Upload
others
View
14
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
IV. UTILIZAREA TERENURILOR
IV.1 SOLUL - consideraţii generale Pe teritoriul judeţului Covasna se găsesc o gamă variată de soluri, această diversitate rezultând din acţiunea complexă exercitată de condiţiile litologice, formele de relief, factori hidrogeologici, hidrologici precum şi cei topoclimatici. Astfel, la o altitudine de peste 1500 m, sub pădurile de molid se întâlnesc solurile montane brune podzolice, care se caracterizează printr-o aciditate ridicată şi un conţinut mare de materie organică. O altă categorie de soluri o reprezintă solurile brune şi brune acide de pădure acestea având o răspândire mai mare în munţii Baraolt, dar apar insular şi în munţii Bodoc, Vrancei şi Întorsurii. Aceste soluri s-au format în condiţiile unui climat rece şi umed, sub păduri de fag, gorun sau amestec. Se remarcă o repartiţie diferenţiată a solurilor din această grupă, astfel pe versanţii cu o pantă mai accentuată întâlnim soluri brune acide, în timp ce pe versanţii cu pante mai domoale se găsesc soluri cu caractere podzolice evidente. Cea mai mare extindere pe judeţ o reprezintă solurile brune şi argiloiluviale podzolice, aceste soluri le întâlnim în special pe culmile largi şi joase, precum şi pe versanţii slab înclinaţi ai munţilor Întorsurii, Vrancei, Nemira, Bodoc şi Baraolt. De asemenea aceste soluri se găsesc şi pe relieful depresionar unde acoperă în întregime zona piemontană, şi o parte din terasele Oltului şi Râului Negru, ele fiind caracteristice etajului de pădure în care predomină stejarul, gorunul şi uneori în amestec cu fagul. O parte din aceste soluri sunt folosite pentru culturi de cartofi, secară, orz, ovăz, pajişti şi fâneţe naturale. O altă categorie de soluri o reprezintă cernoziomurile levigate sau prataziomurile, care se întâlnesc îndeosebi în jurul oraşului Tîrgu Secuiesc, Câmpu Frumos. Aceste soluri se caracterizează printr-un conţinut ridicat de humus şi de substanţe nutritive, fiind pretabile pentru cultura sfeclei de zahăr, cartofi şi plante furajere. Partea cea mai joasă a judeţului este ocupată de solurile hidromorfe cu subgrupele soluri gleice, humico gleice şi turbele eutrofe, acestea prezintă un grad redus de fertilitate şi un exces de umiditate în special în perioadele ploioase ale anului, de aceea sunt utilizate în special pentru păşuni şi fîneţe. Un alt tip de soluri, întâlnit pe o suprafaţă de aproximativ 18 km2, în apropierea localităţii Reci o reprezintă nisipurile nesolificate, menţionate în literatura de specialitate de “Dunele de la Reci “. Fixarea acestor nisipuri s-a făcut cu plantaţii de pin, arini, mesteceni, iar pe supafeţe relativ restrânse se cultivă cartoful şi secara.
IV.1.1 Repartiţia pe clase de folosinţă
Suprafaţa totalã a judeţului Covasna este de 370.980 ha, din care 186.139 ha o reprezintă terenurile agricole,165118 ha reprezintă pădurile.
La data de 31.12.2010, suprafaţa agricolă a judeţului este de 186139 ha, iar tendinţa este pe cât posibil ca această suprafaţă să rămână cu aceiaşi destinaţie.
Tabelul IV.1.1.1 Utilizarea terenurilor agricole în judeţul Covasna
Nr. Crt.
Categ.de folosinţă
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010
1 Arabil (ha) 86331 86331 86311 86311 86300 83428 83305
2 Păşuni
(ha) 59964 59964 59964 59964 60000 60941 60931
3
Fâneţe şi pajişti
naturale (ha)
39529 39529 39529 39529 39500 40903 41311
4 Vii (ha) 0 0 0 0 0 0 0
5 Livezi (ha) 592 592 592 1014 592
TOTAL AGRICOL
186416 186416 186416 186416 186392 186347 186139
IV.1.2 Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor
Judeţul Covasna fiind situat într-o depresiune intramontană, dispune de o varietate de
soluri destul de mare de la solurile aluvionare din luncile râurilor până la litosolurile puţin dezvoltate pe culmile munţilor. În tabeul de mai jos, prezentăm clasele de pretabilitate ale ternurlor agricole identificate în judeţul Covasna. Tabelul IV.1.2.1 Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul Covasna
Nr. Crt.
