JOI{ATIIAH $AFRAI{ FOER

!ATI*ruITraducere din englezi gi note de

ANDRA MATZ.\L qi COSMIN POSTOT-A.CHE

H Ulil4AN I TA S

fi ctisn-,

Cuprins

I. inainte de rizboi 7

II. Deprinder."r,..-.t.rr.i.i.. '.......... " " ' 155

III. intrebuinEirile unui pumn evreiesc " " ' 225

IV. Cincispre zece zile din cinci mii de ani ' ' ' 319

V. Si nu ai de ales e tot o formi de alegere ' ' 333

M. Distrugerealsraelului. """" 495

VII. Biblia......Acasi . .

539

603VIII,

I

inainte de rizboi

inapoi la fericire

CAnd a inceput distrugerea Israelului, Isaac Bloch punea inbalangi daci si se sinucidi sau si se mute la Azilul Evreiesc. TrS.ise

intr-un apartament burdqit cu cirgi pAni-n tavan, cu podeleleacoperite de covoare groase, prin care nu simgeai nimic nici daciai fi cilcat pe sn za\ apoi intr-o cameri gi jumitate, cu podelemurdare; direct pe pi.mAnt, in pi.dure, sub stele nepS,si.toare; sub

podeaua de lemn a unui cregtin in numele ci.ruia, trei sferturi desecol mai tArziu si la distangi de o jumitate de lume, a fost plantatun copac, care s5. le aminteasci urmagilor cAt de virtuos a fost;printre gigani gi partizani gi polonezi aproape de treabi; in tabere

de tranzit, tabere de refugiagi gi adiposturi pentru dezridicinagi;pe o barci, alituri de o sticli inS.untrul ci.reia un agnostic insom-niac construise, in mod miraculos, o alti barci; de cealalti partea unui ocean pe care nu va apuca si-l traverseze niciodati; deasu-

pra citorva bicinii unde se spetise mesterind te miri ce si lucrAndca vAnzitor pentru un pumn de mirungig; alituri de o femeie careverifica qi risverifica incuietorile pini cAnd, in cele din urmi., le-arupt,gi'r r,^murit la,rArsta de patruzecigi doi de ani frri ca

vreo silabi de mulgumire si-i fi atins vreodati gAtul, desi celulelemamei sale ucise continuau si i se dividl in creier; si, in ultimulsfert de secol, intr-o casi cu scar5. interioari din Silver Spring,linigtiti ca un glob de sticli: cinci kilograme de Roman Vishniacrse decolorau pe misuga de cafea; caseta cu Enemies, A Loue Story se

demagnetiza in ultimul video funcgional din lume; salata de ouise transforma in gripi aviari pe rafturile frigiderului mumificatin fotografii cu stri.-strinepoti superbi, geniali, frri nici o tumori..

1. Fotograf ruso'american, cunoscut pentru documentarea vietii evrei-lor din Europa de Sud-Est, inainte de cel de-al Doilea Rizboi Mondial.

Horticultorii germani tunseseri arborele genealogic al lui Isaac

pini aproape de solul galigian. Dar, cu noroc gi intuigie, frri niciun pic de ajutor de sus, isi ransplantase ridicinile pe trotuareledin \Tashington D.C. gi apucase si vadi cum ii dideau din nouramurile. Si daci America - pknd cdnd, il corecra fiul lui, Irv -nu avea si se intoarci. impotriva evreilor, copacul va continua se

se ramifice si si. inmugureasci. Desigur, pAni atunci Isaac va fioale gi ulcele. Genunchii n-aveau si i se mai indrepte niciodati,dar la vnrsta lui necunoscutS., la care il pAndeau tot soiul de umi-linge necunoscute, venise vremea si.-si desclesteze pumnii de evreuqi si admiti ci sosise inceputul s{lrgitului. Diferenga dintre a ad-mite 9i a accepta inseamni depresie.

