Proiectul, realizat ca PaaS, dovedește că IoT este deja o realitate și în România și că potențialul românesc de creativitate se manifestă și în acest dome-niu, echipa câștigând deja o primă competiție internațională. Despre proiect, modul în care a pornit și ambițioasele planuri de viitor ale echipei puteți citi în materialul care urmează.


www.ittrends.ro

22 Nr. 2 - Februarie 2015e H E A L T H

Articolul de faţă nu îşi propune să ofere răspunsuri la toate întrebările de mai sus, ci mai degrabă să în-demne la reflexie pe toţi cei care

şi-ar putea aduce aportul la învăţământul medical de elită, prin trecerea in revistă a principalelor tendinţe de implementare şi provocări ce trebuie depăşite de sistemele actuale de e-learning medical.

Motivaţia principală pentru folosirea sis-temelor de e-learning în medicină rezidă în: (1) profesorii sunt de obicei medici care pun îndatoririle lor de predare pe plan secund după tratarea pacienţilor, astfel că lipsa de constrângeri în ceea ce priveşte spaţiul şi timpul procesului educaţional, adusă de e-learning, este deosebit de benefică; (2) accesul la informația de înaltă calitate nu este disponibil gratuit, atfel că un sistem

de e-learning ce oferă conţinut recent ar fi un instrument valoros nu numai pentru studenţii medicinişti, dar și pentru medicii care trebuie să-şi îmbunătățească în mod continuu cunoștințele; (3) corectitudinea informaţiei este critică în medicină: deși studenții pot accesa multe site-uri pentru a obține informații, asigurarea calităţii aces-teia este dificilă daca sistemul de oferire a ei nu este supervizat de experţi.

Cele mai multe aplicații de e-learning vizează un anumit domeniu medical, foarte puține fiind aplicabile pentru orice disci-plină medicală. Chiar mai mult, există anu-mite limitări ale sistemelor de e-learning în medicină: de exemplu, tehnici de exa-minare fizică sau abilități de comunicare în practica clinică nu pot fi predate într-un mediu virtual, astfel că e-learning-ul ar tre-bui să completeze, dar nu să înlocuiască educaţia medicală tradiţională. Dintre apli-caţiile educa ţionale cu scop general, merită amintite: e-Cases – o bază de studii clinice ge nerate prin aportul utilizatorilor, Virtual Patient Tool – un instrument de creare a cazurilor pentru scop didactic, e-Student British Medical Journal – o aplicație pen-tru iPhone care oferă știri, blog-uri și podcast-uri, Resident Learning Center – o platformă prin care utilizatorii pot avea acces la din ce in ce mai multe aplicații (e.g. ghiduri, referințe, atlase) pe măsură ce finalizează mai multe module educaţionale, dar există şi aplicaţii mai exotice, care fac uz de inteligenţă artificială, prin gene-rarea unor tutori virtuali capabili să inter-acţioneze afectiv cu studenţii. Dintre apli-caţiile specifice unui anumit domeniu, se remarcă: în domeniul imagisticii medicale – QEVLAR Quiz (o aplicaţie de testare formativă a cunoştinţelor din domeniul

imagisticii medicale) sau e-MRI (un curs online interactiv despre imagistica prin rezonanţă magnetică), în domeniul chirur-gical – eLogbook, un depozit online pentru înregistrarea dosarelor operative, în dome-niul eticii medicale – platforma AGORA îi îndeamnă pe studenţi să reflecteze asupra dilemelor etice, în domeniul pediatriei – PediaLink, PedsCases sau Pediatric Emer-gency Medicine (PEM) din SUA.

Ca şi tendinţe de implementare a sis-temelor de e-learning medical, se poate remarca faptul că majoritatea ţintesc o anumită specializare, folosesc diverse teh-no logii (de la personalizarea cunoscutelor platforme Moodle sau Dokeos până la ex-ploatarea realităţii virtuale, a tehnologiilor 3D şi multimedia sau inteligenţei artificia-le) şi încearcă implementarea paradigmelor de învăţare moderne, cum ar fi învăţarea colaborativă – platforma ALERT STUDENT. Deşi nu au fost dezvoltate de cercetători sau specialişti români, majoritatea sunt dis-ponibile online şi pot fi accesate de studenţii din ţara noastră.

