JURNALDE SĂVÂRŞIN

Publicaţie a Primăriei comunei Săvârşin � Anul 16 � Serie nouă � nr. 1 � 1 mai 2013

„JURNAL DE SĂVÂRŞIN” îm -pli neşte anul acesta 17 ani de laprima apariţie (1997).

În acel an de graţie, la initiaţiva şimunca unui nucleu de intelectualidin Săvârşin sau legaţi de aceastălocalitate, apare numărul 1, cu uncuvânt de început ambitios, fărăbani, cu muncă, abnegaţie şi talent,am continuat 3 ani, până nu s-aumai găsit bani pentru tipărire, doaratât ne trebuiau.

Iniţiativa a fost continuată şi s-areluat (1999) în acelaşi spirit şi for-mat de o parte din colectivul redac-ţional, în plus cu stema Săvârşinuluişi cu cea a sponsorului pe primapagină - fundaţia Sfântul Ioan dinValea Mare - tot ca o publicaţie inde-pendentă de informare şi cultură,neobidienţă nimănui. S-a stins dincauza aceloraşi motive pecuniare.

În anii portocalii ni s-a furatdenumirea de un anumit Todi dinLugoj, care nici macar nu ne-a cerutacceptul folosirii acesteia, aveam

dreptul la copyright, nu?, şi într-ocalitate de invidiat (color) şi unsuport material de super calitate, afost folosit (pe banii cui?) exclusivpentru pre-beatificarea viitorilorconducători defuncţi portocalii şi ale„măreţelor” lor realizări locale, ştiţidumneavoastră care... Ne dezicem

total de această perioadă şi n-o recu-noaştem sub nicio formă.

Pe perioada apariţiei JURNALU-LUI am avut onoarea să găzduimarticole scrise sau imagini ale unorpersonalităţi de prestigiu, cum ar fi:arheolog Mircea Barbu, învăţătorIosif Dohangie Cojan (a cărui Mono -grafie a Săvârşinului am publicat-oparţial înainte de apariţia editoria-

lă), Maria Hădan, fiică a Săvâr şi nu -lui, protopop Viorel Păcurar şi mulţialtii pe care nu i-am amintit.

Am fost apreciaţi de personali-tăţi, contemporane apariţiei ziaru-lui, printre alţii de către doamnaAnca Augusta de la fundaţia şi uni-versitatea care-i poartă numele, care

la un eveniment cultural dinSăvârşin a recunoscut că niciDrobeta Turnu Severin nu avea, laacea ora, un ziar valoros şi complexca al nostru.

Am avut o relaţie permanentă decolaborare cu ziarul FĂGEŢANUL şicenaclul literar din Făget, cu schim-buri de articole şi întâlniri bilaterale.

Şi pentru că am amintit de cena-

clu literar, nu putem uita Cenaclulliterar-artistic „Mariş” Săvârşin, încadrul căruia am funcţionat practic,publicând atât poeţi consacraţi(Dorel Sibii), localnici consacraţi saudebutanţi din Săvârşin şi ValeaMureşului, cât şi pe confraţii dinFăget.

Să nu-l uităm pe pictorul şi omulde cultură care ne-a asigurat grafica,Ioan Sibii.

Asta a fost până acum.Acum ne propunem să revenim

sub vechile gânduri de credinţăîntre ale scrisului de la începuturi,sub alte auspicii favorabile unorapariţii de mai bună calitate şicolaboratori noi şi valoroşi, o partedin cei vechi fiind plecaţi dintrenoi.

Şi, vorba lui Petru Rareş (nu alPRM): „Vom fi iarăşi ce am fost şimai mult de atât!” Dumnezeu să neajute!, pe noi redactorii şi voi citito-rii, odată cu Hristos a înviat!

Traian Tencalec

AMINTIRI... DESPRE VIITOR!

Redacţia JURNALULUI DE SĂVÂRŞIN vă doreşte un Paşte Fericit!

La Sărbătoarea Sfintelor Paşti să coboare liniştea şi pacea,minunea Învierii lui Iisus să dăinuie în inimile tuturor, să vă luminezeviaţa şi să vă aducă renaşterea credinţei, a speranţei şi a bucuriei,

cu bunătate şi căldură în suflete.

