arhiva.rowater.roarhiva.rowater.ro/dabanat/Anexe la Draft Plan de... · Web viewAnexa 6.1. Sistemul de clasificare şi evaluare al corpurilor de apă de suprafaţă în conformitate

Anexa 6.1.

Sistemul de clasificare şi evaluare al corpurilor de apă de suprafaţă în

conformitate cu Directiva Cadru Apă*

Starea ecologică

6.1.1.Elemente biologice

Râuri: fitoplancton - Anexa 6.1.1A, fitobentos - Anexa 6.1.1B, macronevertebrate

bentice-Anexa 6.1.1.C şi fauna piscicolă - Anexa 6.1.1D

Lacuri naturale: fitoplancton - Anexa 6.1.1E, fitobentos–Anexa 6.1.1F,

macronevertebrate bentice-Anexa 6.1.1G

Ape tranzitorii : - Anexa 6.1.1H

Ape costiere: - Anexa 6.1.1I

6.1.2. Elemente hidromorfologice

Râuri: Anexa 6.1.2A

Lacuri naturale: Anexa 6.1.2B

Ape tranzitorii : Anexa 6.1.2C

Ape costiere: Anexa 6.1.2D

6.1.3. Elemente fizico-chimice

Râuri: Anexa 6.1.3A - elemente fizico-chimice generale,

Râuri: Anexa 6.1.3B -poluanţi specifici

Lacuri naturale: Anexa 6.1.3C

Ape tranzitorii şi costiere : Anexa 6.1.3D

*elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare ecologică a stării apelor a fost realizată pentru Primul Plan de Management de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului – ICIM Bucureşti şi colaboratorii, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină “Grigore Antipa” – Constanţa (pentru apele tranzitorii şi costiere). Ulterior sistemul de evaluare a fost dezvoltat prin contribuţia unor institute de specialitate şi a unor experţi.

1

Potenţial ecologic (corpuri de apă puternic modificate şi artificiale)

6.1.4. Elemente biologice

Râuri: macronevertebrate bentice - Anexa 6.1.4A, fitobentos - Anexa 6.1.4B,

fitoplancton-Anexa 6.1.4C

Lacuri de acumulare: fitoplancton - Anexa 6.1.4D, fitobentos –Anexa 6.1.4E

Lacuri naturale puternic modificate: fitoplancton, fitobentos și

macronevertebrate bentice- Anexa 6.1.4F

Ape costiere: Anexa 6.1.4G

6.1.5. Elemente fizico-chimice

Râuri şi lacuri de acumulare: Anexa 6.1.5

Ape costiere: Anexa 6.1.5A

6.1.6. Starea chimică: Anexa 6.1.6

Integrarea elementelor de calitate în starea globală

A. Corpuri de apă naturale (râuri şi lacuri)

Pentru evaluarea stării ecologice a unui corp de apă natural, se parcurg

urmatoarele etape metodologice privind determinarea:

Stării pe baza elementelor biologice;

Stării pe baza de elementelor fizico-chimice;

Stării pe baza de elementelor hidro-morfologice.

Evaluarea stării din punct de vedere a elementelor biologice - se calculează

indicii individuali si indicii multimetrici pentru fiecare dintre acestea, aplicând

metodologiile descrise în Anexele 6.1.1A, 6.1.1B, 6.1.1C, 6.1.1D, 6.1.1E, 6.1.1F, 6.1.1G,

6.1.1H, 6.1.1I se evaluează stările aferente acestora pentru fiecare element luat în calcul

(râuri: nevertebrate bentice, fitoplancton, fitobentos şi faună piscicolă; lacuri naturale:

fitoplancton, fitobentos, nevertebrate bentice, ape tranzitorii: fitoplancton, nevertebrate

bentice, peşti; ape costiere: fitoplancton, nevertebrate bentice), după cum urmează:

2

stare foarte bună

stare bună

stare moderată

stare slabă

stare proastă

Evaluarea stării din punct de vedere a elementelor fizico-chimice (suport

pentru starea ecologică):

- În cazul elementelor fizico-chimice generale se procedează aplicând paşii descrişi în

Anexa 6.1.3A (pentru râuri), Anexa 6.1.3C (pentru lacuri naturale) şi Anexa 6.1.3D (ape

tranzitorii şi costiere) pentru elementele de calitate (râuri: condiţii termice – temperatură,

starea acidifierii – pH, salinitatea (conductivitatea), regimul de oxigen (oxigen dizolvat în

termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi

(exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot), azot total, orto-fosfaţi (exprimat în fosfor),

fosfor total; lacuri naturale: regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie,

CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu

(exprimat în azot), azot total, orto-fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total; ape tranzitorii

şi costiere: transparenţă, condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat, saturabilitatea în oxigen,

CBO5), starea acidifierii (pH), salinitate, nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, Şi-

SiO4). Pentru fiecare dintre elementele de calitate pentru care s-au elaborat limite, se

stabileşte starea, după cum urmează:

starea foarte bună

stare bună

stare moderată

- În cazul poluanţilor specifici (PCB, Zn, Cu, Toluen, Acenaften, As, Cr, Fenol, Xilen,

cianuri și detergenți anionici) utilizaţi în caracterizarea stării ecologice se atribuie

următoarea clasificare:

stare foarte bună (doar în cazul poluanţilor specifici: PCB, Zn, Cu, Toluen,

Acenaften

stare bună

stare moderată

Pentru aplicarea metodologiei se utilizează Anexa 6.1.3B.

3

Pentru apele costiere şi tranzitorii se utilizează Anexa 6.1.3D pentru metale

grele, hidrocarburi şi pesticide organoclorurate.

Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor hidromorfologice - se

aplică metodologia prezentată în Anexa 6.1.2A (râuri), Anexa 6.1.2B (lacuri naturale),

Anexa 6.1.2C (ape tranzitorii) şi Anexa 6.1.2D (ape costiere) stabilindu-se următoarele

clase:

stare foarte bună

stare bună

stare moderată

stare slabă

stare proastă.

Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor hidromorfologice - se aplică

metodologia prezentată în Anexa 6.1.2A (râuri), Anexa 6.1.2B (lacuri naturale), Anexa

6.1.2C (ape tranzitorii) şi Anexa 6.1.2D (ape costiere) stabilindu-se următoarele clase:

stare foarte bună

stare bună

stare inferioară celei bune.

Elementele hidromorfologice se iau în considerare doar în cazul în care

starea ecologică foarte bună este atinsă de elementele biologice şi fizico-chimice şi în

acest caz se verifică dacă starea hidromorfologică este foarte bună. Aceste condiţii fiind

îndeplinite, corpul poate fi încadrat în stare ecologică foarte bună.

În cadrul fiecarui grup de elemente [biologice, fizico-chimice (generale şi

poluanţi specifici), hidromorfologice] se consideră definitorie starea cea mai

defavorabilă.

Starea ecologică (pe baza elementelor biologice şi a elementelor suport hidro-

morfologice şi fizico-chimice) se determină prin aplicarea principiului celei mai

defavorabile situaţii.

4

Starea chimică

Evaluarea stării chimice (Anexa 6.1.6) a unui corp de apă se face având în vedere

substanţele prioritare prin aplicarea prevederilor Directivei privind standardele de calitate

ale mediului în domeniul apei (Directiva 2008/105/EC).

În cazul stării chimice clasificarea se face astfel:

stare chimica bună

altă stare decât bună (stare proastă).

La evaluarea stării chimice s-a avut în vedere conformarea cu valorile standard de

calitate pentru mediu (SCM) pentru substanţele prioritare definite în Directiva

2008/105/EC, atât pentru valoarea mediei aritmetice, cât şi pentru valoarea concentraţiei

maxime admisibile.

Starea chimică va fi determinată de cea mai defavorabilă situaţie (orice depăşire a

SCM conduce la neconformare şi încadrarea în starea chimica proastă).

Pentru apele costiere şi tranzitorii evaluarea stării chimice s-a realizat conform

Anexei.

După evaluarea stării ecologice şi a stării chimice, starea finală a corpului de apă

va fi dată de cea mai defavorabilă dintre cele două stări.

B. Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale

Evaluarea potenţialului ecologic pentru corpurile puternic modificate şi

artificiale are la bază aplicarea principiului “celei mai defavorabile situaţii” dintre

elementele biologice şi fizico-chimice relevante.

Pentru evaluarea potenţialului ecologic se parcurg următorii paşi:

În cazul elementelor biologice se calculează indicii individuali si indicii multimetrici

pentru fiecare dintre acestea, aplicând metodologiile descrise în Anexele 6.1.4A,

6.1.4B, 6.1.4.C, 6.1.4 D, 6.1.4e, 6.1.4F; se stabileşte potenţialul aferent acestora

pentru fiecare element luat în calcul, după cum urmează:

Potenţial ecologic maxim

Potenţial ecologic bun

5

Potenţial ecologic moderat

Pentru apele costiere s-a utilizat Anexa 6.1.4G. Elementele biologice luate în

calcul sunt fitoplanctonul şi macrozoobentosul, stabilindu-se potenţialul aferent acestora

după cum urmează;




Potenţial ecologic slab

Potenţial ecologic prost

În cazul elementelor fizico-chimice:

o În cazul elementelor fizico-chimice generale se procedează aplicând

paşii descrişi în Anexa 6.1.5 pentru elementele de calitate (râuri: condiţii termice –

temperatură, starea acidifierii – pH, salinitatea (conductivitatea), regimul de oxigen

(oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi

(exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot), azot total, orto-

fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total; lacuri de acumulare: starea acidifierii – pH,

regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr),

nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot),

azot total, orto-fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total. Pentru fiecare dintre elementele

de calitate pentru care s-au elaborat limite, se stabileşte potenţialul, după cum urmează:




o Pentru apele costiere s-a utilizat Anexa 6.1.5.A, pentru elementele fizico-chimice

generale.

o În cazul poluanţilor specifici (PCB, Zn, Cu, Toluen, Acenaften, As, Cr, Fenol,

Xilen, cianuri și detergenți anionici), evaluarea se realizează având în vedere aceleaşi

principii şi limite ca şi în cazul corpurilor de apă naturale (Anexa 6.1.3B).

o Pentru apele costiere s-au utilizat precizările din Anexele 6.1.5A şi 6.1.3D.

6

În cadrul fiecărui grup de elemente biologice şi fizico-chimice se consideră

definitorie clasa de potenţialul cea mai defavorabilă.

Evaluarea stării chimice pentru corpurile de apă puternic modificate şi

artificiale se realizează având în vedere aceleaşi principii şi limite ca şi în cazul

corpurilor de apă naturale.

7

Anexa 6.1.1.A (Stare ecologica- elemente biologice-Fitoplancton–râuri naturale)

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE APĂ NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE FITOPLANCTONICE

Domeniu de aplicareAlgele fitoplanctonice pot fi folosite pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa aflate pe cursurile de apa din zonele de campie sau din zonele unde curgerea apei este lentă, acolo unde pot fi de origine autohtonă. Pentru cursurile de apă din zona de deal şi de munte nu se recomandă utilizarea fitoplanctonului pentru evaluarea stării ecologice, algele din această comunitate nefiind reprezentative cursurilor de apă având curgere rapidă. De asemenea, algele fitoplanctonice nu sunt reprezentative pentru cursurile de apă nepermanente. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.

PrincipiuMetoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice din cursurile de apa. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare generală. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apă.

Descrierea metodei Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii propusi (indice saprob, indice clorofila, indice de diversitate Simpson, indice număr de taxoni, indice abundenţă diatomee – Bacillariophyceae) pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de alge fitoplanctonice. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.

1. Indicele saprob (s x h)

S = h

s = valoarea taxonilor bioindicatori din tabelul 6 h = frecventa absoluta, respectiv numarul de indivizi apartinand fiecarui taxon din proba

2. Indicele de clorofilaValorile determinate ale concentratiei de clorofila din proba/secţiune.

3. Indicele de diversitate Simpson

8

unde,D = indice diversitatepi = proportia speciei „i” in comunitate s= nr. total de specii

4. Indice număr taxoniReprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă.

5. Indice abundenţă numerică BacillariophyceaeReprezintă numărul de alge din grupului Bacillariophyceae raportat la numărul total de alge din probă, Se exprimă în procente.

Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi.

Se prezintă în tabelele 1-5 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea stării ecologice. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.

Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob

Tip Valoare ghid stare referinta(max.)

Stare ecologica f. buna (max.)

Stare ecologica buna (max.)

Stare ecologica moderata (max.)

Stare ecologica slaba (max.)

Stare ecologica proasta

RO06 1,66 1,7 2,3 2,5 3,16 > 3,16RO06*

1,75 2,0 2,55 2,75 3,5 > 3,5

RO07 1,6 1,7 2,07 2,5 2,7 > 2,7RO08 1,6 1,7 2 2,6 2,8 > 2,8RO08*

1,75 2,0 2,55 2,75 3,5 > 3,5

RO09 1,73 1,84 2 2,64 2,9 > 2,9RO10 1,86 1,93 2,16 2,6 2,9 > 2,9RO11 1,76 1,98 2,31 2,64 2,93 > 2,93RO12 2,2 2,3 2,5 2,7 3,3 > 3,3RO13 2,2 2,35 2,53 2,77 3,2 > 3,2RO14 2,2 2,35 2,53 2,77 3,2 > 3,2RO15 2,2 2,35 2,58 2,83 3,3 > 3,3RO16 1,36 2,33 2,46 2,58 2,71 >2,71

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele clorofila

9







RO06 2,65 3,66 5,39 7,51 10,50 >10,5RO06*

7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33

RO07 3,92 4,73 6,11 9,21 14,00 >14RO08 5,19 5,80 6,83 10,91 17,50 >17,5RO08*

7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33

RO09 6,46 6,86 7,55 12,60 21,00 >21RO10 7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33RO11 8,15 8,28 8,51 14,86 25,66 >25,66RO12 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28RO13 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28RO14 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28RO15 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28RO16 8,15 8,28 8,51 14,86 25,66 >25,66

Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Simpson

Tip Valoare ghid stare referinta(min.)

Stare ecologica f. buna (min.)

Stare ecologica buna (min.)

Stare ecologica moderata (min.)

Stare ecologica slaba (min.)


RO06 0,92 0,86 0,81 0,37 0,23 <0,23RO06* 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28RO07 0,9 0,77 0,74 0,43 0,33 <0,33RO08 0,89 0,68 0,67 0,49 0,44 <0,44RO08* 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28RO09 0,89 0,685 0,605 0,42 0,36 <0,36RO10 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28RO11 0,89 0,49 0,42 0,19 0,12 <0,12RO12 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26RO13 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26RO14 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26RO15 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26RO16 0,87 0,66 0,63 0,53 0,5 < 0,5

Tabel 4: Valori propuse pentru numar taxoni







RO06 24 11 10 8 4 <4

10

RO06* 13 6 5 4 2 <2RO07 18 8 7 6 3 <2RO08 13 6 5 4 2 <2RO08* 13 6 5 4 2 <2RO09 13 6 5 4 2 <2RO10 13 6 5 4 2 <2RO11 26 10 7 5 3 <3RO12 14 10 8 5 1 <1RO13 14 10 8 5 1 <1RO14 14 10 8 5 1 <1RO15 14 10 8 5 1 <1RO16 23 15 8 5 2 <2

Tabel 5: Valori propuse pentru indicele abundenta numerică Bacillariophyceae (%)







RO06 77 63,5 50 35 20 >20RO06* 77 63,5 50 35 20 >20RO07 77 63,5 50 35 20 >20RO08 77 63,5 50 35 20 >20RO08* 77 63,5 50 35 20 >20RO09 77 63,5 50 35 20 >20RO10 77 63,5 50 35 20 >20RO11 77 63,5 50 35 20 >20RO12 100 95 90 72 65 >65RO13 100 95 90 72 65 >65RO14 100 95 90 72 65 >65RO15 100 95 90 72 65 >65RO16 90 69,5 49 31,5 14 >14

Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe baza valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si starile ecologice pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la stare ecologica foarte buna la starea ecologica proasta. Se prezinta un model de calcul (fig.2).

Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul cursurilor de apa pentru indicii selectionati s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si pentru evaluarea starii ecologice, dupa cum urmeaza:

– Indicele saprob (IS) 20%

11

– Indicele clorofila a (ICL) 25%– Indicele de diversitate Simpson (ID) 30%– Indice numar taxoni (INT) 15%– Indice abundenta numerica Bacillariophyceae (IAND) 10%

Formula de calcul este urmatoarea:

0.2*RCEIS+0.25*RCEICL+0.3*RCEID+0.15*RCEINT+0.1*RCEIAND = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologica şi aceasta trebuie sa fie cuprinsa intre 0 si 1.

In situatia in care nu exista date de clorofila, se propune redistribuirea ponderilor pentru indicii selectionati, dupa cum urmeaza:

– Indicele saprob (IS) 25%– Indicele de diversitate Simpson (ID) 40%– Indice numar taxoni (INT) 20%– Indice abundenta numerica Bacillariophyceae (IAND) 15%


0.25*RCEIS+0.4*RCEID+0.2*RCEINT+0.15*RCEIAND = indice multimetric

Pentru incadrarea in stari ecologice se propune impartirea domeniului de variatie al valorilor indicelui multimetric in 5 parti, dupa cum urmeaza:

Valoare –Stare foarte buna min. 0.8–Stare buna min. 0.6–Stare moderata min. 0.4–Stare slaba min. 0.2–Stare proasta max. 0.2

În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ecologică.

12

Modul poluare organica

Modul degradare generala

Indice saprob (IS)

Indice numar taxoni (INT)

Indice diversitate S (ID)

Indice clorofila a (ICL)

Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinta

RCEIS

RCEINT

RCEICL

Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare

Daca valoare determinata ≥ valoarea ghid a starii de referinta RCE=1

Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice

IM = 0,2xRCEIS+0,3xRCEID + 0,15xRCEINT + 0,25xRCEICL + 0,1xRCEIAND

Compararea IM cu valorile limita între starile ecologice

Calcul IM stare ecologica

Evaluare finala stare ecologica

RCEIAND

Determinare valoare pentru urmatorii indici Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologica (RCE) pentru fiecare indice

Compararea cu valorile limită pentru starile ecologice

Indice abundenta diatomee (IAND)

RCEID

Fig. 1: Schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza fitoplanctonului – cursuri apa

13

Fig. 2: Exemplu de schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza fitoplanctonului – cursuri de apa


IS = 1.3

INT = 9

ICL = 1,05

Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a starii de referinta

RCEIS = 1.66/1.3 = 1

RCEINT =9/24 = 0.38

RCEICL=1.05/2,65= 1




IM = 0,2x1+0,3x0,82 + 0,15x0,38 + 0,25x1 + 0,1x1

Compararea IM cu valorile limită între stările ecologice

Calcul IM stare ecologică = 0,200+0,246+0,057+0.250+0,100= 0.853

Evaluare finala stare ecologica = FB

Determinare valoare pentru urmatorii indici


Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologica (RCE) pentru fiecare

indice

Compararea cu valorile limită dintre starile ecologice

IAND = 98%RCEIAND=77/98=1

ID = 0,75

RCEID =0.75/0.92 = 0.82

14

Tabel 6: Lista taxonilor algali cu valoare de bioindicatori

CyanophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba

predominanta

Valoare saproba

Aphanothece clathrata W. et G.S. West o-β 1,5Aphanothece stagnina (Sprengel) A. Braun in Rabenhorst o 1Chroococcus limneticus Lemm. o-β 1,5Chroococcus turgidus Nägeli o-β 1,5Gleocapsa sanguinea Kützing o 1Gloeothece rupestris (Lyngbye) Bornet in Wittrock et

Nordstedt β 2

Gomphosphaeria aponina

Kützing β 2

Gomphosphaeria lacustris

Chodat o-β 1,5

Gomphosphaeria naegeliana (Unger) Lemm. β 2Gomphosphaeria pusilla

(Van Goor) Komárek β 2

Gomphosphaeria rosea (Snow.) Lemmermann o-β 1,5Microcystis aeruginosa Kützing β 2Microcystis incerta Lemm. β 2Microcystis marginata (Meneghini) Kütz. β 2Microcystis pulverea var. conferta

(W. et G.S. West) Elenkin o-β 1,5

Microcystis wesenbergii

Komárek β 2

Anabaena affinis Lemmermann β 2Anabaena circinalis (Kütz.) Hansgirg o-β 1,5Anabaena flos-aquae Brebisson β 2Anabaena macrospora Klebahn o-β 1,5Anabaena solitaria Klebahn o-β 1,5Anabaena spiroides Klebahn o-β 1,5Anabaenopsis arnoldii Aptekarj β 2Aphanizomenon flos-aquae

(L.) Ralfs β-a 2,5

Aphanizomenon gracile Lemm. β 2Calothrix sp. C. Agardh ex É. Bornet et C.

