1
22 Jurnalul såptåmînii • 19.01.2017 jurnal de cronicar A trecut Hanuka, Sr - btoarea Luminilor, dar în suflete nu s-a stins înc bucuria prilejuit de serbrile organizate de Comunitile Evreilor din oraele din România în colaborare cu alte insti - tuii de art i cultur. Este un obicei care du - reaz de mult vreme i care arat înc o dat c, în ciuda vicisi tudinilor prin care a trecut poporul evreu, iudaismul, cu tra- diiile sale, a fcut ca neamul nostru s dinuie de-a lungul anilor i cu certitudine nu va pieri niciodat. M voi opri la câteva detalii interesante despre serbarea de Ha - nuka 2016 din oraul Satu Mare. De ce Satu Mare, se vor întreba poate unii curioi. Eu nu am fost prezent, dar verii mei, Stela i Ioland din Cfar Vradim, despre care am mai scris în paginile Jurnalului, i- au petrecut srbtorile de iarn la rudele Stelei nscut în acest col nordic al Transilvaniei i mi-au povestit. Aadar, joi 29 decem - brie 2016, Comunitatea Evreilor din Satu Mare a organizat, în sala Filar - monicii Dinu Lipatti, un concert extraordinar de muzic evreiasc dedicat srbtorii de Hanuka. Concertul a fost susinut de cantorii Nogradi Ger- gely i Zucker Immanuel din Buda pesta, acom - paniai la chitar de Lakatos Gyorgy. Cei trei se aflau într-un turneu în Ardeal intitulat „Întoar- cerea la rdcini". Spectatorii din sala arhiplin, dei în prezent triesc foarte puini evrei în ora, au fost impre - sionai pânå la lacrimi de melodiile triste, executate de can torul Nogradi în idi i ungurete, dar s-au i entuziasmat, au btut din palme, au cântat îm- preun cu solitii, cântece pli ne de via în limba ebraic. A fascinat în mod deosebit audiena canto- rul tenor Nogradi cu vo- cea sa dumnezeiasc, un adevrat Pavarotti al evreilor din Ungaria. Publicul stmrean, ve- nit în numr atât de mare la acest eveniment i care a gustat la sinagoga din apropiere, tradiionalele gogoae, mai gustoase ca oriunde, a demonstrat c exist un interes pentru muzica hasidic de cali- tate, c sentimentele de prietenie între oameni, indiferent de religie, de etnie, sunt învingtoare, lumineaz i îmbogesc viaa. Ce benefic ar fi ca fenomenul s devin uni- versal în lumea dezbi - nat, bulversat în care trim. i acum, „într-o coaj de nuc", despre comunita- tea mozaic din Satu Mare, pentru cei care nu o cunosc i pentru nostal- gici. Evreii stmreni, care au constituit, pîn la cel de al 2-lea rzboi mondial, una din cele mai mari comuniti evreieti din spaiul intra- carpatic, au avut o contri- buie covâritoare la dez- voltarea economic, soci- al i cultural a întregii regiuni. Comerul, cu ma- gazine spai oase i ele - gan te dar i industria erau coordonate în speci- al de reprezentani ai nea- mului nostru. De aseme- nea, medici, avocai, ingi- neri evrei erau pe primele locuri ale intelectualitii locale. În general, oameni bogai, religioi i foarte religioi care triau într-o atmosfer calm, de res- pect reci proc cu restul populaiei. Situaia s-a schimbat dramatic cînd, conform dictatului de la Viena din 1940, România a fost obli- gat s cedeze Ungariei horthyste, Ardealul de Nord, inclusiv Satu Mare. În 1944, cînd Ger mania nazist a ocupat Ungaria, a început marea tragedie a