Jurnalul de HategPublicaţie editată de Primăria oraşului Haţeg, Trimestrul I 2013, Anul 2, Tiraj - 2 000 ex., Gratuit.

t,

Poveste de viaţă:Cum a devenit

Minerva Pâs din Nălaţ un artist

plastic recunoscut în întreaga lume…

p 6

Fără făină de la Uniunea Europeană p 3

Campanie de susţinere a Spitalului Orăşenesc Haţeg

p 2

Unirea Principatelor Române, sărbătorită

la HaţegHaţeg:

Noi locuri de parcare amenajate

în primăvarăClubul pensionarilor Haţeg inaugurat cu fast la sfârşitullui 2012

p 2p 3

p 4p 8

Livrarea produselor a fost sistată la nivel naţional şi asta pentru că Viem Corporation Eood, firma din Bulgaria care a câştigat licitaţia pentru a face acest lucru, nu şi-a respectat obligaţiile contractuale.

Oferiţi 2% pentru resuscitarea singurei unităţi medicale din Ţara Haţegului!

Chiar dacă situaţia financiară nu e chiar dintre cele mai fericite, bugetul Primăriei permite totuşi amenajarea unor parcări în punctele “fiebinţi” ale orașului.

Din decembrie 2012, subsolul clădirii în care funcţionează Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) are, în sfârşit, o utilitate, de care beneficiază toţi cei aproape 6000 de membri din Haţeg şi Ţara Haţegului.

CSO “Retezatul” Haţeg – un nou început...

Clubul Sportiv Orăşenesc “Retezatul” începe anul 2013 cu forţe proaspete - un lot nou și o conducere de perspectivă.

administraţie publică ianuarie 2013 2

La începutul primăverii, atunci când vremea va permite, în oraşul Haţeg vor fi amenajate mai multe locuri de parcare, onorându-se astfel, o altă promisiune a actualului primar liberal. “Chiar dacă situaţia financiară nu e chiar dintre cele mai fericite, bugetul propriu permite totuşi, amenajarea unei suprafeţe de aproximativ 5000 mp de parcări, trotuare şi zone verzi, în locaţii din oraş care au fost deja identificate şi spunem noi că s-ar preta pentru asemenea investiţii care nu ar face altceva decât să rezolve o nevoie stringentă a comunităţii”, a declarat Marcel Adrian Goia.

Punctele “fiebinţi” identificate de personalul Direcţiei Tehnice din cadrul Primăriei oraşului Haţeg sunt: în faţa Spitalului, în lateralul blocului S1, în faţa Sălii de sport, în spatele Sălii (spre Dacia Service), în faţa garajelor aflate în apropierea Râului Galbena, în zona punţii de peste Râul Galbena, pe strada Ovid Densuşianu, la intrarea în Spital şi în curtea interioară a acestuia.

(A.H.)

În şedinţa ce a avut loc în data de 29 noiembrie 2012, consilierii locali ai oraşului Haţeg au aprobat, la iniţiativa primarului Marcel Adrian Goia, micşorări de taxe pentru eliberarea/vizarea anuală a autorizaţiilor operatorilor economici din alimentaţia publică. Astfel, începând cu ultima lună a lui 2012, proprietarii de baruri şi restaurante din Haţeg, plătesc mai puţini bani decât în 2009, aşa cum fusese stabilit prin Hotărârea Consiliului Local nr. 143. Cuantumul taxei a fost modificat, prin HCL nr. 141/2012, după cum urmează:

- de la 1200 lei la 1000 lei – pentru categoria 1- 25 locuri;

- de la 1800 lei la 1400 lei – pentru categoria 26 – 50 locuri;

- de la 2400 lei la 1800 lei – pentru categoria 51 – 75 locuri;

- de la 3000 lei la 2200 lei – pentru categoria 76 – 100 locuri;

- de la 3600 lei la 2600 lei – pentru categoria peste 100 locuri.

De asemenea, o altă veste bună vine din domeniul taxelor şi impozitelor locale. Astfel, prin HCL nr. 135/2012 s-a stabilit că locuitorii Haţegului şi ai celor trei sate aparţinătoare (Nălaţ, Silvaşu de Jos şi Silvaşu de Sus) vor beneficia, începând cu anul viitor, de o bonificaţie de 10% pentru plata cu anticipaţie, până la 31 martie, a impozitelor şi taxelor pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport.

“Mă bucur că am reuşit să finalizez cu succes, încă o promisiune din campania electorală! În continuare, mă voi concentra pe atragerea de fonduri necesare pentru modernizarea infrastructurii, dar şi pe posibilii investitori, pentru că fiecare loc de muncă nou creat este foarte important pentru comunitate”, a declarat Marcel Adrian Goia, primarul oraşului Haţeg.

(R.R.)

La Haţeg, micşorări de taxe pentru eliberarea/

vizarea anuală a autorizaţiilor operatorilor economici din alimentaţia

publică şi bonificaţie majorată de la

5 la 10% pentru plata până la 31 martie a impozitelor locale

CAMPANIE DE SUSŢINERE A SPITALULUI ORĂŞENESC

HAŢEG

Oferiţi 2% pentru resuscitarea singurei unităţi medicale din Ţara

Haţegului!

În cazul în care consideraţi că Spitalul orăşenesc Haţeg poate fi o destinaţie potrivită pentru

virarea a 2% din impozitul anual, Jurnalul de Haţeg vă pune la dispoziţie datele de identificare

ale entităţii non-profit care are nevoie de susţinerea dumneavoastră:

ASOCIAŢIA PENTRU SUSŢINEREA SPITALULUI HAŢEG

CIF: 3114183IBAN: RO46BRDE220SV63744892200

Vă mulţumim!

Haţeg:Noi locuri de parcare amenajate în primăvară

actualitateianuarie 20133

Joi, 24 ianuarie, în parcarea din faţa Parcului Central (lângă Banca Transilvania), haţeganii au sărbătorit cei 154 de ani care s-au scurs de la Unirea Principatelor Române.

Organizatorii, Primăria oraşului Haţeg şi Casa de Cultură, au pregătit un moment ar-tistic special, cu începere de la ora 12.00.