Flahaulto 1

Cylindrospermum sp. Kützing ex Bornet & Flahault β 2Gloeotrichia echinulata (J.S.Smith) P.Richter o-β 1,5Nodularia spumigena Mertens β 2Nodularia harveyana Thwaites, Thuret β 2Nostoc pruniforme C. Agardh ex É. Bornet et C.

Flahaultβ 2

Nostoc kihlmanni Lemm. o-β 1,5Nostoc verrucosum Vaucher β 2Nostoc piscinale Kützing β 2Rivularia aquatica Dewildeman, Geitler β 2

15

Lyngbya limnetica Lemm. β 2Lyngbya major (Vaucher) Hansgirg β 2Oscillatoria amphibia C. Agardh β 2Oscillatoria brevis Kützing, Gomond a 3Oscillatoria chalybea Mert. Grev. Ex. Gomont a 3Oscillaria chlorina Kützing p 4Oscillatoria agardhii Gomont β 2Oscillatoria fragilis Bocher a 3Oscillatoria formosa Bory a 3Oscillatoria limnetica Lemm. o-β 1,5Oscillatoria limosa Agardh β 2Oscillatoria princeps Vaucher a 3Oscillatoria putrida Schmidle p 4Oscillatoria redeckei van Goor o-β 1,5Oscillatoria rubescens De Candolle p 4Oscillatoria splendida Grev. Ex. Gomont a 3Oscillatoria subtilissima

Kützing a-p 3,5

Oscillatoria tenuis C. Agardh a 3Oscillatoria terebriformis

(C. Agardh) Gomont a 3

Phormidium autumnale (Agardh) Gomont β-a 2,5Phormidium retzii (Agardh) Gomont β 2Phormidium subfuscum Kützing β 2Phormidium tenue (Ag.ex Gom.) Anagnost.&Komárek β 2Phormidium tinctorum Kützing β 2Phormidium uncinatum (Agardh) Gomont β-a 2,5Pseudanabaena constricta

(Szafer) Lauterborn p 3,5

Romeria elegans Volosz. Kokzwara β 2Romeria leopoliensis (Raciborski) Koczwara o-β 1,5Spirulina albida Kolwitz a 3Coelosphaerium kuetzingianum

Nägeli o-β 1,5

Merismopedia elegans Braun β 2Merismopedia glauca (Ehrenberg) Naegeli β 2Merismopedia punctata Meyen β 2Merismopedia tenuissima

Lemm. β-a 2,5

Rhabdoderma lineare Schmidle et Lauterborn em.Hollerbach

β 2

Synechococcus aeruginosus

Nägeli o 1

BacillariphyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba

predominantaValoare saproba

Achnanthes lanceolata (Breb. ex Kützing) Grunow β 2Achnanthes Kützing o-β 1,5

16

minutissimaAmphipleura pellucida Kützing β 2Cocconeis pediculus Ehrenberg β 2Cocconeis placentula Ehrenberg β 2Hantzschia amphioxys (Ehr.) Grunow a 3Nitzschia acicularis (Kützing) W.M.Smith a 3Nitzschia actinastroides (Lemm.) Van Goor β 2Nitzschia angustata Grunow a 3Nitzschia apiculata (Gregory) Grunow a 3Nitzschia capitellata Hustedtin A.Schmidt & al. a 3Nitzschia communis Hantzsch β 2Nitzschia dissipata (Kützing) Grunow o-β 1,5Nitzschia fonticola Grunow o-β 1,5Nitzschia hantzschiana Rabenhorst o 1Nitzschia heufleriana Grunow o-β 1,5Nitzschia holsatica Hustedt β 2Nitzschia hungarica Grunow a 3Nitzschia linearis (Agardh) W. Smith o-β 1,5Nitzschia longissima (Brebisson) Grunow β 2Nitzschia microcephala Grunow in Cleve & Moller β 2Nitzschia palea (Kützing) W.Smith a 3Nitzschia parvula W.M.Smith β 2Nitzschia recta Hantzsch ex Rabenhorst β-a 2,5Nitzschia sigmoidea (Nitzsch.) W.M. Smith β 2Nitzschia stagnorum (Rabenhorst) Grunow β 2Nitzschia tryblionella Hantzsch a 3Nitzschia vermicularis (Kützing) Hantzsch β 2Cymbella ehrenbergii Kützing o-β 1,5Cymbella lanceolata (Ehr.) Van Heurck β 2Cymbella silesiaca Bleisch in Rabenhorst β-a 2,5Cymbella ventricosa Agardh o-β 1,5Gomphonema acuminatum

Ehrenberg β 2

Gomphonema angustatum

(Kützing) Rabenhorst o 1

Gomphonema augur Ehrenberg β 2Gomphonema clevei Fricke o 1Gomphonema constrictum

Ehrenberg β 2

Gomphonema intricatum

Kützing o 1

Gomphonema longiceps

Ehr. o 1

Gomphonema olivaceum

(Hornemann) Brebisson β 2

Gomphonema parvulum

Kützing β 2

Gomphonema tergestinum

Fricke β-a 2,5

Gomphonema Gregory o 1

17

ventricosumRhoicosphenia curvata (Kützing) Grunow β 2Eunotia arcus Ehrenberg o 1Eunotia robusta Ralfs o 1Eunotia triodon Ehrenberg o 1Frustulia vulgaris (Thwaites) De Toni β-a 2,5Caloneis amphisbaena (Bory) Cleve β-a 2,5Caloneis silicula (Ehr.) Cleve o-β 1,5Navicula atomus (Kütz.) Grunow β 2Navicula avenacea (Brebisson) Cleve β 2Navicula bacillum Ehrenberg β 2Navicula cincta (Ehr.) Ralfs β-a 2,5Navicula cryptocephala Kützing a 3Navicula cuspidata Kützing β-a 2,5Navicula cuspidata var. ambigua

Kützing (Ehr.) Cleve o 1

Navicula dicephala Ehrenberg o-β 1,5Navicula exigua (Gregory) Grunow β 2Navicula gastrum (Ehr.) Kützing β 2Navicula gracilis Ehrenberg o-β 1,5Navicula gregaria Donkin β 2Navicula hungarica Grunow β 2Navicula menisculus Schumann β-a 2,5Navicula perpusilla Grunow o 1Navicula pupula Kützing β 2Navicula pygmaea Kützing a 3Navicula radiosa Kützing o-β 1,5Navicula rhynchocephala

Kützing a 3

Navicula rostellata Kützing β 2Navicula viridula (Kützing) Ehrenberg a 3Neidium dubium (Ehrenberg) Cleve β-a 2,5Neidium productum (W.M. Smith) Cleve o 1Pinnularia borealis Ehrenberg o 1Pinnularia gibba Ehrenberg o 1Pinnularia gracillima Gregory o 1Pinnularia mesolepta (Ehrenberg) W.M. Smith o 1Pinnularia microstauron

(Ehr.) Cleve o 1

Pinnularia nobilis Ehrenberg o 1Pinnularia subcapitata Gregory o 1Pinnularia viridis (Nitzsch) Ehrenberg β 2Gyrosigma acuminatum (Kützing) Rabenhorst β 2Gyrosigma attenuatum (Kütz.) Cleve β 2Stauroneis acuta W.Smith o 1Stauroneis anceps Ehrenberg β 2Stauroneis phoenicenteron

(Nitzsch.) Ehrenberg β 2

Epithemia sorex Kützing β 2Epithemia turgida (Ehrenberg) Kützing β 2

18

Rhopalodia gibba (Ehrenberg) O.F. Müller o 1Cymatopleura elliptica (Brébisson) W. Smith β 2Cymatopleura solea (Brebisson) W.Smith β-a 2,5Surirella biseriata Brebisson in Brebisson & Godey β 2Surirella capronii Brebisson & Kitton β 2Surirella linearis W.M.Smith β 2Surirella ovata Kützing β 2Surirella robusta Ehrenberg β 2Surirella spiralis Kützing o 1Surirella tenera Gregory β 2Surirella turgida W.M.Smith β 2Amphora ovalis Kützing a 3Amphora ovalis var. gracilis

Kützing (Ehr.) Cleve o-β 1,5

Melosira granulata (Ehr.) Ralfs β 2Melosira italica (Ehr.) Kützing o-β 1,5Melosira roeseana Rabenhorst o 1Melosira varians Agardh β 2Rhizosolenia longiseta Zacharias o 1Cyclotella comta (Ehr.) Kützing o 1Cyclotella meneghiniana

Kützing β-a 2,5

Stephanodiscus astraea (Ehrenberg) Grunow o-β 1,5Stephanodiscus dubius (Fricke) Hustedt β 2Stephanodiscus hantzschii

Grunow a 3

Asterionella formosa Hassall o-β 1,5Asterionella gracillima (Hantzsch.) Hendey o 1Ceratoneis arcus (Ehr.) Kützing o 1Diatoma elongatum (Lyngbye) Agardh o-β 1,5Diatoma hyemalis (Roth) Heiberg o 1Diatoma vulgaris Bory β-a 2,5Fragilaria capucina Desmazieres β 2Fragilaria construens (Ehrenberg) Grunow β 2Fragilaria crotonensis Kitton o-β 1,5Meridion circulare (Greville) C.A.Agardh o 1Synedra actinastroides Lemmermann o-β 1,5Synedra acus Kützing β 2Synedra berolinensis Lemmermann β 2Synedra capitata Ehrenberg β 2Synedra ulna (Nitzsch.) Ehr. β 2Synedra vaucheriae Kütz. β 2Tabellaria fenestrata (Lyngbye) Kützing o-β 1,5Tabellaria flocculosa (Roth) Kützing o 1Tetracyclus rupestris (Braun ex Rabenhorst) Grunow o 1

ChrysophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Chromulina sp. Cienkowski o 119

Chrysococcus rufescens G.A. Klebs o-β 1,5Dinobryon divergens Imohf β 2Dinobryon sertularia Ehrenberg o 1Dinobryon stipitatum Stein o 1Dinobryon suecicum Lemm. o 1Kephyrion spirale (Lackey) Conrad o-β 1,5Uroglena volvox Ehrenberg β 2Hydrurus foetidus (Villars) Trevisan C. Agardh o 1Mallomonas acaroides Perty o-β 1,5Mallomonas akrokomos Pascher o 1Mallomonas elongata Reverdin o-β 1,5Mallomonas fastigata Zacharias o 1Mallomonas insignis Penard o 1Synura petersenii Korshikov β 2Synura uvella Ehrenberg β 2

XantophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Centritractus belenophorus Lemm.

β2

Centritractus dubius Printz o 1Ophiocytium cochleare (Eichwald) A. Braun o-β 1,5Tribonema vulgare Pascher β 2

CryptophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Cryptomonas erosa Ehr. a 3Cryptomonas marssonii Skuja o-β 1,5Cryptomonas ovata Ehrenberg a 3Cryptomonas rostrata O.V. Troitzkaja o-β 1,5Cryptomonas tetrapyrenoides Skuja

β2

Cryptomonas rostratiformis Skuja ex T. Willén

o1

Chroomonas caudata Geitler β-a 2,5Rhodomonas lacustris Pascher & Ruttner β 2

RhodophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Audouinella chalybea Lyngbye, Freis o 1Batrachospermum moniliforme Roth o 1Hildenbrandia rivularis Lieben, J.Ag o 1Lemanea fluviatilis (L.) C.Agardh o 1

ConjugatophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


20

Mougeotia gracillima (Hassall) Wittrock o 1Netrium digitus (Breb.) Itzigs.et Rothe o 1Spirogyra crassa Kützing em. Czurda β 2Spirogyra insignis Kützing a 3Spirogyra neglecta Kützing β-a 2,5Spirogyra nitida Link β-a 2,5Spirogyra varians Kützing β-a 2,5Zygnema cruciatum Vauch. Agardh β-a 2,5Cosmarium botrytis Menegh.ex Ralfs o 1Cosmarium formosulum Hoffman β 2Cosmarium granatum Breb.ex Ralfs a 3Cosmarium humile (Gay) Nordst. a 3Cosmarium impressulum Elfv. a 3Cosmarium laeve Rabh. a 3Cosmarium margaritiferum Menegh ex Ralfs

a3

Cosmarium meneghenii Brébisson a 3Cosmarium regnellii Wille a 3Cosmarium subcostatum Nordst. a 3Cosmarium turpinii Brébisson o 1Desmidium swartzii Agardh o 1Euastrum denticulatum (Kirchner) Gay o-β 1,5Euastrum elegans (Bréb.) Kütz. o 1Euastrum oblongum (Grev.) Ralfs o 1Hyalotheca dissiliens (SM.) Bréb. o 1Micrasterias crux-melitensis (Ehr.) Hass

o1

Micrasterias rotata Brev. Ex. Ralfs o 1Micrasterias truncata (Corda) Bréb. o 1Pleurotaenium trabecula (Ehr.) ex Naeg. o 1Pleurotaenium truncatum (Bréb.) Näg.

o-β1,5

Staurastrum gracile Ralfs ex Ralfs o-β 1,5Staurastrum hirsutum Ehr, Ralfs β-a 2,5Staurastrum muticum (Breb.) Ralfs β-a 2,5Staurastrum orbiculare Ralfs β-a 2,5Staurastrum paradoxum Meyen a 3Staurastrum punctulatum Brébisson

β2

Staurastrum tetracerum (Kütz.) Ralfs a 3Staurodesmus apiculatus Breb.,Teil β-a 2,5Staurodesmus convergens (Ehr.) Teil.

β-a 2,5

Staurodesmus glaber (Ehr.) Teil. β-a 2,5Tetmemorus laevis (Kütz.) Ralfs o 1Closterium acerosum (Schrank) Ehrenberg a 3Closterium aciculare T.West β 2Closterium acutum Breb. β-a 2,5Closterium ceratium Perty a 3Closterium cornu Ehrenberg o 1

21

Closterium ehrenbergii Menegh.ex Ralfs β 2Closterium lanceolatum Kützing ex Ralfs a 3Closterium limneticum Lemm. a 3Closterium lunula (Müll.) Nitzsch. a 3Closterium moniliferum Ehrenberg β 2Closterium parvulum Nägeli β 2Closterium strigosum Breb. β-a 2,5Closterium striolatum Ehr.ex Ralfs β-a 2,5Closterium venus Kütz. β 2Penium polymorphum Petry o 1

ChlorophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Draparnaldia glomerata Vauch., Agardh

o1

Stigeoclonium tenue Kützing a 3Chlorella vulgaris Beij. p 4Actinastrum falcatus Corda, Ralfs β-a 2,5Actinastrum hantzschii Lagerheim β 2Characium falcatum Schroed. a 3Coelastrum microporum Nägeli

β 2

Coelastrum sphaericum Naeg. β 2Crucigenia crucifera (Wolle) Collins β 2Crucigenia fenestrata Schmidle β 2Crucigenia tetrapedia (Kirchn.) W.G.S. West β 2Crucigeniella rectangularis (Naeg.) Kom.

β-a 2,5

Dictyosphaerium pulchellum Wood

β 2

Hydrodictyon reticulatum (L.) Lagerheim Roth

β 2

Kirchneriella lunaris (Kirchn.)Moeb. β 2Kirchneriella obesa (W.West) Schmidle β 2Lagerheimia citriformis (J.Snow) Collins a 3Lagerheimia genevensis (Chod.) Chodat

β 2

Lagerheimia longiseta (Lemm.) Wille a 3Lagerheimia wratislaviensis Schroed.

β 2

Oocystis lacustris Chodat o-β 1,5Oocystis marssonii Lemmermann β 2Pediastrum biradiatum Meyen o 1Pediastrum boryanum (Turp.) Menegh. β 2Pediastrum duplex Meyen β 2Pediastrum kawraiskyi Schmidle o-β 1,5Pediastrum simplex Meyen o 1Pediastrum tetras (Ehrenberg) Ralfs β 2Planktosphaeria G.M. Smith o-β 1,5

22

gelatinosaScenedesmus abundans (Kirchner) Chodat β 2Scenedesmus acuminatus (Lagerh.) Chod.

β 2

Scenedesmus acutiformis Schröder

β 2

Scenedesmus acutus Meyen β 2Scenedesmus arcuatus (Lemm.) Lemm β 2Scenedesmus armatus (R. Chodat) R. Chodat β 2Scenedesmus bijuqus var. obtusiusculus (Chodat) G.M. Smith

β 2

Scenedesmus brasiliensis Bohlin

β 2

Scenedesmus denticulatus Lagerheim

β 2

Scenedesmus hystrix Lagerheim β 2Scenedesmus obliquus (Turp.) Kütz. β 2Scenedesmus opoliensis Richter β 2Scenedesmus quadricauda (Turp.) Breb.

β 2

Selenastrum bibraianum Reinsch

β 2

Siderocelis ornata (Fott) Fott β 2Sphaerocystis schroeteri Chodat

β 2

Tetraedron caudatum (Corda) Ralfs β 2Tetraedron regulare Kütz. β 2Tetraedron trigonum (Nägeli) Hansgirg β 2Tetrastrum punctatum (Schmidle) Ahlstr. & Tiff. β 2Tetrastrum staurogeniaeforme (Schroeder) Lemm. β 2Treubaria varia Ahlstr. & Tiffany β 2Westella botryoides (W.West) De Wild β 2Microspora amoena (Kützing) Rabenhorst o 1Oedogonium capillare Linne, Kutzing β 2Oedogonium undulatum Brébisson

β2

Carteria klebsii (Dang.) France β 2Carteria multifilis (Fresenius) O. Dill p 4Chlamydomonas media Klebs β-a 2,5Chlamydomonas reinhardtii Dangeard

a 3

Chlamydomonas simplex Pascher

β2

Chlorogonium elongatum Dangeard

a 3

Eudorina elegans Ehrenberg β 2Gonium pectorale O.F. Müller a-p 3,5Gonium sociale (Dujardin) Warming β-a 2,5Pandorina morum Bory β 2Phacotus lenticularis (Ehr.) Stein β 2

23

Pteromonas aculeata Lemm. β 2Pteromonas angulosa Lemm. β 2Volvox aureus Ehrenberg o-β 1,5Volvox globator (L.) Ehr. o-β 1,5Cladophora glomerata Kütz. β 2Rhizoclonium hieroglyphicum (Agardh) Kütz.ing

o-β1,5

Ulothrix subtilissima Rabenhorst β 2Ulothrix tenerrima Kützing β 2Ulothrix tenuissima Printz o 1Ulothrix zonata (Web. & Mohr) Kütz. o-β 1,5Enteromorpha intestinalis (L.) Nees

β2

EuglenophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Colacium cyclopicola (Gicklh.) Bourrelly β-a 2,5Colacium vesiculosum Ehr. β 2Euglena acus Ehrenberg β-a 2,5Euglena caudata Hübner a 3Euglena deses Ehrenberg p 4Euglena ehrenbergii Klebs β 2Euglena geniculata Dujardin a-p 3,5Euglena gracilis Klebs o 1Euglena limnophila Lemm. o-β 1,5Euglena mutabilis Schmitz β 2Euglena oxyuris Schmarda o-β 1,5Euglena proxima P.A. Dangeard a-p 3,5Euglena spirogyra Ehrenberg β 2Euglena tripteris (Duj.) Klebs β 2Euglena viridis (O.F. Müller) Ehrenberg p 4Euglena oblonga Schmitz β 2Euglena polymorpha Dangeard a 3Euglena sanguinea Ehrenberg β 2Euglena splendens Dangeard a 3Euglena variabilis Klebs β-a 2,5Euglena velata Klebs β-a 2,5Lepocinclis marssonii Lemm. β 2Lepocinclis ovum (Ehr.) Lemm. β-a 2,5Lepocinclis steinii Lemm. emend Conrad β 2Lepocinclis texta (Dujardin) Lemm. β 2Phacus acuminatus Stokes β-a 2,5Phacus aenigmaticus Drez. β 2Phacus agilis Skuja β 2Phacus brevicaudatus Klebs, Lemmermann β 2Phacus caudatus Hubn. β 2Phacus curvicauda Swir. β 2Phacus elegans Pochman o-β 1,5Phacus helicoides Pochman β 2

24

Phacus horridus Pochman o-β 1,5Phacus longicauda (Ehr.) Dujardin β-a 2,5Phacus orbicularis Hubn. β 2Phacus pleuronectes (O.F.M.) Dujardin β 2Phacus pusillus Lemm. β-a 2,5Phacus skujai Skv. β-a 2,5Phacus striatus France β-a 2,5Phacus suecicus Lemm. β 2Phacus tortus (Lemm.) Skv. β-a 2,5Strombomonas acuminata Schmarda, Deflandre

β2

Strombomonas fluviatilis Lemmermann, Deflandre β 2Strombomonas verrucosa (Daday) Deflandre

β2

Trachelomonas abrupta Svirenko β 2Trachelomonas armata (E.) Stein β 2Trachelomonas bulla Stein β-a 2,5Trachelomonas caudata (Ehr.) Stein β 2Trachelomonas cylindrica C.G. Ehrenberg

β2

Trachelomonas eusifera f. spiralis (Playf.) Deflandre

β2

Trachelomonas hispida (Perty) Stein β 2Trachelomonas oblonga Lemm. β 2Trachelomonas obovata Stokes Ex. Deflandre β 2Trachelomonas pavlovskoensis V. Poljansk, Popova β-a 2,5Trachelomonas plantonica Swirenko

β2

Trachelomonas pulccherium Playfair

β2

Trachelomonas rugulosa Stein β 2Trachelomonas similis Stokes β 2Trachelomonas stokesiana Palmer

β2

Trachelomonas superba Swirenko o-β 1,5Trachelomonas varians Deflandre β 2Trachelomonas verrucosa Stokes

β2

Trachelomonas volvocina Ehr.