Provocările sistemelor de e-learning ac-tuale nu provin din lipsa tehnologiilor po-trivite (posibilităţile tehnologice au ajuns la un nivel suficient de ridicat), ci din lipsa unui material didactic realist: deşi majori-tatea sistemelor prezintă studii de caz, nu sunt suficient de multe pentru a satisface ne-voile educaţionale actuale. Ca şi soluţii, s-ar putea folosi pacienţi virtuali pentru a suplini cazuistica reală, baze de date colaborative şi ar trebui găsite metode pentru implicarea constantă a medicilor în furnizarea, crearea, îmbunătățirea bazelor existente de studii de caz didactice, poate prin implementarea unor proiecte de dezvoltare a resurselor umane în domeniul medical. �

Sunt sistemele de e-learning o soluţie pentru educaţia medicală de elită?

Deşi sistemele de e-learning sunt o practică deja cunoscută în activităţile educaţionale din ziua de astăzi, există numeroase întrebări legate de acestea care îşi aşteaptă încă raspunsurile, cum ar fi: sunt potrivite pentru orice domeniu? ce caracteristici ale acestora trebuie ameliorate pentru a eficientiza cu adevărat procesele de învăţare? ce tre-buie sprijinit prin inovaţii tehno-logice: conţinutul sau procesul educaţional în sine? Considerând în particular domeniul medical, sistemele de e-learning actuale sunt oare îndeajuns de adaptate pentru nevoile actuale ale me-dicilor şi studenţilor la medicină?

de Maria-Iuliana Dascălu, Departamentul de Inginerie în Limbi Străine, Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Mai multe informaþii pot fi citite în: M.I. Dascalu, A. Moldoveanu, G. Dragoi, O. Balan - „Understanding And Improving The Usage And Impact Of E-Learning In Medical Education”, ICERI2014 - The 7th International Conference of Education, Research and Innovation, noiembrie 2014, Sevilia, Spania

www.ittrends.ro


F O C U S

Chestiunea fiind, de fapt, îndoiala că – la modul foarte abstract – vreo traducere literară din altă limbă ar putea fi, din perspectiva formei literare, a măiestriei scrisului, a ideilor subtile, superioară celor mai bune scrieri în limba română.

Însă, în rândurile de faţă vă propun să ne uităm la capătul opus al „traductibilităţii inefabilului” (aşa cum o numisem atunci), respectiv la traducerile făcute de actualele translatoare automate (aplicaţii informatice, ori servicii web gen „Google Translate”). Şi unde putem prezice fără teamă că peste doar câţiva ani performanţele acestora vor fi de-cente. Mă ghidez şi după evoluţia anterioară: dacă la începuturi (acum un deceniu-două) rezultatele traducerilor automate erau hilare, astăzi ele sunt măcar întrebuinţabile (în si-tuaţiile fortuite de criteriul vitezei), deşi încă le putem privi condescendent.

Însă premisa bazală pentru pozitivismul acestui augur ne vine din potenţialul de a angrena în curând suficient de multe reguli de frazeologie şi de semantică – în acel proxim viitor când substratul (viteza/capacitatea

hardware-ului; articularitatea algoritmilor software; focalizarea oamenilor) se va fi împlinit.

Şi încerc mai jos o serie de sintetice exemplificări, de soiul celor ce ar putea fi im-plementate într-un sistem inteligent de tradu-cere dintr-o limbă în alta.

� Chestiunea alegerii cuvântului cores-pondent din lista lexicală de sinonime: pen-tru a putea alege cât mai evoluat ar trebui angajate simultan atributele de cardinalitate şi de ordinalitate însoţind (explicit, în viitor) semanticile. Adică tocmai inefabilul pe care mintea noastră îl face atunci când, fără efort considerabil, alege sinonimul cel mai bun pe baza unei clasificări derulate instinctiv pe două axe complementare: sfera/domeniul şi rangul/relevanţa.