Chiar gi lisind la o parte distrugerea Israelului, momentul era

c6.t se poate de nepotrivit: mai rimi.seserS" doar cAteva siptimAniplni la ceremonia de bar mitzuahl a celui mai mare dintre stri.-nepogii lui, moment la care Isaac igi marcase linia de finis a vietiiinci de la finigul trecut, cind se i ni,scuse cel mai mic dintre stri-nepogi. Dar nimeni nu poate controla momentul in care sufetulunui bitrAn evreu ii va elibera corpul gi nici pe acela in care cor-pul va elibera mult rAvnita garsonieri, penrru urmitorul corpaflat pe listi. $i, de altfel, nici nu poate amAna ajungerea la vArstabirbigiei. Nici micar cele zece bilete de avion cumpirate gi

nerambursabile, rezervarea unui etaj intreg la \Washington Hil-ton, transferul a douizeci si trei de mii de dolari in conrul dedicatorganizS.rii ceremoniei de bar mitzaah, toare rrecure in calendarincl de la ultima editie a Jocurilor Olimpice de Iarni, nimic nuoferea garangia ci acest lucru avea si se intAmple.

Un grup de biiegi hiliduia pe culoarele sinagogii Adas Israel2,

rizdnd, inghiontindu-se, cu sAngele pompAnd din creierii inci in

1. Ceremonie religioasi iudaici, marcind rrecerea spre maturitate sirecunoasterea ca membru al comunititii. Ceremonia este dedicati biietilorsi are loc la implinirea vArstei de treisprezece ani. in cazul fetelor, ceremoniapoarti numele de bat mitzuah.

2. Cea mai mare sinagogi conservatoare din tWashington D.C.

10

! rr rrr.u'c, spre organele genitale, gi ele in formare, doar pentru a-si

rllrr.r irpoi circuitul in jocul pubertigii, mereu pe zero.

l'c bune, serios acum, spuse unul din ei, iar unul dintre s-uriI rr' .rgrilri in aparatul dentar, singura chestie migto la sexul oral e

l,rlr.r iilrrvi cu care vine la pachet.Amin.

'Alfel, e ca si cum ai fute-un pahar de api cu dingi.Ceea ce-i absurd, spuse un roscovan pe care inci il treceau

lrrrrii cAnd se gAndea la epilogul din Harry Potter ;i Talismanele

ttturli i.

- Nihilist.[)acl Dumnezev ar exista gi ar sta si judece, le-ar ierta totul

,r( ('stor biiegi, ;tiind ci" iniuntrul lor acgionau forge exterioare gi

,:i, la rAndul lor, erau ftcuti dupi chipul si aseminarea Lui.CAnd incetiniri pasul pentru a o privi pe Margot'W'asserman,

,rlrlccati sL bea api, se llsi linigtea. Se spunea ci piringii ei parcautlorri masini in faga casei lor cu trei gara)e, fiindci aveau cincirrr:rsini. Se spunea c5. patrupedul ei, un cAine din rasa Pomera-rrian, avea coaiele ca nigte pepeni galbeni.

- Si mor daci n-as vrea si fiu eu gAgnitoarea aia, spuse un

lririat cu nume israelian, Peretz-Yizchak.

- Eu vreau si fiu peticul lipsi din chilogii ei cu despici.turi.

- Eu vreau si-mi umplu pula cu mercur.

Pa:uzi.

- Ce dracu' zici acolo?

- Ei, zise Marty Cohen-Rosenbaum, niscut Haim ben Kal-

man, si-mi... fac pula termometru, gen.

- $i cum faci asta, ii dai si m5.nAnce sushi?

- Sau mi-l injectez direct. Sau, in fine. Hai, frate, ingelegi ce

vreau si zic.

Togi patru incuviingari din cap sincronizlndu-se perfect, ca

spectatorii unui joc de ping-pong.

- Sd i-o bag infund, spuse in goapti.