β2

Trachelomonas volvocinopsis Swir.

β2

DinophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Ceratium cornutum (Ehr.) Claparede et Lachman o 1Ceratium hirundinella (O.F.M.) Bergh. o 1Gymnodinium aeruginosa Stein

o-β1,5

25

Gymnodinium palustre Schilling o 1Hemidinium nasutum Stein o 1Peridinium bipes Stein o 1Peridinium cinctum (O.F.Muller) Ehrenberg o 1Peridinium palatinum Lauterborn o 1Peridinium umbonatum Stein o 1Peridinium willei Huifelt-Kaas a 3

26

Anexa 6.1.1. B –stare ecologica-element biologic- Fitobentos-Râuri naturale

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE APĂ NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE BENTICE (FITOBENTOS)

Acronim: ECO-FITOB

Domeniu de aplicareAlgele bentice (fitobentos) sunt utile pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa aflate pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.

PrincipiuMetoda de evaluare pe baza fitobentosului descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitobentosul (reprezentat de comunităţile de diatomee) este afectat de următoarele tipuri de factori perturbatori: eutrofizare, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice), alterarea habitatului de mal etc. Fiind sensibil la mai mulţi factori stresori, fitobentosul devine important pentru evaluarea stării ecologice pentru cursurile de apă naturale. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.

Descrierea metodei Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii propusi pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de alge bentice (fitobentos). Indicii sunt: indice saprob, indice număr de taxoni, indicele de diversitate Shannon-Wiener, indice biologic de diatomee (IBD). Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.

Indice saprob Pantle-Buck (s x h)

S = h

s = valoarea taxonilor bioindicatori conform tabelului 5h = frecvenţa absolută, respectiv numărul de indivizi aparţinând fiecărui taxon din probă

Indice număr de taxoniReprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă.

Indice de diversitate Shannon-Wiener

S = numărul de specii;pi = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă.

Indicele biologic de diatomee (IBD)

27

H pS

ln p1

ii

i

Se completează doar valoarea calculată cu programul Omnidia.

Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea general şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi.

Se prezintă în tabelele 1-4 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea stării ecologice. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.


Tip Valoare ghid stare referinţă(max.)

Stare ecologică f. bună (max.)

Stare ecologică bună (max.)

Stare ecologică moderată (max.)

Stare ecologică slabă (max.)

Stare ecologică proastă

RO01 1,25 1,6 1,8 2,3 3,2 >3,2RO02+03 1,5 1,75 2 2,3 3,2 >3,2RO04+05 1,65 1,95 2,15 2,3 3,2 >3,2RO06-11 1,8 2,08 2,3 2,6 3,5 >3,5RO12-15 1,7 1,96 2,25 2,5 3,5 >3,5RO16 1,6 1,81 2,2 2,5 3,2 >3,2RO17 1,3 1,79 1,96 2,3 3,2 >3,2RO18 1,6 1,85 2,2 2,35 3,2 >3,2RO19 1,75 2,1 2,35 2,6 3,5 >3,5

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni

Tip Valoare ghid stare referinţă(min.)

Stare ecologică f. bună (min.)

Stare ecologică bună (min.)

Stare ecologică moderată (min.)

Stare ecologică slabă (min.)


RO01 16 13 9 5 2 < 2RO02+03 18 14 11 6 2 < 2RO04+05 18 14 10 6 3 < 3RO06-11 17 14 10 4 1 < 1RO12-15 18 13 9 4 1 < 1RO16 13 9 7 3 1 < 1RO17 15 11 8 4 2 < 2RO18 14 12 10 4 2 < 2RO19 16 13 9 3 1 < 1

Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener

Tip Valoare ghid stare referinţă(min,)

Stare ecologică f, bună (min,)

Stare ecologică bună (min,)

Stare ecologică moderată (min,)

Stare ecologică slabă (min,)


RO01 2,8 2,15 1,8 1,5 1,2 <1,2RO02+03 2,6 2 1,7 1,4 1,1 <1,1

28

RO04+05 2,5 1,9 1,7 1,3 1,1 <1,1RO06-11 2,4 1,8 1,6 1,1 1 <1RO12-15 2,5 1,8 1,5 1,1 1 <1RO16 1,9 1,5 1,2 1 0,9 <0,9RO17 2,6 2,05 1,7 1,5 1,2 <1,2RO18 2,4 1,8 1,6 1,3 1,1 <1,1RO19 2,2 1,7 1,45 1,1 1 <1

Tabel 4: Valori propuse pentru indicele biologic de diatomee (IBD)

Tip Valoare ghid stare referinţă(min,)

Stare ecologică f, bună (min,)

Stare ecologică bună (min,)

Stare ecologică moderată (min,)

Stare ecologică slabă (min,)


RO01 20 17 13 10 7 <7RO02+03 19 16 12 10 7 <7RO04+05 19 16 12 9 7 <7RO06-11 18 15 12 9 5 <5RO12-15 17 15 11 8 5 <5RO16 19 17 11 10 5 <5RO17 18 14 12 10 5 <5RO18 18 14 12 10 5 <5RO19 17 12 11 9 5 <5

Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare. Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile ghid pentru starea de referinţă şi ale stărilor ecologice pentru a se vedea tendinţa acestora, de creştere sau de scădere de la stare ecologică foarte bună la proastă.

Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea stării ecologice, după cum urmează:

- Indice saprob (IS) 30%- Indice număr taxoni (INT) 15%- Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 30%- Indice biologic de diatomee (IBD) 25%

Formula de calcul este următoarea:

0,3*RCEIS+0,15*RCEINT+0,3*RCEID+0,25*RCEIBD = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică şi aceasta trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1.

Pentru încadrarea în stări ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor indicelui multimetric în 5 părţi, după cum urmează:

29

Valoare –Stare foarte bună min, 0,78–Stare bună min, 0,62–Stare moderată min, 0,39–Stare slabă min, 0,28–Stare proastă max, 0,28


30

Determinare valoare pentru următorii indici

Modul poluare organică

Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice

Modul degradare generală

Indice saprob (IS)

Indice diversitate SH-W (ID)

Indice număr de taxoni (INT)

Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinţă

RCEIS

RCEID

RCEINT


Dacă valoare determinată ≥ valoarea ghid a stării de referinţă RCE=1


IM = 0,3xRCEIS+0,15xRCEINT + 0,3xRCEID + 0,25xRCEIBD


Calcul IM stare ecologică

Evaluare finală stare ecologică

Compararea cu valorile limită între stările ecologice

Indice biologic de diatomee (IBD)

RCEIBD

Fig, 1: Schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului – râuri

31

Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului – râuri

32


IS = 1.45

ID = 2.7

INT = 14


RCEIS = 1.25/1.45 = 0.86

RCEID = 2.7/3 = 0.9RCEINT = 14/18 = 0.78




IM = 0,3x0,86+ 0,15x0,78 + 0,3x0,9 + 0,25x0,6

Compararea IM cu valorile limită pt stările ecologice

Calcul IM stare ecologică = 0,258+0,117+0,270+ 0,150 = 0,795

Evaluare finală stare ecologică = FB



Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare

indice

Compararea cu valorile limită dintre stările ecologice

IBD = 12

RCEIBD= 12/20= 0,6

Tabel 5: Lista taxonilor algali cu valoare de bioindicatori

CyanophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Aphanothece clathrata W. et G.S. West o-β 1,5Aphanothece stagnina (Sprengel) A. Braun in Rabenhorst o 1Chroococcus limneticus

Lemm. o-β 1,5

Chroococcus turgidus Nägeli o-β 1,5Gleocapsa sanguinea Kützing o 1Gloeothece rupestris (Lyngbye) Bornet in Wittrock et

Nordstedt β 2

Gomphosphaeria aponina

Kützing β 2

Gomphosphaeria lacustris

Chodat o-β 1,5

Gomphosphaeria naegeliana

(Unger) Lemm. β 2

Gomphosphaeria pusilla

(Van Goor) Komárek β 2

Gomphosphaeria rosea (Snow.) Lemmermann o-β 1,5Microcystis aeruginosa Kützing β 2Microcystis incerta Lemm. β 2Microcystis marginata (Meneghini) Kütz. β 2Microcystis pulverea var. conferta

(W. et G.S. West) Elenkin o-β 1,5

Microcystis wesenbergii

Komárek β 2

Anabaena affinis Lemmermann β 2Anabaena circinalis (Kütz.) Hansgirg o-β 1,5Anabaena flos-aquae Brebisson β 2Anabaena macrospora Klebahn o-β 1,5Anabaena solitaria Klebahn o-β 1,5Anabaena spiroides Klebahn o-β 1,5Anabaenopsis arnoldii Aptekarj β 2Aphanizomenon flos-aquae

(L.) Ralfs β-a 2,5

Aphanizomenon gracile Lemm. β 2Calothrix sp. C. Agardh ex É. Bornet et C.

Flahaulto 1

Cylindrospermum sp. Kützing ex Bornet & Flahault β 2Gloeotrichia echinulata

(J.S.Smith) P.Richter o-β 1,5

Nodularia spumigena Mertens β 2

33

Nodularia harveyana Thwaites, Thuret β 2Nostoc pruniforme C. Agardh ex É. Bornet et C.

Flahaultβ 2

Nostoc kihlmanni Lemm. o-β 1,5Nostoc verrucosum Vaucher β 2Nostoc piscinale Kützing β 2Rivularia aquatica Dewildeman, Geitler β 2Lyngbya limnetica Lemm. β 2Lyngbya major (Vaucher) Hansgirg β 2Oscillatoria amphibia C. Agardh β 2Oscillatoria brevis Kützing, Gomond a 3Oscillatoria chalybea Mert. Grev. Ex. Gomont a 3Oscillaria chlorina Kützing p 4Oscillatoria agardhii Gomont β 2Oscillatoria fragilis Bocher a 3Oscillatoria formosa Bory a 3Oscillatoria limnetica Lemm. o-β 1,5Oscillatoria limosa Agardh β 2Oscillatoria princeps Vaucher a 3Oscillatoria putrida Schmidle p 4Oscillatoria redeckei van Goor o-β 1,5Oscillatoria rubescens De Candolle p 4Oscillatoria splendida Grev. Ex. Gomont a 3Oscillatoria subtilissima

Kützing a-p 3,5

Oscillatoria tenuis C. Agardh a 3Oscillatoria terebriformis

(C. Agardh) Gomont a 3

Phormidium autumnale (Agardh) Gomont β-a 2,5Phormidium retzii (Agardh) Gomont β 2Phormidium subfuscum Kützing β 2Phormidium tenue (Ag.ex Gom.)

Anagnost.&Komárek β 2

Phormidium tinctorum Kützing β 2Phormidium uncinatum (Agardh) Gomont β-a 2,5Pseudanabaena constricta

(Szafer) Lauterborn p 3,5

Romeria elegans Volosz. Kokzwara β 2Romeria leopoliensis (Raciborski) Koczwara o-β 1,5Spirulina albida Kolwitz a 3Coelosphaerium kuetzingianum

Nägeli o-β 1,5

Merismopedia elegans Braun β 2Merismopedia glauca (Ehrenberg) Naegeli β 2Merismopedia punctata Meyen β 2

34

Merismopedia tenuissima

Lemm. β-a 2,5

Rhabdoderma lineare Schmidle et Lauterborn em.Hollerbach

β 2

Synechococcus aeruginosus

Nägeli o 1

BacillariphyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Achnanthes lanceolata (Breb. ex Kützing) Grunow β 2Achnanthes minutissima

Kützing o-β 1,5

Amphipleura pellucida Kützing β 2Cocconeis pediculus Ehrenberg β 2Cocconeis placentula Ehrenberg β 2Hantzschia amphioxys (Ehr.) Grunow a 3Nitzschia acicularis (Kützing) W.M.Smith a 3Nitzschia actinastroides (Lemm.) Van Goor β 2Nitzschia angustata Grunow a 3Nitzschia apiculata (Gregory) Grunow a 3Nitzschia capitellata Hustedtin A.Schmidt & al. a 3Nitzschia communis Hantzsch β 2Nitzschia dissipata (Kützing) Grunow o-β 1,5Nitzschia fonticola Grunow o-β 1,5Nitzschia hantzschiana Rabenhorst o 1Nitzschia heufleriana Grunow o-β 1,5Nitzschia holsatica Hustedt β 2Nitzschia hungarica Grunow a 3Nitzschia linearis (Agardh) W. Smith o-β 1,5Nitzschia longissima (Brebisson) Grunow β 2Nitzschia microcephala Grunow in Cleve & Moller β 2Nitzschia palea (Kützing) W.Smith a 3Nitzschia parvula W.M.Smith β 2Nitzschia recta Hantzsch ex Rabenhorst β-a 2,5Nitzschia sigmoidea (Nitzsch.) W.M. Smith β 2Nitzschia stagnorum (Rabenhorst) Grunow β 2Nitzschia tryblionella Hantzsch a 3Nitzschia vermicularis (Kützing) Hantzsch β 2Cymbella ehrenbergii Kützing o-β 1,5Cymbella lanceolata (Ehr.) Van Heurck β 2Cymbella silesiaca Bleisch in Rabenhorst β-a 2,5Cymbella ventricosa Agardh o-β 1,5Gomphonema Ehrenberg β 2

35

acuminatumGomphonema angustatum

(Kützing) Rabenhorst o 1

Gomphonema augur Ehrenberg β 2Gomphonema clevei Fricke o 1Gomphonema constrictum

Ehrenberg β 2

Gomphonema intricatum

Kützing o 1

Gomphonema longiceps

Ehr. o 1

Gomphonema olivaceum

(Hornemann) Brebisson β 2

Gomphonema parvulum

Kützing β 2

Gomphonema tergestinum

Fricke β-a 2,5

Gomphonema ventricosum

Gregory o 1

Rhoicosphenia curvata (Kützing) Grunow β 2Eunotia arcus Ehrenberg o 1Eunotia robusta Ralfs o 1Eunotia triodon Ehrenberg o 1Frustulia vulgaris (Thwaites) De Toni β-a 2,5Caloneis amphisbaena (Bory) Cleve β-a 2,5Caloneis silicula (Ehr.) Cleve o-β 1,5Navicula atomus (Kütz.) Grunow β 2Navicula avenacea (Brebisson) Cleve β 2Navicula bacillum Ehrenberg β 2Navicula cincta (Ehr.) Ralfs β-a 2,5Navicula cryptocephala Kützing a 3Navicula cuspidata Kützing β-a 2,5Navicula cuspidata var. ambigua

Kützing (Ehr.) Cleve o 1

Navicula dicephala Ehrenberg o-β 1,5Navicula exigua (Gregory) Grunow β 2Navicula gastrum (Ehr.) Kützing β 2Navicula gracilis Ehrenberg o-β 1,5Navicula gregaria Donkin β 2Navicula hungarica Grunow β 2Navicula menisculus Schumann β-a 2,5Navicula perpusilla Grunow o 1Navicula pupula Kützing β 2Navicula pygmaea Kützing a 3Navicula radiosa Kützing o-β 1,5

36

Navicula rhynchocephala

Kützing a 3

Navicula rostellata Kützing β 2Navicula viridula (Kützing) Ehrenberg a 3Neidium dubium (Ehrenberg) Cleve β-a 2,5Neidium productum (W.M. Smith) Cleve o 1Pinnularia borealis Ehrenberg o 1Pinnularia gibba Ehrenberg o 1Pinnularia gracillima Gregory o 1Pinnularia mesolepta (Ehrenberg) W.M. Smith o 1Pinnularia microstauron

(Ehr.) Cleve o 1

Pinnularia nobilis Ehrenberg o 1Pinnularia subcapitata Gregory o 1Pinnularia viridis (Nitzsch) Ehrenberg β 2Gyrosigma acuminatum (Kützing) Rabenhorst β 2Gyrosigma attenuatum (Kütz.) Cleve β 2Stauroneis acuta W.Smith o 1Stauroneis anceps Ehrenberg β 2Stauroneis phoenicenteron

(Nitzsch.) Ehrenberg β 2

Epithemia sorex Kützing β 2Epithemia turgida (Ehrenberg) Kützing β 2Rhopalodia gibba (Ehrenberg) O.F. Müller o 1Cymatopleura elliptica (Brébisson) W. Smith β 2Cymatopleura solea (Brebisson) W.Smith β-a 2,5Surirella biseriata Brebisson in Brebisson & Godey β 2Surirella capronii Brebisson & Kitton β 2Surirella linearis W.M.Smith β 2Surirella ovata Kützing β 2Surirella robusta Ehrenberg β 2Surirella spiralis Kützing o 1Surirella tenera Gregory β 2Surirella turgida W.M.Smith β 2Amphora ovalis Kützing a 3Amphora ovalis var. gracilis

Kützing (Ehr.) Cleve o-β 1,5

Melosira granulata (Ehr.) Ralfs β 2Melosira italica (Ehr.) Kützing o-β 1,5Melosira roeseana Rabenhorst o 1Melosira varians Agardh β 2Rhizosolenia longiseta Zacharias o 1Cyclotella comta (Ehr.) Kützing o 1Cyclotella meneghiniana

Kützing β-a 2,5

37

Stephanodiscus astraea (Ehrenberg) Grunow o-β 1,5Stephanodiscus dubius (Fricke) Hustedt β 2Stephanodiscus hantzschii

Grunow a 3

Asterionella formosa Hassall o-β 1,5Asterionella gracillima (Hantzsch.) Hendey o 1Ceratoneis arcus (Ehr.) Kützing o 1Diatoma elongatum (Lyngbye) Agardh o-β 1,5Diatoma hyemalis (Roth) Heiberg o 1Diatoma vulgaris Bory β-a 2,5Fragilaria capucina Desmazieres β 2Fragilaria construens (Ehrenberg) Grunow β 2Fragilaria crotonensis Kitton o-β 1,5Meridion circulare (Greville) C.A.Agardh o 1Synedra actinastroides Lemmermann o-β 1,5Synedra acus Kützing β 2Synedra berolinensis Lemmermann β 2Synedra capitata Ehrenberg β 2Synedra ulna (Nitzsch.) Ehr. β 2Synedra vaucheriae Kütz. β 2Tabellaria fenestrata (Lyngbye) Kützing o-β 1,5Tabellaria flocculosa (Roth) Kützing o 1Tetracyclus rupestris (Braun ex Rabenhorst) Grunow o 1

ChrysophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Chromulina sp. Cienkowski o 1Chrysococcus rufescens G.A. Klebs o-β 1,5Dinobryon divergens Imohf β 2Dinobryon sertularia Ehrenberg o 1Dinobryon stipitatum Stein o 1Dinobryon suecicum Lemm. o 1Kephyrion spirale (Lackey) Conrad o-β 1,5Uroglena volvox Ehrenberg β 2Hydrurus foetidus (Villars) Trevisan C. Agardh o 1Mallomonas acaroides Perty o-β 1,5Mallomonas akrokomos Pascher o 1Mallomonas elongata Reverdin o-β 1,5Mallomonas fastigata Zacharias o 1Mallomonas insignis Penard o 1Synura petersenii Korshikov β 2Synura uvella Ehrenberg β 2

38

XantophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Centritractus belenophorus Lemm.