Specificaţie Clase de bonitate ale solului ( ha )
I II III IV V Total
1 Arabil - 1252 46438 33516 2099 83305
2 Păşuni+Fîneţe 1423 9396 50064 34684 6675 102242
3 Vii - - - - - -
4 Livezi - 4 228 156 204 592
TOTAL 1423 10652 96730 68356 8978 186139
Principalele restricţii ale calităţii solurilor
La nivelul judeţului Covasna o parte din suprafaţa arabilă este supusă unor restricţii în ceea ce priveste utilizarea acestora. Principala restricţie o constituie zonele de protecţie sanitară aflate în jurul puţurilor de alimentare cu apă potabilă a oraşelor cât şi a celorlalte localităţi din judeţ. Terenurile cuprinse în zona de protecţie sanitară pot fi exploatate de către deţinătorii acestora pentru orice culturi agricole, însă este interzisă utilizarea îngrăşămintelor chimice a substanţelor fitofarmaceutice, a irigării cu ape uzate şi a depozitării deşeurilor. Având în vedere cerinţele tot mai mari pe piaţa de produse alimentare ecologice, mulţi agricultori din zonă sunt interesaţi în obţinerea de produse agicole ecologice, în special legume şi fructe, ceee ce presupune o tehnologie agricolă specială, cu respectarea principiilor producţiei ecologice şi cu interzicerea utilizării de fertilizatori chimici şi a produselor fitosanitare. O altă categorie de soluri care sunt supuse unor anumite restricţii la utilizare sunt
terenurile cu o pantă mare sau cele supuse procesului de eroziune, unde pentru stoparea acestui fenomen trebuie să se facă împăduriri, să se reducă păşunatul intensiv şi să se sistematizeze drumurile de exploatare. Monitorizarea calităţii solurilor
Laboratorul din cadrul APM Covasna supraveghează calitatea solului în perimetrele
aferente rampelor de deşeuri. Pe parcursul anului 2010 s-au prelevat un număr de 45 probe de sol de la rampele de deşeuri închise. Din aceste probe s-au determinat metalele grele – plumb, zinc, cadmiu, nichel, crom, cupru, mangan. Pentru prelevarea probelor de sol s-au marcat în prealabil punctele de prelevare pe planul de situaţie al zonei, numărul punctelor de prelevare depinzând de mărimea zonei analizate. Conform Ordinului nr.184/1997 numărul minim al acestor puncte pe o suprafaţă potenţial poluată trebuie să fie 4/1000mp. Conform Ordinului MAPM nr.756/1997 referitor la valorile de referinţă pentru urme de elemente chimice în sol (pentru soluri mai puţin sensibile), concentraţia metalelor grele în unele cazuri sunt mai mari decât valorile normale, dar în puţine cazuri depăşesc pragurile de alertă respectiv pragurile de intervenţie. În graficele de mai jos sunt reprezentate concentraţiile metalelor grele pentru plumb, cupru, nichel, crom şi cadmiu.
Concentraţia metalelor grele - plumb - la rampele de deşeuri săteşti şi orăşeneşti închise
0
20
40
60
80
100
120
140
Bar
aolt
Cat
alin
aZab
ala
Cova
sna-
Chiu
rus
Into
rsur
a B
uzau
lui
Mar
tinen
iM
arcu
sB
retc
uLem
nia
Mer
eni
San
zien
iB
rate
sR
eci
Ghe
lint
aPoia
nO
jdula
Tur
iaO
zun
Let
San
tionl
unca
Boro
sneu
Mare
Sac
iova
Lis
nau
Bic
fala
uC
om
and
auZag
onIli
eni
Val
cele
Zal
anB
ixad
Zol
tan
Bodo
cFot
os
Angh
elus
Ghi
dfa
lau
Moac
saB
atan
i Mar
iA
ita
Sea
ca
Bra
dut
Her
culia
nVar
ghis
Bel
inA
ita
Mar
eA
ita
Med
ieH
aghi
g
Localitate
mg
/kg
Figura IV.1.2.1 Concentraţia metalelor grele - plumb
Concentraţia metalelor grele-cupru -la rampele săteşti şi orăşeneşti închise