Astfel, în jurul conturului hărţii României, desenat pe asfalt cu atenţie de Titus Blaj, artist plastic şi profesor de desen la Clubul Copiilor, s-au prins în horă elevii celor două şcoli generale din oraş, având în mâini baloane tricolore şi steguleţe. Programul artistic a debutat cu intonarea imnului de stat al României, moment care i se datorează profesorului Florin Popa, coordonator al fanfarei Şcolii Generale “Ovid Densuşianu”, urmat de discursul primarului Marcel Adrian Goia şi cel al Alinei Bratu, profesor de istorie la Colegiul Naţional “I. C. Brătianu”, care au vorbit despre însemnătatea zilei de 24 ianuarie. “Sărbătorim astăzi un moment istoric cu semnificaţii deosebite. La 24 ianuarie

Oamenii nevoiaşi care nu au apucat să-şi ridice produsele venite de la Uniunea Europeană până acum, nu vor mai primi făină şi ulei. Livrarea produselor a fost sistată la nivel naţional şi asta pentru că Viem Corporation Eood, firma din Bulgaria care a câştigat licitaţia pentru a face acest lucru, nu şi-a respectat obligaţiile contractuale. Autorităţile judeţene de la nivelul întregii ţări nu pot face altceva decât să aştepte ca reprezentanţii Comisiei Europene să rezolve situaţia.

Haţeganii care vin, în fiecare joi, să-şi ridice ajutoarele de la Uniune, primesc, la acest moment doar 10 produse din cele 11. Asta pentru că livrarea de făină a fost sistată complet, la

Fără făină de la Uniunea Europeanăînceputul lunii decembrie. Aşa că oamenii n-au de ales şi pleacă acasă doar cu o parte din produse - orez, mazăre, roşii în bulion, paste, biscuiţi, zahăr, ulei, mălai, bulion şi fasole. Din plasă lipsesc cele 15 kg de făină.

Cu toate acestea, Haţegul a fost singura localitate din judeţul Hunedoara în care, la sfârşitul anului 2012 s-au livrat toate cele 11 produse alimentare. Singura problemă cu care s-au confruntat lucrătorii Serviciului Public de Asistenţă Socială a fost cantitatea insuficientă de făină de grâu.

În total, în oraşul Haţeg şi localităţile aparţinătoare (Nălaţ, Silvaşu de Jos şi Silvaşu de Sus), în programul PEAD 2012 sunt înregistrate puţin peste 1000 de persoane (asistaţi social, pensionari cu pensii de până la 400 lei, şomeri indemnizaţi şi neindemnizaţi şi

bolnavi cu certificat de încadrare în grad de handicap grav şi accentuat).

În adresa trimisă de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură la sediile tuturor primăriilor de judeţul Hunedoara, se arată că Viem Corporation Eood, firma din Bulgaria cu care Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a încheiat anul trecut două contracte în valoare totală de 26,6 milioane de euro pentru furnizarea de ulei şi făină, nu şi-a onorat obligaţiile contractuale, astfel că autorităţile judeţene nu pot face altceva decât să aştepte ca reprezentanţii Comisiei Europene să găsească o soluţie.

(A.H.)

1859, românii şi-au impus magistral voinţa în faţa puterilor vremii, punând Europa în faţa faptului împlinit. Unirea Principatelor a reprezentat, în primul rând, rezultatul voinţei politice seculare a românilor. (…) Îmi exprim speranţa că hunedorenii în general şi haţeganii în particular sunt mândri de apartenenţa lor naţională şi că vor şti întotdeauna că au în spate o istorie monumentală, care-i defineşte şi le oferă unicitate în lume.”(fragment din discursul primarului Marcel Adrian Goia).

Radu Coiculescu a interpretat, la orgă, varianta instrumentală pentru “Treceţi batalioane române Carpaţii” şi “Deşteaptă-te, române!”, iar folcloriştii Elena Moisescu, Petru Crăciunesc, Doru Poşuş şi Mara Alimpescu au susţinut un scurt recital de cântece patriotice.

La sfârşitul programului, participanţii la festivitate, aşteptaţi de către organizatori cu ceai cald, s-au prins în Hora Unirii, alături de dansatorii Ansamblului “ Bucura” şi de copiii de la Clubul Copiilor.

Unirea Principatelor Române, sărbătorită la Hațeg

comunitate ianuarie 2013 4

În şedinţa ce a avut loc în data de 29 octombrie, consilierii locali ai oraşului Haţeg au aprobat, la iniţiativa primarului Marcel Adrian Goia, ajustarea tarifului/m.c. la gunoiul menajer, ce va fi practicat de către S.C. Bucura Prest S.A. Haţeg.Astfel, începând cu luna noiembrie a anului trecut, haţeganii plătesc cu 20% mai puţin pentru factura de gunoi menajer, după cum urmează:

- 6,76 lei/persoană/lună, cu TVA inclus, pentru populaţia de la blocuri şi asociaţiile de proprietari (locatari).- 12,16 lei/persoană/lună, cu TVA inclus, pentru populaţia din oraşul Haţeg care locuieşte la case.- 4,97 lei/persoană/lună, cu TVA inclus, pentru locuitorii din Nălaţ-Vad.- 5,15 lei/persoană/lună, cu TVA inclus, pentru locuitorii din Silvaşu de Jos.- 5,52 lei/persoană/lună, fără TVA, pentru locuitorii din Silvaşu de Sus.

“Mă bucur că am reuşit, chiar şi cu această mică întârziere, să onorez încă o promisiune din campania electorală! În continuare, mă voi concentra pe atragerea de fonduri necesare pentru modernizarea infrastructurii, dar şi pe posibilii investitori, pentru că fiecare loc de muncă nou creat este foarte important pentru comunitate”, a declarat Marcel Adrian Goia, primarul oraşului Haţeg.

(A.H.)