β2

Centritractus dubius Printz o 1Ophiocytium cochleare (Eichwald) A. Braun o-β 1,5Tribonema vulgare Pascher β 2

CryptophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Cryptomonas erosa Ehr. a 3Cryptomonas marssonii Skuja o-β 1,5Cryptomonas ovata Ehrenberg a 3Cryptomonas rostrata O.V. Troitzkaja o-β 1,5Cryptomonas tetrapyrenoides Skuja

β2

Cryptomonas rostratiformis Skuja ex T. Willén

o1

Chroomonas caudata Geitler β-a 2,5Rhodomonas lacustris Pascher & Ruttner β 2

RhodophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Audouinella chalybea Lyngbye, Freis o 1Batrachospermum moniliforme Roth

o1

Hildenbrandia rivularis Lieben, J.Ag o 1Lemanea fluviatilis (L.) C.Agardh o 1

ConjugatophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Mougeotia gracillima (Hassall) Wittrock o 1Netrium digitus (Breb.) Itzigs.et Rothe o 1Spirogyra crassa Kützing em. Czurda β 2Spirogyra insignis Kützing a 3Spirogyra neglecta Kützing β-a 2,5Spirogyra nitida Link β-a 2,5Spirogyra varians Kützing β-a 2,5Zygnema cruciatum Vauch. Agardh β-a 2,5Cosmarium botrytis Menegh.ex Ralfs o 1Cosmarium formosulum Hoffman β 2

39

Cosmarium granatum Breb.ex Ralfs a 3Cosmarium humile (Gay) Nordst. a 3Cosmarium impressulum Elfv.

a3

Cosmarium laeve Rabh. a 3Cosmarium margaritiferum Menegh ex Ralfs

a3

Cosmarium meneghenii Brébisson a 3Cosmarium regnellii Wille a 3Cosmarium subcostatum Nordst.

a3

Cosmarium turpinii Brébisson o 1Desmidium swartzii Agardh o 1Euastrum denticulatum (Kirchner) Gay o-β 1,5Euastrum elegans (Bréb.) Kütz. o 1Euastrum oblongum (Grev.) Ralfs o 1Hyalotheca dissiliens (SM.) Bréb. o 1Micrasterias crux-melitensis (Ehr.) Hass

o1

Micrasterias rotata Brev. Ex. Ralfs o 1Micrasterias truncata (Corda) Bréb. o 1Pleurotaenium trabecula (Ehr.) ex Naeg.

o1

Pleurotaenium truncatum (Bréb.) Näg.

o-β1,5

Staurastrum gracile Ralfs ex Ralfs o-β 1,5Staurastrum hirsutum Ehr, Ralfs β-a 2,5Staurastrum muticum (Breb.) Ralfs β-a 2,5Staurastrum orbiculare Ralfs β-a 2,5Staurastrum paradoxum Meyen

a 3

Staurastrum punctulatum Brébisson

β2

Staurastrum tetracerum (Kütz.) Ralfs a 3Staurodesmus apiculatus Breb.,Teil

β-a 2,5

Staurodesmus convergens (Ehr.) Teil.

β-a 2,5

Staurodesmus glaber (Ehr.) Teil. β-a 2,5Tetmemorus laevis (Kütz.) Ralfs o 1Closterium acerosum (Schrank) Ehrenberg a 3Closterium aciculare T.West β 2Closterium acutum Breb. β-a 2,5Closterium ceratium Perty a 3Closterium cornu Ehrenberg o 1

40

Closterium ehrenbergii Menegh.ex Ralfs β 2Closterium lanceolatum Kützing ex Ralfs a 3Closterium limneticum Lemm. a 3Closterium lunula (Müll.) Nitzsch. a 3Closterium moniliferum Ehrenberg β 2Closterium parvulum Nägeli β 2Closterium strigosum Breb. β-a 2,5Closterium striolatum Ehr.ex Ralfs β-a 2,5Closterium venus Kütz. β 2Penium polymorphum Petry o 1

ChlorophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Draparnaldia glomerata Vauch., Agardh

o1

Stigeoclonium tenue Kützing a 3Chlorella vulgaris Beij. p 4Actinastrum falcatus Corda, Ralfs β-a 2,5Actinastrum hantzschii Lagerheim β 2Characium falcatum Schroed. a 3Coelastrum microporum Nägeli

β 2

Coelastrum sphaericum Naeg. β 2Crucigenia crucifera (Wolle) Collins β 2Crucigenia fenestrata Schmidle β 2Crucigenia tetrapedia (Kirchn.) W.G.S. West β 2Crucigeniella rectangularis (Naeg.) Kom.

β-a 2,5

Dictyosphaerium pulchellum Wood

β 2

Hydrodictyon reticulatum (L.) Lagerheim Roth

β 2

Kirchneriella lunaris (Kirchn.)Moeb. β 2Kirchneriella obesa (W.West) Schmidle β 2Lagerheimia citriformis (J.Snow) Collins a 3Lagerheimia genevensis (Chod.) Chodat β 2Lagerheimia longiseta (Lemm.) Wille a 3Lagerheimia wratislaviensis Schroed.

β 2

Oocystis lacustris Chodat o-β 1,5Oocystis marssonii Lemmermann β 2Pediastrum biradiatum Meyen o 1Pediastrum boryanum (Turp.) Menegh. β 2Pediastrum duplex Meyen β 2

41

Pediastrum kawraiskyi Schmidle o-β 1,5Pediastrum simplex Meyen o 1Pediastrum tetras (Ehrenberg) Ralfs β 2Planktosphaeria gelatinosa G.M. Smith

o-β 1,5

Scenedesmus abundans (Kirchner) Chodat β 2Scenedesmus acuminatus (Lagerh.) Chod.

β 2

Scenedesmus acutiformis Schröder

β 2

Scenedesmus acutus Meyen β 2Scenedesmus arcuatus (Lemm.) Lemm β 2Scenedesmus armatus (R. Chodat) R. Chodat β 2Scenedesmus bijuqus var. obtusiusculus (Chodat) G.M. Smith

β 2

Scenedesmus brasiliensis Bohlin

β 2

Scenedesmus denticulatus Lagerheim

β 2

Scenedesmus hystrix Lagerheim β 2Scenedesmus obliquus (Turp.) Kütz. β 2Scenedesmus opoliensis Richter β 2Scenedesmus quadricauda (Turp.) Breb.

β 2

Selenastrum bibraianum Reinsch

β 2

Siderocelis ornata (Fott) Fott β 2Sphaerocystis schroeteri Chodat

β 2

Tetraedron caudatum (Corda) Ralfs β 2Tetraedron regulare Kütz. β 2Tetraedron trigonum (Nägeli) Hansgirg β 2Tetrastrum punctatum (Schmidle) Ahlstr. & Tiff. β 2Tetrastrum staurogeniaeforme (Schroeder) Lemm. β 2Treubaria varia Ahlstr. & Tiffany β 2Westella botryoides (W.West) De Wild β 2Microspora amoena (Kützing) Rabenhorst o 1Oedogonium capillare Linne, Kutzing β 2Oedogonium undulatum Brébisson β 2Carteria klebsii (Dang.) France β 2Carteria multifilis (Fresenius) O. Dill p 4Chlamydomonas media Klebs β-a 2,5Chlamydomonas reinhardtii Dangeard

a 3

Chlamydomonas Pascher β 2

42

simplexChlorogonium elongatum Dangeard

a 3

Eudorina elegans Ehrenberg β 2Gonium pectorale O.F. Müller a-p 3,5Gonium sociale (Dujardin) Warming β-a 2,5Pandorina morum Bory β 2Phacotus lenticularis (Ehr.) Stein β 2Pteromonas aculeata Lemm. β 2Pteromonas angulosa Lemm. β 2Volvox aureus Ehrenberg o-β 1,5Volvox globator (L.) Ehr. o-β 1,5Cladophora glomerata Kütz. β 2Rhizoclonium hieroglyphicum (Agardh) Kütz.ing

o-β1,5

Ulothrix subtilissima Rabenhorst β 2Ulothrix tenerrima Kützing β 2Ulothrix tenuissima Printz o 1Ulothrix zonata (Web. & Mohr) Kütz. o-β 1,5Enteromorpha intestinalis (L.) Nees

β2

EuglenophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Colacium cyclopicola (Gicklh.) Bourrelly β-a 2,5Colacium vesiculosum Ehr. β 2Euglena acus Ehrenberg β-a 2,5Euglena caudata Hübner a 3Euglena deses Ehrenberg p 4Euglena ehrenbergii Klebs β 2Euglena geniculata Dujardin a-p 3,5Euglena gracilis Klebs o 1Euglena limnophila Lemm. o-β 1,5Euglena mutabilis Schmitz β 2Euglena oxyuris Schmarda o-β 1,5Euglena proxima P.A. Dangeard a-p 3,5Euglena spirogyra Ehrenberg β 2Euglena tripteris (Duj.) Klebs β 2Euglena viridis (O.F. Müller) Ehrenberg p 4Euglena oblonga Schmitz β 2Euglena polymorpha Dangeard a 3Euglena sanguinea Ehrenberg β 2Euglena splendens Dangeard a 3Euglena variabilis Klebs β-a 2,5

43

Euglena velata Klebs β-a 2,5Lepocinclis marssonii Lemm. β 2Lepocinclis ovum (Ehr.) Lemm. β-a 2,5Lepocinclis steinii Lemm. emend Conrad β 2Lepocinclis texta (Dujardin) Lemm. β 2Phacus acuminatus Stokes β-a 2,5Phacus aenigmaticus Drez. β 2Phacus agilis Skuja β 2Phacus brevicaudatus Klebs, Lemmermann β 2Phacus caudatus Hubn. β 2Phacus curvicauda Swir. β 2Phacus elegans Pochman o-β 1,5Phacus helicoides Pochman β 2Phacus horridus Pochman o-β 1,5Phacus longicauda (Ehr.) Dujardin β-a 2,5Phacus orbicularis Hubn. β 2Phacus pleuronectes (O.F.M.) Dujardin β 2Phacus pusillus Lemm. β-a 2,5Phacus skujai Skv. β-a 2,5Phacus striatus France β-a 2,5Phacus suecicus Lemm. β 2Phacus tortus (Lemm.) Skv. β-a 2,5Strombomonas acuminata Schmarda, Deflandre

β2

Strombomonas fluviatilis Lemmermann, Deflandre

β2

Strombomonas verrucosa (Daday) Deflandre

β2

Trachelomonas abrupta Svirenko β 2Trachelomonas armata (E.) Stein β 2Trachelomonas bulla Stein β-a 2,5Trachelomonas caudata (Ehr.) Stein

β2

Trachelomonas cylindrica C.G. Ehrenberg

β2

Trachelomonas eusifera f. spiralis (Playf.) Deflandre

β2

Trachelomonas hispida (Perty) Stein β 2Trachelomonas oblonga Lemm.

β2

Trachelomonas obovata Stokes Ex. Deflandre

β2

Trachelomonas pavlovskoensis V. Poljansk, Popova

β-a2,5

Trachelomonas Swirenko β 2

44

plantonicaTrachelomonas pulccherium Playfair

β2

Trachelomonas rugulosa Stein

β2

Trachelomonas similis Stokes β 2Trachelomonas stokesiana Palmer

β2

Trachelomonas superba Swirenko

o-β1,5

Trachelomonas varians Deflandre β 2Trachelomonas verrucosa Stokes

β2

Trachelomonas volvocina Ehr.

β2

Trachelomonas volvocinopsis Swir.

β2

DinophyceaeTaxon bioindicator Autor Zona saproba


Ceratium cornutum (Ehr.) Claparede et Lachman o 1Ceratium hirundinella (O.F.M.) Bergh. o 1Gymnodinium aeruginosa Stein

o-β1,5

Gymnodinium palustre Schilling o 1Hemidinium nasutum Stein o 1Peridinium bipes Stein o 1Peridinium cinctum (O.F.Muller) Ehrenberg o 1Peridinium palatinum Lauterborn o 1Peridinium umbonatum Stein o 1Peridinium willei Huifelt-Kaas a 3

45

Anexa 6.1.1.C - Starea ecologica – Element biologic-Macronevertebrate bentice-Râuri naturale

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE APĂ NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE MACRONEVERTEBRATE

Domeniu de aplicareMacronevertebratele sunt folosite pentru evaluarea starii ecologice a corpurilor de apa aflate pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.

PrincipiuMetoda de evaluare pe baza macronevertebratelor descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica si degradarea generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din cursurile de apa. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.

Descrierea metodei Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 7 indici propusi (indice saprob, indice EPT_I, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice număr de familii, indice OCH/O, indice grupe funcţionale, indice preferinţă de curgere) pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de macronevertebrate. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.

1.Indicele saprob (metoda Pantle-Buck modificata) (s x h)

S = h

S = indicele saprobs = valoarea taxonilor bioindicatori (tabel 9)h = frecventa absoluta, respectiv numarul de indivizi apartinand fiecarui taxon din proba

2.Indicele EPT_INumarul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Plecoptera-Trichoptera raportat la numarul total de indivizi din proba.

3.Indice de diversitate Shannon-Wiener

H pS

ln p1

ii

i

46

S = numarul de taxoni;pi = numarul de indivizi al taxonului i raportat la numarul total de indivizi din proba 4.Indice număr de familiiSe numara familiile de care apartin taxonii identificati in proba.

5.Indicele OCH/O Raportul numarului de indivizi din grupele Oligochaeta-Chironomidae la numarul total de indivizi din proba.

Indicele IOCH devine IO pentru cursurile de apa din zonele de munte si zonele de dealuri si podisuri inalte (tipurile: RO01, 02, 03, 04, 05) si se calculeaza doar pe baza oligochetelor.

6.Indicele grupe functionale (mod de hranire)Raportul numarului de indivizi dintre razuitori si maruntitori (faramitatori) la numarul de indivizi din toate grupele functionale trofice din fiecare proba.

7.Indicele preferinta de curgere a apei_reofil (curgere rapida) sau Indicele preferinta de curgere a apei_limnofil (curgere lenta) Raportul numarului de indivizi apartinand formelor reofile/limnofile la numarul total al indivizilor din proba. In calculul formelor reofile intra si grupele care figureaza ca fiind reofile-limnofile. Indicele de preferinta curgere trebuie aplicat in functie de specificul cursului de apa investigat: curgere rapida sau curgere lenta. Biocenozele pentru tipul de curgere rapida apartin rhitronului, iar cele pentru tipul de curgere lenta apartin potamonului.

Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea generală. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi. In tabelele 1-8 sunt prezentate valorile propuse pentru fiecare indice pe categorii tipologice si pe stari ecologice. Tabelele includ si valorile ghid pentru starea de referinta pentru fiecare indice. In anumite situatii s-a realizat gruparea unor tipologii si valorile propuse sunt comune.

47








RO01 1,2 1,55 1,8 2,3 3,2 > 3,2RO02 1,25 1,6 1,9 2,5 3,2 > 3,2RO03 1,3 1,65 2,2 2,5 3,2 > 3,2RO04 1,35 1,7 2,2 2,6 3,2 > 3,2RO05 1,4 1,75 2,2 2,6 3,2 > 3,2RO06 1,45 1,85 2,3 2,7 3,5 > 3,5RO07 1,5 1,9 2,3 2,7 3,5 > 3,5RO08 1,5 1,95 2,4 2,6 3,2 > 3,2RO09 1,5 1,95 2,4 2,7 3,2 > 3,2RO10 1,55 1,95 2,4 2,6 3,5 > 3,5RO11 1,6 2 2,45 2,7 3,5 > 3,5RO12 1,25 1,6 1,9 2,3 3,2 > 3,2RO13 1,6 2 2,3 2,7 3,5 > 3,5RO14 1,6 2,05 2,4 2,8 3,5 > 3,5RO15 1,6 2,1 2,4 2,8 3,5 > 3,5RO16 1,6 1,9 2,3 2,7 3,2 > 3,2RO17 1.4 1.7 1.95 2.5 3.2 > 3.2RO18 1,5 1,8 2,3 2,7 3,5 > 3,5RO19 1,55 2 2,4 2,7 3,5 > 3,5

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele EPT_I







RO01-02

80% 70% 40% 30% 20% < 20%

RO03 70% 50% 30% 20% 10% < 10%RO04-05

60% 50% 35% 20% 15% < 15%

RO06-11

30% 20% 10% 5% 2% < 5%

RO12 60% 45% 30% 10% 5% < 5%RO13-15

20% 15% 8% 2% 1% < 1%

48

RO16 25% 15% 10% 5% 2% < 2%RO17 70% 60% 30% 25% 20% < 20%RO18 50% 45% 30% 15% 10% < 10%RO19 30% 20% 10% 7% 5% < 5%








RO01 2.3 1.9 1.6 1.3 1.2 < 1.2RO02-03

2.3 1.8 1.6 1.3 1.2 < 1.2

RO04-05

2.1 1.7 1.5 1.2 1.1 < 1.1

RO06-11

1.9 1.7 1.4 1.2 1.1 < 1.1

RO12 2.1 1.7 1.6 1.2 1.1 < 1.1RO13-15

1.8 1.7 1.3 1.2 1.1 < 1.1

RO16 2.0 1.6 1.25 1.2 1.1 < 1.1RO17 2.1 1.6 1.4 1.2 1 < 1RO18 1.8 1.5 1.3 1.1 1 < 1RO19 1.8 1.5 1.2 1 < 1 < 1

Tabel 4: Valori propuse pentru indicele numar famili







RO01-03

20 15 10 6 4 < 4

RO04-05

16 13 8 4 2 < 2

RO06-11

14 11 6 3 2 < 2

RO12 18 14 10 5 4 < 2RO13-16

14 11 6 3 2 < 2

RO17 18 14 9 4 2 < 2RO18 15 12 7 3 2 < 2

49

RO19 14 11 5 3 2 < 2

Tabel 5: Valori propuse pentru indicele OCH







RO01-02

10% 12% 30% 45% 55% > 55%

RO03-05

15% 25% 40% 50% 60% > 60%

RO06-11

25% 30% 40% 70% 85% > 85%

RO12 15% 25% 50% 60% 70% > 70%RO13-15

25% 35% 60% 75% 85% > 85%

RO16 25% 30% 40% 70% 85% > 85%RO17 15% 20% 25% 35% 40% > 40%RO18 22% 30% 35% 45% 50% > 50%RO19 27% 35% 45% 70% 75% > 75%

Tabel 6: Valori propuse pentru indicele grupe functionale







RO01-02

90% 60% 40% 30% 20% < 20%

RO03 80% 50% 40% 30% 20% < 20%RO04-05

70% 45% 30% 20% 10% < 10%

RO06-11

30% 20% 10% 5% 2% < 2%

RO12 70% 50% 40% 30% 20% < 20%RO13-16

30% 20% 10% 5% 2% < 2%

RO17 80% 65% 30% 25% 20% < 20%RO18 60% 50% 30% 20% 15% < 15%RO19 25% 15% 10% 5% 2% < 2%

50

Tabel 7: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere rapida-reofil)Tip Valoare

ghid stare referinta(min.)






RO01 90% 70% 60% 50% 40% < 40%RO02 90% 70% 60% 50% 30% < 30%RO03 80% 60% 50% 40% 30% < 30%RO04-05

70% 60% 40% 30% 20% < 20%

RO06 50% 40% 30% 20% 15% < 15%RO07-11

50% 30% 20% 15% 10% < 10%

RO12 80% 60% 50% 40% 30% < 30%RO13-15

50% 30% 20% 15% 10% < 10%

RO16 50% 25% 20% 15% 10% < 10%RO17 80% 65% 55% 40% 30% < 30%RO18 60% 50% 30% 20% 10% < 10%RO19 50% 25% 15% 10% 10% < 10%

Tabel 8: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere lenta-limnofil)Tip Valoare

ghid stare referinta(min.)






RO01 20% 30% 40% 50% 60% > 60%RO02 20% 30% 40% 50% 70% > 70%RO03 20% 40% 50% 60% 70% > 70%RO04-05

30% 40% 60% 70% 80% > 80%

RO06-11

90% 80% 70% 60% 50% > 50%

RO12 80% 70% 60% 50% 40% > 40%RO13-15

90% 80% 70% 60% 50% > 50%

RO16 80% 70% 60% 50% 40% < 40%RO17 15% 35% 45% 55% 65% > 65%RO18 40% 50% 70% 80% 90% > 90%RO19 50% 75% 85% 90% 90% > 90%

51

Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare. Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si starile ecologice pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la stare ecologica foarte buna la starea ecologica proasta.