HRISTOS A ÎNVIAT!Primar, Viceprimar

Ioan Vodicean Nelu Marc

La Sărbătoarea Sfintelor Paşti să coboare liniştea şi pacea,minunea Învierii lui Iisus să dăinuie în inimile tuturor, să vă luminezeviaţa şi să vă aducă renaşterea credinţei, a speranţei şi a bucuriei,

cu bunătate şi căldură în suflete.

HRISTOS A ÎNVIAT!Primar, Viceprimar

Ioan Vodicean Nelu Marc

P. 2 JURNALUL DE SĂVÂRŞIN 1 mai 2013 � Nr. 1

Ce reprezintăeşecul?

De cele mai multe ori viaţa ne taie aripile fără săne fi luat măcar zborul. Ne face să renunţăm la pro-priile vise fără sa ne fi apucat măcar să le visămpână la capăt. Dar de cele mai multe ori renunţămpe parcurs, exact atunci când ne-am desfăcut aripi-le, când ne-am trasat traiectoria, când eram sigurică nu vom eşua. De fapt, ce înseamnă eşecul?

Oare Henry Ford se înşelase atunci când spuneacă eşecul e pur şi simplu şansa de a încerca din nou,însă de data aceasta cu mai multă inteligenţă? Dincontră. Prin eşec, ne dăm seama de ceea ce am gre-şit, conturând mai bine o nouă traiectorie. Prinraţiune, ne dăm seama că, deşi am trecut prin atâ-tea flăcări arzătoare ale eşecului, nu am depăşitaceastă grea etapă, ne ajută să nu ne înecăm înfumul lăsat de aşa-zisele flăcări. Inconştienţa depropria valoare, lucrurile făcute în grabă, lipsaautocontrolului dar, în special, neîncrederea în pro-priile puteri sunt câteva dintre cauzele care duc laeşec şi care te clintesc dintr-un drum, la început,uşor. Cu toate acestea, teama de eşec ne limiteazăactivităţile, visele şi rămânem doar nişte oamenisimpli într-o lume monotonă, incoloră şi imperfec-tă.

Pentru a depăşi eşecul va trebui să îl privimîntotdeauna ca pe singurul element central al suc-cesului: vom învăţa întotdeauna din eşec, nu pen-tru a ne aminti ceea ce ne-a dărâmat, ci pentru aconstrui ceea ce va urma.

Roxana Mariş, clasa a X-a A

Vă e dorde Marko Bela?

Nu, nu este vorba de politicianul Marko Bela, ci deacela care-l interpreta cu mult haz pe cunoscutul politi-cian în cadrul grupului satiric „Parodica” - învăţătorulIoan Telecan.

În 7 mai se împlinesc 5 ani de când bunul meu prie-ten, iubitul învăţător şi simpaticul mereu pus pe bancuri- TICĂ, ne-a lăsat să ne luptăm mai departe cu viaţa, elsăturându-se de lumea rea, plecând în eternitate, brusc,ca un banc sec, care are darul de a te năuci înainte de a-lînţelege.

Cu ironia fină a celui care nu a pus niciodată preţ pegoana după bani, putere sau influenţă, cu 7 zile înaintede a împlini 49 de ani. A plecat, lăsând în urmă unSăvârşin mult mai trist şi mai sărac în hohote de râs.

Dumnezeu să te odihnească în pace, jumătatea meamai mică... Nică Pavel

Zilele trecute, trecând cu bici-cleta pe alee, mi-a stat în inima înloc pentru moment, văzând ţiglade pe acoperiş dată jos. Primulgând a fost că „bătrânul” căminva fi demolat. Dar am văzutpaleţi cu ţiglă nouă şi m-amdumirit: nu va fi demolat, ci va fireparat!

Am simţit o imensă bucurie înmomentul în care am realizat căun mai vechi vis de-al meu înce-pe să prindă contur: un cămincultural renovat, gata să îşi împli-nească menirea, adică promova-rea actului cultural.

Ţin minte emoţia cu care - înclasele primare fiind - priveamprin crăpătura cortinei în salacare se umplea de părinţii şioamenii care veneau la serbareade sfârşit de an şcolar. Sala miro-sea a parchet dat cu motorină şiparcă aud şi acum scaunele cufund rabatabil, prinse câte zece,fixate în podea, care făceau zgo-mot când erau rabatate.