Preţul la gunoiul menajer, pentru

oraşul Haţeg, cu 20 % mai mic, începând cu luna

noiembrie 2012

Din decembrie 2012, subsolul clădirii în care funcţionează Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) are, în sfârşit, o utilitate, de care beneficiază toţi cei aproape 6000 de membri din Haţeg şi Ţara Haţegului. La inaugurarea noului Club al Pensionarilor au ales să fie prezenţi, alături de numeroasa asistenţă: Dan Radu Ruşanu - deputat PNL, Marcel Adrian Goia – primar al Haţegului, Viorel Demian – viceprimar al Haţegului, Ovidiu Morariu – preşedinte CARP Hunedoara şi prim-vicepreşedinte al Federaţiei „Omenia” şi, bineînţeles, Eugen Matei, preşedinte CARP Haţeg. În cei 100 mp, generosul spaţiu, proaspăt amenajat şi mobilat, permite persoanelor de vârsta a treia să desfăşoare diverse activităţi recreative sau de socializare – rummy, tenis de masă, şah, table, vizionări TV etc.

Ulterior ceremonialului tăierii panglicii de inaugurare, toţi cei prezenţi

Clubul pensionarilor Haţeg inaugurat cu fast la sfârşitul lui 2012

Nicolae Silagyi şi Marişka Tolvaj – două secole de viaţă

Doi locuitori ai Haţegului se numără printre puţinii români care se pot mândri cu aniversarea unui secol de viaţă. Nicolae Silagyi, născut în 13 noiembrie 1912 şi Marişka Tolvaj, născută în 5 ianuarie 1913, au avut parte, la ceas de sărbătoare, de vizita neaşteptată a primarului Marcel Adrian Goia, care le-a oferit flori, şampanie şi diplome de onoare, iar din partea Consiliului Local, suma de 1000 de lei: “Cei doi venerabili haţegani reprezintă adevărate modele de viaţă pentru comunitatea locală, care nu au încetat, în ciuda greutăţilor şi piedicilor apărute o dată cu trecerea timpului, să lupte pentru idealurile proprii şi pentru frumuseţea unei vieţi trăite cu simţ civic şi în spiritul dreptăţii!”.

au asistat la slujba de sfinţire a Clubului, după care, oaspeţii de onoare au rostit câteva cuvinte de apreciere. Dan Radu Ruşanu i-a felicitat pe organizatori, conducerea CARP Haţeg şi a promis pensionarilor că le va oferi un televizor cu ecran mare, pentru ca aceştia să poată viziona cât mai lejer programele TV. Pe de altă parte, primarul Marcel Adrian Goia i-a asigurat atât pe cei prezenţi, cât şi pe ceilalţi membri ai CARP Haţeg, de tot sprijinul de care vor avea nevoie în desfăşurarea activităţilor viitoare.

Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Haţeg este o asociaţie independentă, apolitică, non-profit, de întrajutorare şi protecţie socială a membrilor săi; a fost înfiinţată în anul 1959 şi are personalitate juridică, fiind şi membră a Federaţiei Naţionale a CARP-urilor „Omenia” din România.

(R.R.)Foto: Aurel Anca

Geoparcul Dinozaurilor

Ţara Haţegului

sau locul în care, acum 65 de milioane de ani,

trăiau… dinozaurii pitici

Ţara Haţegului a fost aleasă drept locaţie a unui Geoparc, deoarece acest ţinut îndeplineşte la

modul superlativ condiţiile stabilite de către UNESCO pentru înfiinţarea unei asemenea structuri :

- un teritoriu bine delimitat geografic, cu o suprafaţă suficient de mare pentru a permite activităţi legate de dezvoltarea

economică; - existenţa unor situri geologice cu valoare ştiinţifică şi/sau estetică

deosebită, alături de locuri cu valoare arheologică, ecologică, istorică şi culturală.

Geoparcurile sunt o categorie distinctă de arii protejate, ele deosebindu-se de parcurile naţionale sau naturale.

Legalizarea funcţionării Geoparcului Dinozaurilor s-a făcut prin Hotărârea de Guvern nr. 2151/30/11//2004, acest lucru, dar şi faptul că Ţara

Haţegului a ajuns să fie cunoscută în întreaga lume, prin unicitatea sa din punct de vedere paleontologic, i se datorează prof. dr. Dan Grigorescu.

În anul 2005, Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului a fost primit în Reţeaua UNESCO a Geoparcurilor europene, fiind primul Geoparc din spaţiul fostelor

ţări comuniste care se poate mândri cu o asemenea performanţă. Noua arie protejată de pe teritoriul judeţului Hunedoara are o suprafaţă de 102.392

ha, cuprinzând în totalitate localităţile: Densuş, General Berthelot, Toteşti, Răchitova, Sântămăria-Orlea, Sarmizegetusa, Haţeg şi parţial localităţile : Baru Mare, Sălaşu de Sus, Pui,

Râu de Mori. Geoparcul, teritoriu ce se află în administrarea Universităţii din Bucureşti, se

învecinează cu alte două arii protejate importante, aspect ce conferă unicitate şi un farmec aparte teritoriului Ţării Haţegului: la sud cu Parcul Naţional Retezat şi la nord şi nord-est cu Parcul Natural

Cioclovina-Grădiştea de Munte. Pe teritoriul Geoparcului Dinozaurilor Ţara Haţegului sunt amenajate cinci

trasee tematice 1. „Valea dinozaurilor”, pe ruta Sânpetru-Ohaba Sibişel, cu o

durată de aproximativ 2 ore şi o lungime de 2,5 km; traseul include situri cu semnificaţie paleontologică şi geologică deosebită, fără a omite locurile relevante pentru istoria şi cultura regiunii. 2. „Drumul vulcanilor”, pe teritoriul comunei Densuş, cu o durată de aproximativ 2 ore şi o lungime de 2 km; traseul include situri cu semnificaţie geologică (vulcanismul cretacic din Transilvania), îmbinate cu puncte de observaţie a naturii animate (păsări, fluturi, plante).

