Lse r» /recai-e cittmirrecâ. ksâLetiuneL:

8traâa princip-»!» 375 ».

- prehui ps un Ln IO tl.ke >/z âs sn 5 li.; ps '/«

' âs Ln 2 Ü. 70 er.pentru koinâniL ps sn 25 Iei

ük. Ä. Nvb LXIV.

1888.13 novembre st. v.25 novembre st. n.

I! "V 6 e L n A.

— tilovelâ. —

a Hssk-spre-âscs ani traiul 6 sgomotos Hi N6- regulat; inima bate iute, setosâ âe impresii;

^î^-inckipuîrsa 86 intlâcârâ^â; patîmsle clocotesc iu piept Hi stau gata sâ îsducnâscâ.

^âolkHcenha 6 vijelia viorii.vintre tohi tovărășii mei âs Hcoiâ, vetre singur

isbutise sâ-Hi stâpânâscâ firea, sâ lupte eu vijelia, 'traiul îi erâ regulat, ea Hi bâtâils eeasoruieului ce-l purtâ totââuna eu âânsul, Hi ps eare uu l'ar li »cbimbat peutru tot iu lums. Iu easâ, la plimbare, iu soma, prtztutinâeni îl urmâriâ tietaeul monoton.

Iu ceasurile âe lucru, vetre îl ayeHa cu îngrijire pe mâsâ.

— lic, tac, tic, tac. lHuuca e fericirea. Ou eât ns ââm mai multâ ostenâlâ, eu atât roâul muueii nostre va li mai îmbelșugat. Invâhâ-te âe mie sâ urei âsalul nevoii Hi fersHce-te âe sfaturile tovarâHÎIor tsi, eari seobor eu paHÎ repezi incântâtorea vals a nesocotinței Hi cari — fârâ sâ le trâcâ prin gânâ măcar — culeg llori înveninate. vrmâââ-ms pas eu pas Hi tic tac mesorâ-hî mersul Hi caleâ regulat.

Oa plimbare, vetru îl aHC^â în kusunarul âs sus al plstcîî, in partea stânga.

Oa Hkss-spre-^ses ani plimbarea e încungîuratâ âe visuri. Ori-unâs ne-am gâsi: pe malul apei seu ps poteca strîmtâ Hi stutosâ a pââurei, ps culmea ^salurilor sâu iu eâmpis, lângâ noi merge o feines, — iâsalul înekipuirii nostre ar^letore, farmecul inimii tinere. Ouratâ ca vscióra, o lipim âe sin ca pe o sorâ, Hi câlâura-i skântâ ne face sâ âslirâm. Klutâ âe lericire, gura ei abiâ atinge pe a nostrâ Hî o viâhâ intregâ âe plâceri ns HerpusHce prîn tüts vinele. Ne­am âucs cu âensa pânâ la eapetul lumii, câci trâim

intr' o priwâvârâ âulce Hi nu 2ârim âneâ nici o sta- vîlâ in cale. vitám pâmântul Hi slâbiciunile omsnsHci, câci inima ns âsscbiâs cerul, âin care suntem cu atât mai aprüps, cu cât mersul nostru e un sbor Hi cugetul uu vis.

— lic tac, tic tac. vercHce-ts copile âe visuri, «le te amâgesc. vrimâvâra vishii e primejâiosâ; ső­réié e âulce, âar aerul âneâ umeâ Hi norii stau gata sâ ts surprinââ. Vânturile ei sünt aâsverats vâslii; puns-te Ia aââpost âs vertséül lor, eâei pőts sâ te arunce in prspastis. Nu asculta glasul inimii, el e pliu âe farmec Hi ts inHâlâ. Oapui îti arâs, ai friguri. <lâlâura amehsHce mintea Hi te face sâ aiureai, Intór-

cs-te aeasâ, eât mai e vrsms Hi iucrârâ msrsu, eâei lucrul gonsHes visurile.

vîminâha — vâra — vstre âssebiâsa câte oâatâ fsrâstra; râ^smânâu-HÎ capul âs mâni, priviâ cum rssare sorsle Hi ss punea ps gânâuri. Vscina — o istihâ âs acesaHi vârstâ cu el — cum îl rráriá, aisrgâ in grââiniha sââitâ âs âensa, culegea tlori, tăcea ku- cbete, îi rimkiâ voios Hi-i tâgââuiâ, cu privirea-i âe ânger, o iubire curatâ ea Hi eugstul ei. In pomul âe alâturi, sburâalnieile paseri cirîpîau vesele, sburânâ âin cânâ in cânâ pe lângâ terâstrâ ea Hi cum ar li voit sâ-i faeâ in nscaa. verieite âs libertatea lor, o cântau pe tóts tonurile, Hi inima lui vetre bâtea cu putere sub lanhurile robiei.

— Nu vs^i tu câ a^i e ^i âe ssrbâtore? ventru ee stai inclus âe bunâ voie in temniha ta? I irsa hi-a âat cuget Hi inimâ Hi ocki, ca sâ ts toiossHci. lîrsa hi-a âat libertatea; nu simhi cât e âe âulce? liesâ- ritul sorelui, rnmbstul fshsi, mirosul lloriior, ciripitul paserilor nu-hi vorbesc nimic? lots astea nu-hi spun inâestul, câ iubirea e âarul cei mai prehios al lirsi? 8â kii őrs un mort intrs vii?

— lic tac, tic tac. Incbiâs mai iute fsrâstra. vâsâritul sórslui îhî aâucs amints câ c^iua începe, Hi cu âânsa munca, virea hî-a âat cuget HÎ inimâ, HÎ oebi, ca sâ te gânâsHCÎ Ia viitor, sâ luphi curagios cu grsutâhils vîehii Hi sâ privsHci miseria in giurul tsu. Oibsrtatsa e impreMuitâ âs âatoris, HÎ aesla care-i caleâ botarele, ptzcâtusHce. ^scultâ-me copile! vugi âs mirosul fiorilor, câci te imbâtâ; iasâ pe fs- tîhs sâ is cuiâgâ in pacs. Lîripitul paserilor e un cântec âesmerââtor, âar îhî retâcsHcs mintea, vune-ts ps lucru, Hi tic tac lucrul ts va lass sâ uîhi Hi tlori HÎ paseri.

***lic tac, tic tac, Hi vetre cu ocbii ps carhi, in-

cbis intrs patru siâuri, fârâ alt pârtaH al vishiî lui singuratice âscât csasornicu-i iubit — cs-i rsgulass bâiâile inimii — lucrâ mereu, lucrâ cu stâruinhâ.

var, tóts au o margins; escesul nu e bun la' nimic, vstrecerea, la o vârstâ in ears sângele cloco- tsHcs in vine, s tot atât âe trsbuîncîosâ ca HÎ liniH­tea Ia bstrânshs. Lrna începuse, HÎ cu âânsa nâvâlise trista escortâ a sârâcisi; lipsâ âe baine, lîpsâ âs foc, lipsâ âe kranâ inâsstulâtore. Intr'o bunâ âimînâhâ, vetre se hre^i bolnav, — aHâ âe bolnav, câ îi fuse peste putinhâ sâ ss mai miHce âin pat.

2âcea âs âous Hils ps o saltea âe pas, intr'o oââihâ umsââ Hi intunecosâ, fârâ toc, târâ luminare noptea, fârâ cel mai mic ajutor. In praâa âurerilor

46

530 väkiibiä Anul XXIV

bóléi, ss gânâi Ia oopii oari au o mumâ, o sorâ, Hi plân- 86 ou amar. LI uu avea ps nimeni. vâoâ ar 8 puiuț sa lupte eu krigul srnsi Hi ou töte neajunsurile vierii, eins Hois? póte oâ ar ü isbutit sâ-si oreisre o kami- ljg; se veâs inse, oâ e o ursitâ ps lums, Hi vstrs srâ ursit sâ mórá singur. Oâlâura bóléi îl kâosa sâ aiureze. îHi veâea mormântul âssobis Hi pe mórte ou sseera si asoutitâ abiâ târâioâu-Hi paHii. tormentül srâ aââno Hi mórtea urîtâ, Hi imprsgiuru-i aerul greu. I se tâouse trioâ; striga, osrea ajutor, âar glasul i se perâea in ser. Nu mai erâ nioi o oââejâe âe soâpare, trebuia sâ se supus sorbii; âeja oioolii il riâioassrâ pe bravele lor musoulóse.

v'oâatâ inse un ângsr krumos Hi âulos ss arata lângâ gropâ. vstrs privsHcs ou uimire ps aosst trimis al oerului, ears ii mângâie kaha Hi-i rscorsHos kuntsa; nu ss póts sâturâ pâmirânâu-l. 6a prin minuos, âu- rsrsa i ss alinâ, laorâmils nu mai ourg, se simte u­Hurat âe bólá.

6ânâ îHi vsnl in simțire, oââiha srâ inoâlâitâ, lângâ pat arâea o oanâelâ, in pârste srâ atârnstâ ieóna Naioei-bomnului; er Ia oâpeteiul patului, vs- oina — kstiha ou tlorile — se rugâ lui vumneâeu sâ vHurs^s bóla bietului bâiat. vâouse tot oe-i stetes« prin putinhâ, germana oopilâ, oa sâ-l rsaâuoâ la viâhâ. âtrasâ âe gemetsls.lui vetre, ps oare-l iubiâ ânoâ âe mult, îHi cbsltuiss tóté oeonomisls oa sâ-i inoâlijâsoâ oââiha Hi sâ-i oumpere âootorii- Hi plânsese ou atât koo, .si ss rugase ou atâta ersâinhâ, oâ in osie âin urmâ i ss kâouss milâ morgii âs suferinda si.

In sourtâ vrsms, vetre ss insâvâtosi. var bóla âs oars kâouss kinâ o bólá lipioiósá, veoina oars-I oâutase ou atât âor, oâ<ju dolnavâ. vistul bâiat kaou Hi el tot os-i stete prin putinhâ oa s'o soape âs mór- ts. Isi vsnâu oârhils, oeasornioul, oa sâ inoâlHâsoâ oââiha Hi sâ oumpere âootorii. 8s rugâ ou laorâmi ksrbinhi, âar rugâeiunea ii ku âsHârtâ. Intr'o nopte veoina muri in patul in oars tâouse vetre: Hi â'astâ âatâ inttzmplarsa — oe âs mults-ori birusHos voința Hi planurile omului, — âsHtsptâ iubirea in inima lui vstrs.

Ii vsni ou grsu, â'ooamâatâ, sâ orâââ intr'o ne­norocire atât âe mare, i ss pâru un vis. Oânâ se incrsâinha inse bins, oâ kata nu mai avea un pio âe viâhâ intr'ensa, o luâ in brahe, o strioss ou putere Ia piept, o sârutâ â'o mie âs ori xs kruntea-i ingbshatâ Hi plânse atât âe mult, oâ nu-i mai rsmass o laorimâ in oobi. vs multâ âurers, ÎHi perâu minhiis. vssobiss ksrâstra Hi, rââemânâu-^i oapul âs mâni remass oâtâ- va vreme nsolintit. I se pâru atunci oâ resare sórele, oâ oiripsso paserile, oâ vscina culege Lori, kacs bu- ebste Hi ii ximbsHcs voios.

— Nu veP tu câ aâi s âi âe sorbâtârs? ventru cs stai inobis âe bunâ voie in tsmniha ta? virsa hi-a âat cuget Hi inimâ, Hi oobi, ca sâ ts kolossHoi, virsa hi-a âat libertatea; nu Himhi eât e âe âulos? vssâ- ritul sórslui, mirosul Lorilor, oiripitul paserilor nu-hi vorbeso nimio? Iote astea nu-hi spun inâestul, oâ iu­birea s âarul oel mai prehios al Lrsi?