De asemenea, ţin minte celedouă candelabre din mijloculsălii care umpleau sala de o lumi-nă caldă feerică, spre deosebirede lumina albă şi rece a neoane-lor mai economice şi moderne.

Clădirea, ridicată în 1959, prinmuncă voluntară (atenţie!!!) delocalnicii care doreau să aibă unlocaş de cultură, a fost mulţi aniuna din clădirile emblematice aleSăvîrşinului, alături de CastelulRegal şi Spitalul Săvârşin.

Cu o faţadă ce se aseamănă cucea a Castelului Regal, clădireaeste aşezată vis-a-vis de acesta,

pe marginea DN 7.Din păcate, după 1990, clădi-

rea a fost lăsată în paragină, ajun-gând de-a lungul anilor în stareaactuală.

Din fericire, nepăsarea a luatsfârşit şi clădirea va fi reparată şi„repusă” în drepturi.

Alături de vechea clădire a„răsărit” una nouă, metalică, cese voia „cămin cultural”, daraduce mai mult cu o sală desport.

Nu vreau să intru în amănun-te şi să facem comparaţii specula-tive, însă ştiu sigur că „bătrâna”clădire trebuie să rămână înpicioare, ca un omagiu adus celorcare au trudit la construirea lui, lacei care au renunţat la munca deacasă pentru a da o mână de aju-tor la o construcţie care deserveaîntreaga obşte.

Poate că ar fi timpul să ne

întrebăm dacă nu ar trebui săînvăţăm ceva din exemplul lor.

De asemenea, poate ar trebui -comparând cele două clădiri - săne întrebăm dacă nu e bine săreconstruim ceea ce este al nos-tru, decât să luăm pe nerăsuflatede bun tot ce ni se pare nou, darcare se potriveşte „ca nuca înperete” de restul peisajului.

Sper din tot sufletul ca acestprim pas să fie urmat de ceilalţipaşi şi într-un timp relativ scurtsă putem merge în haine de săr-bătoare la Cămin, fără teama de ane umple de praf pe haine.

P.S.Clădirea cea mică de lângă

cămin va fi un „Centru de infor-mare turistică”, nu un WCpublic, aşa cum crede multă lumecare trece prin Săvârşin.

Nică Pavel

Liceul Tehnologic Săvârşin,prin devotamentul cadrelor di -dac tice şi al elevilor, a realizat oserie de activităţi interesante înperioada 1-5 aprilie 2013, în săp-

tămâna dedicată activităţilorextra curriculare.

Elevii au manifestat un inte-res deosebit, fiind implicaţi total,într-o atmosferă plăcută şi dega-

jată, departe de stresul (spun ele-vii) provocat de orele de curs.

Activităţile extraşcolare aufost dintre cele mai diversificate:excursie tematică la Sibiu, vizitela Castelul Huniazilor şi ParculDendrologic Simeria, SimfoniaPrimăverii, vizită la campusuluniversitar al Universităţii deŞtiinţe Agricole a Banatului, acti-vităţi sportive, acţiuni de ecolo-gizare, concursuri de culturăgenerală, activităţi tematice deedu caţie pentru sănătate, activi-tăţi pe teme religioase şi rutiere(clasele primare).

Mulţumim pe această caletuturor cadrelor didactice şiPrimăriei comunei Săvîrşin pen-tru sprijinul acordat în desfăşu-rarea activităţilor.

A consemnat,Prof. Cătană Flavius

„Să ştii mai multe, să fii mai bun”la Liceul Tehnologic Săvârşin

Căminul Cultural,vechi sau nou?

P. 3 JURNALUL DE SĂVÂRŞIN 1 mai 2013 � Nr. 1

La iniţiativa unui grup de parlamentari a fost propusămodificarea Codului Silvic în vigoare (Legea 46/2008),forma propusă a fost deja trecută, ca gâsca prin apă, şi apro-bată de Senat şi urmează a ajunge pe masa CamereiDeputaţilor (care este forul legislativ), după ce va fi aprobatde Guvern.

Ministrul delegat al Ministerului Apelor, Pădurilor şiPisciculturii, Lucia Varga, a promis că forma finală va fi gatape 12 mai, până atunci se află în dezbatere publică.