3. „Sălaşu de Sus – Natură şi istorie medievală”, pe teritoriul comunei Sălaşu de Sus, cu o durată de aproximativ 3

ore şi o lungime de 2,5 km; traseul reprezintă o îmbinare a unor situri ilustrative pentru trecutul medieval al Ţării Haţegului, cu situri

reprezentative pentru flora şi fauna endemică a regiunii.4. „Vulcanii din vremea dinozaurilor”, pe teritoriul comunei

Densuş, cu o durată de aproximativ 1,5 ore şi o lungime de 2,3 km.5. Traseul din jurul Turnului de la Răchitova, pe teritoriul comunei omonime, cu o

durată de aproximativ 1 oră şi o lungime de aproximativ 1,5 km.Ultimele două trasee amintite mai sus ilustrează cadrul natural al insulei

Haţeg, de la sfârşitul perioadei Cretacice, în urmă cu peste 65 milioane de ani, dominat de existenţa dinozaurilor şi instabilitatea tectonică, manifestată

prin ample fenomene vulcanice.(A.H.)

turist în Ţara Haţeguluiianuarie 20135

Parcul Național Retezat – Tărâmul fermecat, cu ochi albaștri Masivul Retezatului străjuieşte întreaga Ţară a Haţegului, de unde „ne apare deschis şi vizibil

de la mare depărtare, căci, în această parte, el se ridică din şes deodată, ca un paravan uriaş, fără de nici o trecere mai însemnată de la şes la înălţimi muntoase.” (Octavian Floca, “Regiunea Hunedoara – Ghid turistic”, 1957)

Prin frumuseţea şi măreţia peisajului, prin diversitatea florei şi faunei, prin numărul mare de lacuri glaciare şi cascade, Retezatul a atras dintotdeauna atenţia iubitorilor de drumeţii şi de escaladări alpine. „Urmele gheţarilor, amfiteatrele glaciare înşirate în prodigioase trepte suspendate, cuvetele de gheţari şi căldările spaţioase, în care dorm liniştite splendidele lacuri, aproape toate populate de numeroşi păstrăvi, se întâlnesc la tot pasul.” (Octavian Floca, “Regiunea Hunedoara – Ghid turistic”, 1957)

Parcul Naţional Retezat a fost înfiinţat în anul 1935, la iniţiativa marelui naturalist român Alexandru Borza, fiind primul parc naţional din România. Pe teritoriul ariei protejate sunt amenajate, pentru turiştii care vor să respire câte puţin din frumuseţea Retezatului, cinci trasee tematice:

1. „Natură, oameni şi istorie”, pe ruta Centrul de vizitare Nucşoara - Poiana La observator - Cetatea Mălăieşti – Sălaş - Peştera, cu o durată de 3-4 ore (minus peştera), de dificultate mică. Turiştii pot afla lucruri interesante despre: turnul fără uşi, ferigi uriaşe, legenda Peşterii Lotrilor, iarba şarpelui, locul mistreţilor;

2. „Vieţuitoarele de lângă noi”, pe ruta Cârnic - Capu’ Dealului, cu o durată de 3-4 ore, de dificultate mică-medie. Se pot afla informaţii despre: pădure şi oameni, stâne şi păstorit, Moş Martin şi puii lui, legenda Pietrei lui Tiboc, ouă care nu sunt ouă, ciuperci uriaşe;

3. „Caprele negre şi vecinii lor”, pe ruta Pietrele-Stânişoara-Şaua Ciurila- Culmea Lolaia-Centrul de informare PNR Pietrele, cu o durată de 4-5 ore, de dificultate medie-mare. Atracţiile de pe traseu sunt: şcoala iezilor, concursul „Ghici câte capre negre pasc?”, masa căpcăunului, planta care umblă de colo-colo, urme de animale;

4. „Castelul din Carpaţi”, pe ruta viaduct Valea Nucşoarei-Cetatea Colţ sau Su-seni, cu o durată de 3 ore, de dificultate mică. Printre atracţiile traseului se află: povestea Caste-lului din Carpaţi al lui Jules Verne, plantele şi animalele care trăiesc în zonă, istoria locului, obiceiurile localnicilor. 5. „Calea lupului”, pe ruta Cârnic-Pietrele-La-cul Bucura-Şaua Plaiu’ Mic- Cabana Buta-Complexul Cheile Buţii, cu o durată de 11 ore, de dificultate medie-mare. Se pot afla lucruri interesante despre lupii care trăiesc în Carpaţi şi se pot vedea locuri de un pitoresc fără egal. (A.H.)

oamenii Țării Hațegului/reportaj ianuarie 2013 6

Despre parcursul artisticDeşi a urmat cursurile a doar cinci clase

primare, isteţimea şi filosofia simplă şi sănătoasă a omului de la ţară au “obligat-o” pe Minerva să răzbească în viaţă şi chiar să realizeze lucruri însemnate, cu care puţini “oameni cu carte” se pot mândri. S-a măritat la 21 de ani, la Lupeni. A avut doi băieţi: pe Nicu şi pe Tiberiu. A călătorit în aproape toată România. Doar o singură dată a fost plecată în străinătate - în Ungaria, ce-i drept doar pentru trei ore... Până aici, o poveste de viaţă comună... A existat însă, un anumit moment, care avea să schimbe definitiv cursul unei vieţi care părea de neieşit din tipare...

“Odată, cred că aveam vreo 13 ani (n.r. 1938), eram cu tata, care cosea la maşină. Eu călcam o stofă ţărănească, foarte greu de îndreptat... Şi, până ţineam fierul pe material, m-am apucat şi am desenat pe nervurile mesei. Ţin minte exact: era un copac, după care se ascundea un copil, fugind de frica lupului... Atunci, tata m-a îmbrăţişat şi mi-a zis: << Îmi pare rău că a venit războiul şi nu mai am posibilitatea să te dau la şcoală! Că tu, cu talentul tău, puteai să ajungi să faci lucruri mari!...>> ”.

Aşa începea să se contureze povestea Minervei Pâs, acum o binecunoscută artistă populară din satul Nălaţ care, peste ani buni, ajungea să-şi expună lucrările în Franţa, Germania sau Japonia.

Timp de 19 ani de-atunci, până în 1957, talentul nativ al Nelei, aşa cum o cunosc apropiaţii, a fost oarecum ignorat. “Aveam 32 de ani. Unul dintre băieţii mei avea de făcut un desen, pentru şcoală. Bineînţeles că l-am ajutat, adică, ce mai, i l-am desenat eu. Şi când l-a văzut învăţătoarea, a vrut să-l trimită pe copil la cursuri de pictură. Atunci, a trebuit să recunosc ca eu fusesem cea care îl desenase”.