^karâ inoepuse sâ ningâ. vui vetre i se pârea kulgii âe râpaââ ni.Hts Lori albe ee eââsau âin oer, pe oari le oulegea eu ingrijirs, impoâobiâ cu sie krun- tea móriéi Hi ss întorcea Ia ksrâstrâ ca sâ mai oulâgâ, — Hi tot astkel pânâ Ia âori.

âoua ^i, 2âpaâa acoperise mormântul ger­manei kete.

trecut vrsms â'atunoi, Hi vstrs a uitatHÍ Lori paseri, ve oâte ori vsâe inse câcjsnâ sâpaââ, i se

stringe inima âe âursrs, Hi kârâ voia Iui, îHi aâuos aminte âe veoina âin oopilârie.

O. Orâguliriesou.

Lud iei . . .U .DVkLotâ sâ ke a ta âulce-Lmintire, pââure, ^Lu in scârsi aââne IaHi linul somn sâ ms kurs; ^8i ms aâormi, smehit âe-a tale farmece sLnts,

Dângâ isvorul baio, oebvH HÎ prâ țâra mints.

Obinului greu pieâeei pui, kâcknâ ea negra uitars 8â Htârgâ âin sulistul meu, gânâirea la «jils amare, Hi sâ răresc printre crengi luna Hi mânârele stele Hi imperahi, âin povesti, eum vin alâturi eu ele.

Vremea s'opreyee pe loe, basmul vishii s'aseunâe 8ub crengi âs tei Hi âs fagi; inima mea o pstrunâe Dulcele corn âe pe stânci, lrâmetul sfânt al iubirii. . . vărs eâ ârâ-s copil, ârâH prinâ lluturii iirii,

Dorul aiei ea nebun, cal prâ nâprasnie ss face, lalea aicia s'a stins, tâtâ âurerea aici tace;Ropot âs âulci amintiri tainic prin eresri ss esrne, Visul vis pi âo ieri gingaH in sulist s'aHterns . . .

8punsp-mi tei prâ iubiți, ââeâ ve place 'n pââure, Dâca iubihi coârul sfânt eânâ tomna vrâ sâ vs kurs Visul izvorului ârsg, farmecul Hilei âe-acuma? —

Dragâ pââure, sâ-Hi eânt nu pot mai mult, âtâ bruma.

1'raîsn H. vop.

LLo 6 roQ.— 8cbitâ âramatieâ in S acte. —, .

(Urmare).

/b-»per. vo lupitsr; îmi vorbsHci luoruri âo ns- crs^ut. Hi oum âo pâuâ sstâHi nimio âiu tóto soeste u'au ajuns Ia ursobile mele?

DeM'o». 0 maro vompoi! n'a putut ajunge pânâ Ia tino nioi o HOptâ, oâoi tuturor oolor asuprihi Ii s'a râpit âo oâatâ eu avutul lor Hi viâhâ; ostâhsnii oa Hi robii nu sânt msi mult oruhahi âo vorgilo 8âu âo soouros liotorilor; orvosa, â68tinatâ prin legi numai bohilor, a^i primsHos sprs rostigniro ps ori os oetâhan roman! — Inâurâ-to vompoi! kâ âroptato! pune âin nou liniștea Hi lsgsa in acea parts a ropubliooi, oo- morâ a introgoi Italii! — Hi psâspsgHos, — âar ps- âepskHoo inapâiwântor po tigrul murâsr oo stâpânsHos ânoâ aoolo!

IvoMFöi. Vstrâvi Hi inhslsphi senatori! Oo Hioehi voi âo tóto aoosto? Oum sâ no putem inobipui atari oruâimi? vo vino Hi oo sâ oroâem ?!

Aorkensrn. Vo<ji, prâ luminat« vompoi! oâ nu totââuna, tot es so auâo, pots 8 un aâsvsr; ar tre­bui sâ ne inoroâinhâm bino, sâ ooroetâm . . .

vîso». NsgrsHit; âupâ oum Hioo Hortensiu, tro- buo . . .

8â oerootâm? var asta nu va 8 un luoru aHâ âo uHor: pontru oa sâ no inoroâinhâm ps âoplin, ar trobui âovscji pipâits, sâ vsâem ou oobii noHtri . . .

Lorkensru. 8âu, putsm sâ-i csrom lâmuriri lui iosuH Veres, printr' un olao trimis intr'aâins ...

pompei. Ihi plaos sâ HUgusHoi Hortensiu, âar nu s toomai aoum vremsa.

vîson. 8â ne ksrâsoâ vaous . . . voi sâ <jio lupitsr! b,vi Hortensiu nu-i plaos nioi oâatâ sâ HUgu- iâsoâ âs gâba; «I vorbsHvs in totââuna tot os-I sjun- gs oópta Iui mints ... /

âl XXIV. käNIVlä 531

Lorösná. (încet). Vaci ^âludule!I'ison. (Asemenea), var îmi spussssHÎ sâ-hi hiu

parte?Sâ«»«. laei! - -^îson. Vsc.Lonrpei. Oine dar? eine ar putâ sâ cerceteze

lucrul acesta, mai cu pricepere? brebii« statului nu-mi ingââussc âs Ioc sâ me urnesc âin koma; Os^ar lîpssHCk; — Hi nu veâ sinul cars ar 6 cu ârspt in stare ... cu âsstulâ nspârtinirs, cu âestulâ prive- gbiere. . .

kison. Nai cu privegbiers Hi cu nspârtinirs pen­tru a?â trâbâ, nu pots ii, luminate kompéi, âecât vrednicul Hortensia! . . . âa! âecât vortsnsiu, cars ssts prietenul cel msi iubit sl lui Veres, cars a pri­mit Hi alaltâeri cinci vase âs aur smâlhuite, âoue statui ZrecsHci, Hi trei sâcuHori plini cu ârabme, in semn âe slrînsâ prietenie, âela Veres, âin care mi-a âat Hi mie o sutâ . . .

Horiensin. (Obiontinâu-I). Oap âe nâpârcâ putre- ââ! n'ai sâ taci?

^ison. var n'ai spus sâ-hi hiu parte?Lorisnsin. vs acji sâ ts speli ps bot âs ârabms. ikison. var . . .Foriensin. Iaci!v'ison. 1'ac./bmFsi. Uu! Hortsnsiu este cunoscut ârspt ape-

râtorul Iui Veres in tots pricinsls csel ars Ia voma; ns trebue un om cars sâ n'aibâ nici o legătură cu el; Hi âintrs noi . . . nu veâ âecât âor pe tzuinti- lian care sr pute inâeplini insârcinarea acesta.

Hniniiiia». ku?pompei. ^Hâ, tu; ai pute uHor sâ te strecori in

8icilia pe nssimhits, sâ veHi Hi sâ pipái lucrurile, Hi âânâu-ne upoi o lâmurire drâptâ âe tot ce vei li putut descoperi, sâ Heim ce Hi cum trebue sâ ur- mâm.

Hniniiiran. var uihi kompéi, câ eu am avut âs- raveri insemnate cu Veres; sm vorbit in potriva Iui in multe judscâhî; H-apoi kaha mea e cunoscutâ, H-ar putâ 8 pre repeâe âsscoperitâ in Licilia; in pricina acâsta ne trebue un om nou, necunoscut, Hi ager. . .

Annxei. ^Hâ e . . . inse, acest om . . . sâ kis SHâ âe greu âs akist?

HninirU. Nu kompéi; âtâ Oicsron, mai potri­vit insârcinârii cs vrei a-mi âs, âecât ori csre âin noi.

pompei. Oicsron?Hniniiiian. Vinsr, cu judecatâ incercatâ, necu­

noscut âe Veres Hi âe si ssi, âtâ tot cs trsbus pen­tru reuHits acestei cercetâri.

ikomper'. di lu, voeHci Oicsron? H-ai 6 ia stare?Oicsron. N'aH pute ave o voinhâ protivnicâ acolo

unâe m'ar trimite o inââtorire a herii Hi s cârmuitu­rilor ei; dec' aH k in stare . . . vs^i, la asta nu pot sâ-hi respunâ . . .

Lortensiu. var ce vorbâ! un om, ce nu Hciu âs pots ave mscar trei-Heci âe ani! un inespetor ps trâpta politicâ, trimis cu o sarciuâ atât âs grea.

Haiiiiian. krehusHce sâssss ori msi mult cel cs inceps, âecât cel ce e ps skerHit, Hortsnsiu.

Âoriensin. (âpsrte). Obrarnicâ viespe Ikîisorr. ^re âreptste tzuitilian . . . (Hortsnsiu îl

întrerupe cu un gbiont).pompei. d"u câ Oicsron a aretat multe insuHiri

krumóss, pe cari nu puhin i le-am prehuit Hi cu cea âin urmâ judecatâ a lui Nsvriu; totuH, intr'o pri- cinâ SHâ âe insemnatâ, cânâ s vorbs s inviuovâhi sâu âssvinovâhi pe un pretor . . .

Vkorisnsin. âr trsbui nsgrcHit sâ kie cineva, ââcâ nu mai inait in rang, cel puhin asemenea!

. kison. (ia iiortsnsiu?

Äorisnsir«, d' oâ numai un om ca Oicsron . . . I^ison. (Ou âsspreh). (ia Oicsron!/iorie^rn. Oum ar ki ia stare sâ âssvelâscâ ua

SHâ lucru, pentru care trebus o judecatâ incsr- catâ ...

/'ison. Oa a Iui Hortsnsiu!Zkorisnsin. (încet). 1'aci ori ts gâtui!/»ison. (âsemsnsa). Vs apsr cu câîâurâ, prâ cin­

stite, câci am mare nevoie âs câteva textsrhii, — vr'o sutâ . . .

Âoriensin. Oap sec! îhi voi âa âoue, numai sa taci.

/îson. Atunci tac! atunci tac! . . .Hniniiiran. (încet lui Oicsron). kompéi stâ cukua-

âst ps gânduri! sl au se pots botârî . . . Niruinhsls Iui par a 6 greu isbite âs acssta iattzmplsre.

^om/-sr. (âparte) Veres e singurul cs pots a-mi âa un ajutor simhirilor; âar nici un alt mijloc nu-l póts alipi âs mine âecât o câsâtoris . . , HÎ Octavia ars grâ/.â âs el . . . ki! âar lucrurile nu pot luâ altâ kahâ . . . (Vărs). Oicsron! vei pârâsi âar psntru o scurtâ vreme lechiile cs âai kicsi msls; trsbus sâ ns luminâm in acâsta nâgrâ pricinâ; aHtspt mult âsla talentul teu. kests puhin notarul msu îhi va inmânâ tabla ce-hi ââ âreptul sâ msrgi Ia cercetarea âs cars vorbim. âHtâptâ o clipa aici! (kse urmat âs ceilalhi),

Korisnsiu. (âparts). Le vsâe câ kârca âe Libila i-a âsscântat norocul acestui . . . tlâc âe Oicsron ! (Vare). vai kison.

Zîson. Nsrg, âar tac. (sparte cu bucurie), voue suts sexterhii! 0! ksricitâ VIoâ! ... .

- 8eena IV.

Hnintiiian, Oicsron.Hniniiiian. ki Oicsron!Oicsron. vragul msu prieten!Hainiiiian. Vot hi se pare Lncâ, câ prilegiul tsu

s âsparte?Oicsron. Intr' aâever, — nu pot sâ-mi âau sâma

cum . . .Hrtiniiiia». Nimic mai UHor âs inhslss. Osrcsta-

rea acâsta, Hi invinovâhirsa lui Veres, nor 6 prilegiul csl mai bun, in cars un geniu ca al teu ss va putâ âesvelui in totâ mârehia sa?

Oicsron. H-upoi . . .Hniniiiian. Oânâ isbânâa cuvântului tsu va ars-

tâ, câ inhslsphiunea-hi, mai pssus âscât a altora, ts pots pune in acelsH rând cu un pretor, atunci kom­péi, judecând bins, pote . . .