0
20
40
60
80
100
120
Bar
aolt
Cat
alin
aZab
ala
Cova
sna-
Chiu
rus
Into
rsur
a B
uzau
lui
Mar
tinen
iM
arcu
sB
retc
uLem
nia
Mer
eni
San
zien
iB
rate
sR
eci
Ghe
lint
aPoia
nO
jdula
Tur
iaO
zun
Let
San
tionl
unca
Boro
sneu
Mare
Sac
iova
Lis
nau
Bic
fala
uC
om
and
auZag
onIli
eni
Val
cele
Zal
anB
ixad
Zol
tan
Bodo
cFot
os
Angh
elus
Ghi
dfa
lau
Moac
saB
atan
i Mar
iA
ita
Sea
ca
Bra
dut
Her
culia
nVar
ghis
Bel
inA
ita
Mar
eA
ita
Med
ieH
aghi
g
Localitate
mg
/kg
Figura IV.1.2.2 Concentraţia metalelor grele - cupru
Concentraţia metalelor grele - nichel- la rampele săteşti şi orăşeneşti închise
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Bar
aolt
Cat
alin
aZab
ala
Cov
asna
-Chi
urus
Into
rsur
a B
uzau
lui
Mar
tinen
iM
arcu
sBre
tcu
Lem
nia
Mer
eni
San
zien
iBra
tes
Rec
iG
helin
taPoi
anO
jdul
aTur
iaO
zun
Let
San
tionl
unca
Bor
osne
u M
are
Sac
iova
Lisn
auBic
fala
uC
oman
dau
Zag
onIli
eni
Val
cele
Zal
anBix
adZol
tan
Bod
ocFot
osAng
helu
sG
hidf
alau
Moa
csa
Bat
ani M
ari
Aita
Sea
caBra
dut
Her
culia
nVar
ghis
Bel
inAita
Mar
eAita
Med
ieH
aghi
g
Localitate
mg
/kg
Figura IV.1.2.3 Concentraţia metalelor grele - nichel
Concentraţia metalelor grele - crom- la rampele de deşeuri săteşti şi orăşeneşti închise
0
20
40
60
80
100
120
140
160
Bar
aolt
Cat
alin
aZab
ala
Cova
sna-
Chiu
rus
Into
rsur
a B
uzau
lui
Mar
tinen
iM
arcu
sB
retc
uLem
nia
Mer
eni
San
zien
iB
rate
s
Rec
iG
helint
aPoia
nO
jdula
Tur
iaO
zun
Let
San
tionl
unca
Boro
sneu
Mare
Sac
iova
Lis
nau
Bic
fala
uC
om
and
auZag
onIli
eni
Val
cele
Zal
anB
ixad
Zol
tan
Bodo
cFot
os
Angh
elus
Ghi
dfa
lau
Moac
saB
atan
i Mar
iA
ita
Sea
ca
Bra
dut
Her
culia
nVar
ghis
Bel
inA
ita
Mar
eA
ita
Med
ieH
aghi
g
Localitate
mg
/kg
Figura IV.1.2.4 Concentraţia metalelor grele - crom
CatalinaIntorsura
BuzauluiGhelinta
PoianOzun
Cd
0
50
100
150
200
250
300
350
400
450
500
mg
/kg
Localitate
Concentraţia metalelor grele- cadmiu- la rampele de deşeuri săteşti şi
orăşeneşti închise
Figura IV.1.2.5 Concentraţia metalelor grele - crom
IV.1.3 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor din România IV.1.3.1 Îngrăşăminte În agricultură, în vederea realizării unor producţii cantitative şi calitative superioare, atât marii producători, cât şi micii producători agricoli au executat şi lucrări de fertilizare a terenurilor, utilizând atât îngrăşăminte organice, cât şi îngrăşăminte chimice.
Dejecţiile animaliere prin conţinutul lor de elemente chimice, au un rol important în nutriţia plantelor şi influenţează favorabil însuşirile solului şi implicit producţia agricolă. Aplicate în cantităţi excesive îngrăşămintele naturale pot influenţa negativ unele însuşiri ale solului cum ar fi permeabilitatea şi aciditatea solului. De asemenea, şi îngrăşămintele chimice folosite neadecvat pot avea efecte poluante. Astfel, azotatul de amoniu folosit o perioadă îndelungată şi în cantităţi mari poate determina acidifierea solului şi în acelaşi timp apariţia nitraţilor şi nitriţilor în apă şi în plante. Din informaţiile deţinute, pe raza judeţului nostru nu există suprafeţe de teren agricol care să fie afectate de utilizarea necorespuzătoare a îngrăşămintelor, întrucât aceste lucrări se efectuează sub directa coordonare a specialistului agricol din cadrul consiliilor locale comunale.
