L S: fl Schools: future labs PROGRAM DE FORMARE A CADRELOR DIDACTICE (TTC) · 2018. 4. 4. · s:fl Programul de formare a Profesorilor (Teacher Training Course) – Examinarea a cinci

1

S: fl Schools: future labs PROGRAM DE FORMARE A CADRELOR DIDACTICE

(TTC)

s:flTTC

TBL

CLIL

STEMLessonPlanning

Assess-ment

MANUAL

Cunoaşterea nu este suficientă, trebuie să o aplicăm. Voinţa nu este suficientă, trebuie să o stimulăm.

Johann Wolfgang Goethe

2

Proiectul «Schools: future labs» a fost finanţat cu sprijinul Comisiei Europene. Prezenta publicație angajează doar părerile autorului, iar Comisia nu poate fi considerată responsabilă pentru orice eventuală utilizare a informațiilor furnizate în aceasta. Autori Programul de Formare a Profesorilor (Teacher Training Course - TTC), este bazat pe proiectul pregătit de către Mazowieckie Samorzadowe Centrum Doskonalenia Nauczycieli (MSCDN) proiectat de Gerhard Bach (Consilier CLIL στο s:fl), în colaborare cu echipa proiectului s:fl a Institutului Goethe din Atena (Sulochana Giesler, Iliana Kikidou, Anna Slavi, Pinelopi Sotiropoulou), precum şi alţi participanţi de proiect care au împărtăşit cunoştinţele în domeniu. Mai exact, am dori să le mulţumim profesorilor şi tutorilor celor implicaţi în proiect, nu numai pentru că au împărtăşit ideile testate profesionalmente și materialul lor, ci și pentru contribuția enormă și comentariile lor constructive. Pentru mai multe informații și actualizări, vă rugăm să vizitați pagina http://www.sflabs.eu/, unde sunt disponibile mai multe informaţii despre TTC în s:fl TTC Repository. Schools: Future labs este un program Erasmus+ (KA2) şi a fost sponsorizat cu sprijinul Comisiei Europene. Scopul programului este de a combina creativitatea cu ştiintele naturale, precum (fizică, biologie şi chimie) şi cu limba în şcoala primară. Programul implementează o nouă metodă, care combină studierea limbii (germană / spaniolă), prin intermediul ştiinţelor naturale, a Informaticii, a Ingineriei și a Matematicii (STEM – Science, Technology, Engineering and Mathematics), aplicând metodologia STEM / CLIL în clasa a cincea și a șasea a şcolii primare. Durata: Trei ani (01.09.2014 - 31. 08.2017)

La acest proiect participă 13 partenerii din Bulgaria, Grecia, Polonia și România. Partenerii sunt:

• Institutul Goethe din Atena, Grecia • Institutul Cervantes, Atena, Grecia • Universitatea Națională Kaposdistrias din Atena, Grecia • Universitatea Shumenski Universitet Episkop Konstantin Preslavski (Departamentul de Informatica, Specializare și Învățare pe tot parcursul vieții), Bulgaria

3

• Mazowieckie Centrum Samorzadowe Doskonalenia Nauczycieli, (MSCDN), Polonia • Ministerio de Educación, Cultura y deporte, Spania • Ministerul Educației și Cercetării Științifice, România • Uwekind International School, Bulgaria • Școala primară nr. 49 «Benito Juarez», Bulgaria • Colegiul National Ion Maiorescu, România • Liceul Teoretic Bilingv Miguel de Cervantes, România • Spoleczna Szkola Podstawowanr 4 STO, România • Ellinogermaniki, Grecia

Obiectivele proiectului sunt: • Stimularea interesului elevilor pentru cursurile STEM şi stabilirea utilizării unei limbi străine pentru învățarea unui subiect științific. • Sprijinul tranziției de succes la ocuparea forței de muncă în domeniile importante pentru competitivitatea în economiile europene. • Sprijinul dobândirii competențelor transversale adaptabile la orice context profesional. • Încurajarea devotamentului elevilor. • Asigurarea unui mod de învățare social și colaborativ și schimbarea practicilor din clasă • Formarea profesorilor

4

CUPRINS TTC: Scop, Obiective, Rezultate, Factori de activare 4 TTC: Structura, Forma 6 s:fl Programul de formare a Profesorilor (Teacher Training Course) – Examinarea a cinci capitole 9 Capitolul 1: Predarea bazată pe sarcini (TBL) 11 Capitolul 2: Învăţarea combinată a subiectului științific și limbii străine (CLIL) 15 Capitolul 3: Ştiinţele naturale, Informatica şi Ingineria şi Matematica (STEM) 21 Capitolul 4: Proiectarea lecţiei 28 Capitolul 5: Evaluare Anexele materialului: Examinare 38

5

TTC: Scop, Obiective, Rezultate, Factori de activare

Schools: future labs (s:fl)

Programul de instruire a cadrelor didactice (Teacher Training Course - TTC) este parte a Proiectului Schools: future labs (s:fl) care a fost efectuat în perioada 2014-2017, a fost finanțat de către Erasmus +. Scopul principal al proiectului a fost de a stimula interesul elevilor pentru disciplinele STEM (Științe Naturale, Informatică Inginerie si Matematică), precum și dobîndirea abilităţii de a utiliza o limbă străină în procesul de studiere a subiectului ştiinţific STEM. Utilizarea limbii în procesul de învăţare a unui subiect ştiinţific se află în centrul metodei de Învăţare Combinată a Subiectului Ştiinţific şi a Limbii Străine (CLIL). Prin urmare, combinarea STEM cu metoda CLIL poate deveni o metodologie clară, cu îmbogățire ulterioară a metodelor de predare prin sarcini (TBL), care pot fi utilizate de către profesori pentru a stimula interesul, curiozitatea și spiritul de inițiativă a studenților în cadrul procesului de învățare. Scopurile Pentru a atinge scopul și obiectivele proiectului, s:fl a dezvoltat o metodologie de predare bazată pe metoda Cercetare – Acţiune, care a cuprins cercetarea subiectelor STEM bazate pe sarcini în combinaţie cu metoda CLIL. Această metodologie este centrată pe elev şi include proiectarea și aplicarea aptitudinilor adaptate la nivelul de dezvoltare al elevilor ( "Educaţia antreprenorială"). Scopul acesteia nu constă în modificarea sau schimbarea fundamentală a curriculum-ului național de studiu al STEM şi a limbiilor în ţările vizate, ci sprijinirea aplicării acesteia în şcoli, prin proiectarea şi evaluarea unei metodologii inovatoare conform abordării de jos în sus (bottom-up) care va genera dedicarea şi motivarea atât profesorilor cât şi a eleviilor. Rezulatele Unul dintre rezultatele generale ale proiectului s:fl este Programul de Formare a cadrelor didactice (Teacher Training Course - TTC) prezentat aici. Acesta combină elementele fundamentale ale abordării proiectului, și anume metodologiile învățării (limbilor) bazate pe sarcini (TBL) si a Învăţării Combinate a Subiectului Ştiinţific și a Limbii Străine (CLIL), și le intercalează cu diferite discipline din cursurile STEM bazate pe metodologia STEM, care a fost creată special pentru s:fl. În acest fel, s:fl subliniază rolul important jucat de cursurile STEM în lumea modernă a educației. Având în vedere faptul că acest proiect a fost testat în școlile primare (în clasa a cincea și a șasea), unde au fost măsurate și evaluate rezultatele învățării, concluziile acestor evaluări pot fi aplicate

6

imediat într-un ciclu de cursuri practice de formare pentru studenţii - profesori și profesorii care deja activează. În această privință, TTC corespunde cerinţelor exprimate de Consiliul European "Programele educaționale de formare a profesorilor trebuie să fie de înaltă calitate, documentate și bazate pe nevoile [elevilor]." (Concluziile Consiliului 2009 / C 302/04). În conformitate cu aceste cerințe, TTC încorporează alte două rezultate cheie ale programului, și anume:

(A) seria «plug-and-play» (conectare şi folosire) a modulelor de predare STEM- CLIL, care au fost aplicate într-o varietate de cursuri STEM, şi pot fi aplicate în orice limbă străină; și,

(B) un dosar virtual de învăţare, care va fi documentat cu rezultatele învăţării ale fiecărui elev

Acesta şi alte materiale sunt disponibile ca supliment al manualului acestui program de instruire în anexele care sunt disponibile online pe s: fl TTC Repository.

Proiectul s:fl a fost supus unei testări pilot în școlile din patru țări: Bulgaria, Grecia, Polonia și România. Cursurile au fost predate fie în limba germană sau în spaniolă. Anexa 3 oferă exemple de bune practici care să fie utilizate ca instrumente pentru profesori, încurajându-i să testeze această abordare în procesul de predare a acestora.

Cu toate acestea, cursul oferit aici nu se limitează la limba germană și spaniolă. Metoda de bază CLIL poate fi utilizată în orice limbă străină cu scopul realizării obiectivelor proiectului s:fl pentru diferite cursuri şi STEM, şi pe corelate cu științele naturale, precum: biologia sau studiile mediului. De asemenea, programul de formare poate fi adaptat pentru a satisface nevoile elevilor mai mici sau mai mari decât elevii care sunt prezentaţi aici, îmbogățind astfel curriculum-ul în școlile primare și secundare deopotrivă.

Valoare adaugată (subiectul ştiinţific şi limba străină)

Eficacitatea acestei metode a fost evaluată pe larg în cadrul proiectului s:fl, dezvăluind că:

(1) elevii care învață prin această metodă ating niveluri de cunoștințe și de

abilitate comparabile cu elevii care învață disciplinele STEM în mediile monolingve clasice, și

(2) elevii capăta un interes mai mare pentru subiectele științifice STEM şi studierea acestora prin prisma unei alte limbi și nu prin limba maternă.

În mod similar, profesorii au exprimat

7

(1) un sentiment mai mare de satisfacție și de realizare din predarea STEM, folosind metoda CLIL, şi

(2) o estimare a valorii adăugate de predare STEM în profilul lor profesional. Profilul profesorilor – stagiari

Programul de instruire a cadrelor didactice este adapatat la nevoile profesioniştilor care doresc să-și lărgească portofoliul lor profesional, adăugând noi dimensiuni metodologice în predarea disciplinelor STEM. De asemenea, programul răspunde interesului stagiarilor sau profesorilor începători care doresc să devină profesori STEM și / sau CLIL. Manualul de TTC utilizează termenul de “stagiar” pentru toți acești participanți. Profilul profesorilor Personalizat în mod clar la dimensiunea educației, programul de formare a cadrelor didactice furnizează indicaţii pentru instituțiile de formare a profesorilor. Prin urmare, pentru a îndeplini scopul proiectului, este considerată necesară condiția ca profesorii să fie experimentaţi, fie în cursurile STEM, fie în metoda CLIL sau în ambele și să aibă o bună cunoaștere a limbii în care vor fi predate cursurile STEM. Manualul de TTC folosește termenul de profesor pentru toți profesioniștii din domeniul învățământului, implicaţi în programului de formare.