evreilor stmreni care au fost concentrai în ghetouri i apoi trans - portai, în numai 2 spt- mâni, în lagrele de exter- minare Auschwitz-Birke- nau unde marea majo - ritate i-au pierdut viaa. Dintre supravieuitori, puini au rmas în urbea natal, restul au plecat în Israel i SUA. În ultimii ani s-a inau- gurat Monumentul De - por tailor situat între 2 sinagogi iar pe peretele Marelui Templu s-a fixat o plac comemorativ cu numele tuturor martirilor evrei stmreni. Nu poate fi omis faptul c Satu Mare a fost un foarte important centru rabinic. Dinastia hasidic de Satmar este originar din din acest ora i a fost fondat în 1905 de rabi- nul Yoel Teitelbaum. Dup rzboi, s-a stabilit la New York i azi este una dintre cele mai mari, mai extremiste (nu recu- noate Statul Israel) i mai pu ter nice dinastii hasidice din lume. În prezent, triesc în oraul Satu Mare cca. 100 de evrei unii în jurul Comunitii condus cu energie i iniiativ de juristul Nicolae Decsei. Municipiul, cu o popu - laie nu mult peste 100.000 de locuitori, se grbete „încet" s se modernizeze dar frumu- seea, mreia arhite c - tural a vechilor cldiri precum hotelul Dacia (aflat de cîiva ani în renovare), Teatrul de Nord, Tur nul Pompie - rilor, Catedrala greco- catolic sau simple case de pe strada ßtefan Cel Mare, desprinse parc de pe bulevardele vie neze, aduc culoarea i par fu - mul altor timpuri ale bur- gului de pe râul Some. P.S. Cine dorete s vizioneze aspecte de la evenimentul din 29 de - cembrie poate accesa: http//youtube/3s6nD Uqx3GE Pavarotti al evreilor a cântat la Satu Mare Evita ßtiru Nicolae Decsei pre[. CE Satu Mare Nogradi Gergely vocea Nr. 1 a Europei Rodica Grindea Oamenii-pitbull Lirice Ne lovim deseori, în via] de oameni care-odat ce ne-au ptruns fragilul univers al existen]ei refuz cu nebun îndârjire i cele mai luminoase momente de-a lungul clipelor, zilelor, anilor întinându-ne i cea din urm frâm de linite, de ceea ce oamenii numesc incontient, pe-aproape de fericire... Sunt oameni care nu tiu s triasc pân ce nu arunc, netiind s-adune frâmele de tihn, de soare preschimbând frânturi de linite i de cldur în bulgri de noroi vâscos zvârli]i peste puritatea alb a primei zpezi. Sunt oameni ce rstlmcesc cldura senin a verilor limpezi în putregaiuri i miasme grele umilind i rstlmcind candoarea fiecrui zâmbet curat, tvlit prin lumin... Sunt oameni ce nu se pot hrni decât cu ceea ce sfârtec distrug i sfrâm i ultimul nostru cotlon de suflet i ultimul petec de melodie... Ascult-mi Doamne versul ce implor eliberarea din sfâierea col]ilor acelor oameni-pitbull!!! A apårut în Editura «OFAKIM ITONUT» FILE DIN JURNALUL UNEI TANDRE SÅLBÅTICIUNI Comenzi trimi]ând un cec po[tal sau bancar de 40 shekeli pe adresa: Rodica Grindea, str. Keren Kayemet le’Israel 10/10 Bat-Yam, cod 5943805, Israel File din jurnalul unei tandre sålbåticiuni al apreciatei poete, publiciste [i scriitoare Rodica Grindea Prefa]a: Zoltan Terner Grafica [i coperta: Dana Curievici „Gândurile despre sine ale diaristei se aga]å de trecut, de viitor, de prezent, înso]ite fiind de speran]e [i disperåri, de a[teptåri [i retro- judecå]i, de regrete [i consolåri” (Zoltan Terner)