Situaţia utilizării îngrăşămintelor, pe tipuri şi cantităţi este prezentată în tabelul următor:
Tabelul IV.1.3.1.1 Îngrăşăminte chimice utilizate în perioada 2008-2010
Anul Îngraşăminte chimice folosite-tone subst.activă
N+P2O5+k2O- kg/ha
N P2O5 K2O Total arabil agricol
2008 3500 1200 120 4820 68 57
2009 3657 1305 915 5877 70 32
2010 3205 1609 978 5792 70 31
Din tabelul prezentat se poate observa o scădere minimă a cantităţilor de îngrăşăminte chimice utilizate. Pe lângă fertilizarea chimică, pe terenurile agricole s-au administrat şi îngrăşăminte organice, aceste fertilizări realizându-se în special pe terenurile agricole proprietate privată a persoanelor fizice, iar îngrăşămintele organice provin din propria lor gospodărie, din această cauză nu deţinem date privind cantităţile de deşeuri organice administrate. IV.1.3.2. Soluri afectate de reziduuri zootehnice
În ceea ce priveşte utilizarea dejecţiilor animaliere în fertilizarea terenurilor agricole, putem menţiona că s-au utilizat în mod judicios, cu respectarea celor mai bune tehnici agricole. Totuşi, punctiform putem vorbi de soluri afectate de depozitarea dejecţiilor animaliere, aceste terenuri fiind localizate în zona fostelor CAP-uri şi IAS-uri, mai precis în zona de depozitare a gunoiului de grajd rezultat din sectorul zootehnic. Aceste suprafeţe sunt relativ mici. De asemenea, o altă sursă de poluare cu reziduuri zootehnice a provenit de la S.C.Suinprod Let- SA - Complex de creşterea şi îngrăşarea porcilor, unitatea şi-a încetat activitatea în anul 2008.
IV.1.3.3. Situaţia amenajărilor de îmbunătăţiri funciare/ agricole
În judeţul Covasna au fost amenajate trei sisteme de irigaţii prin aspersiune - Moacşa
Pădureni, Brateş şi Câmpul Frumos, pe o suprafaţă totală de 4789 ha. Din aceste trei sisteme de irigaţii în stare de funcţiune se află numai sistemul Câmpu Frumos, celelalte două sunt într-un stadiu avansat de degradare, asta şi datorită faptului că nu au existat solicitări din partea producătorilor agricoli din zonă, cât şi a lipsei de interes a celor care administrează aceste sisteme.
De asemenea, pe teritoriul judeţului au fost executate în anii ’80 lucrări de combaterea eroziunii solului pe o suprafaţă de 8078 ha, din care 7842 ha este teren agricol.
De-a lungul timpului au fost executate lucrări de drenaj pe 6208 ha teren agricol, precum şi lucrări de desecare pe o suprafaţă de 37702 ha, din care agricol 355174 ha.
În acest an sunt în curs de executie următoarele perimetre de ameliorare:
Întorsura Buzăului -116,45 ha
Sita Buzăului, Borojocu, Crăciun -161,17 ha
IV.1.4 Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor Principalele ramuri industriale ale judeţului Covasna sunt:
- industria extractivă: lignit, andezit, argilă, gresie şi turbă, industria de extracţie a ţiţeiului şi gazelor naturale
- industria constucţiilor metalice şi a produselor din metal; industria de maşini şi echipamente; agregate şi subansamble auto, etc
- industria textilă şi a confecţiilor care produc materiale textile din bumbac şi confecţii textile în special pantaloni
- industria alimentară care valorifică în special resursele locale ale judeţului ca: ape minerale, zootehnie, produse agricole (cartoful, porumbul)
- industria de exploatare şi prelucrare a lemnului care valorifică resursele lemnoase din judeţ sub formă de cherestea şi mobilă.
Dintre ramurile industriale menţionate, exploatările miniere şi carierele au un impact
semnificativ asupra solului, în sensul că sunt scoase din circuitul agricol (definitiv sau
temporar) suprafeţe importante de teren, prin ocuparea acestora cu steril provenit din
decoperta. Sectorul minier şi-a redus semnificativ activitatea în sensul că, în prezent este
funcţională numai exploatarea carboniferă Racoşul de Sud, celelalte exploatări miniere fiind
închise şi ecologizate conform măsurilor stabilte prin programele de conformare emise de
către Agenţia de Protecţia Mediului. Carierele de exploatare a zăcămintelor minerale (piatră,
nisip, pietriş) sunt atent monitorizate fiind obligate să procedeze la refacerea tuturor zonelor
afectate de lucrări. Un alt potenţial poluator îl reprezintă şi activitatea de extracţie hidrocarburi,
prin poluări accidentale cu ţitei, apă sărată de zăcământ, sau depozite de şlam. La nivelul
judeţului activitatea de extragere hidrocarburi este desfăşurată de S.C. Petrom S.A.-Sector
Ghelinţa. De asemenea, depozitul de deşeuri periculoase existent în incinta platformei de
extracţie a fost închis, urmând ca zona să fie ecologizată, treptat.