Soţul, maistru miner în Lupeni, nu a ştiut nimic despre darul cu care fusese înzestrată Minerva. A fost plăcut surprins, el fiind cel care a insistat îndelung ca, la 32 de ani, soţia lui să se apuce de cursuri de specialitate. “Eu am ajuns în Cercul plastic cu nişte desene cu legume şi fructe. M-a pus domnul Tellman, profesorul meu, să desenez ceva, orice... Când le-a văzut soţul meu... Acuma să trăiască, să vadă ce-mi iese din mâini!...”.

Timp de 12 ani, Minerva Pâs, onorabilă membră a Grupării Artiştilor Plastici Lupeni, şi-a şlefuit talentul, ajutată fiind de Iosif Tellman (1923 - 2001). A început cu linogravura (n.r. “procedeu de reproducere şi multiplicare a unui desen, prin imprimare a unei plăci gravate în linoleum”), prima pasiune şi cea mai grea. Una dintre lucrări a fost prezentată în 1966, în albumul “A IV-a expoziţie republicană de artă plastică a artiştilor amatori de la oraşe şi sate”. Au urmat apoi, nenumărate lucrări de pirogravură, grafică sau

Minerva Pâs s-a născut la Vulcan, în 13 iulie 1925. Provine dintr-o familie modestă, dar cu înclinaţii artistice de care poate, părinţii nici nu au fost conştienţi, dar pe care le-a moştenit şi, mai ales, le-a valorificat, fiica lor.”Pasiunea pentru pictură şi lucru manual poate că am moştenit-o de la tata, care era croitor. Mie nu mi-a plăcut deloc croitoria. Partea cu scrisul cred că am luat-o de la mama, care, pe timpul războiului, îl aştepta acasă pe tata cu caiete întregi de cântece şi poezii de dragoste, dedicate lui”.

Cum a devenit Minerva Pâs din Nălaţ un artist plastic recunoscut în

întreaga lume…

Poveste de viaţă

Mihai şi Regina Ana au vizitat Ţara Haţegului. Minerva Pâs, femeia care l-a înfruntat

pe Ceauşescu În 1987, o scrisoare deschisă,

adresată lui Nicolae Ceauşescu era citită, de două ori chiar, la Europa Liberă, singurul post de radio care se împotrivea regimului comunist, blamând “măreţele realizări” ale Epocii de Aur. Era semnată Minerva Pâs şi începea cam aşa: “Domnule Ceauşescu, nu vă spun preşedinte, fiindcă nu noi v-am ales; v-aţi impus singur! Nu vă spun tovarăş, pentru că nu puteţi fi tovarăş cu poporul flămând, care munceşte din greu, iar dumneavoastră şi dulăii ce deţin posturi cheie nu ştiţi ce e munca şi foamea! (...)”.Despre această “ispravă” nu a ştiut nimeni. Nici măcar membrii familiei. “Mi-aduc aminte că, a doua oară când au fost citite rândurile mele de către Radu Gorun, eram acasă, cu familia. Fiul meu cel mare, când a auzit ce se spunea acolo, a exclamat: <<Ce curaj a avut ăsta! Ce curaj a avut ăsta să scrie aşa!>>… Iar când i-am zis: <<Mamă-ta e nebunul ăsta!!!>>, mi-a zis că sunt inconştientă, că o să facem cu toţii puşcărie…”.

Imediat după momentul acesta, Minerva a fost chemată la Securitate. A stat acolo trei ore. Motivul era însă, altul. Corespondenţa intensă, cele peste 80 de scrisori pe care le primea sau le trimitea zilnic prietenilor din România şi celor din străinătate, aflaţi în aproximativ 50 de ţări. Acum, în 2013, numărul lor a ajuns la peste 10000, ele fiind, de altfel, singura amintire pe care artista care a făcut cinste Nălaţului ar vrea să o ia în Lumea de dincolo. “Când am ieşit de la interogatoriu, m-a felicitat ofiţerul ăla. A zis că a fost o plăcere să vorbească cu mine. Doar pentru faptul că nu am plâns, la fel cum făceau ceilalţi!”.

Cum arată viaţa acum, la 88 de aniDe-a lungul vremii, Minerva Pâs a realizat

peste o sută de costume populare pentru copii şi alte sute de lucrări, care au ajuns în Franţa, Austria, Israel, Canada, Statele Unite ale Americii, Japonia, Germania sau India. Acum, ajunsă la aproape 88 de ani, se concentrează mai mult pe lucrul la colajele din plante presate. Lucrează îndeosebi noaptea. Iar tot ceea ce a adunat de-a lungul vieţii artistice ar vrea să doneze Muzeului Ţării Haţegului şi Căminului Cultural din Nălaţ, “să rămână o amintire frumoasă la sat!...”.

Tot ca amintire a trecerii sale prin această lume, artista Minerva Pâs a pregătit alte sute de fire de flori de artizanat, în special panseluţe, care vor fi oferite, în ziua înmormântării sale, tuturor femeilor care o vor conduce pe ultimul drum.

Anca HĂLMAGI

colaje de flori uscate. “Ideea cu plantele mi-a venit de la o felicitare pe care am primit-o, în urmă cu 30 de ani, de la nişte prieteni de la Târgu Mureş. Domnul Tellman mi-a zis să mă ocup de asta şi săracu’ a murit şi n-a mai apucat să-mi vadă lucrările...”.

Moda “Minerva Pâs”, cea a păpuşilor îmbrăcate în costum popular românesc, a ajuns şi peste hotare: în Spania - o păpuşă, în Israel – două, în Canada – una, iar în Franţa – şaptesprezece. “Ideea asta cu păpuşile... nu credeam că o să aibă atâta succes!... Acum câţiva ani, o doamnă din Nălaţ mi-a adus o păpuşă, să i-o îmbrac în costum naţional. Apoi, s-a dus vestea şi aşa m-am trezit cu toate fetele din sat, cu câte două păpuşi, să le îmbrac în straie populare. Din cele două, una se confisca, pentru munca depusă!... Păi nu?”.