� Pentru a distinge între omonime, automatul trebuie să considere adiacenţa contextuală (cuvintele din jurul cuvântului suspect de omonimie) şi să angajeze reguli probabiliste – reguli desprinse nu din statis-tici „brute” (sintetizate prin OLAP ori data-mining), ci din tipare frazeologie (de genul:

după o prepoziţie urmează de obicei un substantiv, iar după o conjuncţie sunt şanse să vină un verb; aşa cum adjectivul are în preajmă un substantiv, iar adverbul un verb).

� Detectarea subiectului subînţeles (ches-tiune spinoasă la traducerile automate din limba română) printr-o abordare de „inginerie-inversă”: delimitarea propoziţiilor; analizare sintactică pentru denominarea en ti tăţilor esenţiale de scriere; „apelarea” candidaţilor la „subiectism”; numirea sub stantivului/pronu-melui prezumtiv-echivalent.

� Ş.a.m.d. (Şi mai toate implementabile prin logici probabiliste, ci nu deterministe, aşa cum se obişnuise informatica să opereze, în primele ei decenii. Şi în deja clasica abor-dare a calcului distribuit.)

Da, constituirea colecţiilor de reguli, pre-cum şi construirea logicilor de extragere şi respectiv de aplicare a acestora, toate necesită timp, resurse materiale şi umane. Însă lucrurile deja s-au urnit prea mult pen-tru a rata cumva destinaţia. De fapt, încrede-rea mea se bazează pe chiar faptul că putem de pe-acum, fie şi în modul acesta inci-pient-sistemic, să definim tratamente pentru neajunsurile ma nifestate astăzi în traducerea automată. Or, de mici copii Jules Verne ne convinse că ceea ce unii oameni imaginează, alţii (sau aceiaşi :)) vor reuşi să transpună în viaţă. �

Traduceri automate de Mircea Băduţ

O viforeală ce răscoli la început de toamnă meridianele internet – provocându-i pe concetăţenii virtuali ai reţelelor sociale să-şi decarteze aşii din „topul celor mai bune 10 cărţi citite” – mi-a reamintit o chestiune ce mă mai preocupase prin gânduri, dar nicicând ajunsă la masa

critică necesară „exportului”: chestiunea (in)traductibilităţii beletristicii – şi resuscitată acum de tocmai penuria de titluri româneşti prin listele acelea.

www.ittrends.ro

24 Nr. 2 - Februarie 2015L O R E D A N A ’ S V O I C E

Zece aniAnul acesta se împlinesc zece ani (în aprilie) de când am

agenţia de comunicare şi relaţii publice şi de când am lansat şi primul site de imagine şi PR din România (www.PRwave.ro). Zece ani înseamnă deopotrivă mult şi puţin. Mult pentru că lucrurile s-au schimbat (între timp, după cum ştim cu toţii, s-a dezvoltat mult comunicarea on-line, social media, comunicarea cu bloggerii etc.), mult pentru că am avut deja oportunitatea de a lucra cu o seamă de companii care activează în domenii variate (IT, beauty, autori, magazine on-line ş.a.) din ţară şi străinătate (Elveţia, USA, Germania, Dubai), de a gândi şi implementa o sumedenie de strategii şi campanii inedite. Puţin pentru că, evident, îmi doresc să urmeze zeci şi zeci de ani de existenţă ai agenţiei în care să continuăm să ajutăm clienţi din întreaga lume în demersul lor de promovare on- şi offline.

Orientarea către IMMCând m-am gândit să lansez agenţia PRwave International am

avut în minte dorinţa de a ajuta companii de dimensiuni mici şi medii şi freelanceri să aibă acces la servicii de consultanţă şi de PR de calitate. Sigur, bugetele disponibile au constituit întotdeauna o provocare, dar mereu se pot găsi soluţii potrivite.

Recunosc că unul dintre cele mai frumoase lucruri este să vezi un asemenea client că se dezvoltă, că devine vizibil şi că ajunge să fie mai cunoscut, să câştige încrederea tipurilor sale de public-ţintă, că desfăşoară campanii interesante şi comunică în mod profesionist ajungând să fie apreciat şi din acest punct de vedere de către clienţii sau consumatorii finali.