Fiecare parametru exprimat prin RCE se ponderează şi adunarea valorilor obţinute permite calcularea indicelui multimetric.

–Indice saprob (IS) 30%–Indice EPT_I (indivizi) (IEPT) 10%–Indice Shannon-Wiener (ID) 20%–Indice număr familii (FAM) 10%–Indice OCH (Oligochaeta-Chironomidae) (IOCH/IO) 10%–Indice grupe functionale (IGF) 10%–Indice preferinta curgere apa (reofil sau limnofil)(REO/LIM) 10%


0.3*RCEIS+0.1*RCEIEPT+0.2*RCEID+0.1*RCEFAM+0.1*RCEIOCH+0.1*RCEIGF+0.1*RCEREO/LIM = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologica şi aceasta trebuie sa fie cuprinsa intre 0 si 1.

Pentru incadrarea in stari ecologice se propune impartirea domeniului de variatie al valorilor indicelui multimetric in 5 parti, dupa cum urmeaza:

Valoare –Stare foarte buna min. 0.74–Stare buna min. 0.58–Stare moderata min. 0.35–Stare slaba min. 0.2–Stare proasta max. 0.2

In situatia de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o statie si mai multe statii pe un corp de apa, se face media anuala a indicelui multimetric si se stabileste starea ecologica.

52



Indice saprob (IS)

Indice EPT_I (IEPT)

Indice numar de familii (FAM)

Indice diversitate SW (ID)

Indice OCH (IOCH)


RCEIS

RCEIEPT

RCEIOCH

RCEFAM

RCEIGF



IM = 0,3xRCEIS+0,1xRCEIEPT + 0,2xRCEID + 0,1xRCEFAM + 0,1xRCEIOCH + 0,1xRCEIGF + 0,1xRCEREO/LIM



Indice preferinta curgere apa (REO/LIM))

RCEREO/LIM



Indice grupe functionale (IGF)

RCEID


Fig, 1: Schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor – cursuri apa


IS = 1.16




indice


53

Fig, 2: Exemplu de schema de evaluare a starii ecologice a corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor – cursuri de apa


IEPT = 85%

FAM = 19

IOCH = 1%

IGF = 84%

RCEIS = 1

RCEIEPT = 1

RCEIOCH=1

RCEFAM =19/20 =0.95

RCEIGF=84/90=0,93




IM = 0,3x1+0,1x1 + 0,1x0,79 + 0,1x0,95 + 0,1x1 + 0,1x0,93 + 0,1x1


Calcul IM stare ecologică = 0,3+0,1+0,079+0,095+0.1+0,093+0,1 = 0.867

Evaluare finala stare ecologica = FB


REO = 96%

RCEREO=1

ID = 1,82 RCEID =1,82/2,3=0.79

54

Tabel 9 – Lista taxonilor de macronevertebrate cu valoare de bioindicatori

PoriferaTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


Ephydatia fluviatilis Linnaeus 1759 β 2,1Ephydatia muelleri Lieberkuhn 1855 β 1,8Spongilla lacustris Linnaeus 1758 β 2,2Spongilla (Eunapius) fragilis Leidy 1851 β 2,2

HydrozoaTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


Craspedacusta sowerbyi Lankester 1880 o 1,5Hydra attenuata Pallas 1766 o 1,5Hydra vulgaris Pallas 1766 o 1,6Hydra viridissima Pallas 1766 β 1,9Pelmatohydra oligactis Pallas 1766 β 1,8

TurbellariataTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


Crenobia alpina Dana 1776 o 1.0Dendrocoelium lacteum O.F. Muller 1774 2.7Dugesia gonocephala Duges 1830 o 1.4Dugesia lugubris O. Schmidt 1861 β 2.1Dugesia trigrina Girard 1850 β 2.2Planaria torva O.F. Muller 1774 β 1.9Planaria (Dugesia) polychroa O. Schmid 1862 β 2.1Polycelis felina Dalyell 1814 o 1.4Polycelis nigra O.F. Muller 1774 β 2.0Polycelis tenuis Ijima 1884 β 2.0

GasteropodaTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


Acroloxus lacustris Linnaeus 1758 β 2,2Ancylus fluviatillis O.F. Muller 1774 o-β 1,7Anisus vortex Linnaeus 1758 β 2,2Aplexa hypnorum Linnaeus 1758 o-β 1,7Bathyomphalus contortus Linnaeus 1758 o-β 1,7Bithynia leachii Sheppard 1823 β 2,1Bithtynia tentaculata Linnaeus 1758 β 2,2Esperiana acicularis Ferussac 1823 β 2,2Esperiana esperi Ferussac 1829 β 2,2Ferrissia wautieri Miroli 1960 β 2,1Galba truncatula O.F. Muller 1774 o-β 1,8Gyraulus crista Linnaeus 1758 β 2,2Gyraulus albus O.F. Muller 1774 β 1,9

55

Gyraulus laevis Alder 1838 o-β 1,7Hippeutis complanatus Draparnaud 1805 o-β 1,8Lithoglyphus naticoides C. Pfeiffer 1828 β 2,2Lymnaea stagnalis Linnaeus 1758 β 2,0Planorbarius corneus Linnaeus 1758 β 2,0Planorbis planorbis Linnaeus 1758 β 2,0Physa (Physella acuta Draparnaud 1805 β 2,3Physa fontinalis Linnaeus 1758 o-β 1,6Radix auricularia Linnaeus 1758 β 2,2Radix ovata Draparnaud 1805 β 2,3Radix peregra O.F. Muller 1774 β 2,2Segmentina nitida O.F. Muller 1774 o 1,5Stagnicola corvus Gmelin 1788 β 2Stagnicola palustris O.F. Muller 1774 β 1,9Theodoxus danubialis Pfeiffer 1828 o-β 1,8Theodoxus fluviatilis Pfeiffer 1828 β 1,9Theodoxus tranversalis Pfeiffer 1828 o-β 1,7Valvata cristata O.F. Muller 1774 β 2,1Valvata piscinalis O.F. Muller 1774 β 2,0Viviparus acerosus Bourguignat 1870 β 2,0Viviparus viviparus Linnaeus 1758 β 2,0

BivalviaTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


Anodonta anatina Linnaeus 1758 β 2,2Anodonta cygnaea Linnaeus 1758 β 1,9Dreissena polymorpha Pallas 1771 β 2,0Pisidium amnicum O.F. Muller 1774 β 1,8Pisidium casertanum Poli 1791 o 1,5Pisidium obtusale Lamarck 1818 o 1,4Pseudanodonta complanata Rossmassler 1835 β 1,9Sphaerium corneum Linnaeus 1758 β 2,2Sphaerium rivicola Lamarck 1818 β 2,2Sphaerium (Musculium) lacustre

O.F. Muller 1774 β- 2,4

Unio crasus Philipsson 1788 β 1,8Unio pictorum Linnaeus 1758 β 2,1Unio tumidus Philipsson 1788 β 2,3

PolychaetaTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


Hypania invalida Grube 1860 β 2,3

OligochaetaTaxon bioindicator Autor AN Zona saproba


Familia Naididae

56

Amphichaeta leydigi Tauber 1879 β 2,0

Aulophorus (Dero) furcatus O.F. Muller 1773 β- 2,4Chaetogaster diaphanus Gruithuisen 1828 β- 2,4Dero digitata O.F. Muller 1773 2,7Dero obtusa Udekem 1855 β- 2,5Nais alpina Sperber 1848 o-β 1,7Nais barbata O.F. Muller 1773 β 2,2Nais bretscheri Michaelsen 1899 β- 2,4Nais communis Piguet 1906 2,6Nais elinguis O.F. Muller 1773 2,7Nais pardalis Piguet 1906 β- 2,4Nais variabilis Piguet 1906 2,6Ophidonais serpentina O.F. Muller 1773 2,7Paranais frici Hrabe 1941 β- 2,4Pristina longiseta Ehrenberg 1828 β- 2,5Pristinella jenkinae Stephenson 1932 o 1,3Slavina appendiculata Udekem 1855 β 2,2Stylaria lacustris Linnaeus 1767 β 2,3Uncinais uncinata Orsted 1842 o-β 1,7Vejdovskyella comata Vejdowsky 1884 o-β 1,8Familia TubificidaeAulodrilus limnobius Bretscher 1899 β 2,1Branchiura sowerbyi Beddard 1892 β- 2,4Limnodrilus claparedeanus Ratzel 1869 2,9Limnodrilus hoffmeisteri Claparede 1862 -p 3,5Limnodrilus profundicola Verrill 1871 3,1Limnodrilus udekemianus Claparede 1862 3,2Potamothrix hammoniensis Michaelsen 1901 2,6Potamothrix moldaviensis Vejdovsky-

Mrazek1903 β- 2,5

Potamothrix vejdovski Hrabe 1941 2,6Psammoryctides albicola Michaelsen 1901 β- 2,4Psammoryctides barbatus Grube 1861 β 2,0Rhyacodrilus falciformis Bretscher 1901 o 1,4Spirosperma ferox Eisen 1879 β 2,2Tubifex ignotus Stolc 1886 β- 2,4Tubifex tubifex O.F. Muller 1774 -p 3,5Familia LumbriculidaeLumbriculus variegatus Grube 1844 β- 2,5Stylodrilus heringianus Claparede 1862 o-β 1,7Familia LumbricidaeEiseniella tetraedra Savign 1826 β 2,0Familia PropappidaePropappus volki Michaelsen 1916 o-β 1,8Familia HaplotaxidaeHaplotaxis gordioides Hartmann 1821 o-β 1,6

57

HirudineaTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


Dina apathyi Gedroye 1916 β- 2,5Dina lineata O.F. Muller 1774 2,6Erpobdella octoculata Linnaeus 1758 2,8Erpobdella nigricollis Brandes 1900 2,7Erpobdella testacea Savigny 1820 β- 2,5Glossiphonia complanata Linnaeus 1758 β- 2,4Haemopis sanguisuga Linnaeus 1758 β 2,0Helobdella stagnalis Linnaeus 1758 2,7Hemiclepsis marginata O.F. Muller 1774 β 2,2Hirudo medicinalis Linnaeus 1758 β 2,0Piscicola geometra Linnaeus 1758 β 2,1Trochaeta bykowskii Gedroye 1913 o 1,5

ArthopodaTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


AranaeaArgyroneta aquatica Clerck 1758 o 1,5PhyllopodaArtemia salina Linnaeus 1758 o-β 1,6Branchipus stagnalis Linnaeus 1752 o 1,5DecapodaAstacus astacus Linnaeus 1758 β 1,7Astacus leptodactylus Eschscholtz 1823 β 1,9MysidaceaLimnomysis benedeni Czerniavsky 1882 β 1,9AmphipodaCorophium curvispinum Sars 1895 β 2,1Dikerogammarus villosus Martynov 1925 β 2,1Dikerogammarus haemobaphes Eichwald 1841 β 2,1Gammarus fossarum Koch 1835 o-β 1,7Gammarus balcanicus Schaferna 1922 o 1,2Gammarus pulex Linnaeus 1758 β 2,1Gammarus roeselli Gervais 1835 β- 2,2Niphargus spp. Schiodte 1849 o 0,5Synurella ambulans O. F. Muller 1846 β 2,0IsopodaAsellus aquaticus Linnaeus 1758 2,6Jaera sarsi Valkanov 1936 β 2,2

HydrachnidiaTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


58

Arrenurus fontinalis Viets 1920 o 0,5Arrenurus globator O.F. Muller 1776 o 1,5Atractides gibberipalpis Piersig 1898 β 1,9Atractides nodipalpis Thor 1899 o 0,5Aturus crinitus Thor 1902 β 2,0Feltria minuta Koenike 1892 o 0,5Hydrachna globosa De Geer 1778 o-β 1,7Hydrachna geographica O.F. Muller 1776 o 1,5Hygrobates calliger Piersig 1896 o 1,3Hygrobates fluviatilis Strom 1768 o-β 1,6Lebertia fimbrata Thor 1899 o 1,0Limnesia maculata Muller 1776 β 2,0Limnochares aquatica Linnaeus 1758 o-β 1,7Piona nodata Muller 1776 o 1,2Sperchon brevirostris Koenike 1895 o 0,5Sperchon glandulosus Koenike 1886 o 0,5Torenticola anomala Koch 1837 o 1,0Torenticola elliptica Maglio 1909 o 0,8Unionicola (Acax) crassipes O.F. Muller 1776 o 1,2

EphemeropteraTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


Baetis alpinus Pictet 1843 o 1,0Baetis buceratus Eaton 1870 β- 2,4Baetis lutheri Muller 1967 o-β 1,6Baetis melanonyx Pictet 1843 o 1,2Baetis muticus Linnaeus 1758 o 1,3Baetis niger Linnaeus 1761 β 2,0Baetis rhodani Pictet 1843 β 2,1Baetis scambus Eaton 1870 o-β 1,6Baetis vernus Curtis 1834 β 2,3Caenis horaria Linnaeus 1758 β 2,1Caenis luctosa Burmeister 1839 β 2,2Caenis macrura Stephens 1835 β 1,8Caenis robusta Eaton 1884 β 2,1Cloeon dipterum Linnaeus 1761 2,5Ecdyonurus dispar Curtis 1834 β 2,1Ecdyonurus helveticus Eaton 1885 o 1,0Ecdyonurus insignis Eaton 1870 β 2,1Ecdyonurus torrentis kimmins 1942 o 1,2Ecdyonurus venosus Fabricius 1775 o 1,4Electrogena lateralis Curtis 1834 o 1,4Electrogena quadrilineata Landa 1969 o 1,4Epeorus alpicola Eaton 1871 o 1,0Epeorus sylvicola Pictet 1865 o 1,4Ephemera danica Muller 1764 β 1,7Ephemera vulgata Linnaeus 1758 β 2,2Ephemerella mucronata Bengtsson 1909 o 1,5

59

Ephemerella notata Eaton 1887 β 1,9Habroleptoides confusa Sartori et

Jacob1986 o-β 1,6

Habrolepoides modesta Hagen 1864 o-β 1,7Habrophlebia fusca Curtis 1834 o-β 1,6Heptagenia coerulans Rostock 1878 β 2,1Heptagenia flava Rostock 1878 β 2,3Heptagenia longicauda Stephens 1835 β 2,2Heptagenia sulphurea Muller 1776 β 2,2Leptophlebia marginata Linnaeus 1767 β 2,0Oligoneuriella rhenana Imhoff 1852 β 1,7Palingenia longicauda Olivier 1791 β 1,8Paraleptophlebia submarginata Stephens 1835 o-β 1,6Potamanthus luteus Linnaeus 1767 β 2,1Procloeon bifidum Bengtsson 1912 β 2,3Rhithrogena carpatoalpina Klonowska et

al.1987 o 1,2

Rhithrogena germanica Eaton 1885 o 1,2Rhithrogena hybrida Eaton 1885 o 1,0Rhithrogena semicolorata Curtis 1834 β 1,8Serratella ignita Poda 1761 β 2,0Siphlonurus aestivalis Eaton 1903 β 2,0Siphlonurus lacustris Eaton 1870 o 1,0Torleya major Klapalek 1905 β 1,8

OdonataTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


Aeshna affinis Vander Linden 1820 β 2,0Aeshna cyanea Muller 1764 β 2,1Aeshna grandis Linnaeus 1758 β 2,2Aeshna mixta Latreille 1805 β 1,9Calopteryx splendens Harris 1782 β 2,2Calopteryx virgo Linnaeus 1758 β 1,9Coenagrion mercuriale Charpentier 1840 o 1,5Coenagrion ornatum Selys 1850 o-β 1,6Coenagrion puella Linnaeus 1758 β 1,9Coenagrion pulchellum Vander Linden 1825 β 2,1Cordulegaster bidentata Selys 1843 o 1,5Gomphus flavipes Charpentier 1825 β 2,1Gomphus vulgatissimus Linnaeus 1758 β 2,1Ischnura elegans Vander Linden 1820 β 2,0Lestes sponsa Hansemann 1823 β- 2,5Lestes viridis Vander Linden 1825 β 2,1Libellula depressa Linnaeus 1758 β 2,2Libellula quadrimaculata Linnaeus 1758 β 2,0Onychogomphus forcipatus Linnaeus 1758 β 1,8Platycnemis pennipes Pallas 1771 β 2,0Sympetrum pedemontanum Allioni 1766 β 1,9

60

Sympetrum striolatum Charpentier 1840 β 2,0Sympetrum vulgatum Linnaeus 1758 β 2,1

PlecopteraTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


Amphinemura sulcicollis Stephens 1836 o 1,0Brachyptera risi Morton 1896 o 1,2Brachyptera seticornis Klapalek 1902 o 1,0Capnia bifrons Newman 1839 o 1,1Capnia nigra Pictet 1833 o 1,4Dinocras cephalotes Curtis 1827 o 1,2Isoperla grammatica Poda 1761 o-β 1,7Leuctra albida Kempny 1899 o 1,3Leuctra fusca Linnaeus 1758 β 1,9Leuctra geniculata Steph. 1836 β 2,0Leuctra hippopus Kempny 1899 o 1,1Leuctra nigra Olivier 1811 o 1,3Leuctra spp. Steph. 1836 o 1,4Nemoura cinerea Reitzus 1783 β 2,1Nemoura marginata Pictet 1836 o 1,5Nemoura minima Aubert 1946 o 1,0Nemoura obtusa Ris 1902 o 0,5Perla bipunctata Pictet 1833 o 1,0Perla burmeisteriana Claasen 1936 o 1,5Perla marginata Panzer 1799 o 1,0Perlodes microcephalus Pictet 1833 o 1,5Protonemura intricata Ris 1902 o 1,2Protonemura lateralis Pictet 1836 o 0.5Protonemura meyeri Pictet 1841 o 0.3Protonemura praecox Morton 1894 o 0.7Protonemura spp. Kempny 1898 o 0.6Taeniopteryx hubaulti Aubert 1946 o 1.3

HeteropteraTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


Aphelocheirus aestivalis Fabricius 1794 β 1,5Corixa spp. Geoffroy 1762 β 1,9Gerris spp. Fabricius 1794 o-β 1,6Hydrometra stagnorum Linnaeus 1758 o-β 1,6Ilyocoris cimicoides Linnaeus 1758 β 2,1Nepa cinerea Linnaeus 1758 β 1,7Notonecta spp. Linnaeus 1758 β 1,9Ranatra linearis Linnaeus 1758 β 2,0Sigara spp. Fabricius 1775 β 2,0Velia caprai Tamanini 1947 o 1,0

61

NeuropteraTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


Sisyra fuscata Fabricius 1793 β- 2,4

MegalopteraTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


Sialis fuliginosa Pictet 1836 β 2,0Sialis lutaria Linnaeus 1758 β 2,3ColeopteraTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


Agabus bipustulatus Linnaeus 1767 β 2,2Agabus uliginosus Linnaeus 1761 2,7Agabus spp. Leach 1817 β 2,0Berosus spinosus Steven 1808 o-β 1,6Bidessus unistriatus Goeze 1777 2,8Coelambus impressopunctatus Schaller 1783 β- 2,4Colymbetes fuscus Linnaeus 1758 2,7Dytiscus marginalis Linnaeus 1758 β 2,1Dytiscus spp. Linnaeus 1758 β 2,2Elmis aenea P. Muller 1806 o 1,5Elmis latreillei Bedel 1878 o 1,0Elmis maugetii Latreille 1798 o 1,5Elmis spp. Latreille 1798 o 1,2Esolus angustatus P. Muller 1821 o 1,4Esolus parallelepipedus P.Muller 1806 o-β 1,6Graphoderus cinereus Linnaeus 1758 β- 2,5Gyrinus distinctus Aube 1836 o-β 1,6Gyrinus paykulli Ochs 1927 β 2,2Gyrinus substriatus Stephens 1829 β 2,0Gyrinus spp. O.F.Muller 1764 β 2,0Haliplus flavicollis Sturm 1834 o-β 1,7Haliplus lineaticollis Marsham 1802 β 1,9Haliplus obliquus Fabricius 1787 o-β 1,7Haliplus spp. Latreille 1802 o-β 1,7Helichus substiratus Muller 1821 β 2,2Helophorus aquaticus Linnaeus 1758 2,7Helophorus brevipalpis Bedel 1881 β- 2,5Helophorus dorsalis Marsham 1802 β- 2,4Helophorus grandis Illiger 1798 β- 2,4Helophorus minutus Fabricius 1775 β- 2,4Helophorus villosus Duftschmid 1805 β 2,2Hydaticus transversalis Pontoppidan 1763 β- 2,4Hydraena alpicola Pretner 1931 o 1,0Hydraena gracilis Germar 1824 o-β 1,7Hydraena intermedia Rosenhauer 1847 o-β 1,7Hydraena minutissima Stephens 1829 o 1,5