TTC: Structura, Forma Structura TTC TTC este format din 5 module (=componente care vor fi predate). In plus, TTC prevede trei anexe care conțin materiale pentru a fi utilizate de către cadrele didactice după cum este necesar (= componente adiționale). Programul este conceput pentru a fi finalizat într-o perioadă de cinci zile, 7-8 ore pe zi, prin urmare, perioada de formare va duara o săptămână. Cu toate acestea, structura modulului TTC permite segmentarea programului, de exemplu, în 2 sau 3 părți care pot fi efectuate în perioade de 2 sau 3 cursuri de week-end. In plus, fiecare modul poate fi predat independent. În cazul în care, există limitare în timp, cursul de instruire ar trebui să înceapă după-amiază, programul primei zile poate fi comasat cu orele matinale şi serale într-un singur curs cu durata de 5 ore. În cazul necesității finisării ultimei zile a programului după-amiază, lecția de după-amiază poate fi încadrată în sesiunea de dimineață. Aceasta flexibilitate permite profesorilor să țină cont de preferințele individuale și să aleagă un interval de timp prestabilit pentru program, ținând cont şi de alte restricții

8

locale. Cu toate acestea, pentru a asigura rezultate optime de prelucrare a informațiilor și a rezultatelor învățării, profesorii sunt sfătuiți să urmeze cadrul temporar și consecutivitatea propusă a modulelor. Anexele nu constituie elemente esențiale ale programului de instruire, dar “seturi de instrumente” și compilații de materiale care pot fi utilizate, când este necesar şi de dorit. Cele 5 module includ următoarele metodologii și de aplicare:

1. Predarea bazată pe sarcini (TBL): metodă și aplicare 2. Învățarea Combinată a Subiectului Ştiințific și a Limbii Străine (CLIL): metodă și

aplicare 3. STEM prin CLIL și "laboratoare mobile": indicaţii, metodă și aplicare 4. Proiectarea și implementarea Cursului: indicaţii, trepte descriptive, standarde 5. Observarea și evaluarea predării (proiectare, procese și rezultate)

Anexele, disponibile la s:fl TTC Repository, conțin material pentru: Anexa 1: STEM- CLIL – Documente Anexa 2: STEM- CLIL – Prezentări Powerpoint Anexa 3: STEM- CLIL – Fişe de lucru Fiecare modul conține o descriere a procesului programului, a conținutului, a obiectivelor și a rezultatelor așteptate. Acolo unde este posibil, oferă activități pentru participanţi, astfel încât să câștige experiență practică. În plus, alegerea programului TTC sub formă de plug-and-play oferă link-uri către resurse și materiale suplimentare, fie interne, și anume la rezultatele directe ale proiectului s:fl, cum ar fi module tematice și exemple de bune practici; fie externe, de exemplu: surse de pe site-uri web, sugestii pentru lecturi suplimentare și multe altele. În structura programului fiecărui modul, se folosesc următoarele categorii și termene: Zi / Timp: cursuri de dimineață - aproximativ 4 ore cursuri de amiază - aproximativ 3-4 ore Subiect: Determinarea temei și a conținutului programului. "Revizuire şi Reflecţie" este ultima parte a fiecărei zile a programului, participanții folosesc această parte pentru a oferi comentariile şi feedback-ul lor și pentru a reformula fișierul așteptărilor de la începutul programului. Mai mult decât atât, atunci când este necesar, această parte poate fi utilizată și pentru discuțiile individuale dintre profesor-elev. Material:Materialul propus pentru utilizare pe parcursul instruirii, poate fi completat sau înlocuit cu un alt material (la alegerea profesorului). Notă: Materialul furnizat, este în cea mai mare parte în limba engleză, parţial, în limba germană sau spaniolă. Prezentările

9

PowerPoint (PPP) sunt furnizate în mare parte în limba engleză, însă unele sunt în limba germană. Tot materialul a fost testat în medii de instruire s:fl. Materialul este disponibil în s:fl TTC Repository. Metoda: definește abordarea interactivă (abordări interactive) care predomină în lecții, poate/pot fi completată/e sau înlocuita/e de alte abordări (la alegerea profesorului). Forma TTC Fiecare modul este prezentat în următorul format: 1. Examinarea modulului (cursuri: dimineața - după-amiaza) 2. Obiectivele modulului 3. Descrierea conținutului general a modulului și a subiectelor individuale acoperite, inclusiv şi descrierea prezentării, în cazul în care este necesar. 4. Materialul și resursele specifice pentru TTC sunt furnizate online pe s:fl TTC Repository 5. Surse suplimentare, lectură suplimentară

10

s:fl Programul Instruirii Învăţătorilor (Teacher Trening Course) – Prezentarea generală a 5 capitole.

CAPITOLE Ziua /Ora Tema

C. 1: Predarea pe bază de sarcini (TBL)

1a zi dimineaţa

Introducere / Prezentare & Salutare

Predeterminare: fișierul așteptărilor personale;

filosofia personală de predare

Rezumatul programului

1a zi După amiază

TBL: Predarea pe bază de sarcini 1: Concepte de bază

(psihologia dezvoltării)

TBL: Predarea pe bază de sarcini 2:

metodologia

TBL: Principiile de bază

Revizuire şi Reflecţie

C. 2: CLIL A 2-a zi dimineaţa

Principiile de bază ale CLIL: Învăţare combinată a

Subiectului Ştiinţific şi a Limbii Străine Definiţii – Scopuri –

Aplicare

le CLIL: Cele 4 (4 Cs):

C1: Subiect Ştiinţific – C2: Comunicarea

C3: Cunoaştere – C4: Cultura (Comunitatea)

A 2-a zi După amiază

Obiectivul central C2: Abilitățile de Bază ale

Comunicării Interpersonale (BICS) și Capacitatea

Lingvistică Academică (CALP)

Obiectivul central C3:

11

Capacităţi Inferioare de Gândire (LOTS) & Capacităţi

Superioare de Gândire (HOTS)

De la CLIL în STEM: reflecţii


C. 3: STEM A 3-ia zi dimineaţa

Paradigma TBL-CLIL-STEM

Gama CLIL-STEM 2: Analiza proiectului de lecţie

A 3-ia zi După amiază

Obiectivul central STEM 1: etapa experimentală

Obiectivul central STEM 2: aplicarea aboratorului portabil


C. 4: Proiectarea lecţiei A 4-a zi dimineaţa

Proiectarea lecţiei integrale STEM 1:

Abordarea unei teme

Proiectarea lecţiei integrale STEM 2:

Utilizarea unui prototip de lecţie STEM


Prezentări ale planului de lecție și comentariile colegilor


C. 5: Evaluare A 5-a zi Dimineaţa

Autoevaluare şi hetero-evaluare: Principii şi indicaţii

Autoevaluare: Grila de evaluare a competențelor

profesorului CLIL-STEM

Observaţiile colegilor STEM-CLIL


1. Prezentarea s:fl – TTC Repository: Anexele

Rezumat: Următorii mei paşi în STEM-CLIL

12

Comentariile stagiarilor & Networking

Epilog

UNITATEA TEMATICĂ 1: Predarea pe bază de sarcini (TBL) Prezentare generală Lecţia de dimineaţă: Predeterminare Lecţia de seară: TBL

C.1: TBL Lecţia Tema Materialul Metoda

Dimineaţa Introducere / Prezentare şi

Salutare

Prezentarea instructorului/Organizatorului

Predeterminare: fişierul aşteptărilor personale, filosofia personală a predării

Broşuri: „Aşteptări personale” „Filosofia personală a predării”

Colectarea ideilor, discuţie în grup, formarea grupurilor, cvorum

Examinarea programului

Broşuri (profesor)

Prezentarea profesorului Cvorum

După amiază

Predarea bazată pe sarcini 1:

Conceptele de bază (elev)

PPP1 Fişa de lucru 1

Prezentare Activitate

Predarea bazată pe sarcini 2: metodologia

(profesor)



Principiile TBL în practică: Proiectarea unei activităţi TBL

Fişa de lucru 3

Activitate


Cvorum Discuţie

Obiectivele capitolului 1. Stagiarii vor obține o imagine asupra stimulării participării personale, luând în considerare așteptările lor de la TTC, în combinaţie cu filozofia lor personală de predare.

13

2. Stagiarii vor obține o imagine a principiilor TBL, precum a unui concept interconectat cu metodologia de predare centrată pe elev. 3. Stagiarii vor testa gradul de conștientizare cu privire la TBL prin analiza profilului elevilor. 4. Stagiarii vor testa aplicabilitatea TBL prin proiectarea unui plan de predare bazat pe sarcini. Prezentarea generală a lecţiei - dimineața Predeterminare. Setarea este o metodă care contribuie la conferirea sensului situații de învățare. Pentru a îndeplini cerințele scopurilor TTC, programul este alcătuit din două părți interdependente. Profilul așteptărilor personale: Activitatea de predeterminare de la începutul cursului permite participanților să se plaseze în centrul cursului de instruire, identificând așteptările acestora și rezultatele dorite ale programului de instruire, atât în ceea ce privește implicarea lor personală, cât conţinutul programului. Schimbul de aşteptări personale cu alți profesori - elevi permite profesorilor să revizuiască punctul focal în activitățile viitoare ale cursului. De asemenea, acesta permite studenților să-și redefinească așteptările inițiale în contextul progresului zilnic al instruirii. Filozofia de predare personală: Activitatea de predeterminare încurajează stagiarii să reflecteze asupra auto-concepţiei lor profesionale. Cadrele didactice noi, dar și profesioniști cu experiență au convingeri adânc înrădăcinate despre "ceea ce funcționează" în clasă și ceea ce nu funcţionează. Într-o activitate sub formă de joc, participanţii pot să potrivească „filozofia” lor personală de predare cu o varietate de profiluri educaţionale predeterminate și să justifice opțiunea (opţiunile) lor. Lewis (1993: 30) oferă următoarele categorii pentru profesori de limbi străine:

Îndrumător Tutore Colaborator lingvistic

Instructor Consultant Entuziast

Motivator Confident Carte de referinţă directă

Cel care dictează Atotştiutor Interlocutor compătimitor

Evaluator Organizator social Reprezentant al autorităţii

Organizator de timp Gazdă amabilă Colaborator lingvistic

(Sursa: Bach 2013: 317) Prezentarea generală a lecţiei – după-amiază Principiile de bază și metodologia TBL Ppredarea a limbii bazată pe sarcini (TBL) se concentrează pe utilizarea unui limbaj autentic în medii autentice de învățare. Elevii participă la sarcini importante, folosind

14

limba țintă. Aceste sarcini pot include activități din viața reală în clasă, sau activități de simulare (pregătirea pentru un interviu sau pentru un apel telefonic). Rezultatul activităţii de învăţare este evaluat în ceea ce priveste procesul, cât şi rezultatele sarcinii bazate pe procesul de comunicare, care este inclus în procesul de completare a sarcinii. Precizia lingvistică este considerată importantă, dar nu afectează evaluarea rezultatului, în cazul în care nu este pus în pericol fluxul de informații (principiul "mesajul precede preciziei"). Accentul sarcinii este plasat pe elev și nu pe subiectul științific sau pe profesor. La acest moment, profesorul redefinește rolul său în calitate de organizator, furnizor și observator al activității de învățare. Temele sarcinilor de lucru, care au fost create pentru TBL, corespund dezvoltării corespund cognitive conform vârstei, și nivelurilor de competență lingvistică a elevilor. TBL se axează pe acordarea asitenţei elevilor în dezvoltarea fluenţei şi cursivitaţii în limba țintă și a încrederii în utilizarea limbii în situații specifice. Elementul central al cursului sau al proiectului este, sarcina. Predarea bazată pe sarcini de lucru este: 1. empirică, conceptuală și original (activităţi de învăţare) 2. interactivă şi autonomă (proceduri de comunicare) 3. orientată pe elev şi pe învăţare (prelucrarea sarcinilor de lucru), 4. orientată pe produs (rezultatele clasei în baza activităților de învățare) 5. eliberatoare (dezvoltarea abilităților sociale) 6. holistică (personalitatea și natura specifică a elevului) Sursa: Bach/Timm (2013): 17-18 – vezi PPP1 De ce ne axăm pe metoda TBL în cadrul proiectului s:fl? În ceea ce privește metoda (abordarea), TBL se intercalează cu STEM, ambele urmează exact aceeași procedură în care sarcina (TBL) sau experimentul (STEM) constituie activitatea centrală a unei anumite lecţii. Principala diferență este că, în timp ce în TBL sarcina este o activitate care este organizată și efectuată în principal de către elevii înșiși, în timp ce experimentul STEM urmează un traseu de 5 etape predeterminate (metoda de investigare STEM - vezi C. 3). Ambele abordări plasează elevul în centrul procesului, iar profesorul acționează în calitate de facilitator și coordonator al procesului de învățare.