INVESTIŢIILE DIN PROGRAMELE DE ETAPIZARE ŞI PENTRU CONFORMARE PREVĂZUTE A FI REALIZATE DE AGENŢI ECONOMICI
ÎN ANUL 2010 Tabelul IV.1.4.1 U.M. mii RON
Agenţi economici Denumire lucrare
Plan de investiţii de mediu pe anul 2010
Realizat pe douăsprezece luni
total surse proprii
buget de
stat
alte surse
total surse proprii
buget de
stat
alte surse
1. S.C. CASTRUM –Corporation SRL-Negreşti-Oaş -î’nchidere şi ecologizarea carierei Sfântu-Gheorghe
122 - 122 - 3352 - 3352 -
2.SC Cartel Bau SA Cluj -închidere şi ecologizare cariera Bodoş
146 - 146 146 0 146 0
3.Petrom SA PL.Moinesti-Ghelinţa -Consolidare terenuri zona sd.191,192,280 Ghelinţa -Exec. Separator de nisip şi produse petroliere pe canal pluvial Parc 1 Ghelinţa
- - - - 652 652 - -
Total 268 - 268 - 4150 652 3498 -
Inventarul terenurilor afectate de diferite procese Tabelul IV.1.4.2 Terenuri inundabile
Total judeţ
Suprafaţa agricolă totală
Suprafaţa agricolă cartată
Din care inundabile (ha)
rar frecvent f.frecvent
186.416 ha 181.370 ha 4.255 2.763 3.868
100% 97,3% 2,3% 1,5% 2,1%
Cele mai mari suprafeţe inundabile se găsesc situate pe teritoriul administrativ al
localităţilor Aita Mare, Baraolt, Băţani, Belin, Bretcu, Catalina, Întorsura Buzăului, Sânzieni, Sfântu Gheorghe, Sita Buzaului, Valea Mare, Vârghiş.
Tabelul IV.1.4.3 Terenuri cu soluri pseudogleizate
Total judeţ
Suprafaţa agricolă totală ha
Suprafaţa
afectată de pseudogleizare
Din care
Slab
Moderat
Puternic
Foarte puternic
Excesiv
186.416 63.495 24.960 27.615 8.224 2.598 98
100% 34,1% 13,4% 14,8% 4,4% 1,4% 0,1%
Cele mai mari suprafeţe afectate de acest fenomen se găsesc pe teritoriul
administrativ al localităţilor Aita Mare, Băţani, Bodoc, Intorsura Buzăului, Lemnia, Malnaş, Reci, Sfântu Gheorghe, Vălcele, Zăbala.
Tabelul IV.1.4.4 Terenuri cu soluri gleizate
Total judeţ
Suprafaţa agricolă totală ha
Suprafaţa
afectată de gleizare
Din care
Slab
Moderat
Puternic
Foarte puternic
Excesiv
186.416 43.564 6.187 9.372 10.561 11.314 6.130
100% 23,4% 3,3% 5,0% 5,7% 6,1% 3,3%
Cele mai mari suprafeţe afectate de acest fenomen se găsesc pe teritoriul administrativ al localităţilor Băţani, Brateş, Catalina, Ghelinţa, Poian, Reci, Sânzieni, Târgu Secuiesc, Zăbala. Tabelul IV.1.4.5 Terenuri cu soluri erodate, colmatate, acoperite
Total judeţ
Suprafaţa agricolă totală ha
Suprafaţa
cartată pedologic ha
Din care erodate prin apa
Slab
Moderat
Puternic
Foarte puternic
Excesiv
186.416 181.370 3.293 4.836 896 261 0
100% 97,3% 1,8% 2,6% 0,5% 0,1% 0%
Cele mai mari suprafeţe afectate de acest fenomen se găsesc pe teritoriul administrativ al localităţilor Aita Mare, Băţani, Brăduţ.
Tabelul IV.1.4.6 Terenuri cu soluri erodate, colmatate, acoperite
Total judeţ
Suprafaţa agricolă totală ha
Suprafaţa cartată pedologic ha
Din care colmatate prin apă
Slab
Moderat
Puternic
Foarte puternic
Excesiv
186.416 181.370 103 277 233 0 0
100% 97,3% 0,1% 0,2% 0,1% 0% 0%
Cele mai mari suprafeţe afectate de acest fenomen se găsesc pe teritoriul administrativ al localităţilor Chichiş, Tg. Secuiesc.