Pe scurt, se preconizează modificări pe 4 direcţii:

1. Exploatarea durabilă a pădurilor- se doreşte să nu se mai vândă masă lemnoasă pe picior

(„se doreşte scoaterea comerciantului din pădure”)- administratorul pădurii va scoate la licitaţie serviciul

de exploatare a masei lemnoase pe picior, lemnul urmând afi scos la drumul auto (cel puţin forestier), sortat, marcat cuplăcuţe cu număr de înregistrare şi va fi comercializat deadministrator, care va emite şi avizul de însoţire a mărfii.

2. Înăsprirea pedepselor pentru furtul de lemn- se va aplica Codul Penal pentru furtul de masă lem-

noasă indiferent de cantitate (până acum până la o anumecantitate - 5mc - era contravenţie)

- se va interzice transportul lemnului pe drumurilepublice pe timp de noapte

- aplicarea autorizaţiei de bună practică pentru lucrăto-rii din domeniul silviculturii (când se constată nereguli înpădurea pe care o administrează, se ridică aceasta, iar pădu-rarul va avea activitatea suspendată)

3. Gestionarea eficientă şi durabilă a micilor proprie-tăţi

- proprietarii vor fi obligaţi să se asocieze, nu vor maiputea comercializa lemnul în lipsa amenajamentului (aces-ta se face pe o suprafaţă de minimun 100 hectare)

- în caz că nu e posibil ei vor putea să încheie un contractde administrare cu Romsilva urmând să primească în

schimb o anumită cantitate de masă lemnoasă- la ora actuală există 500000 ha pădure la micii proprie-

tari la care pădurea este nepăzită, aceştia vor fi obligaţi săîncheie un contract de administrare cu un ocol (de stat sauprivat) în caz contrar va trebui să plăteasca un impozit, dacănu fac acest lucru vor fi executaţi silit

4. Identificarea de pârghii eficienţa economică pentrudescurajarea exportului de buşteni

Alte aspecte principale:- cota de tăiere pe 10 ani (cât e durata de aplicare a ame-

najamentului) poate fi tăiată în 1-2 ani, iar cand va fi epui-zată posibilitatea (ceea ce poate da pădurea în mod normalîn 10 ani), se va face un alt amenajament, primind iarăşi oaltă posibilitate

- se va putea ca pădurile din jurul marilor aglomeraţiiurbane (până la 30%) să fie introduse în intravilan (pânăacum era interzis acest lucru), adică, spus mai pe şleau,pădurea să fie transformată în alei, parcuri sau viluţe

- va apare un aflux de lemn, va scădea preţul lemnului,odată cu distrugerea pădurii

- nu se precizează ce se va întâmpla cu vânatul

Ca un bun cetăţean care respectă acest bun naţional careeste pădurea româna (indiferent de forma de proprietate) şiar trebui să doară acest aspect pe toţi românii de bună cre-dinţă, îmi pun câteva întrebări esenţiale:

- oare această lege, prin a cărei formă propusă se încalcătoate principiile de administrare responsabilă, nu crează,practic, cadrul legal pentru distrugerea pădurilorRomâniei?

- nu ne ajunge răul făcut de al doilea val de retrocedări,2000 - Legea Lupu (nr.1) şi 247/ 2005 pe baza cărora s-au dis-trus 400000 ha de păduri, neuitând nici cea mai aberantăLege postdecembristă - 18/ 1991 (cum de fapt singur a recu-noscut Ion Iliescu)?

- oare se mai poate numi proprietar de pădure cel căru-

ia i-a fost retrocedată pădurea strămoşilor, confiscată abu-ziv de comunişti, în condiţiile în care în prezent i se permi-te legal să taie doar 1mc/an/ha iar în viitor să fie executatsilit dacă nu se bagă iobag la Romsilva?

- oare la ce pârghii se gândesc guvernanţii actuali dedescurajare a exportului după ce cei de dinaintea lor au dis-trus combinatele şi fabricile de mobilă, se uită că suntem înU.E.?

- ce vor face cei care au investit în exploatarea forestieră,vor exploata masa lemnoasă ca să o vândă altii?

- cu ce drept se poate interzice transportul lemnului petimp de noapte, cârlingarii ce vor face?