TBL STEM

Activităţi care precedează sarcinii Factor declanşator / Trigger

Cazul

Ciclul de lucru 1: Proiectare şi executare

Experiment: Proiectare şi executare

Ciclul de lucru 2: Revizuire şi Raportare

Verificare şi Conluzie: Revizuire şi Raportare

Transfer Generalizare / Transfer

15

Notă profesorilor: Este important să se clarifice în acest curs TTC că sarcinile sunt mai mult decât simple activități la care elevii sunt încurajați să participe. Din moment ce sarcinile STEM (experimentele) sunt orientate în mare parte spre rezultat, cadrele didactice trebuie să se asigure că activitățile pe care le planifică pentru participarea elevilor, trebuie sa fie sub forma unei sarcini. Potrivit lui Dave & Jane Willis (Doing Task-based Teaching. OUP. 2007:12-14), criteriile de mai jos descriu caracteristicile sarcinilor pentru faza de experimentare în STEM: 1. Aceasta activitate va stimula interesul elevilor? 2. Se pune accent principal pe sens? 3. Există un scop sau rezultat? 4. Este luat în consideraţie succesul rezultatului? 5. Este o prioritate sau o completare? 6. Această activitate este legată cu activitățile din lumea reală? Sursă: https://www.teachingenglish.org.uk/article/criteria-identifying-tasks-tbl Cu cât mai multă certitudine profesorul răspunde "da" pentru fiecare dintre întrebările de mai sus, activitatea cu atât mai mult activitatea seamană cu o sarcină. Profesorii sunt încurajați să utilizeze aceste șase întrebări ca un instrument de referință în proiectarea lor (a se vedea C 4). Pentru a testa înțelegerea stagiarilor a acestor principii, li se va cere să pregătească și să prezinte un scenariu de predare bazat pe sarcini. Materiale, activități și surse specifice TTC sunt disponibile pe s:fl TTC Repository

Materiale PPP1, Broşuri, Foi de lucru 1, 2 şi 3

Activtăţi 1. Stagiarii analizează şi clasifică " Profilul elevului Lisa"/ Fişa de lucru 1

2. Stagiarii analizează şi clasifică " Profilul elevului Richard"/ Fişa de lucru 2

3. Stagiarii planifcă un plan de predare bazat pe temele sarcinilor / Fişa de lucru 3

Surse https://www.teachingenglish.org.uk/article/criteria-identifying-tasks-tbl

Willis, Dave & Jane. Doing Task-based Teaching. OUP. 2007

Bach, Gerhard / Johannes-Peter Timm (eds.) Englischunterricht: Grundlagen und Methoden einer handlungsorientierten Unterrichtspraxis [Task-based Teaching Methodology]. 5η αναθ. έκδοση. Tübingen: Francke, 2013

Capitotul 2: Învăţarea Combinată a Subiectului Știinţific și a Limbii Străine (CLIL) Prezentarea generală

https://www.teachingenglish.org.uk/article/criteria-identifying-tasks-tblhttps://www.teachingenglish.org.uk/article/criteria-identifying-tasks-tbl

16

Lecţia de dimineaţă: CLIL: Principii şi domenii ( 4Cs) Lecţia de după amiază: Concentrarea atenţiei asupra domeniilor C2& C3

Tema numărul 2:

CLIL

Lecţia Tema Materiale Metode

Dimineaţă CLIL: Învăţarea combinată a subiectului ştiinţific şi a limbii străine Definiţii –Scopuri Aplicare

PPP2 Prezentare Activitate

CLIL: Domenii (4Cs): Subiectul ştiinţific – Comunicarea - Cunoştinţele –Cultura Punctul de reper C1: Subiectul ştiințific



După masă Epicentru C2: Abilităţile de bază ale Comunicării Interpersonale (BICS) & Abilităţi Cognitive Academice Lingvistice (CALP)



Eicentru C3: Abilităţile inferioare de gândire (LOTS) & Abilitățile superioare de gândire



17

(HOTS)

De la CLIL spre STEM: opinie

Fişa de lucru 7 (Lecţia STEM)

Activitate

Reexaminare & Argumentare

Cvoum Discuţie

Obiectivele capitolului

1. Stagiarii vor obţine o imagine a ceea ce este metoda CLIL şi cu ce diferă de alte

metodologii şi metode similare.

2. Stagiarii vor obţine o imagine a complexităţii metodei CLIL, adică a interrelaţia a

celor 4 domenii ("4Cs") şi a modului în care aceasta corelează cu predarea lor.

3. Stagiarii vor obţine o perspectivă în conceptul de comunicare a Abilităţilor de

Bază a Comunicării Interpersonale (BICS) & Abilităţii Cognitive Academice

Lingvistice (CALP) şi li se va da posibilitatea să le folosească într- o anumită

lucrare.

4. Stagiarii vor obţine o perspectivă a conceptului cognitiv a Abilităţilor Inferioare

de Gândire ( LOTS) & Abilităţilor Superioare de Gândire (HOTS) şi li se va oferi

şansa să le utilizeze într-o lucrare anumită.

5. Stagiarii vor avea posibilitatea să folosească conceptele C2-( comunicarea) şi C3 –

( cunoştinţele) în analiza unei lecţii STEM.

Prezentare generală a lecţiei de dimineaţă

Metodologia CLIL

Metoda CLIL este o abordare pedagogică a învăţării unui subiect ştiinţific prin intermediul unei limbi suplimentare. În această abordare în epicentru se află atât subiectul ştiinţific cât şi limba. CLIL, care a fost dezvoltat în anii 1990, a câştigat o importanţă şi a influienţat şcolile din întreaga lume şi Comisia Europeană prioritizează CLIL ca principala abordare pedagogică a secolului 21: „Aceasta poate oferi oportunităţi eficiente elevilor pentru folosirea noilor competenţe lingvistice acum, în loc să le înveţe acum şi să le folosească mai târiu… aceasta prevede contactul cu limba fără a fi nevoie de timp suplimentar în curriculum, fapt ce ar putea fi deosebit de interesant în mediile de formare profesională“.

18

Pe scurt, metoda CLIL se defineşte ca fiind "o abordare educaţională cu epicentrul dublu în care o limbă suplimentară se foloseşte pentru învăţarea şi predarea subiectului ştiinţific şi a limbii, cu scopul de a promova învăţarea atât a subiectului ştiinţific cât şi a limbii la nivele predeterminate" (Frigols-Martín et al. 2011). În timp ce această definiţie determină "ceea ce" este CLIL, se cere o definiţie mai largă pentru a demonstra "în ce mod" CLIL devine funcţională în calitate de metodă de predare: " CLIL este un concept educaţional în care se predă un anumit subiect ştiinţific precum Arta, Muzica, Fizica, Istoria sau Educaţia Fizică într-o altă limbă decât în cea maternă. Învăţarea limbii şi a subiectului ştiinţific se realizează într-un mod combinatoriu. Profesorii, lucrând cu material autentic de învăţare, permit elevilor sa extindă abilităţile lor lingvistice şi paralel să obţină o înţelegere mai profundă a fiecărui subiect ştiinţific. Valoarea adăugată care rezultă din această dublă abordare se oglindeşte în diferite domenii din şi în afara mediului şcolar. În plus, învăţarea combinată a subiectului ştiinţific şi a limbii străine în situaţii din viaţa reală promovează competenţe interculturale" (Bach 2013). De asemenea, este important să se clarifice ce nu este CLIL. Nu este o "imersiune pedagogică", nici "educaţie bilingvă", nici "educaţie bazată pe subiectul ştiinţific" (căutaţi surse on-line pentru definiţiile acestor abordări). Accentul dual al lui CLIL a fost promovat de către Comisia Europeană, deorece furnizează "valoare adăugată" elevilor, şcolilor şi comunităţilor mai largi. Principalele elemente cu valoare adăugată care sunt identificate sunt: CLIL…

1. Promovează cunoştinţele şi înţelegerea interculturală, precum şi abilităţile

comunicării interculturale

2. Dezvoltă interesul pentru multilingvism

3. Oferă oportunităţi de studiu a diferitor subiecte prin intermediul diverselor

abordări

4. Permite elevilor să aibă mai mult concat cu limba-ţintă

5. Nu necesită ore suplimentare de predare

6. Completează toate disciplinele în loc să concureze cu ele

7. Extinde metodele şi formele de instruire în clasă

8. Oferă elevilor mai multă motivaţie şi încredere atât pentru limbă cât şi pentru

lecţia cognitivă ce li s-a predat

(Sursă: http://ec.europa.eu/education/languages/language-teaching/doc236_en.htm) Structura CLIL – cele 4 domenii Cs (Do Coyle) Principiul de bază a CLIL – este utilizarea limbii străine pentru învăţarea unui subiect ştiinţific care, la rândul său, determină limba care se cere pentru comunicare într-un astfel de mediu – oferă cadrul necesar pentru deciziile metodologice ulterioare. Conform lui Do Coyle, cele 4 domenii ale CLIL sunt:

http://ec.europa.eu/education/languages/language-teaching/doc236_en.htm

19

1. Subiectul ştiinţific (C1): progresul cunoştinţelor, aptitudinilor şi înţelegerii cu

privire la elementele specifice ale unui curriculum

2. Comunicarea (C2): utilizarea limbi străine pentru învăţare şi în paralel, învăţarea

utilizării limbii

3. Cunoştinţe (C3): dezvoltarea abilităţilor de gândire care se combină crearea

conceptelor noi cu înţelegerea şi limbii

4. Cultură (C4): expunerea la perspective alternative şi percepţii comune, care

aprofundează cunoaşterea altora şi a cunoaşterii de sine.