Oicsron. kóte? . . .Hniniiiian. Nu 6 atât de kricos... ai mai multâ

increâsre in viitorul teu; fericirea ta nu póts sâ 'n- târ^ie mult; Hi iubirea ce brânsHci in sinu-hi ÎHi va câpetâ partea ei . . .

Oicsron. va dulcele-hi vorbe, trebus sâ-hi rss- pund: geniul nu póts apása in cumpenâ mai mult decât comorile ds metal, — Hi numai cu grsle skor- hâri . . .

Huiniriia». Vei invings totul.

Lcsna V.

Oimber, Oicsron, Hniniiiian.Oimber. 8â trâsHei Oicsron! vuminatul kompéi

îhi trîmsts tabla acâsta.Oicsron. (vuând-o HÎ cetind). Numire de censor,

cu putere ds a înlocui pe Vsrss; HÎ un ajutor de trei legiuni armate Ia trebuinhâ . . .

Hniniikian. kompéi H-a deplinit cu grabâ cu- veatul.

532 LâMILIâ ânul XXIV.

Ormber. 8â treci spoi ps Is notar Oioeroa, oare te SHtâptâ sâ-Hi âeis danii treduineioHi. (Ls«).

Scena VI.

7/â, Or'ceron, (tumora».N'eska. (Veninâ âin ârepta ou uu mic wsnu-

soris). Deotru tiu« Oioeron.Orcsron. (âlsrgânâ Is «a). 6« « liesto?!Tresia. (încet, punonâ degetul po gura). âcest

manuscris o âsla Octavia.Crceron. (sparte, ou krieâ). Oe-mi pőte vesti es

őr«? (DesvelsHes manuscrisul). »Oioeron! ts kericesc »pentru iusâroinsrea ts, Hi-Hi âoreso o bunâ reunita, »spre duouria nâstrâ, a amtznduror.. . Dlâcâ oât mai »grabnic. Drum bun! ts, Ootsvis«. (8ârutâ manu-

sorisul).Hm'-rMan. Li bins, Oioeron?Orce^o». Disc, tzuintilian! — dar buouri» me

inâcâ... 0 nu! liesto . . . <ji stăpânei tale un re- mss bun âin psrte-mi . . . ââoâ ksrioirea intregsi vieHi nu voi putâ-o âobânâi in aoest ârum pe osrs porneso, — atunoi! ... voi pricepe oum e mai dine ss satur pentru veoie o âorinHâ âssoreeratâ, o inoki- puire bolnava, o nălucire kermeoatâ! — Intre viâHâ HÍ mőrts, lupta mea va 6 uriașa!

(Oortina).(Va urmâ).

- dl. L. vogâsa.

?iani8tul.vâ — vuplu sonet. —^î?ikrnri sâLnci, sonore Hi pline rle mLdnirs

-K> 8uk degsts nervöse pe elape-atunsenu . . .8e isspLnâiau in giuru-i in lungL bobotirs

! Oe planșete os 'n sulist adânc îi pstrundeau.

Oe plánsete oe 'n sullst adânc îl pstrundeau Accente disperate de-gpusa fericire, — kianul, — sub am urs gândiri eare-I mu noian Lcotea, oa bun tovarăș l-a iui nsnorooire.

8ootea ea bun tovarăș 1-a Iui nenorocire, 8uspinuri prelungite, ce psptu-i nâduHiau; Austrari acelei care uit a Iui iubireâ . . .Reamintiri de-acele cs-odatâ îi îmbiau.

Vibrări adânci, sonore Hi pline ds mâbnirs, Oe plânsele oe 'n sullst adânc îl petrundea u, 8cotea, ca bun tovarăș 1-a Iui nenorocire . . . Reamintiri ds-acels oe-odata îi rimbiau.

Reamintiri ds-aoels ce-odata îi îmbiau, Rermseätor pianul Hi 'n dulce suvenire 8cotsa, ea bun tovarăș l-a lui nenorocire.

8oote», ea bun tovarăș I-a Iui nenorocire, Hoptirils ee-odatâ cu drag îl mângaiau, Oe plânsele oe 'n sullst adâno îl pstrundeau.

Oe plânsele oe 'n sullst adânc îl pstrundeau, âprope 'n ne^eiinHâ porni in aiurire, Vibrări adânci, sonore Hi pline de mâdnire.

âprope 'n nsHciinHL porni in aiurire, Hoptirils ce-odatâ cu drag îl mângâiau, fermecător pianul Hi 'n dulce suvenire. .

LLircsa O. Oirnitrlsâi.

HÍAÍ6I23 orcanelor iMsLeotusIs.

M^^tistewul nervilor, oa rsHeâinhâ Hi instrument »1 ^M^visHii suLetkHoi, îHi ars asemenea oeloralalte

organe, rsgulels sale âupâ oari trebus guver-H nat. Xutrirsa, âeprinâsrea Hi seutirea orerilor

kormerrâ bigiena aoestor organe superiors.Orerri sâ nu Le in aotivitstea lor pre inoorâati,

luorsrea lor sâ se petrâoâ in moâ treptat, va sâ Hioâ au a L âeâsHi ou inoetul la o aotivitate âin oe in os mai intensiva. Drept restaurare a ororilor este som­nul. — IritaHiuni repeHite a ororilor su âs urmare nervositatea, oeea oo va sâ <)ioâ o Sensibilität« stra- orâinarâ, slăbirea sistemului nervos. Asemenea irits- Hiuni vâtemâtors sânt: sguâuiri interne, pstiws kelu- rite, neobieinuita iritare a aurului Hi a vsâerii, âureri, mânoâri Hi deuturi narootios, spirtoso Hol, Ororii Linâ un organ âolioat, souturaros, lovitura, oââeroa pe oap- (oroHoot) UHor pot oonturdâ kuvoHiunea lor. ksoâla pre maro, âar ou deosebire oâlâurs e maro âuHmanâ oro­rilor. Oopîii inaiuts âo 7 soi sâ Le korHaHi la aotivi- tate spiritualâ.

Somnul. ?ooânâ viâHa animalioá se rspausâsâ âooâto ori musoulatura e relâsatâ (âssoorâstâ), viâHa intoleotualâ numai in somn se oâiknoH0o ps deplin. In somn töte lunoHiumle ororilor sânt suspinse. âoti- vitatos spontana, oo in orori se potrooo in âeoursul somnului, ss kaoo kârâ oovHoiinHâ: sosea o numim vis. — Lipsa somnului o simte organismul, oânâ oosigonul âin orori s'a consumat Hi oa rssultat s'a iogrâmââit spura arâoroi, asomsnea osnuHvi in oup- tor. Ln somn UHor ajunge pentru aâunare» unei noue porHiuni âo oosigsn. Oânâ sângele vrerilor s'a aââpat ou oosigsn prâspet, omul ss âeHtâptâ reorsat simHinâ noue korHs spre aotivitate. Lnui om aâult ajunge 7 ore âo âurmit, sr copiilor mioi 15 ore ps di nu sânt prâ mu to. Dersânele slabs, bolnâvioiâse, au trebu- ioHâ âe somn mai mult âeoât osi sânâtoHi Hi vi- guroHi.

Oâ'ul. Oel mai important Hi mai gingLH âintre tóto sparatelo simhurilor, oobiul oers o ingrijiro par- tioulsrâ. Oobiul trobue korit âs pulbere, kum, aburi si gaguri inHepâtore, reoâlâ Hi mai ales âe oâlâurs pre maro, âo ouront âo aer Hol. O âatinâ vâtâmâtârs este sptzlsroa oobilor ou apâ rooo inâatâ oo ns sculam âin pst. blulHi omeni au sâ mulhâwâsoâ roHâHa Hi sensibi­litatea oobilor aoestui odioși.

Lumina kórts aâess ori pote 6 vâtemâtâre oobi­lor, anume dâoâ o prâ intonsivâ, prâ isbitâro, ââoâ se sobimbâ ropeâo lumina ou intunersoul, ââoâ radele ating âireot oobiul. Ds sosea nu o bine sâ privim in soro, prsoum nioi prâ mult Ia lunâ, la koo ori site obioots strâluoitors. kîsHâua in asemenea oasuri devine prâ iritatâ. Xu msi puHin vâtemâtâre ssts lumina prâ slabâ, Ia osrs oobiul numai ou skorHsre pote âistinge odieotele. Xu e bine sâ oștim Hi sâ soriéin oânâ jósa, lumina, oos» os ss intâmplâ atunoi oânâ luminarea arâe LLoLrânâ, sâu oânâ in <ji âs sórs ostinâ ns pre- umblâm printre ardori, sâu oștim ia trâsurâ. — â- mssteoul luwinei solare ou oea artekoiâsâ ânoâ s vâ- temâtor. — Iota luorsrsa ou obieotele mtzrunts kor- Hâ^â Hi slâboHLS oobii. — OoupaHiunea la mâsâ ou. ocbii LosaHi la un punct apropiat, intrs patru pâreHi, timp inâelungat, ââ naHcsrs miopiei. Oa sâ prevenim, aoest âsksot al oobilor atât âe lâHit in oraHsls mari, e bine o» luorânâ la mâsâ, sâ aruncâm âia timp in timp oobii Ia o âistaaHâ mai inâspârtstâ. âpoi sâ SHim âs oâte ori avem oossiune Ia oâmp, ecssroitLaâ ocbii in a privi ia âspârtsrs. — Oopîilor âia motivele inHirsts sâ nu dam in mâaâ jncârii msruntv. Oias Ia mâsâ ostSHoe sâu soris, sâ-Hi Hîs oorpul ps cât se

svk'i.L vLnivl,.

534 k?AklH«I â ânul XXIV.

püte drept. — 8imfind cineva lipsa âs ocbilari, sâ nu ss inoumete a-i alege kara a ii consultat p6 vrs un medic âs specialitate. klrâ oobilarii altuia nims- nsa sâ uu-i folosâsoâ ori cât âs bine i ss pars a veââ su si.

/rrArsm'oe. 0 âatinâ nelerioitâ domneHCS iu uusls finuturi românsHci iu privinfa Issuirsi ostii­lor boluavi. — Ori sine va șuieri âs o inâamafiuns srouisâ a ostiilor, aceea âupâ credinfa israsilor ls- cuitóre uu provine âssât âin «perii rsi< eari trebusss scoHi. Ou virkul unui cufit sâu su o bricâgâ neascufitâ 86 scot genele, âr âupâ iir, âin plsopa bietului pasisnt. Acâsta proesâurâ barbara, lasâ sâ causâ^â inari âu- rsri, âespois inâiviâul âs krumsefa Hi âs seulul ockiu- lui, ps Iângâ asta inklamahiunea persiste sa mai naints. — lln prHuâeh ss nu pufin rsu a sausat, ssts, sâ teranul nu spâlâ osbiul bolnav, âin oars sausâ pro- âustsle inllamafiunii: umeââla, lacremile, puroisls ss îngrămădesc Hi bóla innaintâ^â. 8â-Hi notele bins iis sine, oâ la ori ss bolâ interna seu esternâ, curâfânia este prima oondifiune âe vindecare. l^u esistâ deci bolâ âe oobi Ia sare sâ faoâ reu spelarea su apâ oâldufâ. — AcelaH preMdef domne?ce Hi iu privința unor bube se se kas pe eapul copiilor. 8e terese âs a ls spâlâ, prin ee se aâunâ ueourâfsnie multâ Hi eapul eopilulni ss umple âs aoestsa kubs pline âe murââris. Ungerea eu oleu oa sâ ss inmâie, apoi spâ- larsa ou apâ câldufâ Hi ou sâpun, sospâ ps oopii âs mLnsârime si nsoâibnâ.

vreâa ânoâ este un aparat 6n Hi oomplioat, oare âeeâ oâatâ s'a vâtâmat serios, inâiviâul are sâ suporte eele mai triste urmări. IVlai âes obvin vâte- mârile canalului «stern al aurului, in eare se pot viri âeosebite corpuri străine, bobi âs matere, kasols, porumb, bumbao, inssots. âcests pot intrâ aiunâ in ursobs. 8uferinfs mai mari sâu mai miei pot k pro- voeato âe ingrâmâdirea Hi petriiicarea stzului urscbii, un curent âe aer rece, inüuinfa sunetelor prâ puter- niee. Os acestea ne térim astupânâ ureobils eu un gbsmulsf âe bumbao atunoi oânâ cineva ssts ss- pus unui curent violent sâu sgomot straorâinar. — On obieeiu râu e a purtâ totââua ureobils astu­pate.