Am remarcat că, adesea, aceste companii au impresia că activităţile de comunicare şi relaţii publice sunt apanajul doar firmelor foarte mari, cu bugete semnificative. Sigur, în timp, cu răbdare şi atenţie, am reuşit să le demonstrez că, în funcţie de obiectivele propuse, se pot identifica soluţii potrivite şi care să nu necesite bugete enorme.

Consultanţă via Skype sau telefonDe-a lungul timpului am constatat că problemele sau

întrebările pe care le au clienţii acoperă zone extrem de diverse. Uneori, răspunsurile pot fi oferite destul de repede, în întâlniri sau discuţii prelungite, cu explicaţii, analize, sugestii şi identificarea unor soluţii concrete. Cum am spus însă, clienţii sunt din diferite oraşe sau ţări, astfel că a trebuit să găsesc cea mai potrivită modalitate de a le permite să mă contacteze pentru a le înlesni accesul la servicii de consultanţă în timp real.

Aşa se face că de ceva ani ofer astfel de sesiuni pe Skype sau la telefon. Se face o rezervare clară a intervalului orar dorit, se stabileşte agenda discuţiei şi şedinţa de consultanţă are loc. Nu am promovat serviciul ca unul separat, dar în timp a devenit o componentă constantă a serviciilor furnizate. Şi aşa va rămâne.

Asemenea sesiuni permit oricărei companii, indiferent de domeniu sau de oraş, să beneficieze de consultanţă în timp real. Mai mult, costurile sunt extrem de accesibile, astfel că firmele care nu îşi permit bugete de PR, pot să beneficieze de sfaturi şi apoi să pună în practică ideile şi soluţiile identificate sau pot lua decizii de comunicare şi promovare după ce au analizat argumentele pro şi contra şi au descoperit ce se potriveşte cu specificul companiei, zonei şi se încadrează în bugetul disponibil.

Mai mult, sesiunile de consultanţă on-line sau la telefon pot fi programate într-un interval orar preferat de client. Acestea se pot prelungi, la solicitarea companiei, dacă subiectele discutate necesită o abordare mai profundă. Am avut chiar şi sesiuni de consultanţă în weekend, dacă atunci a apărut problema unei companii sau atunci a avut persoana în cauză timp pentru a discuta anumite subiecte.

Ceea ce am descoperit, după astfel de sesiuni de consultanţă, este că ele se constituie într-un mijloc eficient de a discuta diverse nedumeriri legate de comunicare şi relaţii publice dar şi de a ajuta companii şi liber profesionişti în activitatea lor în momentele în care au nevoie. Pentru cei care nu au bani de angajare a unui consultant sau a unei agenţii, discuţiile concrete, pe probleme şi subiecte de interes, într-un interval orar stabilit din vreme vin ca un ajutor accesibil, indiferent de oraşul în care se află persoana care solicită ajutor.

Am făcut astfel de sesiuni de consultanţă chiar şi pentru clienţi pentru care lucrăm în mod constant şi realizăm diverse activităţi de comunicare şi PR tocmai pentru că ele sunt eficiente şi permit discuţia rapidă şi identificarea unor soluţii concrete. Un lucru este cert însă: la nivel internaţional, specialişti din diverse domenii oferă o asemenea consultanţă on-line, astfel că nu este de mirare că şi la noi începe să prindă această modalitate de colaborare. În plus, date fiind costurile reduse, companii de orice dimensiune îşi pot permite accesul la asemenea sesiuni de consultanţă (pentru a programa sesiuni cu mine îmi puteţi scrie oricând pe [email protected]). �

[email protected]

Violeta-Loredana Pascal

Companiile de orice dimensiuni pot beneficia uşor de experienţa în comunicare şi PR şi pot găsi soluţii la problemele sau nedumeririle pe care le au.