Sursă: Coyle, D. (2008). CLIL – a pedagogical approach. In N. Van Deusen-Scholl, & N. Hornberger, Encyclopedia of Language and Education, 2η έκδοση (σ. 97-111). Springer. A se vedea: https://clilingmesoftly.wordpress.com/clil-models-3/the-4-cs-model-docoyle/

Acest lucru demonstrează că în diverse moduri o lecţie bazată pe metoda CLIL se suprapune cu principiile unei lecţii bazate pe TBL. Ambele conţin exact aceleaşi abilităţi, se concentrează pe sarcinilie din viaţa reală şi folosesc materialul care se referă în mod direct la o lecţie şcolară bazată pe un subiect ştiinţific. Mai mult decât atât, în ceea ce priveşte limba ca şi comunicare, ambele pun accentul, pe procesul de desfăşurare şi de producţie a limbii simultan. Şi în ceea ce priveşte procesul cognitiv, atât CLIL cât şi TBL se concentrează asupra proceselor de gândire a elevilor şi a modului în care profesorii ajută elevii să exprime în mod corespunzător gîndurile lor. La nivelul de proiectare CLIL include o înţelegere clară a Abilităţilor de Bază în Comunicarea Interpersonală (BICS) şi a Abilităţilor Cognitive Lingvistice Academice ( CALP) şi a Abilităţilor Inferioare de Gândire ( LOTS) şi a Abilităţilor Superioare de Gândire ( HOTS). Examinarea lecţiei – după amiază Abilităţile de bază ale comunicarii interpersonale (BICS) & abilităţile cognitive lingvistice academice (CALP) şi Abilităţile inferioare de gândire (LOTS) şi Abilităţile superioare de gândire (HOTS). Conceptele din spatele acestor acronime descriu componente structurale cheie ale CLIL în două domenii: BICS & CALP = Domeniul C2 - «comunicare» · LOTS & HOTS = Domeniul C3 - «cunoştinţe». Glosarul 2015 TKT-CLIL-Glosar (a se vedea "sursele" de mai jos), le-a descris după cum urmează.

BICS: Abilităţile de bază ale comunicării interpersonale Abilităţile care se cer pentru comunicarea de zi cu zi. De exemplu: salutări, descrierea plăcerii sau nemuţumirii, descrierea vremei de afară... De obicei temele lucrărilor ce se referă la BICS au cerinţe mai puţin pretenţioase. Procesele cognitive asociate cu BICS

https://clilingmesoftly.wordpress.com/clil-models-3/the-4-cs-model-docoyle/

20

includ: recunoaşterea unor informaţii, denumirea obiectelor, potrivirea şi clasificarea obiectelor în grupuri. CALP: Abilităţile cognitive lingvistice academice Este vorba de abilitatea lingvistică ce se cere pentru studiul obiectelor şcolare în altă limbă, decât în cea maternă. CALP se referă la studierea limbii la nivel academic. Limba ce se studiază are cerinţe înalte şi este adesea impersonală, de exemplu urmărirea seminarilor cu teme abstracte, compunerea eseelor.. Procesele cognitive asociate cu CALP includ: justificarea opiniilor, formularea ipotezelor şi evaluarea datelor. LOTS: Abilităţile inferioare de gândire Sunt abilităţi precum memorizarea pederost, înţelegerea şi aplicarea cunoştinţelor la un obiect nou. La elevi se dezvoltă LOTS cînd identifică un vocabular nou, clasifică, dau exemple şi compară obiectele. Gîndirea inferioară poate să conţină utilizarea vocabularului de bază sau a celui acumulat anterior. HOTS: Abilităţile superioare de gândire Sunt abilităţile precum analiza, evaluarea şi gîndirea creativă. Acestea dezvoltă capacităţi de raţionament, judecată şi de generare a ideilor noi, de exemplu: Cum putem schima planul unei construcţii pentru a o face din punct vedere energetic mai eficientă. Gândirea superioară presupune utilizarea vocabularului cunoscut anterior. Împreună BICS/ CALP şi LOTS/ HOTS constituie o încercare de a casifica în mod ierarhic procesele lingvistice şi procesele cognitive în trepte de la cele inferiore la cele superioare. Acestea servesc drept indicaţii de orientare şi sunt destinate utilizării de către profesori CLIL în calitate de ajutoare la etapa de proiectare a lecţiei. E nevoie de practică pentru folosirea lor în calitate de instrumente şi nu în calitate de reţete. Este important să se accentuieze că ele sunt de natură activă şi că duplicarea de la un nivel sau etapă la alta (mai înaltă sau mai mică) ar trebui să fie considerată firescă. Atunci când aceste nivele sunt utilizate cu atenţie ca şi instrumente, ele nu ajuta doar profesorii în planificarea lecţiilor CLIL dar şi la evaluarea rezultatelor cursului în ceea ce priveşte abilităţile studenţilor.

Meteriale, activităţi şi resurse specifice pentru TTC sunt furnizate de s:fl TTC Repository Materialele PPP2, PPP3, PPP4, PPP5 Fişile de lucru 4,5,6,7 Activităţi

21

1. Stagiarii compară definiţia largă şi detaliată a CLIL recunoscînd componentele

–cheie din fiecare/ în Fişa de lucru 4

2. Stagiarii caută pe Internet definiţia pentru "imersiune pedagogică", "educaţie

bilingvă", "educaţia bazată pe subiecte ştiinţifice" şi determină diferenţele

între ele pin intermediul lui CLIL.

3. Stagiarii discută validitatea "Valorii adăugate " a CLIL în ceea ce priveşte

mediului lor personal de învăţare.

4. Stagiarii analizează temele lucrărilor de la lecţii, utilizînd instrumentele de

referinţă BICS/CALP/ Fişierul de lucru 5

5. Stagiarii dezvoltă temele lucrărilor de la lecţii, utilizînd instrumentele de

referinţă LOTS/ HOTS/ Fişierul de lucru 6

6. Stagiarii analizează un plan de lecţie STEM bazată pe caracteristicile domeniilor

C2 şi C3 (Exemplul din germană: Schmetterling) / Fişierul de lucru 7

Surse Frigols Martín, Marsh, Mehisto, Wolff. European Framework for CLIL Teacher Education. http://www.ecml.at/tabid/277/PublicationID/62/Default.aspx (disponibilă în engleză, germană, franceză, sârbă) Bantley, Kay (2010). The TKT Course CLIL Module. Cambridge: CUP.

(Bantley, Kay) (2015: tkt-clil-glossary. (dispοnibilă varianta pdf pe Internet): http://www.onestopenglish.com/clil/

https://www.teachingenglish.org.uk/article/clil-a-lesson-framework

http://www.ecml.at/tabid/277/PublicationID/62/Default.aspxhttp://www.onestopenglish.com/clil/https://www.teachingenglish.org.uk/article/clil-a-lesson-framework

22

Capitolul 3: Știinţele naturii, Informatica și Ştiinţa computaţională, Inginerie și matematică (STEM) Prezentare generală Lecţia de dimineaţă: Paradigma şi Gama TBL-CLIL-STEM Lecţia de după amiază: Experiment şi laborator mobil axat pe STEM

Capitolul 3: STEM

Lecţia Tema Surse Metoda

Dimineaţă Paradigma TBL-CLIL-STEM

Broşură Prezentarea profesorilor Lucrul în echipă (scheme )

Gama TBL-CLIL-STEM: Analiza structurii lecţiei

Broşură Prezentarea profesorilor Lucrul în echipă (analiza)

Dupa amiază Epicentru STEM 1: stadiul experimental

Fisierul de lucru 8

Prezentarea profesorilor Lucrul în echipă

Epicentru STEM 2: utilizarea laboratorului mobil

Prezentarea profesorilor Lucrul în echipă

Revizuire şi reflecţie

Cvorum Discuţii


1. Stagiarii vor obţine o imagine a ceea ce reprezintă STEM în cadrul proiectului s:fl şi modul în care se diferenţiază de alte concepte şi metodologii STEM.

2. Stagiarii vor obţine o perspectivă a complexităţii relaţiei de reciprocitate dintre TBL, CLIL şi STEM şi vor avea posibilitatea să demonstreze această complexitate (construcţia şablonului) şi pentru a descrie (alcătuirea graficului/ diagramei)

3. Stagiarii se vor familiariza cu "metodologia axată pe investigare" 5 etape (captarea atenţiei, ipoteză, experimentare, deducţie , generalizare).

23

4. Stagiarii vor avea posibilitatea să pună în aplicare ciclul s:fl CLIL-STEM în 5 etape într-o anumită sarcină (analiza şablonului lecţiei sau ceva similar)

5. Stagiarii vor avea posibilitatea să analizeze un plan de lecţie CLIL_STEM în comparaţie cu dinamica STEM.

Prezentarea generală a lecţiei – dimineaţă Paradigma TBL-CLIL-STEM

STEM este un program de studiu care se bazează pe patru concrete – ştiinţe naturale, informatică şi ştiinţe computaţionale, inginerie şi matematică (În germană: MINT – Mathematik, Informatik, Naturwissenschaften, Technik)· (În spaniolă: ciencia, tecnología, ingeniería, matemáticas). STEM consideră aceste ştiinţe intercorelate şi nu obiecte şcolare separate. Prin urmare, abordarea lor este interdisciplinară şi aplicabilă. STEM incorporează obiectele celor patru discipline într-o singură unitate, unde învăţarea poate avea loc în mediul de aplicare a lumii reale. Activităţile de învăţare integrate în mediu şi bazate pe sarcini de lucru, aplicaţii din lumea reală şi rezolvarea problemelor reprezintă trăsătura specifică a STEM. Aceste caracteristici marchează corelarea puternică cu principiile lui CLIL. Î Ceea ce face metoda STEM deosebită în mediul lui CLIL este obiectivul său principal: să peremită elevilor să înţeleagă cum pot să se aplice metodele ştiinţifice în viaţa cotidiană. Din această perspectivă, STEM nu " se păstrează" pentru elevii mai mari. Combinate cu CLIL, activităţie STEM încep la nivelul învăţământului primar, subliniind posibilitatea efectelor "intercalate" ale investigaţiilor ce privesc problemele din viaţa reală. Scopul este dublu: să stimuleze interesul elevilor pentru a investiga o problemă ştiinţifică şi pentru a le permite acestora să exprime constatările lor într-o altă limbă în afară de cea maternă. (L1). Astfel, ceea ce se activizează în mediul şcolar protejat se poate transfera cu succes în afara şcolii. La acestă etapă STEM şi CLIL se asociază cu TBL: în legătura activităţilor şcolare STEM şi a aplicaţiilor extracuriculare STEM ( pentru informaţii suplimentare vizitaţi: http://www.livescience.com/43296-what-is-stem-education.html). Domeniile metodei STEM sunt indisolubil corelate între ele şi se susţin reciproc. La nivelul educaţiei primare curiozitatea elevilor pentru fenomenele naturale şi cele ştiinţifice din lumea din jurul lor pot fi canalizate în programele proiectate în mod corespunzator cu accent pe STEM (vezi fişa de lucru 7 de la lecţia anterioară). Acest tip de învăţare în domeniul comunicativ şi cognitiv ( C2 şi C3 din cele 4 ale CLIL) pune treptat temeiurile pentru activităţi STEM în clasele mai mari ale şcolii primare (s:fl clasa 5 şi clasa 6 a şcolii primare), dat fiind faptul că elevii vor fi familiarizaţi cu unele din

http://www.livescience.com/43296-what-is-stem-education.html

24

abordările de bază a învăţării prin explorare şi a învăţării empirice axate pe metoda de investigaţie. Cerinţele pentru cadrele didactice nu trebuie să fie subestimate. Profesorii care lucrează în reţeaua TBL- CLIL-STEM nu implementează abordarea "perfuzie", nu oferă elevilor răspunsuri "corecte". În schimb, ei îi ajută să efectuieze cercetări şi să recunoască răspunsurile corecte şi să găsească ei înşişi raspunsuri potrivite. Încurajează creativitatea şi asumarea riscului, în timp ce erorile şi greşelile – în efectuarea experimentelor ( = subiect ştiinţific) şi la încercarea de a descrie procesele ce se implică în experiment ( = limba) sunt evaluate ca oportunităţi de învăţare. Gama TBL- CLIL- STEM În general gama STEM se determină în felul următor (pentru detalii vizitaţi http://www.edweek.org/tm/articles/2014/06/17/ctq_jolly_stem.html): Ştiinţele naturale = studiul lumii naturale Informatică şi ştiinţe computaţionale = orice produs ce este făcut de către oameni pentru a satisface o dorinţă sau necesitate Ingineria = procesul de proiectare pe care elevii îl folosesc pentru rezolvarea problemelor Matematică = limba numerelor, formelor şi cantităţilor Ca metodă de predare bazată pe TBL şi CLIL, STEM include şase caracteristici:

1. STEM se concentrează pe temele şi problemele lumii reale. Elevii exploră

probleme sociale, economice şi ale mediului înconjurător şi încearcă să

găsească soluţii.