Tabelul IV.1.4.7 Terenuri afectate de eroziunea de adâncime
Total judeţ
Suprafaţa agricolă totală
Suprafaţa agricolă cartată
Din care pe forme de eroziune
Şiroiri, rigole Ogaşe Ravene
186.416 ha 181.370 ha 130 1.035 53
100% 97,3% 0,1% 0,6% 0,03%
Cele mai mari suprafeţe afectate de acest fenomen se găsesc pe teritoriul administrativ al localităţilor Brăduţ, Cernat, Covasna, Dobârlau, Hăghig, Întorsura Buzaului, Sfântu Gheorghe, Sânzieni. Tabelul IV.1.4.8 Situaţia alunecărilor de teren
Total judeţ
Suprafaţa alunecărilor de
teren (ha)
Tipuri de alunecare
În brazde
(ha)
În valuri (ha)
În trepte (ha)
Curgătoare (ha)
Prăbuşire (ha)
4.735 523 3.848 364 0 0
2.54% 0.28% 2.06% 0.20% 0% 0%
Alunecări de teren ce ocupă suprafeţe de peste 200 ha se găsesc pe teritoriul
administrativ al localităţilor: Aita Mare, Baraolt, Băţani, Brăduţ, Cernat, Întorsura Buzăului, Malnaş, Sita Buzăului şi Zagon.
Măsuri de consolidare şi prevenire (canale de garda în partea superioară şi laterală a alunecării, drenaje şi puţuri drenante, ziduri de sprijin) nu au fost executate în anul 2010, dar prin activitatea compartimentului de biodiversitate s-a urmărit în mod special interzicerea exploatărilor forestiere în zonele cu alunecări.
IV.1.5 Managementul siturilor contaminate Modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului, în scopul identificării prejudiciilor aduse acestora şi stabilirii responsabilităţilor pentru refacerea mediului geologic sunt stipulate prin HG.1408 / 2007 Situaţia situ-rilor potenţial contaminate în judeţul Covasna, se prezintă astfel: Tabelul IV.1.5.1 Situaţia situ-rilor potenţial contaminate
Numele sitului / Stadiu redării
Adresa Proprietar Suprafaţa
(ha) Poluant
Parc 1 Ghelinţa În funcţiune
Com. Ghelinţa extravilan
Petrom S,A.-OMV Grup
0,5640 Prod.
petroliere
Parc 5 Ghelinţa În funcţiune
Com. Ghelinţa extravilan
Petrom S,A.-OMV Grup
0,3337 Prod.
petroliere
Parc 2 Ghelinţa Programat 2014
Com. Ghelinţa extravilan
Petrom S,A.-OMV Grup
0,2590 Prod.
petroliere
Parc 3 Ghelinţa Programat 2014
Com. Ghelinţa extravilan
Petrom S,A.-OMV Grup
0,2174 Prod.
petroliere
Depozit, st. Com. Ghelinţa Petrom S,A.- 2,1134 Prod.
Dezbenzinării, st. Compresoare
Redate în 2009 şi 2007
extravilan OMV Grup petroliere
Depozit pesticide Câmpul Frumos, Sf.
Gheorghe Primaria Sf. Gheorghe
0,04 Pesticide
Depozit pesticide Sf. Gheorghe str.
Recoltei nr.7 Dir.
fitosanitară 0,12 Pesticide
Depozit pesticide Aita Mare nr. 215 Bino- Trans
S.R.L. 0,002 Pesticide
Depozit pesticide Tg. Secuiesc str.
Garii nr. 1 Dir.
fitosanitară 0,1006 Pesticide
Depozit pesticide Sf. Gheorghe str.
Fermei f.n. S.C. IAPEX
S.R.L. 0,015 Pesticide
Depozit pesticide Tg. Secuiesc Ferma
S.C.D.C. 525400 S.C.D.C. Tg.
Secuiesc 0,0024 Pesticide
Depozit pesticide Ferma Dalnic com.
Dalnic Nyrcsa Iuliu
Andrei 0,002 Pesticide
Depozit pesticide Ozun Ferma Sol-Lact In lichidare 0,002 Pesticide
Tot în cadrul siturilor contaminate sau potenţial contaminate se înscriu şi depozitele de
deşeuri municipale din Tg. Secuiesc, Covasna, Întorsura Buzăului, Sf. Gheorghe şi Baraolt- cu menţiunea că spaţiile de depozitare neconforme din Întorsura Buzăului, Covasna şi Baraolt au sistat depozitarea la 16 Iulie 2009.