jurnal de cronicarjewishcomunity.ro/download/19-ian-2017-Evita-Pavarotti... · 2017. 1. 25. · arhiplin, dei în prezent triesc foarte puini evrei în ora, au fost impre - sionai

  • Upload
    others

  • View
    1

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: jurnal de cronicarjewishcomunity.ro/download/19-ian-2017-Evita-Pavarotti... · 2017. 1. 25. · arhiplin, dei în prezent triesc foarte puini evrei în ora, au fost impre - sionai

22 Jurnalul såptåmînii • 19.01.2017

jurnal de cronicar

A trecut Hanuka, S�r -b�toarea Luminilor, darîn suflete nu s-a stins înc�bucuria prilejuit� deserb�rile organizate deComu nit��ile Evreilor dinora�ele din România încolaborare cu alte insti -tu�ii de art� �i cultur�.Este un obicei care du -reaz� de mult� vreme �icare arat� înc� o dat� c�,în ciuda vicisi tudinilorprin care a trecut poporulevreu, iu daismul, cu tra -di�iile sale, a f�cut caneamul nostru s� d�in uiede-a lungul anilor �i cu

certitudine nu va pieriniciodat�. M� voi opri lacâteva detalii interesantedespre serbarea de Ha -nuka 2016 din ora�ul SatuMare.

De ce Satu Mare, se vorîntreba poate unii curio�i.Eu nu am fost prezent�,dar verii mei, Stela �iIoland din Cfar Vradim,despre care am mai scrisîn paginile Jurnalului, �i-au petrecut s�rb� torile deiarn� la rudele Stelein�scut� în acest col�nordic al Transilvaniei �imi-au povestit.

A�adar, joi 29 decem -brie 2016, ComunitateaEvreilor din Satu Mare aorganizat, în sala Filar -monicii Dinu Lipatti, unconcert extraordinar demuzic� evreiasc� dedicats�rb�torii de Hanuka.Concertul a fost sus�inutde can torii Nogradi Ger -gely �i Zucker Im manueldin Buda pesta, acom -

pania�i la chitar� deLakatos Gyorgy. Cei treise aflau într-un turneu înArdeal intitulat „Întoar -cerea la r�d�cini".

Spectatorii din salaarhiplin�, de�i în prezenttr�iesc foarte pu�ini evreiîn ora�, au fost impre -siona�i pânå la lacrimi demelodiile triste, executatede can torul Nogradi înidi� �i un gure�te, dar s-au�i entuziasmat, au b�tutdin palme, au cântat îm -preun� cu soli�tii, cântecepli ne de via�� în limbaebraic�. A fas cinat în moddeosebit audien �a canto -rul tenor Nogradi cu vo -cea sa dumne ze iasc�, unade v� rat Pava rotti alevreilor din Ungaria.

Publicul s�tm�rean, ve -nit în num�r atât de marela acest eveniment �i carea gustat la sinagoga dinapropiere, tradi�io nalelegogoa�e, mai gustoase caoriunde, a demonstrat c�exist� un interes pentrumuzica hasi dic� de cali -tate, c� sentimentele deprietenie între oameni,indiferent de religie, deetnie, sunt înving�toare,lumineaz� �i îmbog��escvia�a. Ce benefic ar fi cafenomenul s� devin� uni -versal în lumea dezbi -nat�, bulversat� în caretr�im.

�i acum, „într-o coaj� denuc�", despre comu nita -tea mozaic� din SatuMare, pentru cei care nuo cunosc �i pentru nostal -gici. Evreii s�tm�reni,care au consti tuit, pîn� lacel de al 2-lea r�zboimondial, una din celemai mari comunit��ievre ie�ti din spa�iul intra -

car patic, au avut o contri -bu�ie covâr�itoare la dez -voltarea economic�, soci -al� �i cultural� a în tregiiregiuni. Comer �ul, cu ma -gazine spa�i oase �i ele -gan te dar �i industriaerau coordonate în spe ci -al de reprezentan�i ai nea -mului nostru. De ase me -nea, medici, avoca�i, ingi -neri evrei erau pe pri melelocuri ale intele c tualit��iilocale. În gene ral, oameniboga�i, reli gio�i �i foartereligio�i care tr�iau într-oatmo sfer� calm�, de res -pect reci proc cu restulpopu la�iei.

Situa�ia s-a schimbatdramatic cînd, conformdictatului de la Viena din1940, România a fost obli -gat� s� cedeze Un garieihorthyste, Ardealul deNord, inclusiv Satu Mare.În 1944, cînd Ger manianazist� a ocupat Un garia,a început marea tragediea evreilor s�t m�reni careau fost con centra�i înghetouri �i apoi trans -porta�i, în nu mai 2 s�pt� -mâni, în lag� rele de exter -minare Ausch witz-Birke -nau unde marea majo -ritate �i-au pierdut via�a.Dintre supravie�uitori,pu�ini au r�mas în urbeanatal�, restul au plecat înIsrael �i SUA.