2. STEM identifică în mod clar activitatea în care vor participa elevii, precum

şi amploarea şi limitările domeniului de activitate.

3. STEM este construit pe un "ciclu de proiectare experimentală". Acesta

include identificarea unei probleme, efectuarea unei cercetări de teren,

dezvoltarea ideilor pentru soluţii, crearea sau testarea unui model,

verificarea rezultatelor şi transferul acestora într-un mediu nou.

4. STEM cufundă elevii în cercetare practică şi exploatare liberă. Elevii

cooperează între ei la fiecare etapă a lucrării pentru a găsi soluţia ( -ţii). În

cadrul acestui proces elevii comunică cu colegii şi profesorul în limba L2.

5. STEM angajează elevii în munca de echipă. Lucrul de echipă este orientat

atît în proces cît şi în produs şi integrează limba L2 în mod natural.

Grupurile de elevi decid cum să prezinte constatările lor.

6. STEM este interdisciplinar, aplică aceeaşi procedură de proiectare pe

diferite obiecte şi încurajează elevii să gîndească "ieşit din comun". STEM

http://www.edweek.org/tm/articles/2014/06/17/ctq_jolly_stem.html

25

permite mai multe răspunsuri corecte şi eşecul e o parte necesară a

învăţării.

Transformarea acestor caracteristici sau baze într-un model de predare CLIL- SEM necesită o planificare atentă. În mod tradiţional, STEM în mediul de învăţare în limba L2 se bazează pe metoda ce are şapte etape (paşi) ce e denumită "ciclul de proiectare experimentală", dezvoltat în State Unite ale Americii în 1990. În Europa STEM combină aceste 7 etape într-o metodă de 5 paşi, ţinând cont de complexitatea metodei. Această metodologie ştiinţifică/educativă "metoda bazată pe investigare" este o abordare pedagogică bazată pe metode de cercetare ştiinţifică ce sunt stabilite din punct de vedere istoric. Metoda de investigare a contribuit în mod semnificativ la recunoaşterea şi succesul ştiinţei şi tehnologiei în mediile de educaţie. Ceea ce are o mare importanţă în proiectarea iniţială, odată cu finisarea celor patru etape înainte de începerea experimentului, acesta este un model mai echilibrat de 5 trepte, cu un accent pe experimentare în centrul ciclului. Avantajele unui ciclu de 5 paşi pentru profesori şi pentru elevi sunt: conţinutul şi separarea clară a paşilor izolaţi, economia planifcării (profesori), progres ( elevi).

În conformitate cu abordarea ciclului s:fl CLIL – STEM 5 paşi, profesorul

Caută declanşatori/triggers pentru a capta atenţia elevilor

Încurajează elevii să formuleze ipoteze

Încurajează şi ajută elevii să efectuieze experimente şi să

noteze observaţiile lor

Încurajează discutarea observaţiilor şi ajută elevii să formuleze

concluzii

26

Asigură consolidarea care direcţionează treptat elevii spere

generalizare, transfer şi aplicare a cunoştinţelor la fenomenele

vieţii cotidiene.

27

Cei 5 paşi detaliat ( după Kalkani 2010)

1. Stimularea interesului ("observ", "ma interesează"): este folosit pentru a

stimula interesul elevilor. Catalizatoarele pot să se refere la fenomenele

curente sau naturale neobișnuite ale lumii locale sau a lumii mari, proiecții

stiințifice, prezentări ale noilor aplicații și produse tehnologice,

evenimentele curente sau creațiile artistice. În afară de mediul nostru

natural, o altă sursă pentru cercetare și pentru selectarea diferitelor tipuri

de informație ( text, imagini, materiale audio) care pot servi drept

catalizator în procesul educațional este internetul.

2. Formularea ipotezei ( "Presupun", " Discut", "Consider"): meditații cu

privire la o temă actuală, care a luat naştere ca urmare a stimlării

intereselui şi discuţii care pot duce la speculaţii, aici se compun din cauze,

principii şi parametrii care afectează sau sunt afectate de acestea. Trebuie

să se înregistreze toate informaţiile existente cu privire la subiecte şi

întrebările ridicate de această informaţie, poate conduce discuţia la o

presupunere cu privire la fenomene şi necesită un studiu mai aprofundat.

3. Experimentarea ( "Cercetez", "Experimentez", "Investighez"): Formularea

întrebărilor şi ipotezelor evidenţiază necesitatea cercetării în continuare,

complexitatea poate duce la necesitatea separării elevilor în grupuri,

fiecare dintre acestea concentrîndu-se pe un factor diferit. Coordonare

grupurilor pe parcursul experimentului, concordanţa cu timpul propus şi

comentariile informaţiilor sunt componente esenţiale ale unui efort

colectiv de succes.

4. Formularea teoriei / Concluziilor ( "Deduc"): concluziile sunt făcute pe

baza analizei, evaluării, selectării şi compunerii materialului colectat,

observaţiile experimentale, măsurările efectuate şi a datelor colectate.

5. Generalizarea/ Aplicarea/ Transferul ( " Asigurez", "Generalizez"):

concluzile se transferă la aplicații în alte procese și fenomene ale lumii

noastre naturale. Acestea pot fi corelate cu alte observașii/ fapte/

constatări pentru ca în continuu să se demonstreze validitatea teoriei.

Prezentarea generală a lecţiei – seară STEM epicentru 1: etapa de experimentare şi mediul său mai larg

28

În ciclul s:fl CLIL-STEM din 5 paşi, etapa de experimentare necesită o atenţie centrală. Se bazează pe unele ipoteze făcute de elevi şi furnizează revizuirea ipotezelor şi concluzionarea cu privire la validitatea experimentului în diverse scenarii noi.

De unde ştim dacă un curs CLIL- STEM este ceea ce pretinde a fi şi nu este doar un alt experiment ştiinţific care se predă într-o altă limbă? Cum putem evalua calitatea lecţiei STEM planurile căreia sunt disponibile pe internet?

Ele se pot adapta cu uşurinţă la fiecare mediu de învăţare şi la cerinţele exemplului TBL- CLIL- STEM.

Prima indicaţie spre utilizarea în evaluarea posibilităţilor de experimentare la lecţiile STEM sau planurile lecţiei pentru scenarii de predare bazate pe temele lucrărilor într-un mediu CLIL sunt cele şase caracteristici enumerate in gama TBL- CLIL-STEM de mai sus. Cea de a doua este lista de 10 date de observare ce sunt prezentate mai jos. Întrebările ce trebuie să fie luate în consideraţie la proiectarea sau revizuirea unui (proiect) curs STEM şi a experimentului incluse în lecţie sunt:

1. Este lucrarea /experimentul o provocare adevărată şi interesantă?

2. În ce mod elevii au afinitate cu lucrarea?

3. Permite multe soluţii acceptabile şi creative?

4. Combină domeniul ştiinţific important STEM cu metoda potrivită

pentru fiecare vârstă?

5. Se utilizează ciclul de planificare ca o abordare pentru rezolvarea

problemelor lucrării?

6. Reprezintă această abordare una care este centrată pe elev, predare

în practică şi experienţă de învăţare?

7. Rezultatele aduc la crearea şi alcătuirea unei technici, tehnologii sau

prototip?

8. Sunt stimulaţi elevii să participe la lucrul în echipă?

9. Există un punct de concentrare pentru rezolvarea problemelor

(încvercarea unei ipoteze, rezolvarea şi evaluarea rezultatelor)?

10. În ce fel încurajează elevii să participe la relatarea proiectelor,

experimentelor şi a rezultatelor în formă orală sau scrisă, potrivită

nivelului de cunoaştere a limbii C2 pe care îl au?

Sursă : Anne Jolly adaptări pentru s:fl din: http://www.stem-by-design.com/how-to-analyze-a-lesson-for-stem-potential/) Revizuirea proiectelor de lecţie STEM disponibile este primul pas pentru un plan de lecţie de succes în domeniul academic STEM a profesorului. Şi anume, profesorilor de

http://www.stem-by-design.com/how-to-analyze-a-lesson-for-stem-potential/

29

limbi străine care se pregătesc să predea un subiect bazat pe STEM li se recomandă să practice alcătuirea proiectelor pentru lecţie în format STEM în baza experimentului făcînd probe şi prezentând planurile sale colegilor specializaţi pentru revizuire. Al doilea pas este aplicarea laboratorului portabil în calitate de instrument de bază în realizarea experimentului.

STEM epicentru 2: aplicarea laboratorului mobil Evident că predarea STEM nu necesită laboratore mobile. Cu toate acestea, ele constituie un avantaj important în planificarea şi desfăşurarea lecţiilor din cauza economiei şi comodităţii lor de integrare. Laboratoarele mobile oferă elevilor posibilitatea să dezvolte şi să aplice propriile experimente. Metodologia este ghidată de către elevi, este auto-dirijată şi include aptitudini de planificare şi implimentare a proiectului: toate elemetele necesare pentru dezvoltarea abilităţilor transversale. Laboratoarele mobile sunt modulare şi pot fi alocate diferitor şcoli. Ele permit profesorilor să ofere elevilor:

1. Activităţi practice pentru promovarea participării elevilor la activităţi

importante de laborator

2. Acces la echipament şi tehnologie inovatoare

3. Mediu de învăţare în condiţii de siguranţă li de experimentare

4. Activităţi de învăţare care acoperă o varietate de tematici STEM

Notă profesorilor: Utilizarea laboratoarelor mobile în predarea disciplinelor STEM este o parte componentă a proiectului s:fl. Măsura în care vor fi utilizate laboratoarele mobile în alte medii depinde de deciziile luate la nivel local sau regional precum și în scolile care implementează STEM. În cazurile în care este clar că nu se vor utiliza laboratoare portabile, această lecţie poate fi omisă din programul TTC. În schimb, cursul anterior despre "Gama CLIL- STEM" şi "Epicentru STEM 1" poate fi prelungit. Materiale, activităţi şi resurse specifice pentru TTC sunt furnizate de s:fl TTC Repository. Material Fisierul de lucru 8, 9 Articole: planul lecţiei CLIL-STEM: Poligon şi poliedron Activităţi

1. Stagiarii confecţionează un model bidimensional sau tridimensional care

demonstrează complexitatea relaţiei TBL-CLIL-STEM.