IV.1.6 Poluări accidentale. Accidente majore de mediu.
NU A FOST CAZUL IN JUDEŢUL COVASNA ÎN ANUL 2010 IV.2 Starea pădurilor. Evoluţia suprafeţelor ocupate de păduri. Păduri regenerate şi
reîmpăduriri Suprafeţe ocupate cu pădure Totalitatea pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie sau administraţie silvică, a iazurilor, a albiilor pâraielor, a altor terenuri cu destinaţie forestieră şi neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1 ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în condiţiile legii, constituie, indiferent de natura dreptului de proprietate, fondul forestier naţional.
Sunt considerate păduri, în sensul Codului silvic şi sunt cuprinse în fondul forestier national, terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră cu o suprafaţă mai mare de 0,25 hectare.
Pădurea este o adevărată comunitate de viaţă în cadrul căreia coexistă, în baza unor reguli formate în timp îndelungat, o serie de plante şi animale adaptate condiţiilor staţionale ale locului în care se află. Principala
componentă a acestei comunităţi de viaţă se consideră a fi totalitatea plantelor lemnoase ce se găsesc în ea, deoarece de la acestea, omul obţine cele mai mari foloase, atât de ordin material-lemnul şi alte produse, cât şi principalele elemente care determină calitatea vieţii. Este recunoscut faptul că, pădurea contribuie cu maximă eficienţă la conservarea şi refacerea mediului înconjurător.
În anul 2010 structura fondului forestier se prezintă după cum urmează:
Tabelul IV.2.1 Structura fondului forestier
Denumirea indicatorilor TOTAL
(col. 2+3+4+5)
Proprietate publică Proprietate privată
a Statului
a Unităţilor administrativ
teritoriale
a persoanelor
fizice si juridice
a Unităţilor administrativ
teritoriale
1 2 3 4 5
FONDUL FORESTIER 166.766 38.537 25.600 100.673 1.956
SUPRAFAŢA PĂDURILOR 165.045 37.517 25.420 100.155 1.953
Răşinoase 65.039 18.194 9.710 36.673 462
Foioase 100.006 19.323 15.710 63.482 1.491
ALTE TERENURI 1.721 1.020 180 518 3
din rand 2: Păduri de protecţie (Grupa I)
46.443 19.417 9.018 18.008 0
din rand 2: Păduri de producţie şi protecţie (Grupa II)
118.602 18.100 16.402 82.147 1.953
Sursa: ITRSV Braşov-ISV Covasna, DS Covasna
Nu au fost înregistrate diferenţe semnificative între anul 2009 şi 2010 în ceea ce priveşte suprafaţa acoperită de pădure. Diferenţa de 6.294 ha în minus faţă de anul 2009 este datorată scoaterii din raportarea statistică a păşunilor împădurite cu consistenţa sub 0,4 şi a păşunilor cu arbori. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări În anul 2010 nu au fost executate scoateri temporare din fond forestier. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire În anul 2010 structura şi repartizarea fondului forestier în cadrul judeţului Covasna nu prezintă zone cu deficit de fond forestier, fiind în general destul de echilibrat repartizat în cadrul suprafeţei judeţului. Unele diferenţe existente în repartizarea vegetaţiei forestiere sunt legate de formele de relief şi de repartizarea terenurilor cultivate în cadrul judeţului. Pe total judeţ procentul acoperirii cu vegetaţie forestieră rămâne constant la cca. 47%. Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2010 O atenţie deosebită în cadrul lucrărilor prevăzute în amenajamentele silvice se acordă lucrărilor de împădurire şi regenerare naturală a arboretelor. Asigurarea permanenţei vegetaţiei lemnoase în fond forestier se realizează prin două metode şi anume regenerarea
naturală prin aplicarea tratamentelor de lungă durată sau prin împădurirea artificială a terenurilor în care s-au aplicat tăieri rase sau în terenurile fără vegetaţie forestieră. Situaţia acestor lucrări este prezentată sintetic în tabelul de mai jos:
Tabelul IV.2.2 Situaţia regenerărilor din fondul forestier al judeţului Covasna
Denumirea indicatorilor Regenerări
naturale (ha)
Împăduriri Total
(ha) (ha)
Total regenerări 248 223,1 471,1
A. În fond forestier 248 223,1 471,1
B. În alte terenuri 0 0 0
Comparativ cu anul 2009, suprafaţa de pădure regenerată (regenerări naturale şi
împăduriri) este cu 168,1 ha mai mare în anul 2010. Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor. Sensibilizarea publicului
Pădurea constituie şi în zilele noastre o sursă importantă de venit, dar şi un element important în societatea din mediul rural.