A/asul trebus finut in curâfenie, Ia os co­piii au sâ 6e âs miei instruiri, âuoâria ou degetele sâu cu obiecte strâine in nas, pote il supârâtore psn­tru orcanul mirosului, Acesta prin o iritafiune prâ mare ou mirosuri Hi Zaruri penetrante pots deveni greu vâtâmat in sensibilitatea sa. — Oatarul âe nas (guturaiul, troena) ââoâ se iveHce aâese ori Hi âurârâ mult, toccHce agerimea mirosului. On guturai, oars tins ou lunile, trebue sâ dsHtepte dânuiâlâ âs őrs eare bolâ mai seriâsâ, âin sânge stricat, crsscâminte sâu dube in nâri. IVlirosind o ilârs, sâ nu o aducem prâ aprope âe nas, os nu oumva vre-o micâ insecta sâ ss vîre in nâri.

^elea. Oa organ al tactului trabuc soutitâ âs râniri, câlâurâ, frig, presiuni Hol. Ilngbiels au sâ 6s curâfite Hi la timp rstsrats, nici oâatâ inse prâ aiunâ, Hi nu muscate.

^lparairtl vocer. Kâtlsgiul curenâ se vatâmâ, ns- bâgânâ cineva in sâmâ regulele sanitare. 8cbimbarea repede a temperaturii, aerul reoe, preoum Hi esl prâ cald, pot provocâ aprinderea membranei ee formára cuptuHâla laringslui. Oulbere Hi ori ce alte materii străine in aer, încordarea peste wâsurâ in vorbire Hi cântare provocâ râgusâlâ, in cașuri mai nenorocite afonie (lipsa totalâ a vocei), Hi oktica laringslui. — (lsa dintâi rsgulâ pentru bigiena voeei este: a urmâ obiceiul de a rsspirâ Hi Hi nâpts, vâra-iârns pe nas, naturala anticamerâ a aerului, âr nu pe gura, Aerul in nas devine strâcurat ds materiile strâine Hi biniHor

incâlâit: in asemenea stare nu vatâmâ gâtul. Obosit âe vorbire Hi cântare, sâ nu «Him numai decât la frig, Hi sâ nu bem apâ rsce sâu ebiar ingkefatâ.

A'áráckeleAr ^rAâics. Oântecul ests limbajul inimei, prin cars ss rssuklâ starsa sutlstâscâ a omului, trista sâu vssslâ. krivit din puctul ds vedere al bigienei, cântecul este cea mai salutara gimnastieâ a plâmâ- nilor. Osprinderea in cântare, dâoâ se kacs cu bâgars âs sâmâ a Lkgulelor bigisnics, nu pufin contribue Ia conservarea Hi inklorirsa sânâtâfii. tocmai din acâsta causâ trebus sâ cunóHcem greșelile cari pot ti peri- culâss voosi Hi plămânilor. Opintirea de a cântâ in registrele cele mai inalte, ce adsss ori obssrvâm in biserieels nostre, lasâ câ Htergs coloritul religios din cântare, — puns Ia ssriosâ cercare organul vocei. 8unt cunoscute intemplâri, câ eutars Hi cutare câutâ- rst, din asemenea opintire Hi-a perdut vocea psntru totdâuna. Ou dsossbirs vâtâmâtâre ssts cântarea ia- corâatâ, când se kacs msrgând, ca d. s. Ia petrecerea mortului, școlarii mergând inaintea mortului, iârna ou capetele descoperite Hi cântând in gura mare, sânt ameninfafi totdâuna de grele bolnâviri. — Invefâtorii Hi pârinfii, Ia inslruarea elevilor in oântare, sâ nu pârââ nici odatâ din vedere, câ vocea ars un period ds scbunbars. Acest period numit mutafiuosa vocei, la bâiefi picâ in anii dela 15 pânâ Ia 18, ârâ Ia iste dsla 13 pânâ Ia 16 ani. Os timpul acestsi sckimbâri ori cs încordare a vocei e periculâsa. 8a Hi ecsercî- fiels moderate au a li sistate. lUutafiunea vocei se arata prin raguHâla, înăsprirea vocei, care oboseHce mai curenâ âecât înainte âs scbunbars. Oopilul cânta cu mars încordare, csea cs ss pots obssrvâ âin kbsio- nomla sa, oars prin contracfiunsa muHcbilor, a sprin- esns or, încordarea Hi umtlarsa muHcbilor gâtului Hi a vinelor, tradâ^a opintirea tmsrului cântârâf. - Oms s zslos d6 vocea ce o are, acela sa se obfis dela mâncări prâ grase Hi aMtâre, Hi dela beuturi spirtoss; sa incungmre iooalurils prâ calde sâu prâ reci; in lins zumetate de ora înainte Hi doue ore după mâsa sa nu cânte.

Or. 6. Vuia.

Dome âs xrs LLure?. d Xb.

te âuci tu âorule?<Sr ba tin dââÎHoruIe, .î va Ia min n'ai ee vot»,

I O'am o casa tara tinââ, Ooru teu i scris in grinâ»; Line Hei carte nemjsscs, Vinâ âorul sâ-I cetâscâ, 6in ss pricepe mai dine, Duca âoru âela mine.

XVI.vu-te daâs sa te âuci, vâna-i pica rod Ia 'turci, 8L porfi caii lurcilor, 8a âuci âorul mânârelor; 8a porfi caii âe capestre, 8L âuci âoru âs neveste.

Xbll.— Vai mânâruta oebii tei Lum semena cu ai mei! — Oa cum toc n'or semenâ, tlurtile-s alăturea, 6raâinile-s tot una? !

L. 6. OoiNHS.

ánul XXIV. 0 áI^IIlIá 535

Oln L383rLbia.Oässa 6 un oraH kórts krumos. Oa tóts Orakels,

ss ss pót vsáó âs ps apâ, urs uu aspect krumos Hi âin âspârtare. lipsesc 4 uni âela un secol âs oânâ Oaterina a II a pus tsmslis acestui oraH Hi âupâ un deceniu guvernul kiicbelieu i-a âat un avent aHâ âs mars, eâ a<ji numsrâ eu kucureHoii, pssts 200,000 âs suklete Hi ssts ul 4-Isa oraH âin kusia. 8traâsls sunt ârspts Hi regulate, luts Hi eu pomi eu ringul âin Visnu, tramvai urs Hi eu vapor Hi eu eai. Osistâ Hi o universitate âe Hoiin(els fisico-optico-mecbanice. In vitrinele librăriilor vedeam mults opuri germane, mui eu semâ âe Hoiinhâ. Obiar in filele ee sm kost su ueolo s'uu âut petreceri in mui multe etablise- ments pentru redicarea unui monument Iui ?UHokin, regelui poeților rusvHci. k'rumosu struââ, eure âuee Iu guru, âneâ portâ numele lui, ór in grââinu publieâ (easorni suâ)âin Obisinsu se aklâ deja bustul ueestui post ps o colonâ innultâ, ârept suvenire eâ u trâit ssilut câ(îva ani in ObiHineu, pentru eâ a scris in contra stâpânirei. In Oâesea mi-a plâout mult bule­vardul eu ststuu lui kiobelieu. ám observat multe persone eu ocbiiari, eari îmi aâuoeau aminte âe progresul miopiei in Oermsniu. Oirje Hi birjari buni, eleganti, n'am vecjut, eseu ee m'a prins mirare, âs órses in IaHi Hi 'n OucurcHci sünt birjarii âin llusiu «si mai eleganti Hi cu caii eei mai buni: ss veâs eâ bo- erii români ls asigura mai bins ssistsnha.

Olóia nu m'a lâsat sâ umblu mult prin oraH, am stat deci msi mult Ia scutslâ Hi am observat es am putut. Mintea unei oonksern scbimbâ un curte- san câteva cuvinte cu o âamâ, apoi salutâ Hi se ur- eâ in trâsurâ, ór dama naints âe a intrâ aci, câutâ âupâ el, cânâ inse cautâ Hi el spre ea, âensa ÎHi as­cunse capul naintea paraploierului, mai apoi inss se intinse âupâ col( ca sâ mai potâ veâs trăsură ce âispârea. Ni-am cjlis: âamels voesc sâ kis cucerite cu asalt Hi câte âin ele sânt cucerite âeja Ia primul moment, âar nici una nu ss aratâ.

la trsn am observat o rencontrâ Hi mai cara- gbiósa intrs o âamâ Hi un âomn. Ne pregâtiam sâ plseâm âin Oâesa cu trenul accelsrat (Kurisrski poisâ) Hi srâ tot lums bunâ in splsnâiâa salâ de aH- tsptare. Oânâ me intorsei âela bilete, stâ o damioelâ, elegantâ ca o contssâ, câ-Hi ââ kahâ in ka(â »buk« âe un tiner, sâ rîâ, ss iau âs brah Hi plscarâ. KIe gân- âiam, eâ pőts sâ ke o gimnasticâ bunâ cioc­nirea unuia cu altul, âar AHâ ceva nu-i Ia modâ: câ aHâ Hi copiii, cânâ ÎHi âau âe-a rota pe mâni Hi pi- ciórs, âneâ kao gimnasticâ bunâ.

la telegrak am pâhit-o, Kind oâ nu-mi primirâ o telegramâ in limba krsncssâ, ci a trebuit sâ ms rog âs un kunehionar âs mi-a traâus-o russHcs.

Intre pastorul tiner Hi mins se nâsou o intimi­tate, ears ns Leu sâ os parâ reu âs âsspârtirs, mai cu semâ kinâ câ i-am ascultat cu interes pâ(ânia sa cu bóla âe mare, ba când Hi cânâ nici surîâsrea n'am putut-o suprima. 8puse câ a mai câletorit pe mâri, Hi naints âs 4 ani cbiar Hi ps asta, âar aHâ rsu n'a pâhit ca acum, Oânâ Hi in a 2-a di avea du- rsre âs cap. Os origine srâ âin 8svastopol ?i avea sâ-Hi conținu« câletoria pânâ la l'iklis, unâs trsi colonii germane îl LHteptau sâ-I alegâ âs pastor, inss numai ps basa certificatelor âin ^vi(era, unâe-Hi termi­nase stuâiils, ou pote ocupâ o asemens kunohiune,

pânâ nu âepune Hi esamenul âe stat in limba ru- sóscá.