«

Oricine are acces la consultanţă de calitate

www.ittrends.ro


T E N D I N Þ E

Răspunsul este unul complex, întrucât include direcții de business sau stra tegii de poziționare și de comunicare. Iată care sunt cele mai importante aspecte în această ecuație a convingerii unui utiliza-tor în a continua să folosească un produs sau un serviciu, chiar dacă el nu mai este gratuit și cu același grad de atașament față de brand.� Serviciile/produsele care aduc plus

valoare unui industrii este recomandat să fie taxate corespunzător, datorită nevoii continue de dezvoltare și îmbunătățire;� Faptul că există o trecere de la un

serviciu plătit la unul gratuit este diferit de o strategie-capcană care să ducă la eșecul unei linii de business;� Este important ca un producător de

soluții software să țină cont de opiniile pertinente ale testerilor, care pot deveni utilizatori fideli și plătitori, precum și resurse autentice de recomandare;� Stabilirea pachetelor de cost trebuie

să reflecte poziționarea produsului la nive-lul pieței și importanța funcționalităților pe care le oferă;� Oferirea unei versiuni gratuite a pro-

dusului sau serviciului promovat poate fi o alegere bună, dar poate fi vorba despre un succes contextual;� Beneficiile exclusive sau personali-

zate sunt extrem de bine primite;� Tranziția de la Free la Fee e bine

să se facă în mod treptat, iar utilizatorii să înțeleagă faptul că plătesc doar dacă primesc plus valoare – trecerea se poate face prin lansarea unor funcționalități care să fie taxate;� De asemenea, este extrem de

importantă formula ratei de conversie, care, pentru modelul freemium pornește de la costul de achiziție al unui client nou în

raport cu profitul generat de un utilizator pe o perioadă nedeterminată;� Pentru companiile care oferă SaaS în

regim freemium, acesta trebuie să includă și costul investiției în procesul de preluare a unui client.

Studiu de caz EvernoteAtunci când Phil Libin (CEO Evernote)

și-a propus dezvoltarea a ceea ce înseamnă Next Big App, strategia sa a pornit de la o regulă extrem de bine punctată: Nu vreau un model de business inteligent. Vreau un produs inteligent, care să ajungă la sute de milioane de oameni și mai vreau ca 99% dintre ei să îl folosească inteligent.

Modelul freemium presupune oferirea în mod gratuit a unui serviciu sau a unui pro-dus, urmând ca modulele și funcționalitățile ulterioare să fie monetizate corespunzător. Acest model a devenit extrem de apreciat în rândul companiilor lansate și dezvoltate în Silicon Valley.

Cea mai simplă explicație a acestei adopții este faptul că modulul anulează o posibilă competiție prin faptul că nu poate exista o alternativă mai ieftină. Cu toate acestea, pentru cele mai multe start-up-uri, varianta f reemium este inaccesibilă din cauza lipsei unei investiții care să susțină afacerea până în momentul în care vor exista anumite module plătite.

Sursa: fastcompany.com

Evernote poate fi considerat, oricând, un studiu de caz pentru multe dintre mo-delele de business actuale. Captând atenția utilizatorilor, brandul a creat o reală punte de loialitate în rândul acestora, oferin du-le posibilitatea de a fotografia, de a salva articole web sau de a-și înregistra vocea, toate acestea fiind stocate în cloud.

În primele 30 de zile de folosire a servi-ciilor Evernote de către utilizatori, 0.5% au acceptat trecerea de la pachetul plătit (5$/lună sau 45$/an), care le oferea un spațiu mai mare de stocare, precum și acces la resurse în mod offline.

Sursa: fastcompany.com

Încă de la început, Libin a prevăzut ca Evernote să devină profitabil în momentul obținerii unei rate de conversie de 1%. �

De la Free la Feede Alexandra Roată

Ce volum de servicii sau de produse gratuite ar trebui să comercializezi înainte de a trece la varianta plătită, fără să pierzi utilizatori? O întrebare-cheie pentru mulți producători de soluții software și nu numai. Alexandra Roatã

www.ittrends.ro

26 Nr. 2 - Februarie 2015T E N D I N Ţ E

Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

O rice modificare în infrastructură, extinderi ale proceselor obișnuite sau alte implementări pot provoca, în timp, erodări ale mecanismelor IT. Pentru a obține o confirmare certă că suportul IT contribuie în mod eficient la dezvoltarea

afacerii și susține eficientizarea activităților zilnice, este necesară realizarea unui nou Audit IT la un interval de timp, la propunerea furnizorului de servicii IT.

În continuare, am selectat cele mai comune 5 riscuri pe care auditarea IT le poate descoperi, astfel încât să poată fi luate măsurile adecvate, la momentul oportun.