Ceilalgi trei fuseseri destul de norocogi si aibi mame de secol

douizeci si unu, care gtiau ci temperatura se misura digital, in ure-che. Iar Haim a avut noroc ci ceilalgi isi pierduseri deja interesul,

il

inainte sil incalte cu vreo porecli de care s5. nu mai poati" sci.patoati. viata.

Sam stitea pe banci, ln faga biroului rabinului Singer, cu capulplecat si ochii atintiti spre palmele intinse pe genunchi, ca un ci.-lugir care asteapti si fie cuprins de fliciri. Biiegii se opriri., indrep-tXndu-gi ura de sine citre el.

-Am auzit ce-u scris, spuse unul dintre ei, impunginduJ

pe Sam cu un deget in piept. Ji-ai cam dat in petic.

- Nigte chestii bolnave, frate.

Era ciudat, fiindci de reguli producgia abundenti. de sudoarea lui Sam nu incepea decAt dupi disparigia amenintirii imediate.

- Nu le-am scris eu, si oricum nu sunt - deseni nigte ghili-

mele imaginare in aer * ,,frate cu tine".Ar fi putut s5.zicl. toate astea, dar n-a fhcut-o. Le-ar fi putut

explica gi de ce lucrurile nu stiteau a$a cum pi"reau la primalr.d.r.. b", ,r-" fhcut-o. in schimb, si-a incasat-t, a;" .l.rrrr'fr.."mereu, situXndu-se de partea c5.c5"cioasi a ecranului.

De cealalti parte a ugii rabinului se afau piringii lui Sam, Jacob9i Julia. Nici unul dintre ei nu voia si se afe acolo. Nimeni nuvoia sI se afe acolo. Rabinul simti nevoia si brodeze cAtevacuvinte cu aer ingelept despre un individ pe nume Ralph Krem-berg, care urma s5" fie ingropat la ora doui. Jacob ar fi preferat silucreze la biblia pentru Oameni Atotmuritori sau si scotoceasciprin casi dupi telefonul pierdut ori m5"car si deschidi pu,tin robi-netul internetului, pentru citeva doze de dopamini. Iar azi ar fitrebuit s5. fie ziua liberi a Juliei - doar ci numai liberi. nu era.

- N-ar fi potrivit si fie gi Sam de fagi? intrebi Jacob.

- Cred ci ar fi mai bine s5" purti.m o discugie ca intre adul;i,

rispunse rabinul Singer.

- Sam e adult.

- Sam nu e adult,spuse Julia.

- Doar pentru ci mai are de invigar trei versete din binecu-

vintirile de dupi binecuvAntirile de hafiaraht?

1. Selecgie de texte din cirgile Profegilor, citite in public cu ocazia unorceremonii religioase, intonate pe o anumiti linie meloiici. O astfel de cere-monie este 9i bar rnitzuah.

t2

lgnorAnduJ pe Jacob, Julia puse o mAnI pe biroul rabinului

Ei spuse:

- in mod clar, e inacceptabil si.i rispundi unui profesor,

iur noi vrem si indreptim asta.

- Dar, in acelagi timp, spuse Jacob, nu cumva suspendarea

e o misuri cam draconici pentru ceva ce, daci stim bine si ne

gilndim, nu-i chiar ofoarte mare scofali?

- Jacob...

- Ce?

incercind si comunice doar cu sogul ei, nu si cu rabinul, Juliaigi apisi fruntea cu doui degete gi scuturi aproape imperceptibilclin cap, umflXndu-9i nirile. Pirea mai degrabl un antrenor de

baseball decit sogia, mama;i membra comunitigii care incerca siqini piept oceanului ce ameninga castelul de nisip al fiului ei.

- Adas Israel e o scoali progresisti, spuse rabinul, ceea ce l-a

ficut pe Jacob si-gi dea ochii peste cap, abginAndu-se insi de la

alte comentarii. Ne mAndrim cu o indelungati ffadigie in a vedea

dincolo de normele culturale ale unui moment anume 9i de a gisilumina divini, Ohr Ein Sof ,in fiecare om. Iar si folosqti epitete

rasiale este, intr-adevir, o foarte mare scofali.