Despre “întâlnirile” cu Regele MihaiÎn cei 88 de ani de viaţă, Minerva Pâs a avut

ocazia să parcurgă, cu suişurile şi coborâşurile aferente, toate regimurile politice ale României moderne. Dintre toate, cel mai aproape de suflet i-a rămas monarhia. “Mihai I a fost un copil chiniut... Am citit într-o carte despre viaţa lui că Ana Pauker nu i-a permis să se căsătorească în România. Iar când a plecat din ţară, tot ea a fost cea care nu l-a lăsat să ia mai nimic de la Palatul Regal. Ce m-a impresionat cel mai tare a fost tot ceva legat de izgonirea lui: am citit că ar fi părăsit ţara cu trenul, iar un vagon ar fi fost plin cu pământ românesc... ”.

Pe Mihai I al României a avut ocazia să-l întâlnescă, de-a lungul vremii, de patru ori. “Prima dată când l-am întâlnit pe Rege, aveam 10 ani. El, 14. Asta era la Vulcan. În ziua aia urma să plecăm la Haţeg, aşa că n-am avut de ales şi a trebuit să fug de acasă, să-l văd... Avea o cămaşă albă, cu cravată de străjer, beretă cu tricolorul şi stema regală. Împărţea, dintr-o servietă, plicuri la pensionari. Era urcat pe soclul unei statui, iar eu eram jos, foarte aproape de el. N-o să uit niciodată: aveam o rochie vişinie, de stofă; eram tunsă scurt, ca băieţii. Când Mihai a coborât de-acolo, mi-a pus mâna pe frunte şi mi-a zâmbit. N-o să uit niciodată acea gropiţă!...”.

A doua şi a treia oară l-a văzut pe Rege mai de departe. Cu toate astea, şi de-atunci are amintiri care au urmărit-o întreaga viaţă: “În 1941, Regele Mihai a venit la Haţeg, însoţit de Regina Maria. Nişte cunoştinţe de-ale mele i-au dat flori. Eu doar i-am zărit, din mulţime. Atunci a fost prima dată când am văzut geacă. Şi maşină. Era una cu bot lung, urâtă... decapotabilă. Au venit cu ea până aproape de centru, iar de-acolo au mers pe jos, până la <<Mielul de aur>>”.

Abia a patra oară a reuşit să stea de vorbă cu Majestatea Sa şi să-i ofere chiar un semn de carte şi un tablou – colaj din frunze şi petale de flori. Se întâmpla undeva în anii ’90, atunci când Regele

culturăianuarie 20137

În fiecare seară din perioada cuprinsă între 16 şi 23 decembrie 2012, la sediul Casei de Cultură din Haţeg s-a desfăşurat programul cultural “Săptămâna sfintelor Colinde”, dedicat sărbătoririi Naşterii Domnului.

Pe scena special amenajată, în jurul ieslei în care sălăşluia pruncul Iisus, atent supravegheat de Fecioara Maria, au urcat, pe rând: reprezentanţii cei mai talentaţi ai Clubului copiilor, ai şcolilor generale şi cei ai Colegiului Naţional “I.C. Brătianu”, Radu Coiculescu Band, numeroşi artişti populari locali (Elena Moisescu, Petru Crăciunesc, Doru Poşuş, Mara Alimpescu etc.), formaţiile conduse de Nicu Drăgan şi Nesu Ştefoni sau corurile bisericilor ce aparţin diverselor culte.

Au existat, pe tot parcursul desfăşurării evenimenetelor din preajma Crăciunului, trei momente deosebite, care au descris în amănunt atmosfera de sărbătoare care învăluia, până nu demult, satele Ţării Haţegului: şezătoarea desfăşurată vineri, 21 decembrie, în holul Primăriei oraşului Haţeg şi două momente de colinde tradiţionale hunedorene, susţinute de elevii Liceului de Muzică şi Artă Plastică din Deva şi de artişti consacraţi ai muzicii populare hunedorene: Cristian Fodor, Ovidiu Olari, Mihai Petreuş şi Nelu Ban Fântână.

În fiecare seară din “Săptămâna Sfintelor colinde”, din partea Primăriei oraşului Haţeg, mai multe domnişoare îmbrăcate în crăciuniţe au împărţit tuturor participanţilor bomboane de pom. (R.R.)

Crăciunul, sărbătorit cu fast la Haţeg

Săptămâna sfintelor colinde - acţiune culturală de succes

Unul dintre monumentele mai puţin cunoscute din judeţul Hunedoara este „Cetăţuia”. Dealul ,,Cetăţuie” sau ,,Cetăţeaua” este situat intravilan, pe teritoriul administrativ al satului Ardeu, com. Balşa, judeţul Hunedoara, în partea sudică a satului, pe partea stângă a drumului judeţean DJ 705: Geoagiu – Balşa – Almaş – Zlatna. Obiectivul se află la numai 10 km distanţă faţă de staţiunea balneoclimaterică Geoagiu – Băi şi la numai 16 km distanţă de cea mai importantă arteră rutieră din această zonă: drumul european E 68/ DN 7.

Situl arheologic cuprinde această înălţime (alitudine maximă 450 m), la care se adaugă ,,Dealul Judelui”, platou aflat la poalele ,,Cetăţuii”, precum şi zonele joase, situate la baza dealului, spre sud, până pe malul Văii Ardeului, în locul numit „Gura Cheilor”. La nord şi pe toată latura de vest, dealul este despărţit de înălţimea numită „Cornet”, prin „Cheile Ardeului” – un culoar strâmt, mărginit de pereţi înalţi.

Toţi cei patru versanţi sunt abrupţi, ceea ce face ca accesul spre culme să fie dificil. Chiar şi în preistorie, în antichitate şi în evul mediu, accesul se făcea, cel mai probabil, pe o cărare îngustă, cu pasul, sau eventual cu calul, iar greutăţile erau transportate, probabil în samare, cu măgari sau catâri. O astfel de cale de acces se mai poate vedea pe versantul nordic. Sătenii spun că la mijlocul secolului trecut calea era încă folosită şi urca pe versantul nordic şi apoi urma curbele de nivel pe versantul vestic.