Punctual s-a constatat sustragerea de material lemnos din fondul forestier atât de stat cât şi particular. Datorită sistemului de pază şi protecţie a pădurilor aceste cantităţi de masă lemnoasă sunt nesemnificative, iar situaţia este ţinută sub control. Pentru contracararea agresiunilor împotriva fondului forestier s-au intensificat acţiunile la controlul circulaţiei materialului lemnos prin organizarea de acţiuni comune cu IJP Covasna, Jandarmerie şi Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare. Intervenţiile se desfăşoară pe baza unui plan comun de acţiune. Totodată se fac instructaje periodice cu personalul din subordine, care are atribuţii de pază a pădurilor, în vederea aprofundării cunoştinţelor legislaţiei silvice în vigoare. De asemenea, s-au intensificat acţiunile de conştientizare a populaţiei asupra importanţei fondului forestier, atât ca sursă de materie primă cât şi ca vector de îmbunătăţire a factorilor de mediu. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului
Silvicultura prin complexitatea activităţilor are rolul de a conduce lucrările de înfiinţare şi dirijare a vegetaţiei forestiere din fondul forestier naţional precum şi de pe alte diverse terenuri. În terenurile descoperite periclitate de eroziuni în diferite faze de evoluţie, prin lucrări silvice se aleg soluţii optime pentru înfiinţarea de arborete şi eliminarea acţiunilor negative de eroziune. Aplicarea diverselor soluţii tehnice asigură funcţia economică prin crearea unor arborete de calitate superioară. Instalarea pădurii are un rol deosebit de important, pe lângă funcţia de producţie masă lemnoasă, şi un rol de protecţie concretizat prin asigurarea funcţiilor hidrologice în bazine, prevenirea spălării versanţilor, consolidarea cursurilor de apă, fixarea prundişurilor şi
grohotişurilor, fixarea haldelor de steril. Funcţiile de protecţie a pădurii sunt din ce în ce mai importante şi ele sunt sprijinite tot prin activităţi silviculturale.
Funcţiile de protecţie a solului şi apei au o importanţă deosebită chiar dacă ele nu pot fi cuantificate financiar, la fel de important este şi rolul pădurilor în circuitul carbonului. De asemenea, pădurea creează un microclimat specific care duce la diminuarea şi modelarea extremelor climatice şi creează o ambianţă favorabilă pentru muncă şi recreerea oamenilor.
Conceptul de exploatare multi-funcţională a pădurii se află în centrul strategiei UE de exploatare a pădurii şi este recunoscut pe scară largă în Europa. Acest concept integrează toate beneficiile importante pe care pădurea le aduce societăţii (funcţia ecologică, economică, de protecţie şi socială).
IV.3 Tendinţe
În domeniul solului Cultivarea tuturor suprafeţelor apte pentru agricultură şi extinderea suprafeţelor pe care se practică o agricultură ecologică este momentan doar 30 ha, deşi condiţiile din judeţul Covasna sunt favorabile. Unele terenuri degradate, îndeosebi în zone cu exces de umiditate, vor fi folosite pentru plantaţii de salcie energetică -energii verzi- acţiune demarată deja în mai multe localităţi. Tot pe această linie, extinderea suprafeţelor cultivate cu rapiţă, pentru producţia de bio-combustibili. Se vor continua acţiunile de decontaminare a solurilor afectate de poluare cu produse petroliere sau foste depozite de pesticide. Toate acţiunile viitoare vor fi în concordanţă cu Codul bunelor practici agricole. În domeniul pădurii Păstrarea suprafeţelor de fond forestier, chiar extinderea acestora, prin evitarea defrişărilor ilegale şi realizarea planului de împăduriri, atât în proprietăţile de stat cât şi private. Prin intermediul Primăriilor se vor împăduri unele terenuri degradate, inapte pentru alte folosinţe. O atenţie deosebită va fi acordată managementului corespunzător al ariilor protejate din fond forestier. Prin tendinţa preconizată se va accentua rolul pădurii de factor de mediu şi nu numai de producţie, cum din păcate este uneori perceput. APM Covasna va intensifica activităţile de conştientizare a autorităţilor publice locale, a şcolilor şi a cetăţenilor, în sensul unei mai bune protecţii a solurilor şi pădurilor, prin respectarea reglementărilor de mediu in vigoare.