- Pofiim? intrebi Julia, clutAndu-gi postura potriviti.

- \-21s cum, spuse Jacob.Rabinul suspini, ca orice rabin, 9i ii intinse Juliei peste birou

o bucatS. de hArtie.

- Aspus el aga ceva? intrebiJulia.

- A scris.

- Ce-a scris? intrebi Jacob.Nevenindu-i si creadi, scuturi din cap 9i citi lista:

- Arab impugit, chinez gilbejit, pizd6, japonez infect, popo-

nar, jeghispanic, jidan, cuvAntul cu ,,n"...

- A scris el ,,cuvintul cu n"? intrebi Jacob . Chiar cuvAntul?

- Chiar cuvAntul, rS.spunse rabinul.

1. Lumina frri de sfArgit - concept cabalistic folosit in misticismuliudaic pentru a desemna esenga divinitifi (in ebr., in orig.) (n. red.).

t3

Degi in mintea lui ar fi trebuit si aibi prioritate necaz.i,de care

dlduse 6ul siu, luiJacob ii zburi mintea la faptul ci acesta era sin-gurul cuvAnt de nepronungat.

- tebuie si fie o neintelegere, spuse Julia, dAndu-i in celedin urmi hArtia lui Jacob. Sam are griji de animiluge...

- Papion de Cincinnati?,Asta nu-i un epitet rasial. E un actsexual. Cred. Poate.

- Nu toate sunt epitete, rispunse rabinul.

- $tigi, cred ci si ,,arab impugit" e rot un act sexual.

- Aici va trebui si vI cred pe cuvint.

- Vreau si spun ci poate interpretim gregit toati lista asta.

- $i Sam ce-a avut de zis? intrebiJulia, ignorandu-gi din nousogul.

- A negat. Foarte vocal chiar. Doar ci inainte de incepereaorei, cuvintele nu erau acolo, iar el e singurul care sti in bancaaceea.

- N-a frcut-o el, spuse Jacob.

- E scrisul lui, zise Julia.

- Togi pugtii de treisprezece ani scriu la fel.

- Alti explicatie despre cum au ajuns acolo n-a putut si.

ofere, spuse rabinul.

- Dar asta nu-i treaba lui, zise Jacob. Si, apropo, daci Samchiar ar fi scris cuvintele astea, de ce Dumnezeu le-ar fi lisat pebanci? Neobrizarea asta ii dovedegte nevinovitia. Ca-n BasicInstinct.

* Dar ea chiar era vinovati in Basic Instinct, spuse Julia.

- Serios?

- Spirgitorul de gheagi.

- Poate ci ai dreptate. Dar ila e un film. E evident ci un altpufti, cu adevirat rasist si care are pici pe Sam, a ftcut de faptasta.

- Ne vom asigura ci Sam ingelege de ce lucrurile pe care le-ascris sunt extrem de jignitoare, ii spuse Julia rabinului.

- Julia, a intrerupt-o Jacob.

- N-ar fi de-ajuns si"-i ceari scuze profesorului, ca si putemrelua pregitirile de bar mitzuah?

14

- Chiar asta voiam si vi sugerez. Dar m5. tem ci pigania a

rrjuns la urechile intregii noastre comunitigi. Asa ci...Jacob pufni frustrat - gest pe care fie Sam il invigase de la el,

fie el il preluase de la fiul siu.

- $i, apropo, jignitoare pentru cine? E o diferengi ca de la cer

la pimint intre a sparge nasul cuiva si a face box de unul singur.

Rabinul il studie pe Jacob.

- Sam are cumva probleme acasi? intrebi el.

- A cam fost coplegit de volumul temelor, incepu Julia.

- Dar n-afrcat el asta.

- Si s-a tot pregitit pentru bar mitzuah,lucru care, cel pugin

reoreric, inseamnl o ori in plus ln fiecare seari. $i violoncel, gi

fotbal. $i fratele lui, Max, trece printr-o chestie existengiali, ceea

ce ne complici tuturor viegile. $i cel mic, Benjy...