În final, ca orice cetăţean cu drept de vot, îmi permit săsugerez guvernanţilor şi parlamentarilor nişte (doar câteva,ca silvicultor cu experienţă şi ca român) propuneri (amen-damente) proprii:

- revenirea la amenajamentele sumare de prin anii 2000sau la marcarea creşterii curente anuale, căci nu e logic săobligi proprietarii să se asocieze sau să-şi dea pădurea pemâna unora care deja sunt învăţaţi să fure

- să se renunţe la modul de calcul a.p.v. - actul prin carese estimează masa lemnoasă pe picior, prin măsurarea dia-metrelor la 1,30 m şi luarea înălţimilor medii, prin softwareby Tomoioaga Grigore, sistemul electronic de calcul sebazează pe o ecuaţie de regresie occidentală aplicabilăpădurilor de elită, cei ce exploatează îmi vor da dreptate,căci nu rezultă niciodată masa lemnoasă calculată pe calcu-lator

- să nu se mai dea voie ocoalelor silvice să-şi exploatezesinguri parchetele marcate tot de ei

- să nu se mai numească silvicultori în funcţii de condu-cere pe bază de criterii politice, ci doar pe cele ale valoriiprofesionale dovedite pe bază de concursuri cinstite.

Invit pe această cale şi pe cititorii noştri să ia atitudine, eo datorie civica şi, de ce nu, patriotică.

Ing. Traian Tencalec

Prof. Nicolae VasiescuPaştele marchează Învierea lui Iisus Hristos în a

treia zi, după ce a fost crucificat în vinerea mare, pe ocruce pe care a purtat-o cu multă suferinţă pe DrumulCrucii, loc în care a făcut 14 opriri.

Paştele creştin derivă din cel evreiesc şi este ceamai mare sărbătoare a creştinătăţii, care simbolizeazăRenaşterea şi Mântuirea promise după trecerea înnefiinţă.

Termenul „Paști”, care defineşte sărbătoarea învie-rii ,îşi are etimologia în cuvântul ebraic „PESACH”,care înseamnă „trecere”. Paştele evreilor marca trece-rea poporului ales prin Marea Roşie, din robia egipte-nilor, în pământul făgăduinţei: Canaan.

Pentru prima dată, eliberarea din robia egipteană afost sărbătorită în jurul anului 1400 î.H., când în fieca-re familie evreiască se sacrifica un miel cu a căruisânge au fost unse ramele uşilor de lemn din casele încare locuiau.

Paştele creştin are loc aproape în aceiaşi perioadăîn care se sărbătoreşte şi cel evreiesc. Potrivit Bibliei,Iisus Hristos a înviat în zilele în care iudeii ţineauPesach- ul. Paştele creştinilor nu este o sărbătoare izo-lată, ci se întinde practic, cu semnificaţii, de la intrareaîn Postul Mare până la Rusalii, adică până la Pogo -rârea Duhului Sfânt pe Pământ. Aşadar, Floriile, JoiaMare, Vinerea Mare, Învierea şi Înălţarea sunt mo -mente esenţiale şi bine aşezate.

În tradiţia creştină ouăle roşii simbolizează sângelecare a curs din rănile Mântuitorului atunci când a fostrăstignit pe cruce, pe coşul de ouă pus sub cruce decătre Maria Magdalena. Mai târziu, Biserica a acceptat

şi alte culori: verde (natura care învie), galben (lumi-na) şi albastru (credinţa).

Astăzi, unele gospodine mai pun pe ouă şi câte o frun-ză, apoi le leagă într-un ciorap subţire, ca să apară cumodele. Mai demult, ouăle se vopseau cu coji de ceapă(roşie sau galbenă), cu flori de crin roşu, cu flori de sună-toare sau chiar de tei. Prin Bucovina, ouăle de Paşti suntornate cu diferite simboluri naturale sau folclo rice.

„Iepuraşul” implicat în Sărbătorile Pascale vine dela popoarele germanice, ca simbol al abundenţei şigenerozităţii. Ilustrăm cu o poezie care se recită decătre copii la serbările şcolare:

Pe cărarea din grădină,Printre flori, pe înnoptat,Iepuraşul o să vină,Când copiii s-au culcat!

Şi intrând tiptil în case,Prin odăile curateTuturor o să le laseOuă roşii, minunate...