62

Hydraena pygmaea Waterhouse 1833 o 1,0Hydraena riparia Kugelann 1794 o-β 1,6Hydrobius fuscipes Linnaeus 1758 2,7Hydrochus elongatus Schaller 1783 2,8Hydrophilus spp. Geoffroy 1762 o 1,5Hydroporus spp. Clairville 1806 o 1,5Hydrovatus cuspidatus Kunze 1818 β 2,0Hygrotus inaequalis Fabricius 1777 β 2,2Hygrotus versicolor Schaller 1783 o-β 1,8Hyphydrus ovatus Linnaeus 1761 2,7Ilybius spp. Erichson 1832 β 2,2Laccobius minutus Linnaeus 1758 β- 2,4Laccophilus spp. Klug 1834 β- 2,4Limnebius truncatellus Thunberg 1794 o 1,5Limnius spp. Illiger 1802 o 1,5Noterus clavicornis De Geer 1774 2,7Noterus crassicornis O.F.Muller 1776 2,8Peltodytes caesus Duftschmidt 1805 β- 2,6Platambus maculatus Linnaeus 1758 β 2,3Rhantus bistriatus Bergstraesser 1778 β- 2,4Rhantus exsoletus Forster 1771 β- 2,4Riolus cupreus P. Muller 1806 β 2,0Scarodytes halensis Fabricius 1787 β 1,9Spercheus emarginatus Schaller 1783 β 2,2

TrichopteraTaxon bioindicator Autor An Zona saproba


Rhyacophila fasciata Hag. 1859 o 1,2Rhyacophila laevis Pict. 1834 o 0,6Rhyacophila nubila Zett. 1840 β 2,0Rhyacophila obliterata McL. 1863 o-β 1,6Rhyacophila polonica McL. 1874 o 0,6Rhyacophila tristis Pictet 1834 o 1,4Glossosoma boltoni Curtis 1834 o 1,5Glossosoma conformis Neboiss 1963 o 1,0Synagapetus iridipennis McL. 1879 o 0,5Agapetus laniger Pictet 1834 o 1,5Oxyethira flavicornis Pictet 1834 β 2,1Hydroptila forcipata Eaton 1873 β 2,2Philopotamus montanus Donovan 1813 o 1,2Philopotamus variegatus Scopoli 1763 o 1,3Wormaldia occipitalis Pictet 1834 o 0,5Hydropsyche angustipennis Curtis 1834 β 2,3Hydropsyche bulgaromanorum Mal. 1977 β 2,2Hydropsyche contubernalis McL. 1865 β- 2,5Hydropsyche instabilis Curtis 1834 o 1,5

63

Hydropsyche ornatula McL. 1878 β 2,0Hydropsyche pellucidula Curtis 1834 β 2,0Hydropsyche saxonica McL. 1884 o-β 1,7Neureclipsis bimaculata Linnaeus 1785 β 2,1Plectrocnemia conspersa Curtis 1834 o-β 1,8Polycentropus flavomaculatus Pictet 1834 β 1,9Psychomyia pusilla Fabricius 1781 β 2,0Tinodes rostocki McL. 1878 o 1,3Ecnomus tenellus Rambur 1842 β 2,2Phryganea grandis Linnaeus 1758 o-β 1,5Oligotricha striata Linnaeus 1758 o 1,1Brachycentrus montanus Klap. 1892 o 1,2Brachycentrus subnubilis Curtis 1834 β 2,0Micrasema minimum McL. 1876 o-β 1,6Drusus biguttatus Pictet 1834 o 1,1Drusus discolor Rambur 1842 o 1,0Drusus trifidus McL. 1868 o-β 1,5Limnephilus auricula Curtis 1834 β 1,9Limnephilus decipiens Kol. 1848 β 2,2Limnephilus flavicornis Fabricius 1789 β 1,8Limnephilus rhombicus Linnaeus 1758 β 2,0Limnephilus vittatus Fabricius 1798 o-β 1,5Anabolia nervosa Curtis 1834 β 2,1Potamophylax cingulatus Stephens 1837 o 0,9Potamophylax latipennis Curtis 1834 o 1,3Potamophylax luctuosus Pill.&Mitt. 1793 o 1,0Potamophylax nigricornis Pictet 1834 o 1,0Halesus digitatus Schrank 1781 o-β 1,6Allogamus uncatus Brauer 1857 o 0,6Goera pilosa Fabricius 1775 β 2,1Lithax niger Hagen 1859 o 0,5Silo nigricornis Pictet 1834 o-β 1,6Silo pallipes Fabricius 1781 o 1,2Lepidostoma hirtum Fabricius 1781 o-β 1,8Mystacides nigra Linnaeus 1758 β 2,1Oecetis ochracea Curtis 1825 β- 2,4Leptocerus tineiformis Curtis 1834 β- 2,5Sericostoma personatum Kirby&Sp. 1862 o 1,5Beraea pullata Curtis 1834 o 0,5Ernodes articularis Pictet 1834 o 0,5Odontocerum albicorne Scopoli 1763 o 1,2

DipteraTaxon bioindicator Autor An Zona saproba

predominanta

Valoare saproba

CHIRONOMIDAESubfamilia TANYPODINAEAblabesmyia longistyla Fittkau 1962 β 2,1

64

Ablabesmyia monilis Linne 1758 β 2,3Apsectrotanypus trifascipennis Zetter. 1838 β 2,2Clinotanypus nervosus Meigen 1818 β- 2,4Conchapelopia melanops Wied. 1818 β 2,3Conchapelopia pallidula Mg. 1818 o- β 1,5Macropelopia fehlmanni Kieff. 1912 o- β 1,5Macropelopia adaucta Kieff. 1916 o 1,1Macropelopia nebulosa Mg. 1804 β 2,3Macropelopia notata Mg. 1818 o 1,2Monopelopia tenuicalcar Kieff. 1918 o 0,8Natarsia punctata Mg. 1804 β 2,2Nilotanypus dubius Mg. 1804 β 1,9Paramerina divisa Walk. 1856 o- β 1,5Procladius (Holotaypus) choreus Mg. 1804 β- 2,5Rheopelopia maculipennis Zetter. 1839 β 2,0Rheopelopia ornata Mg. 1838 β- 2,5Tanypus kraatzi Kieff. 1913 β 2,2Tanypus punctipennis Mg. 1818 β 2,2Thienemannimya carnea Fabr. 1805 o- β 1,8Thienemannimya geijeskesi Goetgh. 1934 o 1,2Thienemannimyia laeta Mg. 1818 o- β 1,6Trissopelopia longimana Staeg. 1839 o 1,0Zavrelimyia barbatipes Kieff. 1911 o 1,0Zavrelimyia hirtimana Kieff. 1918 o 0,8Zavrelimyia melanura Mg. 1818 o 0,5Zavrelimyia nubila Mg. 1830 o 0,8Zavrelimyia signatipennis Kieff. 1924 o 0,8Subfamilia DIAMESINAE Boreoheptagyia legeri Goetgh. 1933 o 0,8Diamesa cinerella Mg. 1835 o- β 1,5Diamesa dampfi Kieff. 1924 o- β 1,5Diamesa incallida Walk. 1856 o 1,2Diamesa insignipes Kieff. 1908 β 2,0Diamesa latitarsis Goetgh. 1920 o 1,0Diamesa modesta Serr-tos 1967 o 0,8Diamesa steinboecki Goetgh. 1933 o 0,4Diamesa tonsa Walk. 1856 o- β 1,7Potthastia gaedii Meigen 1838 β 2,0Potthastia longimana Kieff. 1922 β 2,3Protanypus forcipatus Egger 1863 o 1,3Pseudokiefferiella parva Edw. 1932 o 1,3Sympotthastia zavreli Pagast 1947 β 1,8Subfamilia PRODIAMESINAEMonodiamesa bathyphila Kieff. 1918 β 2,0Odontomesa fulva Kieff. 1919 β 1,9Prodiamesa olivacea Mg. 1818 2,7Prodiamesa rufovittata Goetgh. 1932 β 2,2

65

Subfamilia ORTHOCLADIINAEBrillia longifurca Kieff. 1921 2,7Brillia modesta Mg. 1830 β 1,8Cardiocladius fuscus Kieff. 1924 β 2,3Chaetocladius piger Goetgh. 1913 β 2,0Chaetocladius vitellinus Kieff. 1908 β 2,3Corynoneura lobata Edw. 1924 o 1,3Corynoneura scutellata Winner. 1846 o- β 1,7Cricotopus algarum Kieff. 1911 β 1,9Cricotopus annulator Goetgh. 1927 β 1,9Cricotopus bicinctus Mg. 1818 β- 2,5Cricotopus cylindraceus Kieff. 1908 β- 2,5Cricotopus festivellus Kieff. 1906 β- 2,5Cricotopus fuscus Kieff. 1909 β 1,9Cricotopus similis Goetgh. 1921 β 2,0Cricotopus tremulus Hirv. 1973 β 2,1Cricotopus triannulatus Macq. 1826 β 2,2Cricotopus trifascia Edw. 1929 β 2,1Diplocladius cultriger Kieff. 1908 β 2,1Eukiefferiella brevicalcar Kieff. 1911 o- β 1,7Eukiefferiella claripennis Lund 1898 β 2,3Eukiefferiella clypeata Kieff. 1923 β 1,8Eukiefferiella coerulescens Kieff. 1926 o 1,3Eukiefferiella cyanea Thien. 1936 o 0,7Eukiefferiela devonica Edw. 1929 o- β 1,7Eukiefferiella dittmari Lehm. 1972 β 1,8Eukiefferiella gracei Edw. 1929 β 1,9Eukiefferiella lobifera Goetgh. 1934 o- β 1,7Eukiefferiella minor Edw. 1929 o 1,2Eukiefferiella similis Goetgh. 1929 o 1,2Heleniella ornaticollis Edw. 1943 o 1,2Heterotrissocladius marcidus Walk. 1856 o 1,3Cricotopus (Isocladius) sylvestris

Fabric. 1794 2,6

Krenosmittia camptophleps Edw. 1929 o 1,0Limnophyes prolongatus Kieff. 1921 o 1,3Metriocnemus albolineatus Mg. 1818 o 0,8Metriocnemus fuscipes Mg. 1818 o 1,0Metriocnemus obscuripes Holm. 1869 o 0,8Nanocladius balticus Palmen 1959 β- 2,4Nanocladius bicolor Zett. 1843 β 2,2Nanocladius rectinervis Kieff. 1911 β 2,1Orthocladius (Euorthocladius) rivicola

Kieff. 1911 o- β 1,7

Orthocladius (Euorthocladius) rivulorum

Kieff. 1909 o- β 1,6

Orthocladius (Euorthocladius) thienemanni

Kieff. 1906 β 1,8

Orthocladius (Orthocladius) Mg. 1818 β 1,8

66

rubicundus Orthocladius (Symposiocladius) lignicola

Kieff. 1915 o- β 1,5

Paracladius conversus Walk. 1856 β 2,2Paracricotopus niger Kieff. 1913 o- β 1,5Parakiefferiella bathophila Kieff. 1912 β 2,0Parakiefferiella gracillima Kieff. 1924 o 0,5Parametriocnemus stylatus Kieff. 1924 o- β 1,6Paratrichocladius rufiventris Mg. 1830 β 2,3Paratrichocladius skirwithensis Edw. 1929 β 2,0Paratrissocladius excerptus Walk. 1856 β 1,8Parorthocladius nudipennis Kieff. 1808 o 1,1Psectrocladius limbatellus Holm. 1869 β 1,8Rheocricotopus atripes Kieff. 1913 o 1,0Rheocricotopus chalybeatus Edw. 1929 o 1,0Synorthocladius semivirens Kieff. 1909 β 2,0Thienemanniella acuticornis Kieff 1925 o 0,8Thienemanniella clavicornis Kieff 1911 o 1,2Thienemanniella vittata Edw. 1924 o 1,3Tvetenia bavarica Goeth. 1934 o 1,3Tvetenia calvescens Edw. 1929 β 1,9Tvetenia verralli Edw. 1929 β 2,0Subfamilia CHIRONOMINAECladotanytarsus mancus Walk. 1856 β 2,1Cladotanytarsus vanderwulpi Edw. 1929 β 2,0Krenospectra fallax Reiss 1969 o 0,6Microspectra apposita Walk. 1856 o-β 1,5Microspectra atrofaciata Kieff. 1911 β- 2,4Microspectra bidentata Goeth. 1921 o 0,8Microspectra fusca Mg. 1804 o 0,8Microspectra junci Mg. 1818 o 0,8Microspectra lindrothi Goeth. 1931 o 1,3Microspectra radialis Goetgh. 1939 o 1,2Microspectra recurvata Goetgh. 1928 o 0,8Paratanytarsus austriacus Kieff. 1924 o 1,2Paratanytarsus lauterborni Kieff. 1909 β 2,1Rheotanytarsus curtistylus Goeth. 1921 o-β 1,7Rheotanytarsus nigricauda Fittk. 1960 o 1,1Rheotanytarsus photophilus Goeth. 1921 β 2,0Stempellinella brevis Edwards 1929 o 1,0Tanytarsus brundini Lind. 1963 β 2,0Tanytarsus eminulus Walk. 1856 β 1,9Tanytarsus heusdensis Goeth. 1923 o 0,7Tanytarsus palettaris Vern. 1969 o 0,7Tanytarsus sinuatus Goeth. 1936 o 0,7Virgatanytarsus arduennenensis Goeth. 1922 β 2,0Chironomus anthracinus Zett. 1860 2,7Chironomus bernensis Klotz. 1973 2,9

67

Chironomus cingulatus Mg. 1830 2,7Chironomus plumosus Linne 1758 p 3,6Chironomus thummi Kieff 1911 p 4,0Clapodelma viridula Linn. 1767 β 2,2Cryptochironomus defectus Kieff 1913 β- 2,5Cryptichronomus rostratus Kieff. 1921 β- 2,5Demycryptachironomus vulneratus

Zett 1860 β 2,3

Dicroptendipes nervosus Staeg. 1939 2,7Dicrotendipes notatus Mg. 1818 β- 2,4Dicrotendipes tritomus Kieff. 1911 β 2,3Einfeldia dissidens Walk. 1856 2,9Einfeldia pagana Mg. 1818 β 2,2Glyptotendipes pallens Mg. 1804 2,7Harnischia curtilamellata Malloch 1915 β 2,1Harnischia fuscimana Kieff. 1921 β 2,1Kiefferulus tendipediformis Goetgh. 1922 2,6Microtendipes chloris Mg. 1818 β 2,3Microtendipes pedellus De geer 1776 β 2,3Parachironomus arcuatus Goetgh. 1918 β- 2,5Parachironomus frequens Johann. 1905 β- 2,5Parachironomus vitiosus Goetgh. 1921 β- 2,5Paracladopelma camptolabis Kieff. 1913 β 1,9Paratendipes albimanus Mg. 1918 β 2,3Phaenopsectra flavipes Mg. 1918 β- 2,5Polypedillum albicorne Mg. 1838 o 0,8Polypedilum apfelbecki Strobl 1900 o 0,8Polypedilum convictum Walk 1856 β 1,9Polypedilum cultellatum Goeth. 1931 β 1,8Polypedilum laetum Mg. 1818 β 2,1Poypedilum nubeculosum Mg. 1818 β 2,3Polypedilum pedestre Mg. 1830 2,7Saetheria reissi Jack. 1977 β 2,2 DipteraTaxon bioindicator Autor An Zona

saproba predominanta

Valoare saproba

Aedes spp. Meigen 1818 β- 2,5Anopheles spp. Meigen 1818 β- 2,5Chaoborus spp. Lichtenstein 1800 β 2,3Bezzia spp. Kieffer 1899 o 1,4Ceratopogon spp. Meigen 1803 o 1,3Culex spp. Linnaeus 1758 β- 2,5Dasyhelea versicolor Kieffer 1911 o 1,2Dicranota spp. Zetterstedt 1838 o 1,5Dixa spp. Meigen 1818 o 1,5Eristalis tenax Linnaeus 1758 p 4,0

68

Hexatoma spp. Latreille 1809 o 1,5Odontomyia spp. Meigen 1803 o 1,5Ochlerotatus spp. Lynch-

Arribalzaga1891 β 2,2

Oxycera spp. Meigen 1803 o 1,0Pericoma spp. Walker 1856 o 1,5Ptychoptera spp. Meigen 1803 o 1,0Serromyia spp. Meigen 1818 o 1,5Sylvicola fenestralis Scopoli 1763 -p 3,1Psychoda spp. Latreille 1796 β 2,0Prosimulium hirtipes Fries 1824 o-β 1,6Simulium balcanicum Enderlein 1924 β 2,2Simulium angustipes Edwards 1915 β 2,0Simulium carpathicum Knoz 1961 o 1,0Simulium colombaschense Scopoli 1780 β 2,2Simulium costatum Friederichs 1920 o 1,0Simulium equinum Linnaeus 1758 β 2,2Simulium monticola Friederichs 1920 o 1,2Simulium ornatum Meigen 1818 β- 2,4Simulium reptans Linnaeus 1758 β 2,0Simulium variegatum Meigen 1818 o 1,5Atherix ibis Fabricus 1798 o 1,0Atherix marginata Meigen 1803 o 1,2Blepharicera fasciata Westwood 1842 o 1,5Limnophila spp. Macquart 1834 β 2,0Limnophora spp. Robineau-

Desvoidy1830 β 2,2

Liponeura spp. Loew 1844 o 1,0Stratiomys spp. Geoffroy 1762 β 2,2Tabanus spp. Linnaeus 1758 β 2,0Tipula spp. Linnaeus 1758 β 2,2Wiedemania spp. Linnaeus 1758 o 1,0

BryozoaTaxon bioindicator Autor An Zona

saproba predominanta

Valoare saproba

Cristatella mucedo Cuvier 1798 β 2,0Fredericella sultana Blumenbach 1779 o-β 1,6Paludicella articulata Ehrenberh 1831 o-β 1,7Plumatella emarginata Allman 1844 β 2,2Plumatella fruticosa Allman 1844 β 2,0Plumatella fungosa Pallas 1768 2,5Plumatella repens Linnaeus 1758 β 2,2

69

Anexa 6.1.1.D

Stare ecologică – elemente biologice: faună piscicolă -Râuri

Sistemul de evaluare şi clasificare a corpurilor de apă pe baza faunei piscicole a fost

realizat cu ajutorul metodei EFI+. Pentru realizarea acestui index au fost procesate peste 10

000 de probe din majoritatea ţărilor UE.

70

Au fost luate în calcul 254 de specii piscicole care au fost grupate pe criterii ecologice

în 15 categorii de guilde, fiecare din acestea având între 3 şi 7 grupuri de specii.

Datele au fost procesate statistic utilizând modelul tipologiilor piscicole rezultate din

proiectul FAME. Metricele testate au fost selectate pe baza următoarelor criterii: calitatea

modelului, reprezentativitatea pentru diversele ecoregiuni, sensibilitatea la diversele tipuri de

presiuni (inclusiv hidromorfologice), gradul de corelare între metrici (eliminând pe cele

redundante). În final au rămas 4 metrici.

Matricele selectate pentru EFI+ sunt:

Corpuri de apă salmonicole:

-densitatea relativă a indivizilor intoleranţi cu dimensiunea sub 150 mm;

-densitatea relativă a speciilor intolerante la reducerea oxigenului dizolvat.

Corpuri de apă ciprinicole:

-abundenţa relativă a speciilor generativ reofile (care necesită habitate de tip lotic

pentru reproducere);

-densitatea relativă a speciilor litofile.

La adresa <http://efi-plus.boku.ac.at/software/insert_data.php> se găseşte modelul

fişei de prelucrare a datelor şi link-ul către baza de date internaţională, respectiv programul

automat de procesare al datelor.

Calitatea

Ape Salmonicole

Tipurile RO 01, RO 02, RO

03 şi RO 17, RO18

Ape Cyprinicole

Tipurile RO 04 - RO 15

şi RO 19, RO 20

Prelevare

„la picior”

Prelevare

ambarcaţie

Starea foarte

bună (Clasa 1)

0,912-1,000 0,940-1,000 0,918-1,000

Starea bună

(Clasa 2)

0,756-0,911 0,656-0,939 0,563-0,917

71

http://efi-plus.boku.ac.at/software/insert_data.php

Starea moderată

(Clasa 3)

0,504-0,755 0,438-0,655 0,376-0,562

Starea slabă

(Clasa 4)

0,253-0,503 0,219-0,437 0,188-0,375

Starea proastă

(Clasa 5)

0,000-0,252 0,000-0,218 0,000-0,187

Tabel cu limitele claselor de calitate pentru diversele tipuri de corpuri de apă

Pentru Dunăre (RO 12-15), dificultatea rămîne prelevarea unor probe reprezentative.