Partea sudică a dealului a fost distrusă în urma activităţii unei cariere de calcar, care a funcţionat mai multe decenii.

Cele mai vechi urme de locuire aparţin purtătorilor culturii Coţofeni, însă ulterior, în epoca bronzului, şi prima epocă a fierului noi comunităţi umane s-au aşezat la poalele dealului şi pe unele dintre terase. În epoca Regatului Dac pe culmea dealului a fost construită o cetate. Prin cercetările arheologice realizate în perioada 2001 – 2010 au fost identificate elemente ale fortificaţiei (zid din piatră locală lipită cu lut), urmele mai multor locuinţe, ale unui „turn locuinţă” precum ale unui atelier. Debutul fortificaţiei dacice poate fi plasat în prima parte a secolului I î. Chr. iar sfârşitul în timpul războaielor cu romanii, la începutul

Pastila de Istorie

Ardeu Cetățuiesecolului al doilea. Pe Dealul Judelui şi pe versantul sudic au fost sondate locuinţe aparţinând unei aşezări contemporane cu fortificaţia.

Sporadic apar şi obiecte datând din perioada provinciei Dacia, iar din secolul al IV-lea numărul pieselor este mai mare, însă pentru acest orizont cronologic nu au fost identificate complexe.

Din evul mediu provin o serie de materiale din metal şi ceramică, ce pot fi datate în secolele X-XI, precum şi altele, în secolele XV-XVI. În partea sudică a platoului superior au fost identificate şi urmele unei fortificaţii cu zid din piatră legată cu mortar, ale cărei dimensiuni nu le putem estima în acest stadiu al cercetărilor.

Primele săpături arheologice au fost efectuate la începutul anilor ’70 și anume un ,,sondaj” arheologic pe culmea dealului şi pe unele terase realizat de Larisa Nemoianu în anul 1973. Au fost surprinse puţine ,,urme de locuire”, însă acest fapt se datorează doar amplorii reduse a cercetărilor. Pe baza materialului arheologic recoltat, s-a constatat că e vorba despre o locuire intensă, pusă pe seama amplasării pe drumul ce făcea legătura dintre zona cetăţilor dacice din Munţii Şureanu şi arealul bogat în metale preţioase din Munţii Apuseni. Ioan Glodariu a inclus situl între ,,cetăţile şi fortificaţiile dacice” considerând posibilă existenţa aici a unor amenajări cu rol defensiv, sub forma unei palisade simple, care ar fi putut să fi apărat platoul superior. La începutul deceniului 8, în urma unor descoperiri întâmplătoare cu prilejul debutului exploatării industriale a calcarului, o serie de piese din metal au intrat în colecţiile Muzeului din Deva (Unele dintre ele fiind inventariate la secţia de la Orăştie). În anul 1999 Mihai Căstăian şi Călin Herţa au identificat pe culme, în ruptura provocată de exploatare, un zid realizat din piatră de calcar, făţuită şi legată cu mortar. Tot cu acelaşi prilej, au executat un sondaj cu scopul de a scoate în evidenţă o porţiune de zid. În anul 2001, un colectiv de cercetători de

la Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, condus de dr. Adriana Pescaru a realizat o campanie de cercetări arheologice pe suprafaţa dealului, cu scopul investigării zonei care va fi

afectată de lucrările de exploatare a materialului calcaros. În anul 2002, Iosif Vasile Ferencz a fost numit responsabil ştinţific. În această campanie a fost vizat platoul superior al dealului şi a fost stabilită strategie generală de cercetare a sitului fiind identificat zidul fortificaţiei dacice, urmele unui turn-locuinţă şi două locuinţe dacice.

În anul 2003 a fost vizată identificarea urmelor de locuire de la baza dealului. Au fost trasate mai multe sondaje în locul numit Gura Cheilor unde au fost identificate urmele mai multor locuinţe dacice, precum şi complexe din epoca bronzului. Campania din anul 2004 a avut ca obiectiv identificarea zidului fortificaţiei, pe latura de vest, prin prelungirea secţiunii magistrale. Deşi nu s-a ajuns până la zid, a fost identificată o construcţie, având două niveluri de amenajare. În anul 2009 pe baza unui nou protocol de colaborare a fost refăcut colectivul de cercetare. În două campanii de câte două săptămâni a fost cercetată o suprafaţă cu dimensiunile de 5×4 m, cu scopul de a dezveli complexul identificat în 2004. Complexul s-a dovedit a fi un atelier în care se executau lucrări de fierărie, prelucrarea bronzului şi a materiilor dure animale (osul şi cornul).

Pe lângă „Cetățuia” de la Ardeu, în zonă mai multe obiective turistice pot atrage atenţia turiştilor în zonă. Dintre acestea, Staţiunea Geoagiu Băi este cunoscută pentru apele termale încă din antichitate.

La Mănăstirea Cheile Cibului se poate ajunge urcând de la Geoagiu spre nord până în satul Bozeş, unde drumul se bifurcă. Cel din dreapta duce spre satul Băcâia, cunoscut pentru apele minerale. Apoi, drumul continuă prin Cheile Băcâiei şi prin satul Cheile Cibului.

Un obiectiv turistic mai puţin cunoscut este Punctul Muzeistic din Ardeu, amenajat de curând prin strădania localnicilor şi cu implicarea primăriei comunei Balşa. În acest loc se pot admira amenajări şi instalaţii tradiţionale, specifice zonei.

Spre nord, în satul Almaşu Mare, învecinat cu comuna Balşa, se găseşte Muzeul Achim Emilian, care expune tematic, colecţiile adunate de către un entuziast localnic, într-o viaţă.

sport ianuarie 2013 8

S.C. BUCURA PREST S.A - HAȚEGStr. Dr. V. Babeș, nr. 38, Tel/fax 0254 770 651

Oferă, la prețuri avantajoase, de luni până vineri, între orele 7.30 și 19.00 servicii de

SPĂLĂTORIE AUTO...