În ultimii ani s-a inau -gurat Monumentul De -por ta�ilor situat între 2sinagogi iar pe pereteleMarelui Templu s-a fixato plac� comemorativ� cunumele tuturor martirilorevrei s�tm�reni.

Nu poate fi omis faptulc� Satu Mare a fost unfoarte important centrurabinic. Dinastia hasidic�

de Satmar este originar�din din acest ora� �i a fostfondat� în 1905 de rabi -nul Yoel Teitelbaum.Dup� r�zboi, s-a stabilitla New York �i azi esteuna dintre cele mai mari,mai extremiste (nu re cu -noa�te Statul Israel) �imai pu ter nice dinastiihasidice din lume.

În prezent, tr�iesc înora�ul Satu Mare cca. 100de evrei uni�i în jurulComunit��ii condus� cuenergie �i ini�iativ� dejuristul Nicolae Decsei.Municipiul, cu o popu -la�ie nu mult peste100.000 de locuitori, segr�be�te „încet" s� semodernizeze dar frumu -se�ea, m�re�ia arhite c -tural� a vechilor cl�diriprecum hotelul Dacia(aflat de cî�iva ani înrenovare), Teatrul deNord, Tur nul Pompie -rilor, Catedrala gre co-catolic� sau simple casede pe stra da ßtefan CelMare, des prinse parc� depe bulevardele vie neze,aduc culoarea �i par fu -mul altor timpuri ale bur -gului de pe râul Some�.

P.S. Cine dore�te s�vizio neze aspecte de laevenimentul din 29 de -cem brie poate accesa:

http//youtube/3s6nDUqx3GE

Pavarotti al evreilor a cântat la Satu Mare

Evita ßtiru

Nicolae Decseipre[. CE Satu MareNogradi Gergely

vocea Nr. 1 a Europei

Rodica Grindea

Oamenii-pitbull

Lirice

Ne lovim deseori, în via]�de oameni care-odat� ce ne-au p�trunsfragilul univers al existen]eirefuz� cu nebun� îndârjire�i cele mai luminoase momentede-a lungul clipelor, zilelor, anilorîntinându-ne �i cea din urm� f�râm�de lini�te, de ceea ce oameniinumesc incon�tient, pe-aproape de fericire...Sunt oameni care nu �tiu s� tr�iasc�pân� ce nu arunc�, ne�tiind s-adune f�râmele de tihn�, de soarepreschimbând frânturi de lini�te �i de c�ldur� în bulg�ri de noroi vâscoszvârli]i peste puritatea alb�a primei z�pezi. Sunt oameni ce r�st�lm�cescc�ldura senin� a verilor limpeziîn putregaiuri �i miasme greleumilind �i r�st�lm�cind candoarea fiec�rui zâmbetcurat, t�v�lit prin lumin�...Sunt oameni ce nu se pot hr�ni decât cu ceea ce sfârtec�distrug �i sf�râm��i ultimul nostru cotlon de suflet�i ultimul petec de melodie...Ascult�-mi Doamne versul ce implor�eliberarea din sfâ�ierea col]ilor acelor oameni-pitbull!!!

A apårut în Editura «OFAKIM ITONUT»

FILE DIN JURNALUL UNEI TANDRESÅLBÅTICIUNI

Comenzi trimi]ând un cec po[tal sau bancar de 40 shekeli pe adresa: Rodica Grindea, str. Keren Kayemet le’Israel 10/10 Bat-Yam, cod 5943805, Israel

File din jurnalul uneitandre sålbåticiuni

al apreciatei poete, publiciste [i scriitoare

Rodica GrindeaPrefa]a: Zoltan Terner

Grafica [i coperta: Dana Curievici„Gândurile despre sine ale diaristei se aga]å de trecut, de viitor, de prezent, înso]ite fiind de speran]e [i disperåri, de a[teptåri [i retro-

judecå]i, de regrete [i consolåri” (Zoltan Terner)