Riscul fizic și tehnologicEste de necontestat faptul că, în timp, orice echipament fizic este afectat de uzură și lipsa performanței, iar utilizarea acestuia în afara perioadei de garanție crește exponențial riscul apariției defecțiunilor. O analiză asupra sistemelor și parametrilor funcționali poate evidenția cauzele lipsei de performanță și se poate realiza o optimizare.

Riscul de a fi accesate informații confidențiale de către persoane neautorizateMulte companii folosesc astăzi sisteme de partajare a informației, pentru o mai bună colaborare și comunicare între departamente. Alocarea drepturilor și politicilor de acces pentru prea multe persoane din companie poate crea diverse situații de risc IT. În acest context, revizuirea constantă a drepturilor de acces și restricționarea este o practică eficientă în menținerea securității datelor companiei.

Riscul de acces neautorizat la rețea și la resursele rețeleiSistemele din companie conectate la internet au nevoie de protecție sporită, în caz contrar, pot facilita accesul terților la resursele companiei sau atacurile la securitatea rețelelor interne. Verificarea constantă a acestora va identifica potențialele riscuri și va oferi soluțiile necesare pentru restricționarea accesului persoanelor străine.

Riscul de interceptare a comunicațiilor Sistemele de comunicații reprezintă nucleul derulării tuturor proceselor dintr-o companie. Identificarea vulnerabilităților la acest nivel, analiza nivelului de securitate existent și eliminarea riscurilor reprezintă cele mai bune metode pentru evitarea interceptării informațiilor.

Riscuri de a pierde informații din cauza funcționării defectuoase a unor sistemeSistemele informatice pot suferi defecțiuni tehnice temporare sau permanente, fapt care implică înlocuirea acestora. Analiza unui astfel de risc va permite identificare componentelor din sisteme care prezintă o probabilitate mai mare de a genera pierderi de informație.

Sesizarea acestor riscuri la momentul oportun va oferi companiilor garanția că serviciile IT contractate sunt proactive și se adaptează permanent nevoii de creștere a performanței și necesității asigurării securității IT, într-un context de busines în schimbare.

Pentru mai multe informații despre auditarea IT și beneficiile acesteia asupra companiilor, vă invităm să ne vizitați website-ul, www.classit.ro sau să intrați în legătură cu un consultant, la adresa de e-mail [email protected] �

5 potențiale riscuri care justifică necesitatea realizării unui Audit IT

Funcționarea optimă a sistemelor și echipa-mentelor IT din com-panie nu garantează că acestea nu sunt supuse vulnerabilităților sau riscurilor IT, la un anumit moment.

www.ittrends.ro


T E N D I N Þ E

Începutul lui 2015 a venit cu o serie întreagă de predicții legate de trendurile high-tech, care vor fi cele mai influente tehnologii și cum ne vor influența ele viața în anul care deja începe să își afirme personalitatea. Pe lângă sumedenia de predicții calitative, iată și o serie de estimări mai concrete făcute de Gartner cu privire la evoluția pieței de IT și sectoarele cu pon-derea cea mai importantă în investiții, pre-luate de site-ul IT Management sub forma unei analize de tip slide-show.

Se cumpără mai mult IT în 2015 - conform Gartner, cheltuielile IT la nivel mondial vor ajunge în 2015 la peste 3800 miliarde US$, adică o creștere de 2,4% față de 2014, ceva mai temperată decât una dintre estimările inițiale ce vizau o creștere de 3,9%.

Analizând cele mai importante ten-dințe asociate cheltuielilor IT pentru 2015, Gartner sugerează și posibilele implicații ale acestora pentru directorii de IT sau managerii centrelor de date din organizațiile de nivel enterprise.

Veste bună pentru furnizorii de echi-pamente - vânzările de PC-uri, tablete, smartphone-uri și alte dispozitive vor crește cu 5,1% conform Gartner. Piața de dispozitive smartphone va avea o dublă polaritate, ramura superioară fiind do-minată de modelele Apple cu preț mediu de vânzare de 478 US$, iar cea inferioară de terminalele bazate pe Android și open OS, cu o valoare medie de vânzare de 100 US$. Dacă pentru CIO administrarea unui parc crescut de terminale mobile nu va face decât să mai crească puțin bătăile de cap cu BYOD, pentru managerii centrelor de date importante vor fi aplicațiile care vor rula la ambii poli ai pieței de mobile.