- Dupi cdte se pare, are destule pe cap, spuse rabinul. $i,fbri-ndoiali, il ingeleg. Avem ceringe foarte mari de la copiii nog-

ui. Mai mari decit cele de care aln avut noi parte. Dar mi temc5. rasismul nu are ce ciuta aici.

* Sigur ci nu, spuse Julia.

- Stagi un pic. Acum susginegi ci Sam e rasisi

- N-am zis asta, dle Bloch.

- Ba da. Tocmai ati s?us-o. Julia. . .

- Nu mai Ein minte cuvintele exacte.

- Am spus ,,Rasismul nu are ce ciuta aici".

- Rasismul este ceea ce exprimi rasigtii.

- AEi mingit vreodati, dle Bloch? intrebi rabinul, la care

Jacob igi ciuti din nou telefonul in buzunarul hainei. Presupun

ci, la fel ca togi oamenii care-au triit vreodati pe lumea aceasta,

agi spus micar o minciuni. Dar asta nu vi face mincinos.

- Mi facegi mincinos? intrebi Jacob, cu degetele inclestate

in gol.

- Vi bategi cu umbrele, dle Bloch.

- CuvAntul cu,,n" e gregit, ftri indoiali. Foarte, foafte, foarte

gregit. Dar era doar unul dintre ele.

- Credegi ci un context mai generos, de misoginie, homo-fobie gi perversiune aduce o lumini mai band?

L5

- Dar n-a jhcut-o el.

Rabinul se foi pe scaun.

- Daci-mi permitegi si fiu sincer o clipi, se opri el, sci.rpi-

nindu-gi nara cu degetul mare, inrr-un gest ce tri.da o ingelegereedificatoare, lui Sam n-are cum si-i fie ugor - doar e ,r.potui lr.riIrving Bloch.

Julia se rezemi.de spitar, gAndindu-se la castele de nisip gi lapoarta altarului sintoist adus de apele oceanului tocmai la Ore-gon, dupi doi ani de la tsunami.

- Poftim? intrebi Jacob intorcAndu-se spre rabin.

- Ca si-i fii un model in viati copilului...

- Ar trebui si aveti grijd ce spuneti.

- $tigi ce vreau si spun, i se adresl rabinul Juliei.

- Stiu ce vregi si. spuneti.

- Nu stim ce vreti si. spuneti.

- Poate ci, daci lui Sam nu i s-a pi.rut vreodati ci. a spune

ceva, indiferent ce...

- Ati citit volumul doi din biografia lui Lyndon Johnson, a

lui Robert Caro?

- Nu.

- Daci ati fi fost un rabin preocupat de treburile pimAntegti

gi daci l-ati fi citit pe acesr clasic al genului, agi fi stiut ci paginile432435 sunt dedicate ruturor eforturilor depuse de Irving Bloch,care a luptat, mai mult decAt oricine altcineva din \fashington,gi de oriunde, penrru a asigura adoptarea Legii privind drepiul lavot. Nici ci se putea ca un pugti sd gdseasii un model mai bun invia9i.

- Un pugri n-ar trebui si. caute, spuse Julia, privind inainte.

- Acum. . . ci tatdl meu a scris ceva regretabil pe blog. . . ? Da.

A scris. Un gest regretabil. il regreti si el. Regreti pAni la cersi-napoi. Dar ca dumneavoastrS. si insinuati ci. virtutea lui nu arfi o sursi de inspiratie pentru nepogii sii...

- Domnule Bloch, cu tot respectul...

- Hai si plecim de-aici, spuse Jacob intorcAndu-se spre

Julia.

I6-

Hai mal bine sI vedem de ce are nevoie Sam. 1. Legile iudaice privitoare la alimenta;ie.

l7

- Sam n-are nevoie de nimic din locul acesta. A fost o gre-ycrrlir si.-i organizilrn cu forga o ceremonie de bar mitzuah.