RO 12 trebuie abordat ca lacuri de baraj, corpuri de apă puternic modificate.

Deocamdată, cel puţin pentru Dunărea aval de PF, rezultatele EFI+ nu pot fi utilizate

ca atare ci trebuie valorificate prin intermediul opiniei expertului care să ia în consideraţie

ansamblul asociaţiilor de organisme şi situaţia creată prin întreruperea conectivităţii laterale.

Pentru tipul RO 16 evaluarea prin intermediul ihtiofaunei nu este practică deoarece

aceasta are particularităţi pregnante şi necesită crearea unei index de evaluare specific, posibil

dar nefezabil din punct de vedere al bugetului de timp şi financiar alocat.

Pentru tipurile RO 17-20 evaluarea prin intermediul ihtiofaunei nu este reprezentativă

(fauna piscicolă a acestora fiind, de regulă, formată doar din 1-2 specii) în cazul în care există.

În tipologia europeană utilizată la realizarea bazei de date FIDES, FAMEşi EFI + râurile sunt

clasificate, după regimul de curgere în: permanente, secate vara şi secate iarna (summer dry,

respectiv winter dry) şi aceste date trebuie introduse în coloana Flow regime din spreadsheet.

Rezultatele trebuie utilizate cu prudenţă şi corelate cu ceilalţi indicatori.

Pentru evaluarea stării ecologice a corpurilor de apă pe baza ihtiofaunei este nevoie de

rezultatele obţinute prin accesarea site-ului EFI+. Rezultatele tuturor amplasamentelor şi

corpurilor de apă acceptate de programul EFI+ sunt la dl Istvan Falka (DA Mureş – laborator)

şi la dl Şerban Iliescu (ANAR Bucureşti – monitoring).

Procesarea datelor

Datele din teren vor fi înregistrate pe o fişă care să permită ulterior procesarea lor prin

programul automat şi să să contribuie la realizarea unei baze de date naţionale.

72

Există diverse modele pentru astfel de fişe, unul este cel propus în cursul JDS, care a

fost acceptat şi utilizat de toate ţările participante şi este compatibil cu cerinţele bazei de date

FAME, din care a derivat baza de date utilizată pentru EFI.

Datele pot fi înscrise în tabelul excel pus la dispoziţie de consorţiul EFI pe pagina de

internet <http://efi-plus.boku.ac.at/software/insert_data.php> şi transmise sub această formă

sau pot fi introduse manual la adresa indicată în aceeaşi pagină.

La adresa <http://efi-plus.boku.ac.at/software/view_values.php#30> pot fi găsite toate

valorile ce sunt acceptate de tabelul de preluarea datelor (spreadsheet) inclusiv denumirile

corecte ale speciilor piscicole.

În fişa cu rezultatele transmise de programul de calcul (output) se găsesc următoarele

date:

Abundenţe şi densităţi relative calculate pentru diversele ghilde (grupări ecologice).

În ultimele coloane sunt prezentate scorurile calculate pentru zona salmonidelor,

pentru zona ciprinidelor, scorul agregat şi clasa de calitate în care se încadrează

secţiunea studiată.

Pentru fiecare coloană cu valori rezultate din calcularea diverşilor parametri există o

rubrică de observaţii (comment) cu ajutorul cărora suntem informaţi dacă au fost

identificate valori anormale „to be checked”, dacă suportul statistic al rezultatului este

fragil sau metoda de captură folosită nu este cea mai adecvată „fish index to be used

with caution”. Menţiunea „nothing to report” arată că datele introduse se înscriu în

limitele normale pentru zona respectivă, conforme cu cele înregistrate anterior în baza

de date.

Variabilă Atribute, unitaţi măsură

Site Code Codul punctului de prelevare unic la nivel naţional

Longitude Longitudine

Latitude Latitudine

Day Ziua

Month Luna

Year Anul

Country Ţara indicativ

River Name Numele râului

73

http://efi-plus.boku.ac.at/software/view_values.php#30

http://efi-plus.boku.ac.at/software/insert_data.php


Site Name Numele locaţiei

Altitude Altitudine în m

Ecoregion Ecoregiune dupa Illies & Botosaneanu

Mediterranean Type Tipul Mediteranean, 0 yes, no

River Region Regiune hidrogeografica, Danube

Method: Metoda captură, wading, boat

Fished Area Suprafaţa pescuită mp

Wetted Width Laţimea apei m

Flow Regime, Regim de curgere, permanent, summer dry,

winter, dry

Natural Lake Upstream:

yes, no

Lacuri naturale amonte Yes, No

Geomorphology: Geomorfologie naturally constraint no

mobility, braided, sinuous,

meander regular, meander

tortous

Former Flood Plain: yes,

no

Prezenta câmpie inundabilă, iniţial Yes, No

Water Source: Sursa de alimentare glacial, nival, pluvial,

groundwater

Upstream Drainage Area,

kmp

Suprafata bazin amonte kmp

Distance from Source Distanţa faţa de izvor km

River Slope, Panta,

Air tempreture Temperature aerului º C

Mean Annual Temperatura medie anuală º C

Air temperature January Temperature medie în ianuarie º C

Air temperature July Temperature medie în iulie º C

Former Sediment Size: Dimensiunile sedimentelor, iniţial Organic, Silt, Sand, Gravel,

Boulder, No Data,

Sampling Location, Locaţia de prelevare main channel, backwater,

mixed

74


Species Name Numele speciei din tabel, 254 sp

Total number run1 Total capturi, prima toana Nr indivizi

Number Length Below 150 Numărul indivizilor sub 150 mm Nr indivizi

Number Length Over 150 Numărul indivizilor peste 150

mm

Nr indivizi

Tabel cu datele ce trebuie însccrise în fişa pentru procesare (tabel excel, spreadsheet)

introduse în programul de calcul

Exemplu: tabelul excel cu rezultatul procesării (output) (mai jos). Au fost reţinute primele

coloane cu datele de identificare a punctelor de prelevare şi ultimele două coloane cu

rezultatul numeric al calculului indexului EFI+ şi clasa la care se încadrează corpul de apă

investigat.

Site.name River.name Site.code Day Month Year FishIndex FishIndex.

class

C.Salageni Prut 18P08Is 18 6 2008 0,741266 2

Bajura Prut 2P08Bt 19 8 2008 0,665592 2

Intrepretarea rezultatelor

Pentru interpretarea rezultatelor este recomandabilă prudenţă, în sensul că precizia

metodei este încă limitată de următorii factori:

pentru ecoregiunile prezente în România numărul datelor introduse în baza de date

internaţională este relativ mică (circa 280), astfel modelul teoretic, valoarea ideală

calculată este încă fragilă din punct de vedere statistic;

trebuie ţinut cont de faptul că, pentru râurile mari prelevarea este încă deficitară, în

sensul aplicării stricte a metodologiei şi dotării echipelor cu ambarcaţiuni echipate

pentru pescuit cu anozi multipli (boom);

în unele situaţii particulare este dificilă delimitarea celor două tipuri de corpuri de apă:

salmonicole, respectiv ciprinicole; în aceste cazuri creşte ponderea opiniei

specialistului, bazată pe cunoaşterea caracteristicilor ecologice ale habitatului şi a

structurii cenozei respective.

75

Este recomandabil ca biologii care fac intrepretările să participe la prelevare şi să fie

familiarizaţi cu noţiunea de ghilde ecologice, cu tipologia corpurilor de apă şi structura

cenozei pentru fiecare punct de prelevare.

Încadrarea corpului de apă la categoria corespunzătoare (salmonicol, respectiv

ciprinicol) trebuie făcută atât pe baza criteriilor hidromorfologice, dar în special pe baza

criteriilor ecologice.

Întocmit,

Dr. biolog Grigore Davideanu

76

Anexa 6.1.1 E-Stare ecologica-Element biologic Fitoplancton- lacuri naturale

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE FITOPLANCTONICE

Domeniu de aplicareAlgele fitoplanctonice pot fi folosite pentru evaluarea starii ecologice a lacurilor naturale. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.

PrincipiuMetoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se foloseste pentru lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fiecare lac natural este un corp de apă. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare generală. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice. Pentru evaluarea stării ecologice contează algele din zona fotică şi perioada maximă de vegetaţie (mai-septembrie). Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.

Descrierea metodei Parametri selectaţi pentru evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale pe baza fitoplanctonului sunt: indicele număr de taxoni, biomasă, clorofilă „a”, abundenţă numerică cianoficee şi indicele de diversitate Shannon-Wiener. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.


BiomasăReprezintă greutatea algelor dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau medie, exprimată în mg/ l (mm3/l).

Clorofila aReprezintă concentraţia acestui pigment dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau medie, exprimată în µg/l.



Indice abundenţa numerică a cianobacteriilorReprezintă numărul de cianobacterii raportat la numărul total de alge din probă. Se exprimă în procente.

77

H pS

ln p1

ii

i

Tabelele 1-5 cuprind valorile propuse pentru fiecare dintre parametri selectaţi, pentru cele 5 stări ecologice, pe categorii tipologice, inclusiv valorile ghid pentru starea de referinţă.

Tabel 1: Valori propuse pentru indice număr de taxoni

Tipologie veche

Tipologie noua

Valoare ghid stare referinţă(min.)






ROLN01+02 ROLN01 15 12 11 6 5 < 5ROLN03+04+05

ROLN0215 13 11 9 8 < 8

ROLN06 ROLN03 28 26 22 16 13 < 13ROLN10+11+12

ROLN0528 24 19 10 7 < 7

ROLN14 ROLN06T 15 8 5 4 3 < 3ROLN15+16 ROLN07 19 17 14 11 9 < 9ROLN17+18 ROLN08 25 22 19 13 8 < 8

Tabel 2: Valori propuse pentru biomasă

Tipologie veche

Tipologie noua







ROLN01+02 ROLN01 3 5 7 12 15 > 15ROLN03+04+05

ROLN02 7 8 12 20 25 > 25

ROLN06 ROLN03 5 7.5 10 12 15 > 15ROLN10+11+12

ROLN05 8 10 17 22 35 > 35

ROLN14 ROLN06T 2 3 5 8 12 > 12ROLN15+16 ROLN07 3 4 6 8 12 > 12ROLN17+18 ROLN08 0.5 1 2 3.5 5 > 5

Tabel 3: Valori propuse pentru clorofila a

Tipologie veche

Tipologie noua

Valoare ghid

Stare ecologică

Stare ecologic

Stare ecologică

Stare ecologic

Stare ecologică

78

stare referinţă(min.)

f. bună (min.)

ă bună (min.)

moderată (min.)

ă slabă (min.)

proastă

ROLN01+02 ROLN01 20 50 100 150 200 >200ROLN03+04+05

ROLN0212

20 50 150 200 >200

ROLN06 ROLN03 10 20 50 100 200 >200ROLN10+11+12

ROLN05 14 20 50 80 150 >150

ROLN14 ROLN06T 3 10 20 50 100 >100ROLN15+16 ROLN07 3 5 8 20 25 >25ROLN17+18 ROLN08 0.5 1 3 5 10 >10

Tabel 4: Valori propuse pentru indice abundență numerică cianobacterii (%)

Tipologie veche

Tipologie noua







ROLN01+02 ROLN01 8 10 15 25 40 > 40ROLN03+04+05

ROLN0210 25 45 60 70 > 70

ROLN06 ROLN03 10 20 30 50 60 > 60ROLN10+11+12

ROLN0515 30 45 55 70 > 70

ROLN14 ROLN06T 4 6 10 15 20 > 20ROLN15+16 ROLN07 5 8 10 15 20 > 20ROLN17+18 ROLN08 1 2 4 7 10 > 10

Tabel 5: Valori propuse pentru indice de diversitate Shannon-Wiener

Tipologie veche

Tipologie noua







ROLN01+02 ROLN01 2,08 2,00 1,54 1,20 1,00 <.1,00ROLN03+04+05

ROLN022,46 2,27 1,85 1,45 1,04 <1,04

ROLN06 ROLN03 3,07 2,50 2,23 1,90 1,50 <1,50ROLN10+11+12

ROLN052,56 2,32 2,07 1,79 1,32 <1,32

ROLN14 ROLN06T 1,60 1,37 0,98 0,81 0,40 <0.40ROLN15+16 ROLN07 1,79 1,68 1,24 0,84 0,36 <0.36ROLN17+18 ROLN08 2,72 2,54 2,31 1,85 1,42 <1,42

79

Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe baza valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si starile ecologice pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la stare ecologica foarte buna la starea ecologica proasta. Se prezinta un model de calcul (fig.2).

Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul cursurilor de apa pentru indicii selectionati s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si pentru evaluarea starii ecologice, dupa cum urmeaza:

Indice număr taxoni (TAX) 10% Indice abundenţă numerică cianobacterii (CYANO) 20% Biomasa (BIO) 30% Clorofila a (CHL) 15% Indicele de diversitate Shannon-Wiener (ID) 25%


0.1*TAX+0.2*CYANO+0.3*BIO+0.15*CHL+0.25*ID = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică care trebuie să fie cuprins între 0 şi 1. Pentru incadrarea în stare ecologică se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor indicelui multimetric în 5 părţi, după cum urmează:

Valoare –Stare foarte bună min. 0.69–Stare bună min. 0.48–Stare moderată min. 0.34–Stare slabă min. 0.25–Stare proastă max. 0.25


80

Indice diversitate (ID)

Indice număr de taxoni (TAX)

Biomasa (BIO)

Clorofila a (CHL)


RCEBIO

RCECHL

RCETAX

RCEID



Evaluare finală stare ecologică = B

Indice abundență numerică cianobacterii (CYANO)

Factori stresori: aport nutriențiCalculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice

IM = 0,1xRCETAX + 0,3xRCEBIO + 0,15xRCECHL + 0,2xRCECYANO + 0,25xRCEID

RCECYANO

Compararea IM cu valorile limită pt. stare ecologică


Determinare valoare pentru următorii indici Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice


Fig, 1: Schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitoplanctonului – lacuri naturale

81

Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitoplanctonului – lacuri naturale

82

ID = 2,15

TAX = 21

BIO = 47,88

CHL = 17,77


RCEBIO=8/47,88=0,17

RCECHL=14/17,77=079

RCETAX=21/28=0,75

RCEID=2,15/2,56=0,84



Evaluare finală stare ecologică = B

CYANO = 56

Factori stresori: aport nutrienți Calculul

Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice

IM = 0,1x0,75 + 0,3x0,17 + 0,15x0,79 + 0,2x0,27 + 0,25x0,84

RCECYANO=0,15/0,56=0,27



indice


Calcul IM stare ecologică = 0,075+0,051+0,119+0.054+0,21 = 0,509

Compararea IM cu valorile limită pt. stare ecologică

Anexa 6.1.1.F-Stare ecologica-Element biologic Fitobentos-Lacuri naturale

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE BENTICE (FITOBENTOS)

Domeniu de aplicareAlgele bentice pot fi folosite pentru evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale. Metoda descrisă este folosită pentru activitatea de monitoring.

PrincipiuMetoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge bentice descrisa mai jos se foloseste pentru lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fiecare lac natural este un corp de apă. Comunităţile de alge bentice (fitobentosul) este sensibil la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice). In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge bentice. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.

Descrierea metodei Parametri selectaţi pentru evaluarea stării ecologice a lacurilor naturale pe baza fitobentosului sunt: indice numărul de taxoni, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice de troficitate TDI. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare. Indice număr de taxoni

Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă.



Indicele de troficitate (TDI)

Indicele de troficitate (Kelly) se calculează utilizând programul Omnidia.

Indicele de troficitate reflectă cel mai bine aspectele privind poluarea cu nutrienţi şi eutrofizarea, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor

83

H pS

ln p1

ii

i

două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi. Se prezintă în tabelele 1-3 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea stării ecologice. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.


Tipologie veche

Tipologie noua







ROLN01+02 ROLN01 23 19 14 9 6 <6ROLN03+04+05

ROLN0220 17 11 8 6 <6

ROLN06 ROLN03 23 18 14 9 7 <7ROLN10+11+12

ROLN0520 14 10 7 4 <4

ROLN14 ROLN06T 21 16 9 7 6 <6ROLN15+16 ROLN07 23 19 14 9 7 <7ROLN17+18 ROLN08 22 19 13 8 5 <5


Tipologie veche

Tipologie noua







ROLN01+02 ROLN01 2.40 2.10 1.70 1.30 0.60 <.0.6ROLN03+04+05

ROLN022.50 2.00 1.60 1.30 0.50 <0.5

ROLN06 ROLN03 3.00 2.30 1.70 1.40 0.50 <0.5ROLN10+11+12

ROLN052.50 2.20 1.60 1.30 0.40 <0.4

ROLN14 ROLN06T 2.50 2.10 1.50 1.25 0.40 <0.4ROLN15+16 ROLN07 1.80 1.50 1.20 1.00 0.30 <0.3ROLN17+18 ROLN08 2.20 1.80 1.40 1.00 0.30 <0.3

Tabel 3: Valori propuse pentru indice de troficitate (TDI)

Tipologie veche

Tipologie noua







ROLN01+02 ROLN01 3.8 5.4 6.0 9.6 12.8 >12.8ROLN03+04+05

ROLN02 2.9 4.9 6.6 10.0 12.7 >12.7ROLN06 ROLN03 2.7 3.9 5.2 7.0 8.6 >8.6

84

ROLN10+11+12

ROLN05 4.8 6.0 8.5 12.3 14.3 >14.3ROLN14 ROLN06T 5.7 6.5 8.8 12.9 15.1 >15.1ROLN15+16 ROLN07 8.2 9.5 10.2 11.8 13.1 >13.1ROLN17+18 ROLN08 8.7 12.6 13.2 15.0 15.8 >15.8

Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare. Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile ghid pentru starea de referinţă şi ale stărilor ecologice pentru a se vedea tendinţa acestora, de creştere sau de scădere de la stare ecologică foarte bună la proastă.Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea stării ecologice, după cum urmează:

- Indice număr taxoni (INT) 30%- Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 40%- Indice de troficitate (TDI) 30%


0.3*RCEINT+0.4*RCEID+0,3*RCETDI = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică care trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1.




85

Modul eutrofizare


Indice troficitate (TDI)


Indice număr taxoni (INT)


RCETDI

RCEID

RCEINT




IM = 0,3xRCEINT + 0,4xRCEID + 0,3xRCETDI


Calcul IM stare ecologică modul

Evaluare finală stare ecologică

Determinare valoare pentru următorii indici Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indiceCompararea cu valorile limită între stările ecologice

Fig, 1: Schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului – lacuri naturale

86

Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza fitobentosului – lacuri naturale

87


TDI = 9.6

ID = 1,72

INT = 21


RCETDI = 8.2/9.6 = 0.85

RCEID = 1.72/1.8 = 0.9

RCEINT = 21/23 = 0.91




IM = 0,3x0.91 + 0,4x0,9+0,3x0.85


Calcul IM stare ecologică = 0.273+0.360+0.255 = 0.888

Evaluare finală stare ecologică = FB


Modul eutrofizare


indice

Compararea cu valorile limită dintre stările ecologice

Anexa 6.1.1.G-Stare ecologica-Element biologic Macronevertebrate- Lacuri naturale

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE MACRONEVERTEBRATE

Domeniu de aplicareMacronevertebratele sunt folosite pentru evaluarea starii ecologice a lacurilor naturale datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.

PrincipiuMetoda de evaluare pe baza macronevertebratelor descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica, poluare cu nutrienţi si degradarea generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din lacurile naturale. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.

Descrierea metodei Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 6 indici propusi (indice număr familii, indice abundenţă ET, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice abundenţă moluşte, indice raport numeric orthocladiinae/chironomidae, indice grupe funcţionale) pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de macronevertebrate. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.

Numărul de familiiSe numără familiile de care aparţin taxonii identificaţi în probă.

Indicele abundenţa ETNumărul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Trichoptera raportat la numărul total de indivizi din probă.


S = numărul de specii;pi = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă. Indicele raportul numeric Orthocladiinae/ChironomidaeSe calculează raportul numeric al orthocladiinae-lor/chironomidae-lor*100.