Continuă investițiile în centrele de date - cheltuielile pe sistemele data center vor crește cu 1,8%, ajungând la 143 mi-liarde US$, potrivit Gartner. Mai impor-tante vor fi creșterile pentru aplicațiile enterprise communication și echipamen-tele de rețea. Creșterea cerințelor pentru aplicații enterprise va determina o accele-rare a migrării către infrastructuri con-vergente, consecința imediată fiind redu-cerea cheltuielilor pentru silozurile de date. Cheltu ielile aferente componentelor de pro cesare sau stocare din centrele de date sunt încă destul de fluctuante, dar Gartner apre ciază că pe măsură ce ciclul de viață al acestora va avansa, se va trece treptat la serviciile IaaS.

Indiferent de modul în care le acce-sează, companiile au nevoie de aplicații - piața de software enterprise va depăși 335 miliarde US$ în 2015, ceea ce reprezintă o creștere de 5,5% față de 2014. Ca princi-palele tendințe anticipate de Gartner ar fi continua erodare a prețurilor, pe măsură ce crește competitivitatea, se migrează către serviciile SaaS. Asta însemnă că directorii IT vor avea nevoie de negocieri mai in-tense cu furnizorii software, mulți dintre ei temându-se încă pentru viitorul jobului lor, pe măsura creșterii popularității soluțiilor cloud.

Război al prețurilor CRM – pe piața soluțiilor Customer Relationship Manage-ment prețurile per utilizator în anumite segmente de activitate, precum sales force automation (SFA), vor scădea cu peste 25% până în anul 2018. Ce va alimenta acest război al prețurilor? Unii furnizori de soluții CRM on-premises vor refuza să facă migrarea spre cloud pentru a nu-și periclita relațiile cu clienții în fața rivalilor

care vin cu oferte cloud. Pentru CIO asta va fi o mare oportunitate să discute serios cu directorii de vânzări și cu cei de marketing scenariile de strategie CRM pe termen lung.

Cloudul coboară nivelul general al prețurilor – abundența ofertelor de servicii cloud va determina o creștere a importanței prețurilor și în alte domenii, precum solu-țiile software pentru baze de date, apli-cațiile de infrastructură și cele middleware. Migrarea în cloud a soluțiilor middleware on-premises va determina o creștere ma-sivă a cerințelor pentru interfețe API și in-strumente de integrare a unui număr din ce în ce mai mare de soluții SaaS dezvol-tate de terți. Pentru administratorii marilor centre de date va fi o bunã oportunitate de a ajuta CIO să elimine riscurile de creare a unor insule de date.

Frânare în creșterea serviciilor IT – veniturile obținute din servicii IT vor crește în 2015 cu circa 2,5%, mai puțin decât ceea ce a preconizat inițial Gartner, care miza pe o creștere de 4,1%. Pe măsură ce clienții vor migra de la aplicațiile on- premises către cele în cloud, nevoia de servicii de suport se va reduce treptat. �

Aplicațiile enterprise și echipamentele domină creșterea vânzărilor din 2015de Radu Crahmaliuc

Cu o creștere generală a pieței IT de peste 2,4% față de anul trecut Gartner ne dă speranțe pentru investițiile în tehnologie informatică din 2015. Sectoarele de piață reprezentate de aplicațiile enterprise și echipamentele de calcul vor avea creșterile cele mai semnifica-tive în raport cu vânzările de anul trecut.