2. Stagiarii prezintă modelul lor în prezentări orale cu durata de 5 minute.

30

3. Stagiarii care aplică ciclul s:fl CLIL-STEM a celor 5 paşi într-o anumită

lucrare (analiza modelului lecției sau ceva similar) Broşură/Fişa de lucru 8

4. Stagiarii analizează un proiect de lecție CLIL- STEM în ceea ce privelte

posibilităţile sale STEM, folosind scara caracteristicilor descriptive li

întrebări/ Fila de lucru 9

Surse Anne Jolly (2017). STEM by Design. Routledge. A se vedea de asemenea: http://www.stem-by-design.com/how-to-analyze-a-lesson-for-stem-potential/

Anne Jolly (2012). 12 Steps to Great STEM Lessons. http://www.middleweb.com/4328/12-steps-to-great-stem-lessons/

Activităţi STEM Manualul http://www2.ivcc.edu/mimic/cnsf/Middle%20Scholl%20Activities/STEM%20Activities%20Handbook.pdf

Comisia Europeana, (2007), Comisia Generală de cercetare , Direcţia L –ştiinţa, Economia şi Unitatea Socială L4 – Cultura Științifică și Genul, “Science Education NOW: A Renewed Pedagogy for the Future of Europe”, http://ec.europa.eu/research/science-society/document_library/pdf_06/report-rocard-on-science-education_en.pdf

Kalkanis I., (2010), «Επιστημονική Εκπαιδευτική Μέθοδος βάσει Διερεύνησης». http://micro-kosmos.uoa.gr (-> propuneri pentru educaţie) Capitolul 4: Proiectarea unei lecţii Prezentare generală Lecţia de dimineaţă: Proiectarea unei lecţii integrate STEM Lecţia de după masă: Prezentarea proiectelor lecţiei şi comentariile colegilor

Tema Nr.4: Proiectarea lecţiei

Lecţia Tema Materialele Metodele

Dimineaţă Proiectarea unei lecţii integrale STEM 1: Abordarea unei teme

Broşuri Prezentări Lucrul individual sau în echipă

http://www.stem-by-design.com/how-to-analyze-a-lesson-for-stem-potential/http://www.middleweb.com/4328/12-steps-to-great-stem-lessons/http://www2.ivcc.edu/mimic/cnsf/Middle%20Scholl%20Activities/STEM%20Activities%20Handbook.pdfhttp://www2.ivcc.edu/mimic/cnsf/Middle%20Scholl%20Activities/STEM%20Activities%20Handbook.pdfhttp://ec.europa.eu/research/science-society/document_library/pdf_06/report-rocard-on-science-education_en.pdfhttp://ec.europa.eu/research/science-society/document_library/pdf_06/report-rocard-on-science-education_en.pdfhttp://micro-kosmos.uoa.gr/

31

Proiectarea unei lecţii integrale STEM 2: Folosirea prototipului pentru proiectarea unei lecţii

Model de proiectare a unei lecţii Grilă descriptivă de evaluare

Prezentări Lucrul individual sau în echipă

După masă Prezentarea modelelor de lecţie şi comentariile colegilor

Proiectele de lecţie ale elevului

Prezentările elevului Discuţii

Reevaluare şi Argumentare

Cvorum Discuţii


1. Stagiarii vor obţine o perspectivă a procesului de proiectare succesivă a unei

lecţii CLIL-STEM.

2. Stagiarii vor avea posibilitatea să proiecteze o lecţie STEM, utilizând un model de

proiectare a lecţiei STEM şi alte instrumente de lucru (Catalogul Criteriilor de

evaluare).

3. Stagiarii vor avea oportunitatea de a evalua posibilităţile de îmbunătăţire a

planurilor lecţiei prin intermediul proceselor de hetero-evaluare de către colegi.

Prezentarea generală a lecţiei – dimineaţă Poiectarea unui curs integrat STEM Proiectarea unei lecţii STEM e o sarcină cognitivă solicitantă chiar şi pentru profesorii cu experienţă în domeniu. Vizează o încercare de a combina toate elementele TBL, CLIL şi STEM într-un plan coerent. De asemenea, acasta implică testarea lui prin hetero-evaluare pentru comentarii constructive. În multe cazuri, metodele de predare STEM la anumite şcoli se cultivează prin munca în echipă şi sprijinul colegial, profesorii STEM şi profesorii de limbi străine cooperează îndeaproape. Acest avantaj suplimentar ar putea fi realizat pe deplin atunci cînd profesorii folosesc instrumentele potrivite pentru planificarea lecţiei STEM, colegii observând implementarea metodelor de predare CLIL-STEM în clasă şi pentru evaluarea rezultatelor activităţilor de învăţare STEM.

32

Instrumentele necesare pentru fiecare din aceste elemente sunt disponibile pe s:fl TTC Repository. La această lecţie a programului de instruire este posibilă investigarea şi experimentarea cu acestea. Aceste instrumente sunt concepute pentru a fi utilizate în mod flexibil: oferă strategii pentru proiectare, implementare si evaluare în anumite limite CLIL-STEM. Aceste limite, cu toate acestea, nu sunt stabile, ele au o gama largă de variaţii şi adaptarări care ar trebui utilizate pe scară largă. Notă profesorilor: Pentru a oferi flexibilitate mai mare în planificarea strategică se oferă un număr mare de materiale mai jos la capitolul "Surse", materialele trebuie să fie adaptate circumstanţelor locale. Printre alte restricţii, acesta se datorează faptului că cele mai multe instrumente de proiectare disponibile (atât în presa scrisă cît şi on -line) au fost scrise în limba engleză. Din moment ce CLIL şi STEM sunt "achiziţii" ce se extind rapid, se recomanda profesorilor să caute produse, materiale şi instrumente noi pe internet, înainte de finalizarea formării profesionale. Proiectarea unei lecţii intergale STEM presupune utilizarea strategică a componentelor TBL şi CLIL. Profesorii trebuie să aibă o idee clară în ceea ce priveşte mediul înconjurător, obiectul unei lecţii şi obiectivele de învăţare la care trebuie să adapteze cele 5 etape ale unei lecţii tipice. Profesorii trebuie aibă o idee clară în ceea ce priveşte cunoştinţele ştiinţifice şi abilităţile cognitive şi comunicative necesare pentru a obţine aceste cunoştinţe. Cadrele didactice trebuie să aibă o claritate în ceea ce priveşte modul în care se organizează o lecţie în baza celor 5 paşi şi modul în care aceasta este legată de învăţarea anterioară sau ulterioară. Şi profesorii trebuie să aibă o clariatate cu privire la modul în care se pot optimiza capacităţile elevilor pentru activităţi independente în conformitate cu temele lucrării şi modul în care se pot gestiona dificultăţi vizibile li invizibile, inclusiv şi eşecul. Este important să se ia ferm în consideraţie că în TBL-CLIL-STEM eşecul este un exemplu clar de învăţare. În experimentele STEM eşecul trebuie să fie considerat firesc. Profesorii se pot folosi de eşec ca de un stimulent strategic pentru învăţarea ulterioară, în special în domeniul cunoştinţelor. În procesul de planificare, profesorii pot folosi în calitate de reper general de orientare Catalogul de Proiectare care se poate găsi la TKT Course CLIL Module (Bentley 2010:31) şi a fost extins aici pentru a include parametrii STEM. Trebuie să fie luate în consideraţie 13 întrebări:

1. Care sunt obiectivele mele de predare? ( scopuri)

2. Ce vor învăţa elevii şi ce vor fi capabili să facă la sfârşitul lecţiei, ceea ce ei n-au

ştiut sau ceea ce n-au putut face înainte de lecţie ( rezulate)

3. Care temă a subiectului ştiinţific vor prelucra elevii şi ce va fi nou?

4. Ce tip de comunicare ca avea loc?(BICS/CALP)

5. Ce abilităţi de gândire şi învăţare vor dezvolta elevii? (LOTS/HOTS)

33

6. La ce lucrări/ experimente vor participa elevii?

7. Ce suport se oferă pentru ca învăţarea să fie mai eficientă?

8. Ce activităţi de dirijare a clasei sunt planificate?

9. Ce suport lingvistic e necesar pentru prezentarea subiectului ştiinţific, de

gândire şi de învăţare ? (Modelul activ 4Cs)

10. Ce materiale şi surse vor fi furnizate pentru a facilita lucrările/experimentele?

11. Ce posibilităţi de generalizare/ transportare sunt la dispoziţie?

12. Cum se vor evalua procesele de învăţare şi rezultatele?

13. Cum se vor evalua procesele de predare şi rezultatele?

Toate aceste întrebări (şi altele) au fost încorporate în planul lecţiei şi criteriile de evaluare care disponibile în s:fl TTC Repository. Pentru că proiectul s:fl este orientat în mod clar atât spere rezultat şi cursivitate, obiectivele identificate în planul lecţiei se bazează pe cursivitate. Se exprimă în afirmaţii precum "Pot să". Afirmaţiile de genul "Pot să" se exprimă în două : Cunoştinţe şi abilităţi: "Elevii pot să înveţe...", " Elevii vor fi capabili să...". Profesorii limbilor străine care au lucrat cu CEFR ( Cadrul European Comun de referinţă pentru Limbi: învăţare, predare, evaluare) sunt familiarizaţi cu tipul afirmaţiilor de genul "Pot să". Profesorii STEM le pot uşor adapta la subiectele lor ştiinţifice. Fiecare proiectare a lecţiei începe cu subiectul ştiinţific şi anume cu determinarea unei teme ( C1- domeniul subiectului ştiinţific în modelul 4Cs), în conformitate cu motto-ul "Mai întâi selectaţi, apoi proiectaţi!". În cele mai multe cazuri temele sunt produse în conformitate cu curriculumul naţional respectiv care se impune să fie aplicat la nivel local. Profesorii cu toate acestea au o varietate de opţiuni. În selectarea subiectelor ştiinţifice întrebările 1 şi 2 al Catalogului de Proiecte trebuie să fie examinate împreună. Din momentul din care sunt dezvoltate cu claritate, vine rândul întrebărilor ce se referă la limbă şi comunicare (C2), împreună cu întrebările ce se referă la capacitățile de gândire (C3 – domeniul cognitiv). Toate aceste trebuie să se includă în proiect cu suport adecvat pentru a permite elevilor să-şi activeze cunoştinţele şi abilităţile şi să li se ofere stimulente pentru învăţarea unui subiect ştiinţific nou. În sfârşit, trebuie să se ia în consideraţie întrebările referitoare la generalizare şi la transferul de cunoştinţe şi competenţe nou dobândite ( C4- sectorul cultural). Acest lucru nu este întotdeauna posibil sau necesar, dar profesorii trebuie să se ocupe şi de acest domeniu, astfel învăţarea să devină importantă şi dincolo de mediul şcolar imediat.