0a curiositate mi-a comunicat, oâ in ObiHineu ss aklâ o colonis âs ovrei ore.Htinisa(i Hi au cbiar Hi un pastor, care in misiunea sa a atlat eâ lucrul cel mai greu ests a-Hi âeââ proselihii ssi la lucrarea pâ- mentului, Hi psntru a kacs acósta mai ușor, i-a inter­nat intr'o grââinâ âestinatâ acestui scop.

l)upâ oe petrecu! acósta <ji ploiosâ in Oâssa, m'am âecis a porni sera Ia 7 ore cu trenul accelerat (Xurierslri poisâ), Hi a nu mai aHteptâ trenul âe per- 8ÓN6 care avea sâ pornsscâ la medul nopții: âar am pâ(it-o reu, pentru câ ajungând pe Ia vr'o 10 ore Ia a 6 stagiune, unâs se ramikoâ (keriâelnis) trenul sprs Kiev Hi Xisckinsv, a trebuit sâ ms opresc aci pânâ diminótza, câci spre ObiHineu nu avea Isgâturâ acel trsn. Io stagiune nu erâ psrmis a remLnó, âsHi mi se spuse, câ nu esistâ âeoât o orîHmâ soârnavâ a unui ovreu, Hi Hi aceea âeparte in sat, in care te inneoai in imalâ (noroi, gloâ). Ouloându-ms aci. mi se impâ- rea câ patul erâ vaporul ce ss clâtinâ cu mine, un sim(6M6nt mai reu âeoât acela cânâ cineva bó o- âatâ in vióha sa pre mult, oum âa! — o mârturisesc — s'a întâmplat Hi ou mins.

á 3-a <jli, âupâ oe ajunsei in ObiHineu, me in- dolllâvii atât âe seios, incât creâeam oâ sunt piro­nit âe pat eum erâ uriașul âin (óra liliputanilor. 24 âe ore am kost intr'o terbin(ólá neintreruptâ, de nu Hoiam âeoâ am un kel de obolerinâ ori sânt Ia inoe- putul unui tikus. lntr' aceea capul par'câ-mi plesniâ. par' oâ conținutul seu n'avea destul loo in oâpâ(inâ. á 4-a <)i me sim(ii órsH bine, kârâ a ti intrebuinjat vr' un medicament. Nu ve pot da o descriere fiâelâ a acestui morb irioos, câci trebus sâ vedi cu ocbii acesta kricâ, ca sâ câHtigi o iâes clarâ. OrivsHoi spâ- rios in giur âe tine, ingâlbinsHci, paHul (i-i nesigur, pe krunte- (i ese o suáóre rsce, râgâi, vomi, ai âurere de cap, ame(slâ, gura rea, plinâ âe salinâ, puls neregu­lat, respira(iune grea. Onora le slâbesc puterile atât âs mult, ineât osâ ca niHts mase inerte, ne mai Hoi- inâ âe nici un kel âe genâ. Oupâ ce stomacbul âe- borâexâ, e bine a mâneâ sóu bó eeva, ea aeel aet sâ nu ss mai repete^e. Oausa bóléi 7.aoe, âupâ teoria esa mai xrobabilâ, in lieuiâul eslalo-raebiâian, eare trece âin eanalul spinârii in câpâ(inâ, ss mes- tseâ eu sângele, Hi impeâsoâ mrcula(iunea, inima ss sileHks a resbats psâsea, respirația e ineompletâ, âiakragma se eontrage Hi âsborâarea aâuee eu sine o UHurare, putând erâH sângele a merge Ia eap. áeósta ests o mieâ scbi(L a bóléi âe mars. In pri­vința leeuirei ei Hciin(a n'are vr' un mijloc special. On veebiu rsmeâiu este: sâ aplici in gropHorul sto­macului (rânzei) un sâcule( âs vatâ presâratâ cu HO- kran, 86or(iHórs (Ammt), etc. o babâ Hoiutóre a re- eomanâat acest remediu Hi se dboe câ ar ti cu leac.

Ou, cum n'am incrsdere in aceste babe, m'am kâcut sânâtos si kârâ ele.

Naints âs a incbeiâ, âa(i-mi vos sâ vs mai spun eâts ceva âs prin Oasarabia. Ltatistica rusesoâ âin 1874 ns aratâ, câ in cels 7 juds(s (uesâi) ale kasarabisi, anume in al ObiHinsului, áckermanului, Oenâerului, Orkeiului, 8oroeei, Ootinulni Hi IaHului (basarabese) trâssc: 1,200,366 âs molâoveui, 224,304 âs ruHi, 189,590 âs ovrei, 69,501 âs germani, 40.644 âe bulgari, 32,953 âe (igani, 5,700 âs greci Hi 2,358 âe armeni, âossts cikrc nu ns represintâ âe ocam- âatâ o icóoá tristâ âssprs kra(ii noHtri, âar áóoá am esamina popora(iunsa orâHanâ, atunci am âobânâi o alta iconâ.

ObiHinsul s oraH mars Hi krumos. áré la vr'o 100,000 âs locuitori, straâele sânt tóts in linis dróp- tâ, Hi pânâ mainainte eukunâai in «le in nesip, âar

S36 D^LII blä änul XXIV.

acum sânt pavate Hi s'a kâout Hi tramvai. Intr'o piahâ mare se aklâ o clădire mareea a tribunalului (ooru)noi sud), tâutânâ sâritâre Hi un teatru-oiro, eu obâda ds pstrâ, âr in sus de lemn, ^oi vin Hi trupe româneai (de presinte s aeolo trupa dramatistei ^ristiha llanolesou) Hi se ()ioe eâ sânt mai bins oer- estats dseat ests russHci. ?s eând eram su aeolo, oâatau in grâdina publioâ Hi românsHos ps lângâ a- plause krenstioe, dar in eass partieulare par' eâ ss sklsse a vorbi românsHos, Hi eând tas aossta, aduo ds seuse, »eâ si nu Heiu românsHos (oa ps la ku- oursHoi), ei numai moldovsnsHos« ! O. s. beerbe, biere, in loo ds ksrbo, ksrs; gin, in loo ds vin; obiept, cbi- oior, gbiniHor eto.

In mi)looul unui paro ss aklâ mitropolia russsoâ, ears d>n rssputsri luors^â psntru rusikieare. In gimnasiu Donioi a kost oel din urmâ prokesor de limba românâ, oare ds vr'o 2 decenii nu se mai pre- dâ. Hi totuH in butul rusikloârii obiar Hi intr'o maba- lauâ din OkiHinsu m'am oonvins, oâ kemsia românâ, oare trâsHos ds ps urma luerului si Hi nu din grahia mai marilor, oa d. o. ale kuno(ionarilor, dio, kemeia românâ s tot românâ! lira o nsvsstâ mâritatâ dupâ un malo-rus, oarele n'a Hoiut o vorbâ românssoâ, dar klind oâ nioi nsvsstâ sa n'a Hoiut ruskHos, a trsbuit sâ inve(e sl moldovsnsHos. Dista nsvsstâ âneâ a in­vocat russHos, dar oonvsrsa(iunea in oasâ intre ei Hi eu copiii lor totuH decurge numai românsHce. Os post mare va kl indsmnându-Is ps ele sâ-Hi pâstress ou atâta târie scumpa limbâ a maicei lor? Oâci ele u'a)ung a ceti ps pos(ii noHtri, Hi 8ioa când a scris parsmi-ss, a scris pentru damele nostre dsla oraHS:

Vorbiți, scrieți românsHes, kentru Dumnezeu* *!

London 6.

Oa curtesan intrebâ ps un cardinal, câ Hcie ee diksrin(â ests intre un mâgar Hi un oardinal?

NsHciind cardinalul sâ rsspundâ, diss curtssa- nul: »Oi, mâgarul pârtâ crucea ps spinare, sr cardi­nalul pe piept«.

— ^Hâ, respunss cardinalul, cunvHci Hi dike- rinsa dintre un curtesan Hi un mâgar?

— ^k, strigâ curtesanul, nu gâsesc niei o di- ksrinhâ.

— Nioi eu! respunss eu veselie eardinalul.. *

Durerea.X... are ea servitor un be(iv iwpsrâtesc. Do-

unâdi îl (inâ de reu eu urmâtârels ouvinte:— losiks, ds eând (i-a murit nsvsstâ, bag de

ssmâ, eâ ts imbsti in töte Hilsls. llai inainte te im- betai numai ds dous ori, ds trsi ori ps ssptomânâ; sâ kaei bins sâ ts insori ârâH numai dseât.

— âoleu, dls, ^iss sluga, mai lasâ-ms eâtsva dils eu durerea mea.

*O dâmnâ tinerâ Hi körte elegant imbrâcatâ, ss

atlâ subt o pârtâ ps vând plouâ körte tars.

* ko eânâ ia ObÍHÍoco audiam solâatii — câți vor ü kost si români intrs ei! — eâ veninâ âela ecser(i(iu cântau russHes, Unsa unei stroks mi-a Hi remas in memorie a stkel: »bai Inii karavoâ« bis ; ps âs alta parts pe konvsHii âin Oravita i-am au^it in msrsut lor eântânâ »LI uit s âulce Hi krumâsâ limba es-o vorbim«! âm ascultat Hi m'am uimit.

Or. d. 6.

Or. O. Qrsinicsan.

'Iroce un domo e'o umkrslâ in mâna; sl s'a- propie de dâmnâ Hi îi c)lce in modul csl mai ga­lant :

— Imi da(i vos, dâmnâ, sâ ve oksr jumstate din umbrela mea?

—Ob! eu mare plâcsre, dls, dar eu o eondi- hiuns.

— Ori care ar ki aessta condihiu as, dâmnâ, sânt gata s'o primesc.

— Ou eondi(iunsa, urmssâ dâmna, ca sâ oksrihi csalaltâ )umstats sohului msu, care ars sâ vis iadatâ sâ me ia d'aiei.

. *Hote p'un album:»ba doue-dsoi de ani, iubirea este o plâosrs ;

Ia trei-^lsoi ds ani, o trebuiahâ; la patru-^soi ds ani, ua obiceiu; la oinoi-clsei de ani, o nepolits^â«.

8 ukIâ venin!.— Ve^i ilustratiunsa âin nr. acesta. —

Novembre din anul aessta s atât ds caprihios Hi sebimbâcios ca Hi sburdainieul april. ^cuH nings, aeuH. e ssnin; aouH iugbia(â, aeuH Hórsls luesHoe cald; altâ-datâ suklâ vântul, mai apoi nici krunsa nu ss miHeâ.

kontra kârbahi eals ca vals, si ss scutesc UHor; in plâis, in vânt, ei n'au niei o krieâ. Dar kemoils o duc mai greu; de-i tinâ, îHî int'llsrâ roebia; ds-i plâis, ÎHi udâ pslsrla; ds-i vtznt — nu mai s cbip sâ ss apere.

Ilustratiunsa din nr. acesta inkâ(OHs2â o astkel ds sesuâ, 0 damâ a SHit Ia plimbare. Vântul curtensh aklâ iute câ-i singurâ Hi grâbsHes s'o insohssoâ. Nu-i vorbâ, dama îl primsHoe cu neplâcsrs, îl respinge cbiar, Hi când vsds câ nu póts seâpâ ds el, se aperâ din täte puterile. Dar degiaba. întocmai ca Hi cava­lerul impertinent, el nu se dopârtssâ, devine tot mai curagios, i HoptkHce dragoste, i sârutâ ka(a Hi p'aci p'aci s'o dueâ . . .

I. N.

81^vlrl Iltoraro ^1 »rtlstloo. m /i/t/rark Dmt'asseu,

dupâ cum ss Hios, va scote la 15/27 novembre in OuoureHci o revistâ politico-literarâ, sub titlul »Oân- tâna Dlaadusioi«. — Oarms» St/Iva a tradus din limba kraneesâ in cea gsrmanâ, mai multe possii de ale poeților krancssi 8ull^ Dudommo, bscoats de bislss, OranHois Ooppss etc. — Drekoritk 7 »káresett din Luou- rsHci a reparat pictura bisericei Negustori de acolo. — Dau! Drârt va retipâri intr' un volum artioolii sei relative Ia câlstoria cs a kâcut in klomâaia.

krvmiils âoLâsmiol komâas Diuroul Lcadsmiei Domäne innosHcs 'a atsnhiunsa autorilor, câ terminul psntru concursul premiilor anunțate de Academie se apropie. In anul 1889 ss vor da trsi premii: unul, ds 12,000 lsi, celei mai bune câr(i românsHoi ds ori os cuprins; altul, ds 5000 lsi, osiei mai buns oâr(i românsHoi ds cuprins literar, publicatâ intre 1 ianuarie 1887 Hi 31 dec. an. c.; al treilea, srâ? ds 5000 Isi, cslui mai bun manuscris român dsspre studiul vinu­rilor in DomLnia din punct ds vedere economic Hi al composi(isi lor cbemios. I'erminul acestor concursuri ests 31 dsosmbrs 1888.