Dacă vreţi să-i mulţumiţiDupă ce v-aţi deşteptat,Salutaţi-i pe părinţiCu „Hristos a înviat”!

Domnul Sfânt din CER audeCe frumos aţi salutatŞi de Sus EL vă răspunde:„Adevărat a înviat!”.

Învierea Domnului, mareasărbătoare a creştinătăţii

Noul Cod Silvic (propus) – echivalent cucondamnarea legală a pădurilor României

Jurnalul de Săvârşin: Aţi preluatechipa începând cu sezonul 2012-2013, ce planuri de viitor aveţi?!

Dănuţ Bota: În adolescenţă, amjucat fotbal de performanţă în diviziaC, în cadrul echipei Oţelul Ştei şi lajuniorii FC Bihor. De aceea, îmidoresc ca şi echipa pe care o antrenezsă facă performanţă iar în sezonulurmător să accedem în Divizia D.Ştiu că este greu, dar nu şi imposibil,pentru că fotbaliştii săvârşineni suntambiţioşi şi au învăţat multe din gre-şelile trecutului. De altfel primăriadin localitate, cu care suntem în rela-ţii foarte bune şi finanţează echipaCetate Săvârşin a răspuns pozitiv ladorinţa noastră de a promova şi aînceput modernizarea stadionului dela poalele Cetăţuiei, pentru a-l face lanivelul diviziei în care dorim să acce-dem.

J.S.: Mai precis?D.B.: În primul rând, este vorba

de modernizarea vestiarului. Dupăcum se ştie, vestiarul unei echipe defotbal este cartea ei de vizită, iar celdin prezent arată dezolant. De aceea,am primit cu bucurie vestea că înpauza competiţională acesta va firenovat complet, şi dotat după stan-darde moderne, cu duşuri cu apăcaldă etc. De asemenea, lângă el va fiamenajată o filigorie, ca loc de recree-re. Astfel, comuna noastră nu se vamai face de râs în faţa oaspeţilor, caremereu au avut de obiectat la adresadotărilor noastre. Totodată, nu potdecât să felicit actuala conducerepentru demararea proiectului unuiteren de fotbal sintetic, aşa cum auvecinii noştri de la Căpâlnaş şi faptulcă în noul cămin cultural vor fi

amplasate aparate de fitness şi mesede ping-pong. Sperăm că acestelucruri vor atrage tineretul spre oviaţă sportivă. De asemenea, odată cuaceste facilităţi construite, dorim săpromovăm fotbalul juvenil, din toam-nă urmând să demarăm alături deantrenorul secund Marius Neamţ unproiect în acest scop.

J.S.: În prezent echipa pe ce loc seaflă?

D.B.: Rezultatele echipei suntpeste sezonul trecut. Suntem pe unonorabil loc 4, iar următoarea etapăva avea loc duminică, 12 mai, îndeplasare, la Aluniş. Dar până atuncidoresc să anunţ onoratul nostrupublic că vom susţine în data demiercuri, 8 mai, un meci amical cuIneul, partidă la care îi invităm să nesusţină. De altfel, faţă de anii prece-denţi, ne putem lăuda cu faptul cămajoritatea fotbaliştilor sunt din

Săvârşin sau localităţile învecinate şine mândrim cu asta, iar acest lucru aadus un aflux de spectatori la teren.

J.S.: O să ne întâlnim la meci şi săauzim numai de bine! Paşte Fericit!

D.B.: De asemenea, doresc la rân-dul meu să urez tuturor suporterilorechipei Cetate Săvârşin un PaşteFericit şi toate cele bune.

A consemnat, Flavius Cătană

P. 4 JURNALUL DE SĂVÂRŞIN 1 mai 2013 � Nr. 1

Şumălan Elena Mădălina are 15 ani, locuieşte înSăvârşin. Este elevă la Liceul Tehnologic Săvârşin,clasa a VIII-a. Este născută în 18 noiembrie, anul 1997,sub semnul zodiacal al Scorpionului. Pasiu nile ei suntmuzica şi dansul. Spune că este mândră că locuieşte înaceastă comună.

Interviu cu Dănuţ Bota, antrenorul echipei Cetate Săvârşin

În sezonul următor tindemla promovare!

Dănuţ Bota, antrenorul Cetate Săvârşin Vestiarul echipei urmează să fie renovat