- Ce? ]acob, dar nu l-am forgat. Poate c5. I-am imboldit unpic, dar. . .

- L-am imboldit si se circumcidi. Spre bar mitzuah l-am

irrrpins cu toar5. forta.

- De doi ani, bunicul ti.u spune ci. singurul modv pentru care

se' rnai tine pe picioare e si ajungi la ceremonia de bar rnitzuahorganizati in cinstea lui Sam.

- Un motiv in plus si n-o mai facem.

- $i am vrut ca Sam si gtie ci e evreu.

- Dar cum ar fi putut si nu stie asta?

- Si,fe evreu.

- Evreu, da. Dar religios?

Jacob nu stia niciodatS" cum si rispundi la inrrebarea,,Esti opersoani religioasi.?". Nu apartinuse nicicAnd de vreo sinagogi,nu respectase niciodati hashrut-ult, niciodatl nu-i trecuse prinrrrinte - nici mlcar in momentele lui de maximi frustrare legaterle Israel, de tatll lui, de evreimea americanS. sau de absenta luil)umnezeu - ci;i-ar fi putut creste copiii altfel decAt cu un dramtlc cunoastere si practicS. iudaici. Dar dublele negalii n-au ginutniciodati religia in picioare. Sau, cum avea s5. spuni trei ani maitA.rziu Max, fratele lui Sam, la propria bar mitzuah,,,Nu pistreziclecAt lucrurile la care refuzi s5. renunti". Si, oricAt 9i-ar fi dorit.f acob o continuitate (a istoriei, a culturii, a gAndirii si a valorilor),oricAt si-ar fi dorit si creadi ci exista un sens mai ad6.nc, pe caresiJ pitrundi nu doar el, ci si copiii lui gi copiii copiilor lui, luminaii scipa printre degete.

La primele lor intAlniri, Jacob gi Julia vorbeau adesea despreo ,,religie pentru doi". Ar fi fost un lucru rusinos, daci nu le-ar fiadus ;i un sentiment de noblete. Sabatul lor: in fiecare vineriseara, Jacob ii citea Juliei o epistoli pe care i-o scrisese in cursulsiptimAnii, iar ea ii recira un poem din memorie; gi, cu luminastinsi, cu telefonul scos din priz\, gi ceasurile pitite sub pernele

fotoliului de catifea rosie, mdncau pe indelete cina pe care o pre-paraseri impreuni., tot pe indelere; apoi dideau drumul apei sIcurg5. in cadi gi, in timp ce se umplea, fXceau d(agoste. Miercu-rea, plimbiri in zorii zilei,lari.sirit: cu fiecare drum siptimAnal,inainte gi inapoi, traseul lor devenise pe nesimgite un ritual, p6"ni.

cd.nd urmele lor ri.miseseri inscrise pe rrotuar - imperceptibile,dar prezente. La'fiecare Rosh Hashanal, in loc si meargi la slujbi,indeplineau impreunl ritualul de tashlich2, aruncind in apele riu-lui Potomac firimituri menite si simbolizeze regretele anului pecare il li.sau in urmi. Unele se scufundau, altele se lisau duse decurengi pAni pe celilalt mal, in timp ce alte regrete erau luate pesus de pesci.rusi si folosite pentru a-si hrini cu ele puii inci orbi.In fiecare dimineata, inainte de a se ridica din pat, Jacob o sirutapeJulia intre picioare - nu sexual (ritualul cerea ca sirutul si nuconducS" niciodati spre altceva), ci religios. incepuseri si colec-tioneze, in timpul cilltoriilor, tot felul de obiecte care contineauin interiorul lor un intreg mult mai mare decA.t ele insele: oceanulcontinut intr-o scoicl, o panglicl uscati de masin5. de scris, lumeaintr-o oglindi argintati. Totul pirea si devini ritual * Jacob careo lua pe Julia de la serviciu in fiecare joi, cafeaua impirtisiti inticere, Julia, care-i inlocuia lui Jacob semnele de carte cu bilegele,pAni in clipa in care, asemenea universului care s-a expandat pAnicAnd si-a atins limitele si apoi s-a contracrat spre inceputuri, s-adus totul de rh,pd.