Vollkorilljv INvraro. OorM ^ro/ssorak ärn Ora- rova va iakiin(â o revistâ literarâ-Hciiatikcâ Hi va

äaul XXIV: LâNILIâ 537

rsnespe conkerinssle la clubul prokesorsl. — La Tarnu- MaZarels in komLnia s'a âesekis un cere literar; aoest cere va 'nceps in curenâ o serie âs conferințe.

vLIWVll L^IVL prvwtLiâ- Academia krancesâ a aoorâat premiul kotta, âestinat pentru luorâri literare kemeisHci, reginei-poete Lärmen 8ylva, pentru luorarea sa »Lutegârile unei regine« (kensees â'une keine) oare s'a publicat Hi 'o kóia nüstrá. kaportorul premiilor, âl Lamille voucet, a kâeut un aâeverat elogiu autorei. »Lesa ce a seris ou atâta gratie, a His âensul. ceea ce spiritul amabil Is-a âictat ou atâta gingășie, a avut la acaâemie o primire ce regina nu reclama, âsr pe care autârea o merita pentru nobila sentimentelor yi pentru distinc^iunea stilului âe o kne^ä rara Hi âe o eleganta cu totul krsncesâ. krsmiul Academiei este o medalie âs onors âe aur.

^ltoratarâ. poporală kl loan kop-keteganul, cunoscutul nostru scriitor poporal, invocator in co­muna rurala koâna-vscbe in írásai, anunța oâ sre gata âe tipar âoue lucrări âe literatura poporala Hi anume »kugi âe câmp», care convins poesii poporale âe tot soiul HÍ »8âteanul român» care cuprinâe dati- ne, orsâinhs, obiceiuri poporale âs peste tot anul Hi la tóté ocasiunile Hi filele însemnate, var neavend mi)lóce sâ le publice, cautâ un eâitor sâ le kpârssoâ, amsnâoue seu numai una âin ele.

Lrmtm-LIbnm vin inciâsntul jubileului âs 40 âe ani si âomnisi Na). 8als, a apârut in Viena pri­ma broHurâ âintr' un album cu portretele Hi diogra- kile Na). 8ale. a prinsului âe coronâ kuâolk. a arebi- âucilor ^Ibreckt, Larol, Ludovic, ^Vilbslm, losik, Leo- polâ, Lrnst, kâiner, Ludovic, a marelui duce Lsrdi- nanâ IV, a arcbiâucilor Larol 8alvator, loan Lrideric, 8igismunâ, Lnric, Ludovic 8alvator, Larol 8tekan, Lrancisc Lerdinand, Lsopold 8alvator, Lugen, Otto, Kran2 losik, Kran? 8alvator, Lerdinand Larol, i^lbrecbt 8alvator, Leopold Lerdinand, losik Lerdinand. Albu­mul e eâitat sub prsHeâinha âe onóre a prinsului Lgon âe Iburn Hi lacsis, Hi rsâactat âe maiorul Lustav âmon cav. âe Ireuenkest. Albumul are kormát mare Hi e kürte krumos tipârit pe bârtie velina Hi portretele elegant esecutate. vrejul unei broHuri e 2 kl.

IiIIVNll 1» lncercâri Hi propuneri, compuse âe Leorge Noian, invetâtor Ia Hcóla centralâ âe kete in kraHOv. kremiat cu meâalia âe aur psntru lucrări inâustriale la esposihia cooperativâ âin Lraiova 1887. 8ub titlul acesta a SHit âe sub tipar o broHurâ âs 87 pag. 80, in care âl Leorge Noian, cunoscut pentru selul Hi meritele ce Hi le-a câHtigat in unire cu co­legul seu L. NuHlea pe terenul instruirii in inâustria âe casa — publicâ resultatul esperienhelor âobânâite pânâ acum, precum Hi mesurile luate psntru propa­garea Hi propunerea inâustriei âe casâ in Hcolele po­porale.

muririi 8i nnsivL.^oiro tSLtrLlL si wosivLlâ. Lâa Lfsrra Lenâo-

rrnr cântâ cu mare succes la Naâriâ; in opera »Lio- conâa« artista românâ a probat, câ este o trageâianâ liricâ âe primul rang.

8rtrak ventdrrdt ia LvâLposiL a )ucat âe patru ori, tâcenâ mare sensa^io atât cu )ocul seu, cât Hi cu toaletele sale, var liinâ câ la kuâapesta limba krancesâ nu este atât âe respânâitâ, teatrul n'a kost totdeuna plin. Artista nici n'a kost mul^âmitâ Hi a de­clarat unui Ziarist, câ nicâiri n'a kost primitâ atât âe rece Hi câ lumea bucuieHcenâ o intimpinâ mai câl- âoros. L avut Hi neplăceri: i s'a pus o âare âe vinit mai mare âecât la Viena, ba i s'a pretins tacsâ Hi

pentru cä^eluHÜ Hei. NecâHitâ a âspkHat Ia karis, ca srtiHtii krsncsHi sâ ss kerâscâ âe ^ustro-Lngaria.

Vooovrtv! âo vaworâ Soda^-koppor âin 16 a curentei la kuâapesta atrăsese curiositates amatori­lor prin inlocuirea viürei a treia, cu âl Lrunkelâ. veparte â'a pierâe ceva, quartelul kubay-kopper a câHtigat prin noul element inlroâus in sinul seu. 1'üts patru arcuHS kac ekectul unui singur, atât este en- semblul âe perkect. Interesant a lost numerul prim, quatorul âe ka;ân, âar mult mai gustat acel âe Volk- man. Nusica bogatâ âe colorit, poeticâ, passionatâ, kâr a-Hi pierâe alurele clasice, a kost inhelesâ Hi inter­pret atâ âe kubav, kopper, ksr^kelâ Hi Lrunkelâ cu o ingri)ire Hi amüre âs aâevsrasi artiHti. dunele pianist ksâereswski, o celebritate âe)a, a surprins auditorul prin tecnica sa. Velocitatea sa kacs ekectul »electri- citâhii aplicatâ Ia piano«. La talgerul âe repeâe, ca kulgerul âe precis, âncâ o quabtate ce-l caracterisâ este un prokunâ sim^ement al r^tbmului Hi un son krumos. Lesa ce i-am mai âori âncâ, ar ki ca nervele degetelor sale sâ kie in Isgâturâ mai strînsâ cu inima. Vom urmâ )ocul seu cu atențiune la concertul ce va da luni, 26 novembre, sperând a-i descoperi Hi acest dar. Lu tüte câ »Ledora« ds 8arab Kernard atrăsese Ia teatrul poporal publicul cult al capitalei, lume elegantâ umplea Hi sala redutei pentru a-Hi ascultâ Hi aplauda artiHtii kavorifi. Hi acum, ca totdüuna, serata esce- lentului quartet a kost o victorie repurtata.

IvLtNlI âio Iryl ÎHi desebide stagiunea sa in novembre cu piesa »vonLarlos«, tragedie ds 8cbillsr tradusâ ds dl lacob Negrul. Lrupa românâ a socie­tarilor laHkni desebide stagiunea aeüsta in sala kastia, otel »komânia» Hi programul este urmâtorul: kerso- nalul. — ArtiHtii: dnii N. Luebian, N. Lalino, N. âr- celean, v. krutsan, ^1. Lvolslri, v. Lonstantinescu, IL 8. ^lecsandrescu, 6. vumitrescu, Lm. Nanoliu, N. kopoviei, L. loneseu, IL kogdan, L. Lär)a, L. â. Nanoleseu. ártiste: âneie Llena LaHeu, Llena Lavri- leseu, Atbena Leorgeseu, Verona i^Imagian, Lasuca NieHUnescu, Hr. kom. Nanoleseu. LIevi, eleve: dnii Vlae Lossinski, Iordan l^edslcu, Lmandi, dna 8o6a veresen, dra Leat. loneseu, dna Llena Meuleea, dra âna vumitreseu. kepertorul. — 1. »Vsspot-Vodâ«, âramâ in versuri de dl V. ^Isesandri. 2. »kâxvan Hi Vidra«, dramâ in versuri âe âl k. k. ka)âeu. 3. »von Lari os", trageâie in versuri âe 8ebiler. 4. »ko^ii«, trageâie âe 8cbilsr. 5. »Hamlet", trageâie âe 8bakes- peare. 6. »komeo Hi âulieta», tragedie de 8bake8p6are. 7. »Lui^a Niller», trageâie âe 8ebiler. 8. »Nacbetb», tragedie âs Lbakespeare. 9. „Lra«. 10. »Leodora», drame âs Victorien 8arâou. 11. »kenvenuto Lslini«, dramâ ds k. Nauriee. 12. »kilerone», tragi-comedie de k. Lossa. 13. »^nton^», dramâ de vumas. 14. »Lrancisca dela kiminir, tragedie de 8. kelico. 15. »Lean«, comedie de vumas. 16. »vama cu camelii«, âramâ âe â. vumas bul. 17. »venisa«, comedie de

vumas 6ul. 18. »Vinceneta», dramâ de k. karbier. 19. »Lringoire«, dramâ de kanville. 20. »Lântâna klanduâi», piesâ in versuri de dl V. âlecsandri. 21. »kuv-klas«. dramâ âe V. kugo. 22. »Narion âe Lor- me«, âramâ de V. kugo. 23. »kegina Nargot», âramâ âe 4 vumas. 24 »Lrancilon« comeâie â vumas 6ul. 2o. »von âurm», comedie de Nobere. 26. »Lurierul

27. »Lstele de marmora« dramâ, 28. »Laletoria unei scrisori», comedie. 29. »Nama socra», comedie in 3 acte. 30. »kârbatul cu trei ne­veste. comedie in 3 acte. 31. »Deputatii m balat«, comedie m 4 acte. 32. Orkanu regimentului», comedie in 2 acte. 33. »8cbinteia«, comedie de Ld. kailleron, 34. »8â ne sârutâm Lolleville«, comedie de Labiebe. 35. «lin picior in crimâ», comedie âe Labiebe. 36. »Lomba cu apâ Lertâ», comeâie. 37. »I'recâtorul«,

46

538 k A Ll

piesâ in UN act ás vr. koppás, traá. ás X. Volenti. 38. -kírja nr. 117«, comedie ás ***. 39. »kollota-. 40. -kegimul non«, somsáig stc. 41. -vrica ás bucu­rie», coweáie, 42. -kucuria casei-, comsáis.

Is Lírai IkLtiovLl âio Vavaresvi 8âmbâtL s'a jucat tragédia »kegele bear- ás 8bab6spsars. Llarti a inceput debutul ssu 8arsb ksrnbardt, jucând »vama cu camslii- mercuri s'a áat »vedora-.