Tarife pentru autoturisme:10 lei – spălat exterior;5 lei – aspirat interior; 5 lei – siliconat bord;5 lei – spălat motor. Tarife pentru microbuze:

20 lei – spălat exterior;15 lei – aspirat interior;

5 lei – siliconat bord;10 lei – spălat motor.

SPĂLĂTORIE COVOARE… la doar 2 lei/mp.

VERIFICARE, REPARARE ȘI REÎNCĂRCARE STINGĂTOARE DE

INCENDIU… (prețuri fără TVA)

Stingător cu pulbere – tip P1 – 17 lei;Stingător cu pulbere – tip P3 – 18 lei;Stingător cu pulbere – tip P6 – 20 lei;Stingător cu pulbere – tip P50 – 130 lei;Stingător cu spumă mecanică – tip SM 6 – 28 lei;Stingător cu spumă mecanică – tip SM 9 – 32 lei;Stingător cu spumă mecanică – tip SM 50 – 145 lei.

Vă aşteptăm la...

CAFENEA – 22 LOCURIZILELE CAFELEI (vineri, sâmbătă, duminică)

Varianta 1: 1 cafea mare +1 doză Coca Cola – 5 leiVarianta 2: 1 cafea mare +1 plăcintă cu prune – 5 lei

RESTAURANT – 36 LOCURI

SPECIALITATEA CASEI: BOGRACS

TOCĂNIŢA TÂLHARULUI SCĂRICICĂ

Pizza, sandwich-uri, clătite...

NOU! MÂNCARE CHINEZEASCA!

Beauty Shop Cupon câstigător!

Acest cupon vă aduce o reducere de 10% la toate produsele dacă mergeti cu el în magazinul din Haţeg,

situat lângă Hotel Ferdinand, Piaţa Unirii, nr. 2

Vă așteptăm cu o gamă diversificată de produse profesionale de ultimă generație pentru manichiură, la preț de producător:

-lămpi UV cu 1,2,3,4,5 neoane-lămpi cu led-freze electrice pentru manichiură și pedichiură-aspiratoare de praf-sterilizatoare-geluri UV Cupio de calitate excepțională de proveniență germană-gel lacuri Cupio(ojă permanentă)-geluri soak off și tot ceea ce aveți nevoie pentru o manichiură de invidiat!

Acum vă puteți epila și acasă doar cu kiturile de epilat cu ceară pe care le găsiți în magazinul nostru!

Pentru ochi frumoși și priviri pătrunzătoare, vă oferim gene false!Pentru frumusetea dumneavoastra si ingrijirea parului va asteptam cu o

gama diversificata de produse!Doriti sa renuntati la fumat mai usor? Daca da, incercati tigarile

electronice din magazinul nostru!

Cumpraturile de top se fac la Beauty Shop!Luni-Vineri între orele 9.00-18.00

NOU ÎN HAŢEG!!! STR. UZINEI, NR. 6 (în Parcul Copiilor) Tel: 0742 10 98 85

www.facebook.com/CafeParc

Mâncare bine gătită!

Clubul Sportiv Orăşenesc “Retezatul” începe anul 2013 cu forţe proaspete, după un anevoios proces de reorganizare. Într-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar, în care multe dintre Consiliile Locale din judeţ şi din ţară (în multe cazuri este vorba chiar despre nume sonore din lumea sportivă!) au ales calea cea mai uşoară, aceea a închiderii porţilor, CSO “Retezatul” se încăpăţânează să supravieţuiască. “Mişcarea fizică, din păcate din ce în ce mai puţin practicată, fie că se referă la fotbal, tenis de câmp, atletism etc. mi se pare esenţială pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor noştri. Acesta este şi motivul pentru care, în timpurile grele pe care le traversăm, economic vorbind, am ales, cât vom putea, atât eu căt şi consilierii locali, să susţinem Clubul, prin atragerea tinerilor către baza sportivă a oraşului. În legătură cu secţia de fotbal, am încredere în noua echipă, dar, pentru că trebuie să fiu pragmatic atunci când vine vorba de banii publici, voi susţine noul lot atâta vreme cât ne va oferi rezultatele dorite, situaţia lor financiară fiind reanalizată, în acest sens, în vară, la sfârşitul Campionatului”, a declarat Marcel Adrian Goia, primarul oraşului Haţeg.

1.Băeşu Mihai - Portar2.Tonca Gheorghe - Portar3.Furdui Radu - Portar4.Daj Marin Claudiu - Fundaş5.Căpâlnaş Sergiu - Fundaş6.Kallai Iosif - Fundaş7.Câmpeanu Adrian - Fundaş8.Laslău Daniel Anton - Fundaş9.Marcu Răzvan - Mijlocaş

CSO “Retezatul” Haţeg – un nou început...

10.Buzdugan Alin - Fundaş11.Susan Daniel - Mijlocaş12.Cărăvan Luţu - Mijlocaş13.Puşcă Darius - Mijlocaş14 Simoneac Mihai - Mijlocaş15.Tămăşiloni Marius - Mijlocaş16.Vremi Alexandru Vasile -

Mijlocaş17.Işfan Daniel - Atacant18.Popesc Ovidiu - Atacant19.Ursache Darius - AtacantConducere -Demian Viorel - Preşedinte club-Basarabă Petru - Preşedinte secţie fotbal-Hălmagi Anca - Director marketing-organizare

-Itul Flaviu - Antrenor principal-Gavriluţi Ioan - Antrenor secund

-Bobu Romulus - Antrenor portari-Dăbucean Petru - Adminstrator bază

sportivă“Începând de la o organizare

riguroasă, cu o conducere nouă a Clubului şi cu susţinere din partea autorităţilor oraşului şi a unor investitori locali, iubitori de sport, cărora ţinem să le mulţumim, ne propunem asigurarea unor condiţii bune de pregătire şi desfăşurare a activităţii pentru echipele de fotbal seniori, juniori şi copii, având ca obiectiv clasarea pe locurile fruntaşe în competiţiile hunedorene, astfel aducând un beneficiu de imagine Haţegului în judeţ”, a ţinut să menţioneze Petru Basarabă, noul

preşedinte al secţiei de fotbal din cadrul CSO.(A.R.)