[Jneori, noptile de vineri veneau prea tarziu, alteori, dimine-Eile de miercuri veneau prea devreme. Dupi o conversatie dificili,nu mai urma nici un sirut intre picioare, iar atunci cAnd cinevanu se simte generos, despre cAte lucruri poate spune ci. sunt maimari pe diniuntru decAt pe dinafari? (Un resentiment nu poatefi pus pe raft.) S-au tinur cu dintii de rot ce-au putut ;i-au incer-cat din ri.sputeri si, nu bage de seami cAt de seculari deveniseri..

1. Anul Nou iudaic.2. Obicei iudaic ce presupune aruncarea in apele unui riu, fluviu, ocean

etc. a unor obiecce simbolizind picatele comise de cirre acela care indepli-neste ritualul. Sensul cuvXnt:uh:j tashlich este acela de ,,lepidare", frcindreferire clari la lepidarea de picate.

18

Dar, din cind in cAnd, de obicei in cate un momenr deGnsiv care,

ln ciuda tuturor rugimingilor venite de la ingerii mai buni, era cunepudngi si nu ia forma invinuirii, unul dintre ei spunea: ,,Mi-edor de sabaturile noastre".

Na;terea lui Sam a venit ca o a doua 9ansi, la fel ca cea a lui Maxgi apoi a lui Benjy. O religie pentru trei, pentru patru, pentru cinci.ln fiecare primi a zi a unui nou an - ,icular 9i i"d"i. -, marcauritualic pe tocul ugii inilgimile copiilor, primul lucru dimineaga,lnainte ca gravitagia si puni la treabi compresia. in fiecare an,pe 3l decembrie, aruncau in foc rezolugii pentru noul an, in fie-care marti, dupi cini, il scoteau peArgus la o plimbare in familiegi, in drum spre Vace, unde beau mereu oranjadS,sau limonadS.,ambele altminteri interzise, citeau cu voce tare rapoartele primitede la gcoali despre rezultatele la invigituri. Culcarea copiilor avea

loc intr-o anumiti ordine, dupi anumite protocoale, iar de fiecaredati cAnd eraziuade nagtere a unui membru al familiei, dormeaucu tolii in acelasi pat. Cel mai adesea, sirbi"toreau sabatul - fiinddeopotrivd martori stingheri ai religiei si credinciosi acrivi - cu cAte

o porgie de halkhl de la \,Mhole Foods, cu suc de struguri Kedemgi luminiri din ceari de albine aflate pe cale de disparigie, infiptein sfegnicele de argint ale stri.mosilor dispirugi. Dupi rostireabinecuvAntirilor gi inainte de masi, Jacob si Julia mergeau la fie-care copil in parte, ii luau miinile in palmele lor gii gopteau inureche ceva despre un lucru pe care il fr"cuseri ln siptimana respec-

tivi. si cu care se mindreau. Intimitatea extremi a degetelor trecuteprin pi.r, dragostea care, dqi nu era secreti, se cerea goptiti., ftceasi tremure filamentele becurilor care impristiau o luminS" palidi.

Dupi cini, indeplineau un ritual a cirui origine nu gi-o maiamintea nimeni, dar a ci,rui semnificagie n-o punea nimeni la in-doiali: mergeau cu ochii inchigi prin casi. Era permis si vorbqti,si te prostegti, s5.rdzi, dar orbirea ii reducea mereu, in cele din urmi,la ticere. De-a lungul vremii se obisnuiseri cu intunericul acelamut, in care rl"mAneau de reguli cufundagi cite zece, douizeci de

1. Piine rituali, de obicei impletiti, consumati ln dmpul meselor desabat sau cl ocazia altor sirbitori iudaice (n. red.).

19