Prezentarea generală a lecţiei – dupa-masă: Prezentarea proiectelor de lecţie şi comentariile colegilor Proiectele lecţiei compilate într-o lecţie a unui program instructiv nu sunt perfecte, dar reflectă dinamica sa pe parcursul desfăşurării lucrării. Dezavantajul acestor rezultate

34

este faptul că acestea nu pot fi testate imediat pe o clasă. Avantajul este faptul că există posibilitatea prezentării acestora colegilor şi instructorilor pentru reevaluări şi comentarii, înainte de aplicarea lor în clasă. Schimbul de idei şi propuneri prin intermediul acestui proces oferă un potenţial enorm de ameliorare. Stagiarii aceptând comentariile pentru lucrarea lor sau comentând alte propuneri în ceea ce priveşte proiectarea lecţiei, astfel această lecţie devine deschisă. Pe parcursul procesului de comentare, stagiarii trebuie să fie încurajaţi să folosească cele trei liste ce se furnizează ( vezi mai jos) şi să combine comentariile lor cu cunoştinţele şi cu imaginea pe care au dobândit-o de la temele şi lecţiile anterioare. Astfel, se va crea o legătură cu tematica despre auto-evaluare şi hetero-evaluare. Materiale, activităţi şi surse specifice despre TTC sunt disponibile pe s:fl TTC Repository Materialul Fişa de lucru 10: " 13 Întrebări despre proiectare" Articol: " Şablon pentru proiectarea lecţiei" Articol: " Criteriile de evaluare a proiectelor şi predării lecţiei"

35

Activităţi 1. Stagiarii vor dezvolta un proiect de lecţie STEM încorporând principiile

TBL, CLIL şi STEM, utilizând şablonurile şi articolele disponibile.

2. Stagiarii vor prezenta proiectul lor de lecţie colegilor şi vor accepta

comentarii pentru veltiorarea lui.

3. Stagiarii vor analiza posibilităţile cu privire la ameliorarea altor propuneri

pentru proiectul de lecţie.

Surse Bentley, Kay (2010). The TKT Course CLIL Module. Cambridge: CUP

Coyle, Do (2005). CLIL Planning Tools for Teachers. http://www.unifg.it/sites/default/files/allegatiparagrafo/20-01-2014/coyle_clil_planningtool_kit.pdf

Capitole despre proiectarea unei lecţii CLIL se propun în cărţile de mai jos: Bell, Phil; Kelly, Keith; Clegg, John (2016): Putting CLIL into Practice. Oxford: OUP

CLIL Guidebook (2016). (Sandra Attard Montalto, Lindsay Walter, Maria Theodorou, Kleoniki Chrysanthou). http://www.languages.dk/clil4u/index.html#Guidebook

Coyle, Do; Hood, Philip; Marsh, David (2010): CLIL. Cambridge: CUP.

Dale, Liz; Tanner, Rosie (2012). CLIL Activities: a Resource for Subject and Language Teachers. Cambridge: CUP.

Mehisto, Peeter; Frigols, Maria J.; Marsh, David (2008). Uncovering CLIL: Content and Language Integrated Learning and Multilingual Education. London: Macmillan

Analiza conţinutului acestor cărţi este disponibilă aici ( doar în germană): https://www.goethe.de/de/spr/unt/kum/clg/20782495.html

http://www.unifg.it/sites/default/files/allegatiparagrafo/20-01-2014/coyle_clil_planningtool_kit.pdfhttp://www.unifg.it/sites/default/files/allegatiparagrafo/20-01-2014/coyle_clil_planningtool_kit.pdfhttp://www.languages.dk/clil4u/index.html#Guidebookhttps://www.goethe.de/de/spr/unt/kum/clg/20782495.html

36

Capitolul 5: Evaluarea Prezentarea generală Lecţia de dimineaţă: Auto- evaluare şi hetero-evaluare Lecţia de după masă: Instrumente, anexe şi comentarii

Tema numărul 5: Evaluarea

Lecţie Tema Materialul Metoda

Dimineaţă Auto-evaluare şi hetero-evaluare a stagiarului, Principii şi indicaţii

Tabelul CLIL PPP6

Prezentarea profesorului Învăţarea auto-direcţionată

Auto-evaluarea: Grila de evaluare a abilităţilor cardrelor didactice CLIL-STEM

Tabelul CLIL

Învăţarea auto-direcţionată Discuţii cu colegii

Observaţii (Colegii) Indicaţii & Lista

Observaţii Scară descriptivă

După amiază Cercetarea bazei de date TTC

Anexele 1-4 Prezentarea profesorilor Discuţie

Descriere Următorii mei paşi în s:fl STEM-CLIL

Analizele şi comentariile stagiarilor

Comentariile stagiarilor & Crearea contactelor

Comentariile stagiarilor despre TTC

Epilog


1. Stagiarii vor obţine o perspectivă a abilităţilor lor în CLIL- STEM, aplicând tabelul

CLIL.

37

2. Stagiarii vor fi în măsură să aprecieze potenţialul de ameliorare a proiectelor de

lecţie care sunt prezentate pentru reevaluare prin intermediul eveluării lor de

către colegi.

3. Stagiarii vor fi în măsură să aprecieze posibilităţile îmbunătăţirii a propriilor

proiecte de lecţie prin intermediul auto-evaluării.

4. Stagiarii vor obţine o perspectivă a avantajelor comentariilor portante din partea

colegilor în ceea ce priveşte procesele CLIL-STEM în clasă.

Prezentare generala a lecţiei - dimineaţă: Auto-evaluare şi Hetero-evaluare a profesorului: Principii şi indicaţii Acest modul de formare tratează evaluarea ca parte a profilului profesional a unui cadru didactic. Ea nu ţine de evaluarea abilităţilor elevilor. Odată ce evaluarea şi /sau aprecierea rezultatelor de învăţare este legiferată în mare parte de reglementările naţionale sau locale, ea nu se poate realiza aici. Pentru cei ce se interesează despre evaluarea elevilor manualele incluse în secţiunea " Surse" a temei numărul 4 conţin capitole referitore la acest subiect. Exterm de util este, de easemenea, capitolului lui Bentley despre evaluarea rezultatelor de învăţare a elevilor în TKT modulul cursului CLIL ( pag. 84-99). Profesorii influenţează în mod semnificativ performanţele elevilor şi, prin urmare, rezultatele învăţării. În acest caz, revizuirea metodei de predare a profesorului însuşi face parte din profesionalismul unui cadru didactic. Profesorilor li se recomandă să reevalueze metodele sale didactice şi să adapteze în lumina rezultatelor de învăţare dorite şi a nevoilor personale ale elevilor. În cazurile în care accentul în predare se pune pe învăţarea prin experienţă, experimentaţie şi dirijarea învăţământului , profesorii nu trebuie să ofere elevilor răspunsuri, dar să-i ajute să caute răspunsuri corecte şi să găsească răspunsuri din propria iniţiativă. Pentru a atinge acest lucru la un nivel satisfăcător, profesorii au nevoie de abilităţi potrivite. Pentru a ajusta cu exactitate metoda lor de predare, profesorii pot recurge la exemple mai bune de predare, să evalueze paradigmele proprii de predare STEM printr-o prismă critică şi să includă şi pe alţi specialişti în furnizarea comentariilor constructive. Aceasta este natura auto-evaluării şi hetero-evaluării în general şi se aplică pe deplin şi în metodele de predare CLIL –STEM. Auto-evaluare: Tematica finală a capitolului TTC se concentrează asupra acestei problematici şi încurajează profesorii să auto-evalueze imaginea lor după exemplul TBL-CLIL-STEM în general şi detaliat în ce priveşte proiectarea lecţiei, astfel încât să evalueze pe cît s-au ameliorat şi s-au dezvoltat abilităţile şi capacităţile lor de predare din TTC. Pentru a îndeplini această cerinţă se oferă un tabel de auto-evaluare care a fost realizat anume pentru profesorii şi elevii CLIL. Tabelul CLIL care a fost creat de o echipă internaţională de profesionişti a metodei CLIL, "este un instrument de sporire a

38

conştientizării şi formării pentru profesorii care doresc să cunoască abilităţile şi cunoştinţele necesare pentru a realiza o metodă calitativă de predare CLIL [şi care ei doresc] să evalueze nivelul în care sunt pregătiţi pentru metoda de predare CLIL ( prima pagină ECML). Tabelul se bazează pe 4 elemente cheie ale lui CLIL: subiectul ştiinţific, Limba, Combinarea şi Învăţarea. Aceste 4 elemnte se concordează cu 4 puncte –cheie ale domeniilor "4Cs": Cultura, Comunicarea, Cunoştinţele şi Mediul. Această concordanţă are ca rezultat un tabel de spectru cu 16 indicatori. Pentru auto-evaluarea abilităţilor dumneavostră în calitate de profesor CLIL urmaţi procedura stabilită de indicatorii de direcţie: " Fiecare indicator este reprezentat printr-o cutie colorată. Făcând un clic pe una dintre cutii apar elemente date de navigare. Primul este introducerea indicatorului de calitate. Al doilea oferă un exemplu a modului în care se aplică indicatorul în clasă. Al treilea solicită utilizatorului să răspundă la un şir de întrebări pentru a se determina nivelul lui de familiarizare în legătură cu specializare a CLIL. Al patrulea oferă informaţii adăugătoare într-un text scurt, care este accesat prin trecerea cursorului deasupra casetei alese corespunzător." http://archive.ecml.at/mtp2/CLILmatrix/EN/qMain.html

http://archive.ecml.at/mtp2/CLILmatrix/EN/qMain.html

39

Notă profesorilor: Tabelul defineşte "societatea" ca fiind una dintre cele 4 domenii Cs. Aceaste poate să provoace confuzie deoarece în Capitolul 2, "subiectul ştiinţific" a fost definit ca primul sector "C". subiectul ştiinţific, cu toate acestea, este deja element al sectorului CLIL şi, prin urmare, nu poate să se folosească din nou în 4Cs. Pentru soluţionarea acestei probleme, creatorii acestui tabel folosesc în locul acestuia cuvântul "societate". Creatorii tabelului s:fl consideră termenul "societate" cel mai potrivit pentru descrierea componentelor acestui element. Funcţionalitatea tabelului de auto-evaluare nu este afectată de această modificare.

Hetero-evaluare: Atunci când profesorii chiamă colegii în clasă de a observa procesul lor de predare, valorează un "instrument" special pentru ameliorarea metodei lor de predare – hetero-evaluarea. Pentru hetero-evaluare s:fl CLIL furnizează o scară descriptivă care s-a folosit şi s-a testat de către observatorii metodelor de predare CLIL. Este strâns legată de alte componente disponibile pentru specialişti în Catalogul CLIL, adică criteriile de evaluare pentru proiectarea şi predarea lecţiei (vezi materialele de mai jos). Mai precis, această serie examinatorică este a patra componentă a Catalogului CLIL-STEM. Acesta se concentrează pe patru observabile:

1. Structura, proiectare şi rezultatele lecţiei

2. Strategii de predare şi învăţare

3. Subiectul ştiinţific, Limba şi Comunicarea

4. Dirijarea proceselor de învăţare / Laboratoare portabile

Colegii se concentrează pe ceea ce observ şi comentează doar în acest fel: " s-a observat, s-a observat parţial, nu s-a observat, nici un răspuns/ nu e adevărat ". Cu alte cuvinte, în evaluare nu se include părerea sau judecata. Scara este versatilă – pot să se adauge elemente, în timp ce comentariile la anumite elemente pot ajuta la explicarea observaţiilor. Cu toate că TTC nu conţine predarea şi observaţia în clasă, profesorii pot să îmbunătăţească înţelegerea lor şi să obţină o imagine mai completă a ceea ce defineşte o metodă sigură de predare CLIL- STEM. Prezentarea generală a lecţiei – după amiază Examinarea s:fl Repository: anexe Anexele furnizează materiale, surse şi informaţii despre CLIL, STEM precum şi rezultatele şi derivatele proiectului s:fl. Profesorii oferă directive elevilor în ceea ce priveşte materialul. O atenţie deosebită trebuie acordată proiectelor lecţiei care s-au colectat acolo pentru că constituie exemple de metodă de predare bună. Este important să fie anterior analizate şi să fie selectate cele mai potrivite pentru formarea ulterioară. Ele pot fi incluse la stadiul de prezentare şi la activităţile elevilor cu tematici separate şi anume temele 2,3 şi 4.