Varul vasul ramau âio Viseriva-alda arangâ-^â acolo astââi sâmkâtâ in 24 novembre o proâuchiuns áe cântâri aless, dupâ cars va urmâ áans. petrecerea se va Hins in lrumosâ localitate teatrala »vurg». kre- siáentul corului e ál aávocat l. N. koHU, carele dim- preunâ cu comitetul arangiator, a ingrigit ca progra­ma sâ sie cât ás interesanta, programa: 1. piesa mu- sicalâ, esecutalâ ás capela militară a reg. c. r. ás inktr. nr. 33. 2. -Kântec ostășesc- ás O. Ll. 8tekansscu, esse, áe corul vocal. 3. »pa o rosâ- âe kl. Hermes, eșec âe corul vocal. 4. »vl k'baa« cântec arabesc ás klus. Llanâicescbi, esse, áe corul vocal. 5. »Hora vobrogiei« ás d. Vorobkievierr, esse, âe corul vocal 6. -piesâ musicalâ-, esecut. âe capela mii. a reg. c. r. âe inktr. nr. 33.

rstrsoorvL sodalilor romLui âiu Srasov, pe care o anunharâm in nr. trecut, a reunit költs bine. Serata s'a âesebis prin o cuvântare hinutâ âs presiâentul so- âalilor, pârintels kîartolomsi kaiulescu, apoi soâalul Meolas dugânar âeclamâ possia ocasionala in onorea binekâcâtorilor Llibail Hi klisa Strossco, cari tăcură in kolosul soâalilor âe acolo kunâahiunsa âs 50,000 lei. porul cânta, acompaniat ps pian âs âl prokssor Dima, âoue composihii reunite (»pântec âe serâ- Hi »krna«) als âlui Ll. popovici. Apoi ss reprssintarâ pisssls anunhats, in cari sscslarâ dHÓra Llaria dugânar Hi ânii LI. dugânar, p. psorgescu verstár, ponst. kavrsa, O, popa, O. Oprescu, d. Auster, 3. 8aktu Hi d. kobancu. Apoi începu âânsul cu -kora.-

ksvistâ toLtralL esisrus,. -4uâra», cunoscutul compositor âe operete, âsbutâ^âla -polis vramatique« âin paris cu o operâ nouâ, intitulata »pa petit« vronde- - libretul e scris âs Kbivot Hi Duru. — Darii DeAse a scris o âramâ romantica, intitulatâ »perHitorü norocoHi- cars ss va reprssintâ in curând in »veu- tcbes 'ibeatsr- âin verlin.

OL L xorl?loviri parsoULlv. Di vasiie Msos«»âr-i a plecat !

in septâmâna trecutâ âin kucursHci Ia paris, Ia postul > seu. — Di Miirairr Diisiu, conâucâtorul tribunalului criminal âin Lernâuhi, implininâ 42 âe ani in servi- > ciul statului, la propria sa cerere a kost pensionat Hi ! s'a inscris la camera aâvocahilor. — Drincipsis Der- áinarrá âe Doirenroiier», presumtivul moHtenitor âs tron al komáméi, a kost inaintat la graâul âe locote­nent in armata germanâ. — Di âr. âoa» DarLas a kâcut censurâ aâvocahialâ la tabla reg. âin LlursH- OHorbei Hi-Hi va âescbiâe cancelĂia la vsH.

LisvrivL Hi Hvüls.. Dso. La âr. KiveÄrr« Morari», arcbiepiscopul Hi mitropolitul âin pernâuhi, Ia 26 no­vembre ÎHi va serba a 70-a aniversarii, pentru aran- giarea iubileului s'a compus acolo un comitet - rutenii au declarat, câ nu vor lua parts. — Di ár. V. Labes > H-a inceput cursul âe patologie sspsrimsntalâ la ka- cultatsa âe meâicinâ a univsrsitâhii âin kucurvHci. — Di /oa» Mosor» âin lobanul-vscbiu a lost promovat in 16 novembre âs câtrâ universitatea âin pluH la graâul âe âoctor in ârspt. — Lás. á. Mr»rpr» Lar- -okoVr'cr, vicarul Lelagiului, Ia 7 novembre a sünhit dissrica gr. c. âin kericeiu lângâ Himleu, riâicatâ prin stârninha părosului Hi protopopului âs acolo âl loan

IkIA Anul XXIV.

kosma. — Di OsorAS Maior s'a numit prokssor cu tit­lul Provisor la catsâra âe agriculturâ generala Hi compsrahii Ia Heola âe agriculturâ âsla kerestrâu, âs lângâ kucureHci. — ^4rcb»ma»árr'i»i Miro» TViooiioi a kost ales episcop sârbesc la Ver.H6h âe câtrâ sinoâul episcopesc âin karloveh. — Di 6«orAe áoaoárea, inve- hâtor la HCóIsle capitale româns âin Orâstia, a kost ales âe câtrâ comitetul parocbial, invehâtor-âirigent al acelor Hcole.

LzkMvll. Di Umbroși» Orei, absolvent âs teologie in âiecesa Orââii-mari. la 22 l. c. s'a cununat in 8t. pa^ar cu âHora Aurelia költő, bisa notarului âin kbÎHlar in kibaria.. — Di Oavrii kajáiét, sanâiâat âs notar, tot atunci Hi tot acolo H-a serbat cununia cu âHora KIsna költő, altâ kicâ a âlui notar âin 0KÍHÍL2, — Di O. M. Xâesou, comerciant in kraHOv, âuminecâ Ia 13/25 novembre, ÎHi va serba cununia cu âHora pugenia Aritonovici, Ia kacâu in komânia. — Di Daâovie Dop, absolvent âe teologie al âiscesei âe Kbsrla, s'a logoâit cu äHÖra klsna 8tao, 6ica vs- âuvei proprietäres« Paul 8tan âin Kipo, in 8âtmar. — Di mârâie Viaiorr, prokssor Ia HCöla comsrcialâ âin kraHov, Ia 18 l. c. s'a cununat acolo cu äHÖra Virginia O. luga, nepóta âlui Oeorge karihiu. — Di Oavrri Karáao, notar cersual in letar, Ia 18 novem­bre, s'a cununat cu â?ora kcatarina psHcean âin KugOH.

ávLáSWÍL kawâoâ a hinut vineri Hsâillhâ publi­ca, in care vorbirâ: âl AI. Oâobescu, âespre orna­mentele in kormâ âe cap âe bou Hi anume, âespre kb^tonul âe argint âescoperit la loroina, âin mussul âe anticbitâhi âin OucursHci: âl. V. -1. krecbiâ, âss- pre arckimanâritul Vartokoméi Lls^aranul.

kvaMUlll kSWSivHvI Lerimlinea /errrerior române âi» ^raá Hi provincia va âa in carnevalul viitor un bal in kolosul konâului seu. Comitetul a hinut prima Hsâinhâ in marhia trecutâ, ocupânâu-se âe mai mults obiecte interesante. — Le»nir«»ea /emeiior române âr» Libiirr a isbutit s'aâune o krumosâ colechiune âin âi- ksrite lucruri âs mânâ sâtesci Hi spsrâ, câ vor mai incurgs âncâ astkel âe lucruri, cari la timpul seu vor ave sâ servâscâ ca moâels atât psntru scola As- sociahiunei, cât Hi prin aceea altor Hcöle, kâcânâ prin acesta cele mai bune servicii inâustriei nostrs âs casâ. Heola ksuviunsi âs prssessnt s krscusntatâ âe 21 eleve, vintre acestea: 7 sânt aââpostits in internatul Asso- ciahiunei, âr 14 sânt parte Ia pârinhi, parte la par­ticulari; 11 sunt âin 8ibiiu, 6 âin provinciâ, 2 âin komânia Hi 2 âin kucovina.

krooasv âo prssâ Droeâi AS». Traia» Doáa se va pertractâ âe nou in 5 âecembrs n. la tribu­nalul cu jurshi âin Arad; unâe inttzia-orâ a kost con- âamnat, in absinhâ, la incbisörs âe âoi ani Hi Ia a- msnââ âe 1000 kl. Veneratul acuma e citat cu clau- sula, câ ââcâ nu se va inkâhoHâ âe bunâ voie, va 6 aâus cu puterea, Acusa va k sushinutâ ârâH âs substitutul âe procuror suprem kserns. âr aperâ- tor va 6 âeputatul karol kötvös. — Drocssai áiui Ke/a» Mb» pentru articolii sei âin »komaniseke ks- vus- s'a pertractat âe nou Ia tribunalul cu jurahi âin kuâapesta in 22 l. c. Ka prima pertractare, tri­bunalul âin Arad îl condamnase Ia incbisörs ds un an Hi la amsnââ ds 500 Ü.; inss curia a cassat ssn- tiaha aceea Hi ministerul a delegat alt tribunal cu jurahi. Acuma a kost condamnat la 3 luni âe inebi- Hörs âs stat Hi la amsnââ âs 300 kl., in cașul âs a nu putâ piâti Ia alts 30 âs <Ms de incbisörs, precum Hi la plâtirea spssslor in suma ds 116 Ü Atât acu- satul, cât Hi procurorul (Alsesiu Vo^sdu) s'au mulhâ- mit cu judecata. Aperâtorul a kost dl Koriolan krs- dicean.

IllmormentLroL pariatoial iwporLtasot rozmo klisabsta a Austro-kngarisi s'a kâcut in dumineca

bLLIIbIä 539^nul XXIV.

trseutâ Iu Llüncben. LIaj. 8a impârâtâsa-regina n'a putut sâ viuâ acasâ din Orecia Iu înmormântare, sâsi u kost împossibil sâ sosâscâ. ^u luut juss parte Llaj. 8a o. r., arcbiducii Rudolf Hi budovic Victor, regentul Ravarieî, srcbiducesa Rirrella Hi mulfi prinzi Hi duci.

OvlL âiotâ bamsra u primit 6ll mars majori- tsts prosotul Hs oouvsrsiuus, ps oars I'u votat apoi Hi oasa magnafilor. Iu Hedinfsle din urmâ u oamsrsi s'a desdâtut prosotul âs lege psutru rescumperarsa regalielor. sinistrul president a prosintat prosotul cls indemnitate psutru primul ouartal al anului viitor, ln «omisiuni ss desbat ksluritsls rssorturi uls bugetului; lu osl psntru apârarea fârii deputatul Oeorgo 8rerb u luat mai ds multe ori ou vântul in interesul volun­tarilor pe uu an.

Lovietâ-tt âo lootarâ Koer'Ââa »junimea« a rmi- rersdardor din s'a ooustituit pe unul oureutHcolar ustkel: presidsut stud. jur. âlecsandru baron de Rormu^acbi; vioe-president stud. jur. loan Rum- bao; seorstar I stud. jur. Oreste kaleanu; ssorstar II stud. teol. 8tskan Lbisra; oassir stud. 61. Origoriu bilimon; ooutrolor stud. jur. Ooruelie Ronimca; bi- blioteoar stud. jur. loau RalmoH ; econom stud. teol. Oreste Rendesebb — Kocretáu buiea» a tine­rime! gîmnasiale din ReinH s'a constituit, sub con­ducerea dlui protesor Vasile 8tekanioa, astksl: no­tar al Hkdinfelor loacbim Rbergar stud. el. VIU, notar al corespondentelor Orahian Llateîu stud. el. VIU, ss- oretar loan 8tana stud. el. Vlll, cassar losik brapHa stud. el. VII, controlor Iustin Rop stud. el. VU, bibli­otecar Andrei Iile stud. el. Vll, arobivar Victor Rop stud. el. Vil' numerul membrilor ordinari din el. Vll yi Vlll e 26.

lavotLMvllwl rowLllvso in Laoavioa. înaintâ^â. Iu anul 1^76 erau in Lucovlna 13 soöle eu limba de instrucțiune românâ, 16 eu limba germanâ, 59 eu limba rutanâ, 3 eu eea magkiarâ Hi 83 eu limba de instruetiuns miestâ. vupâ raportul din 1885 numera bucovina 60 Hcols cu limba ds instrucțiune românâ, 17 cu limba germanâ, 85 rutânâ, 4 magbiarâ Hi 68 cu limba de instrucțiune miestâ. In limba româna, germanâ, rutenâ Hi polonâ s'a predat obiectele in 15 Hcols in anul 1884—5.