Radu Crahmaliuc


www.ittrends.ro

28 Nr. 2 - Februarie 2015

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor [email protected]

Elena Andreea Liþã, Senior [email protected]

Cristian Faur, Business [email protected]

Nicolae Bucur, [email protected]

Marian Teodorescu, [email protected]

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partner [email protected] Enache, Events [email protected] Maier, Marketing & PR [email protected]

EDITORIALIŞTI:

Alexandru Rotaru [email protected] Teodorescu [email protected] Ivănuș [email protected] Cruceanu [email protected] Nadăș [email protected] Muscă [email protected] Crahmaliuc [email protected]ãzvan Sandu [email protected] Pascal [email protected]

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2015 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Bd. Dimitrie Cantemir Nr. 12-14, Sc. D, Et. 2, Ap. 10, Sector 4, Bucureºti, 040243 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; [email protected]

Cod QR IT TRENDS Cod QR AGORA

Revista IT Trends este disponibilă şi online la adresa: http://issuu.com/agoramediaUtilizatorii de dispozitive Android pot descărca aplicația de la adresa: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.issuu.android.app


Complexa soluție IT care a stat la baza transformării Telenor banka într-o bancă online și a cărei versiune demo a fost deja prezentată, este un exemplu de ofertă on-line complet automatizată și personalizată care asigură furnizarea în timp real a creditelor de achiziții pentru dispozitive inteligente, personalizate pen-tru nevoile clienților. Această inovație va fi o actualizare a ofertei existente de împru-muturi fără dobândă pentru achiziționarea dispozitivelor din oferta Telenor pe care banca a introdus-o la începutul lunii decembrie 2014.

„Este o deosebită plăcere să vedem că Telenor banka a fost recunoscută ca una dintre cele mai importante inovații în servicii bancare și financiare din Europa în 2015. Inovația prezentată se bazează pe avantajele tehnologiei soluțiilor bancare directe și a posibilitățior pe care le oferă. Este un exemplu concret de competitivitate la nivelul pieței internaționale”, afirmă Martin Navratil, președinte al Consiliului Executiv Telenor banka.

Participanții la Finovate vor avea posi-bilitatea de a deveni familiari cu o soluție

completă de mobile banking, care modifică experiența clienților și remodelează servi-ciile și produsele astfel încât să fie complet customizate pentru dispozitivele mobile utilizate.

„Suntem extrem de încântați de faptul că am furnizat soluția informatică completă pentru prima bancă directă din regiunea SEE, de la un sistem bancar de bază (core-banking) către toate canalele utilizate (mobil, e-banking și rețeaua de ATM-uri). Suntem mândri în mod deosebit de faptul că am reușit, împreună cu Telenor Banka, să punem în aplicare prima fază a acestui proiect de mare anvergură în doar șapte luni”, a declarat Piotr Jelenski, președintele Consiliului de Administrație Asseco SEE Group și a adăugat: „Astăzi suntem capa-bili să demonstrăm cum soluții IT com-plexe oferă o experiență ușoară și simplă adaptată nevoilor clienților”.

Finovate Europe 2015 a adunat la această ediție 70 de companii, având fiecare la dispoziție doar 7 minute pen-tru a prezenta cele mai recente și cele mai avansate inovații în domeniul serviciilor financiare.

„În fiecare an la Finovate vom ajunge să vedem numeroase inovații interesante în domeniile tranzacțiilor financiare, on-line banking și vânzări prin intermediul dis-pozitivelor mobile. Suntem foarte încântați că anul acesta am selectat Telenor banka și Asseco SEE, care împreună au prezen-tat în cadrul conferinței cele mai bune și cele mai recente inovații”, spune Erik Mattsson, CEO Finovate. „Este o mare plăcere să avem șansa de a vedea în ce mod sinergia sectoarelor bancar și cel al telecomunicațiilor își extind ofertele pe piața de finanțare, care sunt activate prin tehnologii avansate bancare”, adaugă Mattsson.

Telenor banka și Asseco SEE vor conti-nua să colaboreze la dezvoltarea de soluții care să rezolve necesitățile consumatorilor prin servicii financiare ușor accesibile și interactive. �

Telenor banka și Asseco SEE prezente la prestigioasa Conferință Finovate de la Londra

O bancă online orientată către client10 Februarie 2015 – Telenor banka din Serbia, împreună cu Asseco SEE, își prezintă realizările comune și anunță viitoare inovații la prestigioasa conferință internațională Finovate Europe, ce se desfășoară anul acesta la Londra în perioada 10-11 februarie. Inovația cu care cele două companii sunt prezente la ediția din acest an a Finovate, va permite clienților Telenor banka să primească oferte customizate pentru două industrii concomitent: telecomunicații și sectorul bancar.

Documents

IT Trends februarie 2015