40

Notă: O parte din meterialul anexelor poate să nu fie disponibile pentru stagiari, în cazul în care utilizarea lui se limitează doar la partenerii de proiect. În acest caz, trebuie să se obţină un permis special. Comentariile stagiarilor Cadrele didactice care se interesează de comentariile stagiarilor în afara de partea reevaluării generale şi comentariilor la sfârşitul Capitoluluip 5 vor trebui să formuleze unele chestionare pentru comentarii pe care pot să-l completeze stagiarii penrtu a fi returnat organizatorilor TTC. Petru a asigura rezultate valabile, comentariile va trebui să fie anonime. Exemplul chestionarului pentru comentarii se oferă în s:fl Repository. El a fost testat în mediul TTC german. Acesta poate fi adaptat cu ușurință la limba spaniolă sau la limba maternă care se utilizează la formare. Materiale, activităţi şi surse anume pentru TTC sunt furnizate în s:fl TTC Repository. Materialul PPP6 Acticolul: " Criteriile de evaluare a proiectării şi predării lecţiei" Articolul: " Chestionar de observare" Articolul: Planurile lecţiei şi Chestionarele de evaluare de la Capitolul 4 Tabelul Competenţelor CLIL: http://archive.ecml.at/mtp2/CLILmatrix/EN/qMain.html Notă profesorilor: verificaţi conexiunea la Internet! Stagiarii trebuie să aducă notebook-uri. Activităţi

1. Stagiarii pun în aplicare tabelul CLIL şi vor discuta rezultatele cu partenerii/colegii

2. Stagiarii vor studia chestionarul de observare / Fișa de lucru numărul 11 și vor

discuta posibilități de perfecționare profesională cu partenerii / colegii

Surse Autoevaluarea profesorilor: Tabelul CLIL ECML http://archive.ecml.at/mtp2/CLILmatrix/EN/qMain.html Evaluarea elevului: Quartapelle, Franca (2012). Assessment and Evaluation in CLIL. (disponibilă în orice limbă a lucrării s:fl): http://aeclil.altervista.org/Sito/en

http://archive.ecml.at/mtp2/CLILmatrix/EN/qMain.htmlhttp://archive.ecml.at/mtp2/CLILmatrix/EN/qMain.htmlhttp://aeclil.altervista.org/Sito/en

41

alternativ: http://aeclil.altervista.org/Sito/book-pdf-version-2/

Anexele surselor: Revizuire

Anexa 1 – Articolele:

A2 Arbeitsblatt CLIL Example / Exemplul «Schmetterling»

Chestionarul Criteriilor de Evaluare TTC pentru Proiectarea şi Predarea Lecţiilor CLIL-STEM

Modelul TTC de Proiectare a Lecţiei CLIL-STEM

Chestionarul de observaţie CLIL-STEM TTC

Planul lecţiei STEM TTC: Geometria – poligoane και poliedre Anexa 2 – Prezentări Power Point:

PPP1: Predarea (limbii) prin intermediul temelor de lucru

PPP2: principiile CLIL

PPP3: 4 Domenii Cs CLIL: Accentuarea C1 Subiectul ştiinţific

PPP4: 4 Domenii Cs CLIL: Accentuarea C2 Comunicarea

PPP5: 4 Domenii Cs CLIL: Accentuarea C3 Cunoştinţe

PPP6: Evaluare CLIL Anexa 3: Fişele de lucru:

TTC Fişa de lucru 1: Profilul elevului «Lisa»

TTC Fişa de lucru 2: Profilul elevului «Richard»

TTC Fişa de lucru 3: Proiectarea scenariului în baza temelor de lucru

TTC Fişa de lucru 4: Compararea definiţiilor concise şi cuprinzătoare a CLIL

TTC Fişa de lucru 5: BICS & CALP· LOTS & HOTS

TTC Fişa de lucru 6: Activitatea LOTS & HOTS

TTC Fişa de lucru 7: Analiza proiectului lecţiei STEM

TTC Fişa de lucru 8: Metodologia CLIL-STEM: ciclul de proiectare a lecţiei

TTC Fişa de lucru 9: Exemplul CLIL-STEM: «Poligoane και Poliedre»

TTC Fişa de lucru 10: Proiectarea lecţiei CLIL-STEM

TTC Fişa de lucru 11: Analiza chestionarului de observaţie CLIL-STEM

Schools: Future Labs PROGRAMUL DE FORMARE A PROFESORILOR (TTC)

http://aeclil.altervista.org/Sito/book-pdf-version-2/

42

s:flTTC

TBL

CLIL

STEMLessonPlanning

Assess-ment

MANUAL

dar trebuie să planifici viitorul. Aceasta este diferenţa dintre a tolera viitorul

sau a te bucura de el".

Edward de Bono

Documents

Document1:ArbeitsblattA2CLILBeispiel:Modul:

UmwandlugsprozesseinderNaturderSchmetterling

Document2:AssessmentcriteriaforCLIL-STEMlessons:planning

Document3:CLIL-STEMLessonplanningtemplate

Document4:CLIL–STEMObservationchecklist

Document5:Geometry:PolygonsandPolyhedra

Umwandlungsprozesse_Schmetterling Beschreibung der Unterrichtsaktivitäten © EFSZ-EPLC 2011 Z. Royer (Université des Antilles et de la Guyane) 1

MODUL: UMWANDLUNGSPROZESSE IN DER NATUR

DER SCHMETTERLING

Die Aktivitäten

Erste Sequenz: Entdecken des Entwicklungszyklus des Schmetterlings

Es ist zunächst erforderlich, das thematische Vokabular, das für jede Einheit und während der ganzen Sequenz gebraucht wird, einzuführen oder zu wiederholen.

Einführung: Einführung in die Sequenz anhand der Geschichte Die kleine Raupe Nimmersatt von Eric Carle (s. Bibliografie). Bevor die Geschichte vorgelesen wird, fragt der Lehrer die Schüler, was auf der Titelseite des Buches zu sehen ist. „Mit der Raupe passiert etwas ganz Besonderes. Was denkst du/was denkt ihr, was passieren wird?“ Die Schüler sagen, was ihrer Ansicht nach mit der Raupe passieren wird. **Dieser Teil der Sequenz kann zu einer Einführungseinheit zum Vokabular rund um die Umwandlung der Raupe erweitert werden. Vorlesen der Geschichte, gefolgt von Frage-Antwort-Gesprächen darüber, was mit der Raupe passiert ist, danach Vertiefung des Vokabulars mit Hilfe einer Aktivität/ eines Spiels.

Vertiefung: Diskussion über die Geschichte. Wie hat sich die Raupe zu einem Schmetterling entwickelt? Den Schülern die Möglichkeit geben, die Stadien, die sie beobachtet haben, zu beschreiben. Diese Entwicklungsstadien aufzählen und an der Tafel notieren. Verwenden von Dokument 1 - Lebenszyklus, um zu erklären, dass die Raupe vier Entwicklungsstadien durchläuft, um ein Schmetterling zu werden. Aktivitäten

- Die Lehrkraft teilt das Arbeitsblatt Material 1 – Schmetterling1 aus und erklärt die Aufgabe. Sie fasst den Entwicklungszyklus des Schmetterlings zusammen, die Schüler nummerieren die Bilder und kleben anschließend die entsprechenden Wörter auf. Der Schmetterling (das Weibchen) legt das Ei/die Eier auf einem Blatt ab. Die Raupe schlüpft aus dem Ei. Sie frisst sehr viel und wächst. Dann wird aus der Raupe eine Puppe. In der Puppe entwickelt sich der Schmetterling. Der Schmetterling schlüpft aus der Puppe. Er trocknet seine Flügel und fliegt fort. Die Schüler sollen anhand der Zeichnung verstehen, dass es sich um einen Zyklus handelt, der sich wiederholt. Zur Wiederholung kann später das Material 2 von den Schülern bearbeitet werden.

- Material 3 - Lückentext (abhängig vom Schülerniveau). Es können nun auch die Fotos in Dokument 3, die die Entwicklung des Monarchfalters zeigen angeschaut werden. Die Schüler können kommentieren, was sie sehen.

- Die Schüler können die Metamorphose des Schmetterlings mit Bewegungen darstellen. Das Ei: auf dem Boden hocken, die Knie sind an die Brust herangezogen und werden von den Armen umschlungen; Die Raupe: auf dem Boden liegen und sich schlängelnd wie ein Wurm vorwärts bewegen; Die Puppe:

Umwandlungsprozesse_Schmetterling Beschreibung der Unterrichtsaktivitäten © EFSZ-EPLC 2011 Z. Royer (Université des Antilles et de la Guyane) 2

aufrecht stehen ohne sich zu bewegen, die Arme sind vor der Brust verschränkt, der Kopf ist nach unten gerichtet, das Kinn liegt auf der Brust; Der Schmetterling: die Kinder ‚entfalten ihre Flügel’ und fliegen durch die Klasse.

- Gruppenarbeit: jede Gruppe illustriert den Lebenszyklus des Schmetterlings, indem sie unterschiedliche Techniken und Hilfsmittel verwendet: Malerei, Buntstift, Collage..., auf Tonkarton, Zeichenkarton, Holztafel, normales Papier, Pappteller... Die Arbeiten jeder Gruppe werden im Klassenraum ausgestellt. Abhängig vom Schülerniveau können die Schüler ihren Bildern kurze Beschreibungen hinzufügen.

- Raupen-/ Schmetterlingsspiel: jedes Kind hat einen Schal oder ein Stück Stoff. Die Schüler legen sich auf den Schal und winden sich wie eine Raupe, indem sie den Schal unter ihrem Körper behalten. Sie hören dem Lied zu, das der Lehrer singt und führen die zugehörigen Bewegungen aus. Der Lehrer singt nach der Melodie von Bruder Jakob/Frère Jacques: Die Raupen kriechen, die Raupen kriechen, überall herum, überall herum. Sie kriechen in dem Garten, sie fressen alle Blätter, schmatz, schmatz, schmatz. Schmatz, schmatz, schmatz! Die Raupe wird zur Puppe, die Raupe wird zur Puppe, überall, überall. Überall im Garten, überall im Garten, spinn, spinn, spinn. Spinn, spinn, spinn. (Die Schüler rollen sich zu einer Kugel zusammen und bedecken ihren Kopf mit dem Schal.) Die Schmetterlinge fliegen, die Schmetterlinge fliegen, überall herum, überall herum. Sie fliegen in dem Garten. Sie flattern mit den Flügeln. Flatter, flatter, flatt. F