Vineri români ls, karis ba «samenul ds admi- siune in Hcóla ds poduri Hi Hossls din baris a kost admis intâiul: dl beriefeanu âr la concursul ds ma­tematice ee s'a tinut luna trecutâ Ia Hoolâ ds bslls- arts, dl V. bamtlrescu, a obținut una din esls patru medalii ee ss dau, 6ind clasificat al duoilsa. ilmbii sünt bursieri ai ministerului lucrârilor publice din România,

SooiotLto» „vrnovL kosié" din 8ibiiu a aran- giat acolo sâmbâta trseutâ o krumosâ festivitate, la ears luara parte Hi damele româno Llaria bosma, bugenia bopssou (in costum național), AIssandrina Russu, br. âles. bop, 8otir, 8ocula Hi altoie; s'a edat Hi doue koi ooasionale; in una au soris, românssoe Hi bsc. 8a mitropolitul Lliron Romanul, precum Hi Rds. d. ^abaria Roiu.

vni romLnoso in SLtmar. In comuna ruralâ Ro­tila, apropo do ora.Hul 8âtmar, s'a tinut in luua tre­cuta un bal românesc, la care au luat parte mai ou sâmâ magbiari, oâoi românii, akarâ do 4—5 familii, n'au sprîginît aoâsta intsrprindore sooialâ. Ralul s'a dat in kolosul biceriooi oo are sâ so olâdâsoâ aoolo. Vinitul brut s'a urcat la 250 6.

voagresal kemoiior âia kLris. 8ooiotatsa pen­tru îmbunâtâfirea sórtoi kemoilor Hi revendicarea drepturilor lor, a publicat o adresa oâtrâ krancese pentru a Io invita Ia un congres general al femeilor, national Hi international pontru 1889. Aoâsta adresa este semnata de preHsdinta socîetâfu, dna Llaria De-

raismes Hi de prsHodintolo dnolo Oriess-lraut Hi buisa David. Rrin aoâsta adresâ se aminteHoo, oâ deja in secolul trecut niHte femei, Olimpia de Rougss Hi Rosa bacombs, inoorcarâ in mai multe rânduri sâ obtis dela rovolutiune ca sâ facâ ca Hi ssesul cel slab sâ participe Ia emanciparea generalâ a națiunii, dar câ acests roolamatiuni, rsinoits in mai mults rânduri, n'avurâ in brancia, nici un sueess, po cât timp in bnglitera Hi in America kswsils partieipâ Ia viâfa munieipalâ.

vosours âo krowsota. bemeile din burin sünt körte supârate, eâ la ooneursul ds krumsstâ dola 8pa nu s'a prsmiat nioi o Italiană, dsHi ssts eunoseutâ in lume krumsstâ Italienslor. Dânssls, in unire eu câțiva bârbati insemnati din acel oraH ?i din Italia, au bo- târît sâ finâ in burin in anul viitor un concurs ds krumssts eu mult mai mare ea cel dela 8pa. Vor 6 premii pânâ la o sutâ ds mii ds frânei, psntru ea sie sâ interesele Hi pe dâwnels din lumea mare. Vor putâ sâ participe Ia concurs tete Hi temei din tóto (ârile lumii. duriul va 6 compus din câte un mare artist (pictor, sculptor sâu poet) din tis care (ârâ Hi din diari.Hti. 8s vor ókori Hi ksmsilor admise Ia con­curs cbeltuelile de câletorie Hi de intretinero. Oiua concursului nu este âneâ kotarîtâ.

kworlvLllolo. Ou ooasia sebimbârsi de guverna- ment in 8tatele unite, femeile americane au pus can­didatura mai multora dintre dânssls la difsrite func­țiuni. Ra femeile americane, atât ds doritor« a eman- oipârii lor, au msrs pânâ acolo, oâ intrunirea cs a tinut-o »bqual Rigbts batrs«^ au pus eondidatura unși țâre bâtrâns, lânda Oilbsrt Ia prssidentie, âr psntru slujba de major al Nevv-Vorkulni au pus candidatura dómnei O^ntbia beonard.

Morts,Ms,tos, kowoilor la Ungaria Rrok. bodor, basat ps date statistice suspine, câ mortalitatea fe­meilor din Rngaria e forte mare, mai mare decât in celelalte feri. bi o atribue urmâtorslor impregiurâri: programele de invefâmânt psntru ksts sünt prâ incâr- oate, Hi alarâ de aoâsta, fetele mai sünt ocupate a- oasâ ou lucrul de mânâ si ou invâfarsa de obiects nefolositor«. ^It râu mai este, oâ fetele din Ungaria se mâritâ körte de tinere (asâ in 1878, 14 temei abiâ erau de 15 ani). Hi un râu capital, sünt câlâtoriil« de nuntâ. Rrol. bodor, cere ca mamele sâ 6e protegiate. Rânâ Hi sâlbaticii nu lasâ oa femeile lor sâ lucreze in timpul sarcinsi, pe oând legislația ungarâ intsrdice numai timp de 4 sâptâmâni lucrarea in fabrioi, dupâ naHcere. Din acâsta causâ, precum Hi din multe altele, precum purtarea corsetului, etc., Hi fiind câ mumele, din clasa mai bunâ, nu alâptâxâ singure copiii, mor­talitatea copiilor e mare, ln Xorvsgia, unde mortali­tatea femeilor e cea mai mioâ in comparație cu ce­lelalte fâri, mumele alâptârâ copiii câte 2—3 ani. bl aratâ câ lucsul Hi rivna de a Htrâluci in societate, munca peste mâsurâ, tac oa atât femeile bogate, cât Hi cele sârace sâ uu se pâtâ ooupâ cu de ale casei. Dorinfa prok. bodor e ca femeia sâ ss dsdea cu totul familiei Hi casei.

OglillâL luwvi de r^rarmare au cuprinstöte națiunile. lntocmai ea Ia începutul anului curent, Rismarck a dat alarmâ, oâ Russia concentrâlâ ar­mată imposantâ la granița (Iermaniei Hi a ^ustro- Rngarieî. Din motivul acosta el va stărui sâ se vo­teze la vr'o 250 de miliöno. bl a tăcut apel Hi la ^ustro-bngaria, ba Hi la Italia, bbisr Hi bnglitera e atrasâ in acest curent, Hi vrâ sâ-Hi intârâscâ marina grozav. — OonâM'-iopoi se scrie, câ borta a primit o dopSHâ din betersburg in cars se dlîes, câ la oas dâoâ turburâri s'ar isca in 8srbia Hi Austria ar urmâ a intervoni, trecând cu armata sa in 8erbia, Rusia se va consid6râ ca deslogatâ de îndatorirea

540 kâMIKIâ ânul XXIV.

â'a pâstrâ neutralitatea H-a uu ocupâ kulgarîa. — Vrsr'la larrilur karmperâl UMelm nu va k înainte âe prîmâ- vâra viitâre. krokabîl sa va 6 lâoutâ in luna iulie, aâecâ âupâ espirarsa noului âoliu. 'sarui Hins ea ordinea observata âs ^Vilbelm II eu ocasîu- nsa câlâtoriei sals prin kuropa sâ 6s â'asemeoea observatâ in privinha vî- sitelor oars i ss vor lses. krin urmare el vovHce sâ âe oel'âintei la ksrlin. Data sosirsi sals s'a anunțat âe^a. Vor li mari ssrbâri eu ooasiunea petrsosrsi harului la ksrlin. — parele răsese» ataeâ eu vebsmenhâ biserica românâ grsoo-orientalâ âin Ungaria HÎ ârâeal âin eausa botârîrii congresului nahio- nal-biseriesse, âs a ss tipârl cârhîls bissrioeHci eu litere latine âs! aei in- naints. kls hin eâ mssura aessta nu insâmnâ altceva, âseât o completa âeslacere âs eâtrâ vecinii âela resârît HÎ mâHâ-nopts. — Daria va face in primavera vntore o noua nins tsrata prin kasarabia. ka ss vs construi in urma avisului statului ma^or. — ralul Dermaurei a oprit â'a ss pune in vitrine portretul tatâlui seu Hi tabloul eare-l aratâ pe kriâerieb III pe patul âe morte. — Dr komára s'a âesebis corpurile legiuitâre. kresiâent al se­natului s'a ales conservatorul gen. kloresou, er presiâent al camerei kssoar katargiu, capul partidului con­servator, in contra voinhei guvernului, care candidase po^lhü. kiind eâ au învins conservatorii, IN minister anca se lâou scbimbsre; cabinetul nou e compus astlel: 'l'eodor kosetti prsH«- Hkâînte lârâ portololiu, k. karp in­terne, Naiorsscu ms ruchiune, ge­neral Llanu resbel,. k. Vernescu do­menii. LI. kabovar. Mstihie, âl. lUar- gbiloman esterne, Obermanr linanhe. 8 irbsi lucrări publice. - LomE â Serbia sunt lorte perseeutahi kn oalelor serie, ea 'n Xrayna, oare se desparte âe komânia proprie prin vunare, este oompusa Hi loemta ou âessverHire numai de romani; ou tote aoestea guvernul serbeso a înlo- omt limba romanesea prin oca serbâsea, atat in Hcols, ost si in biserioa, precum Hi n Mstih.e Hi 'n admi­nistrație: nici macar in ^iua de kraoiun Hi ds kaHCi nu permite sa se laoa slujba in limba românâ.

HevrolÜZS. Dóra â'/slrr'a, nâsc. prinoipesâ Kbioâ, soriitorea românâ ounosoutâ in totâ lumea oultâ, priu scrierile sale publicate in limba românâ, italianâ, ger- manâ, englssâ, lrancesâ, latinâ, greoâ, russâ HÍ slba- nesâ, a încetat din viâhâ la klorenha. Densa a luptat pentru emanciparea lsmeîi, âar s'a ocupat HÎ ou pio- tura HÎ âous tablouri ale sals au tost premiate la ketersburg. — Konlele Dela kân/î/, vîoepresiâentul âistei âin kuâapesta, unul din cei mai âe lrunte magnahî ai ârâealului, a îoostat âin viâhâ. — 7oan Âe/a/rovrcr, paroc gr- or. in Nutnioul-mare, aprope âs karansebeH, a murit aoolo în etate âe 66 ani, servinâ 44 ani; reposatul a kost asesor consistorial, membru al sinoâllluî âin karansebeH HÎ administrator proto- presbiteral al traotului Nebadia.

8e póte âeslsga âupâ promsnaâa calului.I'erminul âe âeslsgars e 20

âatâ ss va 8orti odecembre. La totââuna HÎ âe asta

oarte intre âsslsgâtori.*

ksslsgarea logogrilului âin nr. 42 :»loan kopasu. karansebsH«.ksslegars bunâ primîrâm âela âomnsls HÎ âom-

nÎHârsls Ioana kopesou, kulrosîna kriHsn, LI. kotkÎHsl, âmalia Oimbu HÎ âela ânii â. 6. DomHa, Octavian kutioiu, loan Hâmst, leoâor kintsr, komul Verni oa Hi loan Neâelou.

krsmiul l'a âobânâît âHâra âmalia Dîmbu.

LâliQâkkiiI 86x»t6lnân6î.

s)iua sept. Lâlinâarul vecbiu kâlinâ nouOuminsca 22 âupa Rusalii, Lv. âela Ruca c. 10, st. 25, xl. 5, a inv. 11.Duminscâ 13 f kar. I. Kurâ âe aur 25 KatarinaKuni 14 î 8. âpost. kilîp 26 konraâLlarhî 15 LIart. Kurie pst. a. 27 kiebmunâLIerouri 16 f- âp. HÎ kv. LIatsiu 23 kutusâoi 17 kar. Krîgorie 29 kbsrbarâtVineri 18 klaton HÎ komán 30 ânâreiuLâmbâtâ 19 krok. âvâis 1 konginus

Lu tipariul Iui Otto Mgel in Oraâsa-niare.

/