Indicele grupe funcţionale (mod de hrănire)Raportul numărului de indivizi dintre răzuitori şi mărunţitori (fărâmiţători) la numărul de indivizi din toate grupele funcţionale trofice din fiecare probă.

Indicele abundenţa moluştelorNumărul indivizilor de moluşte raportat la numărul total de indivizi din probă.

88

H pS

ln p1

ii

i

Se prezintă în tabelele 1-6 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea stării ecologice. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.Tabel 1: Valori propuse pentru indice număr de familii

Tip Tipologie noua







ROLN01+02 ROLN01 15 10 7 4 2 >2ROLN03+04+05

ROLN0212 9 6 4 2 >2

ROLN06 ROLN03 10 8 6 4 2 >2ROLN10+11+12

ROLN0511 7 6 3 2 >2

ROLN14 ROLN06T 6 5 4 3 2 >2ROLN15+16 ROLN07 6 4 3 2 1 >1ROLN17+18 ROLN08 11 7 5 3 2 >2


Tip Tipologie noua







ROLN01+02 ROLN01 3 2,3 1,7 1,3 0,8 >0.8ROLN03+04+05

ROLN022,6 2 1,4 0,7 0,4 >0.4

ROLN06 ROLN03 2,2 1,6 1,2 0,8 0,5 >0.5ROLN10+11+12

ROLN052,7 2,4 1,6 0,6 0,4 >0.4

ROLN14 ROLN06T 2 1,7 1,2 0,7 0,4 >0.4ROLN15+16 ROLN07 1,3 1 0,8 0,5 0,3 >0.3ROLN17+18 ROLN08 2,2 1,9 1,25 0,9 0,6 >0.6

Tabel 3: Valori propuse pentru indice raport Orthocladiinae/Chironomidae

Tip Tipologie noua







ROLN01+02 ROLN01 57 37 18 3 1 >1ROLN03+04+05

ROLN02 68 45 29 17 5 >5

ROLN06 ROLN03 40 25 14 7 4 >4

89

ROLN10+11+12

ROLN05 43 27 17 8 4 >4

ROLN14 ROLN06T 25 14 12 9 3 >3ROLN15+16 ROLN07 22 12 10 5 2 >2ROLN17+18 ROLN08 54 36 23 12 2 >2

Tabel 4: Valori propuse pentru indice grupe funcționale

Tip Tipologie noua







ROLN01+02 ROLN01 66 36 25 10 1 >1ROLN03+04+05

ROLN02 73 40 30 8 0 0

ROLN06 ROLN03 64 47 23 8 0 0ROLN10+11+12

ROLN05 69 40 24 13 7 >7

ROLN14 ROLN06T 72 50 37 24 8 >8ROLN15+16 ROLN07 80 51 35 18 8 >8ROLN17+18 ROLN08 64 37 26 5 0 0

Tabel 5: Valori propuse pentru indice abundență ET

Tip Tipologie noua







ROLN01+02 ROLN01 6 3 2 1 0 0ROLN03+04+05

ROLN02 5 3 2 1 0 0

ROLN06 ROLN03 6 3 2 1 0 0ROLN10+11+12

ROLN05 5 3 2 1 0 0

ROLN14 ROLN06T 4 3 2 1 0 0ROLN15+16 ROLN07 4 3 2 1 0 0ROLN17+18 ROLN08 10 8 3 2 0 0

Tabel 6: Valori propuse pentru indice abundența moluștelor

Tip Tipologie noua







ROLN01+02 ROLN01 48 26 5 1 0 0

90

ROLN03+04+05

ROLN02 90 49 14 3 0 0

ROLN06 ROLN03 90 75 45 15 3 >3ROLN10+11+12

ROLN05 73 34 12 4 1 >1

ROLN14 ROLN06T 10 1,5 1 0 0 0ROLN15+16 ROLN07 90 67 45 10 1 >1ROLN17+18 ROLN08 10 3 2 1 0 0

Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare. Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1.

Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a importanţei acestora pentru comunităţile de macronevertebrate şi pentru evaluarea stării ecologice, după cum urmează:

–Indice numar familii (FAM) 15%–Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 30%–Indice raport orthocladiinae/chironomidae (IOC) 20%–Indice grupe functionale (IGF) 15%–Indice abundenţa ET (IET) 10%–Indice abundenţa moluşte (IMo) 10%


0.15*FAM+0.3*ID+0.2*IOC+0.15*IGF+0.1*IET+0.1*IMo = indice multimetric (IM)

Valoarea indicelui multimetric va da starea ecologică care trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1.



În situaţia de a fi mai multe secţiuni se calculează indicele multimetric pentru fiecare secţiune şi apoi se face media şi se stabileşte starea ecologică a lacului/corpului de apă. În plus, dacă există mai multe rezultate sezoniere pentru un lac/corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se stabileşte starea ecologică finală.

91

92

Poluare organica, eutrofizare, degradare generala

Indice raport orthocladiinae/chironominaesaprob (IOC)

Indice EPT (IEPT)

Numar de familii (FAM)



RCEIOC

RCEIEPT

RCEFAM

RCEIGF




IM = 0,15xRCEFAM + 0,3xRCEID + 0,2 xRCEIOC + 0,15xRCEIGF + 0,1xRCEIEPT + 0,1xRCEIMo



Indice abundență moluște (IMo)

RCEIMo


Indice grupe functionale (IGF)

RCEID


Fig, 1: Schema de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza macronevertebratelor – lacuri naturale

93

Fig, 2: Exemplu de schema de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pe baza macronevertebratelor – lacuri naturale

94

IM = 0,15x0,67+ 0,3x0,47 + 0,2 x0,58+ 0,15x1+ 0,1x0,17+ 0,1x0,021



indice

Poluare organica, eutrofizare, degradare generala

IEPT = 1

FAM = 10

ID = 1,424Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinta

RCEIOC=33/57=0,58

RCEIEPT=1/6=0,17

RCEFAM=10/15=0,67

RCEIGF=98/64=1





Evaluare finala stare ecologica = M

IMo = 1

RCEIMo=1/48=0,021IGF = 98

RCEID=1,424/3=0,47

IOC = 33

Calcul IM stare ecologică = 0,1+0,141+0,116+0,15+0,017+0,002= 0,526

Anexa 6.1.1 H

Sistemul de clasificare şi evaluare al stǎrii apelor de suprafaţǎ

Ape tranzitorii – elemente biologice

Selectarea elementelor biologice de calitate pe baza cărora s-a elaborat sistemul de clasificare şi evaluare a stării ecologice a corpurilor

de apă tranzitorii (Tabelul 1) s-a făcut în conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei şi a datelor disponibile pentru fiecare tipologie în

parte.

Trebuie menţionat cǎ sistemul de clasificare şi evaluare a stǎrii ecologice a corpurilor de apă tranzitorii nu este definitivat întrucât, ca

urmare a lipsei de date pentru anumite tipologii, nu s-au putut stabili valorile caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ pentru toţi

indicatorii propuşi.

Pe de altǎ parte, exerciţiul de intercalibrare pentru elementele biologice considerate pentru fiecare tipologie, care face parte din procesul

de elaborare a metodologiei nu a fost organizat pentru nici unul din elementele biologice.

Tabel 1. Indicatori propuşi pentru clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ tranzitorii

Elementele de calitate Indicatori propuşii

Compoziţia, abundenţa şi biomasa

fitoplanctonului

- componenţa pe specii

- biomasa fitoplanctonului

- densitatea fitoplanctonului

- clorofila a

Compoziţia şi abundenţa faunei

nevertebrate bentice


- densitate

95

- numǎr de specii

Compoziţia, abundenţa şi structura de

vârstǎ a faunei piscicole


- numǎr de specii

Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului

- Analiza datelor istorice a condus la alegerea unei perioade de referinţǎ care a constituit punctul de plecare în elaborarea sistemului pentru

clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ tranzitorie.

- Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03), (Tabel 2.) s-a întocmit

în urma analizei unui set de date din perioda 1957 – 1961 din reţeaua de staţii de monitoring din zona Sulina – Periboina. Speciile au fost

înregistrate în funcţie de apartenenţa lor la grupe taxonomice (Bacillariophta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanophyta, Chrysophyta,

Euglenophyta, Xantophyta), cât şi în funcţie de grupa ecologică după rezistenţa lor la salinitate (specii marine, marine – salmastricole,

dulcicole şi dulcicole-salmastricole).

- Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru tipologia lacul Sinoie (tipologia RO_TT02), (Tabel 3.). s-a întocmit în

urma analizei unui set de date din perioda 1966 – 1977. Lista de specii din perioada de referinţă este prezentată comparativ cu celelalte

perioade istorice distincte (marină şi dulcicolă), deoarece având în vedere starea acuală a lagunei Sinoe şi lucrările prevăzute pentru

ameliorarea sa, este greu de apreciat care va fi evoluţia compoziţiei speciilor. Speciile au fost înregistrate în funcţie de apartenenţa lor la grupe

taxonomice (Bacillariophta, Chlorophyta, Cyanophyta, Chrysophyta, Euglenophyta, Pyrophyta), cât şi în funcţie de grupa ecologică după

rezistenţa şi capacitatea lor de a se adapta la variaţiile de salinitate (specii marine, marine – salmastricole, dulcicole şi dulcicole-salmastricole).

- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03 pentru parametrul densitate s-a

făcut pe baza datelor din reţeaua de staţii de monitoring din zona Sulina – Periboina. Setul de date pe termen lung folosit corespunde

96

perioadelor 1957 – 1961 (perioada de referinţă), 1982 – 1990 (perioada de maximă eutrofizare a ecosistemului de nord-vest al Mării Negre ) şi

2000 – 2003 (perioada actuală de instabilitate a evoluţiei ecosistemului marin). Datele au fost analizate statistic (s-au calculat media

multianualǎ, mediana, valorea minimǎ şi valoarea maximǎ) şi, pe baza rezultatelor obţinute şi a evaluării valorilor reale înregistrate la

momentul analizării probelor, s-au apreciat limitele claselor de calitate (Tabelul 4.).

- Pentru biomasă datele folosite pentru stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03 sunt

rezultate din analiza probelor din reţeaua de staţii de monitoring din zona Sulina – Periboina în perioada 1996-2003. Aprecierea condiţiilor de

referinţă s-a făcut prin calcularea valorilor percentile 10 din setul de date din perioada 1996-2003. Aprecierea valorilor stării ecologice proaste

s-a făcut prin calcularea valorilor percentile 90 din setul de date din perioada 1996-2003. Propunerile limitelor pentru celelalte clase de calitate

pentru parametrul biomasa fitoplanctonului s-au făcut, pe baza rezultatelor obţinute prin aplicarea funcţiilor percentile 10 şi 90 pentru setul de

date din perioada 1996-2003 şi a evaluării valorilor reale înregistrate la momentul analizării probelor (Tabelul 5.).

- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT02 pentru densitatea şi biomasa

fitoplanctonului s-a făcut pe baza datelor existente în perioada salmastră a lacului – considerată perioadă de referinţă - (anii 1966-1977).

Datele au fost analizate statistic (s-au calculat media multianualǎ, mediana, valorea minimǎ şi valoarea maximǎ) şi, pe baza rezultatelor

obţinute şi a evaluării valorilor reale înregistrate la momentul analizării probelor, s-au apreciat limitele claselor de calitate (Tabelul 6. şi Tabelul

7.).

- Stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03, pentru clorofila a s-a făcut luând în

considerare datele istorice din perioada 1976-1979, pe probe prelevate din staţiile de monitoring în zona Sulina – Portiţa (s-au luat în calcul

datele obţinute în lunile mai-septembrie, când singurul factor limitativ este reprezentat doar de nutrienţi).

- Stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03, pentru clorofila a (Tabelul 8.) s-a făcut

conform procedurii recomandate de OSPAR (OSPAR Comprehensive Procedure) după cum urmează: pe datele istorice disponibile s-a calculat

percentila 25%, obţinându-se valoarea 1,96 µg/l ca valoare de referinţă. Calculând 133 % din valoarea de referinţă s-a obţinut valoarea 2,6 µg/l

care reprezintă limita superioară a clasei “Foarte bună”. Limita superioară a clasei “Bună” se obţine multiplicând valoarea obţinută pentru clasa

97

“Foarte bună” cu 1,5. Limitele dintre clasele de calitate “Moderată” şi “Slabă” şi clasele “Slabă” şi “Foarte slabă” s-au stabilit ca fiind de două

ori mai mari decât limitele superioare a claselor precedente.

- Pentru tipologia RO_TT02 nu s-au putut stabili limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru clorofila a deoarece nu

existǎ date pentru acest parametru.

Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru fitoplancton este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Compoziţia şi abundenţa faunei nevertebrate bentice



- Evaluarea stǎrii de calitate ecologică pentru tipologia RO_TT03 utilizând ca element de calitate macrozoobentosul se face pe baza

indicelui Multivariate AMBI (M-AMBI) care combină factorial valorile AMBI cu 2 parametrii structurali : indicele de diversitate, Shannon –

Wienner, (H’) şi bogaţia în specii (S) (Muxica, I. ş.a., 2006).

- Indicele biotic AMBI - A Marine Biotic Index (www.azti.es), împarte speciile marine bentale în 5 grupe ecologice în funcţie de gradul

de toleranţă la creşterea unui gradient de presiune (poluare) (Grall, J. & M. Glemarec, 1997). Indicele biotic AMBI (Borja, A. ş.a., 2000)

combină procentul relativ al diferitelor grupe ecologice (specii) într-o formulă numerică dând astfel, o serie de valori continue delimitate prin

limite între diferite clase.

Formula de calcul – conform cu Guidelines for the use of AMBI – AZTI’s Marine Biotic Index în the assessment of the benthic ecological

quality, (A. Borja and I. Muxica, 2004):

AMBI = ((0 x %GI) + (1.5 x%GII) +(3 x%GIII)+ (4.5 x%GIV)+ (6 x%GV)) / 100

98

http://www.azti.es/

Indexul Biotic AMBI se aplică pentru substrat nisipos folosind software AMBI luând în calcul, ca parametru de bază pentru evaluarea stării

ecologice a corpului de apă investigat, compoziţia taxonomică şi densitatea speciilor macrobentale identificate. Rezultatul este un număr

cuprins între 0 şi 6 (7 pentru sediment azoic) fiind împărţit în 5 clase ecologice, de la comunităţi curate (pure) la comunităţi foarte perturbate

(Grall, J. & M. Glemarec, 1997) sau altfel spus de la stare foarte bună la stare foarte proastă (conform claselor de calitate prevăzute de

Directiva Cadru a Apei).

Grupa I (G I) – taxoni sensibili cu o toleranţă strict ajustată la o anumită intensitate a factorilor de mediu (prezenţi în condiţii

normale);

Grupa II (GII) – taxoni indiferenţi faţă de gradientul de presiune, prezenţi întotdeauna în densitate relativ mare fără variaţii

semnificative în timp

Grupa III (GIII) – taxoni toleranţi faţă de excesul gradientului de presiune. Speciile sunt prezente şi în condiţii normale de

mediu, însă populaţiile lor sunt stimulate de o creştere a materiei organice

Grupa IV – V (G IV – G V) – specii oportuniste (ordin I şi II) care nu sunt afectate de alterarea condiţiilor de mediu

- Lista speciilor de nevertebrate bentice considerate ca date de referinţă pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03), (Tabel 9.). s-a

întocmit în urma analizei unui set de date din perioda 1960-1961 din reţeaua de staţii de monitoring din zona Chilia – Periboina. Ţinând cont

de compoziţia taxonomică (specii) şi abundenţa (densitatea} faunei macrobentale identificată în perioada de referinţă s-au calculat indicii

AMBI şi M- AMBI pentru această perioadă.

- Stabilirea valorilor care caracterizează celelalte clase de calitate ecologică, pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03), s-a facut

prin analiza listei faunei macrobentale pentru perioada de referinţă în comparaţie cu listele de specii identificate în perioada actuală (2003 –

2006), perioadă în care comunitatea macronevertebratelor bentale se află sub influenţa diverselor presiuni antropice şi, ţinând cont de

compoziţia taxonomică (specii) şi abundenţă (densitate), s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI.

99

I

II

III

IV

V

- Rezultatele obţinute prin aplicarea indicilor AMBI şi M-AMBI pentru datele din perioada de referinţă şi din perioada 2003 -2006 au

condus la aprecierea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologică pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03, conform

limitelor stabilite stabilite de Borja şi Muxica pentru M-AMBI (Tabelul 10.)

- Indicele biotic AMBI, respectiv M-AMBI nu este aplicabil pentru tipologia RO_TT02. Pentru aceastǎ tipologie evaluarea stǎrii ecologice

din punct de vedere al nevertebratelor bentice se face pe baza următorelor elemente: numărul de specii, densitatea şi biomasa

macronevertebratelor bentale.

- Lista speciilor de nevertebrate bentice considerate ca date de referinţă pentru apele tranzitorii lacustre (tipologia RO_TT02, (Tabel 11.) s-a

întocmit în urma analizei unui set de date din perioda 1966 – 1977, consideratǎ ca perioadǎ de referinţǎ. Lista de specii din perioada de referinţă

este prezentată comparativ cu celelalte perioade istorice distincte (marină şi dulcicolă), deoarece având în vedere starea acuală a lagunei Sinoe

şi lucrările prevăzute pentru ameliorarea sa, este greu de apreciat care va fi evoluţia compoziţiei speciilor.

- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT02 pentru numǎrul de specii,

densitatea şi biomasa bentalǎ s-a făcut pe baza datelor existente în perioada salmastră a lacului – considerată perioadă de referinţă - (anii

1966-1977). Datele au fost analizate statistic (s-au calculat media multianualǎ, mediana, valoarea minimǎ şi valoarea maximǎ) şi, pe baza

rezultatelor obţinute şi a evaluării valorilor reale înregistrate la momentul analizării probelor, s-au apreciat limitele claselor de calitate (Tabelul

12., Tabelul 13. şi Tabelul 14.).

Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru fauna bentalǎ este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Compoziţia, abundenţa şi structura de vârstǎ a faunei piscicole



100

- Având în vedere datele de care dispunem în acest moment suntem nevoiţi să propunem ca parametrii pentru evaluarea stării de calitate

ecologică din punct de vedere al faunei piscicole doar doi parametrii: componenţa pe specii şi numărul de specii, deşi o evaluare corectă trebuie

să cuprindă un număr mult mai mare de parametrii.

- Lista speciilor de peşti considerate ca date de referinţă pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03), (Tabelul 15.) s-a făcut pe baza

analizei componenţei speciilor din perioada 1950-1970 considerată ca perioadă de referinţă.

- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03 pentru parametrul densitate

(Tabelul 16.) s-a făcut, luând în considerare valorile medii calculate pe datele istorice şi valorile din literatura de specialitate. Aprecierea

valorilor caracteristice celorlalte clase de calitate ecologică s-a făcut, luând în considerare valorile apreciate pentru starea de calitate foarte

bună, valorile medii calculate pe datele istorice pentru perioada 1971 – 1990 (considerată slabă din punct de vedere al faunei piscicole) şi

valorile din literatura de specialitate.

- Lista speciilor de peşti considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT02 (Tabel 17.) s-a întocmit în urma analizei unui set de date

din perioda 1966 – 1977 considerată ca perioadă de referinţă. Lista de specii din perioada de referinţă este prezentată comparativ cu celelalte

perioade istorice distincte (marină şi dulcicolă), deoarece, având în vedere starea acuală a lagunei Sinoe şi lucrările prevăzute pentru

ameliorarea sa, este greu de apreciat care va fi evoluţia compoziţiei speciilor.

- Datele de care dispunem în acest moment nu permit dezvoltarea unui indice numeric pentru evaluarea şi clasificarea stării de calitate a

apelor tranzitorii, tipologia RO_TT02, pe baza ihtiofaunei.

Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru peşti este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Starea datǎ de elementele biologice este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Tabel 2. Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT03

101

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

BACILLARIOPHYTA 105

Achnanthes brevipes MS

Achnanthes lanceolata DS

Achnanthes longipes MS

Achnanthes minutissima DS

Asterionella formosa DS

Asterionella gracillima DS

Bacillaria paradoxa MS

Campylodiscus Thuretii MS

Cerataulina pelagica MS

Ceratoneis arcus DS

Chaetoceros affinis MS

Chaetoceros curvisetus MS

Chaetoceros danicus MS

Chaetoceros insignis MS

Chaetoceros laciniosus MS

Chaetoceros lorenzianus MS

Chaetoceros muelleri MS

Chaetoceros rigidus MS

Chaetoceros similis MS

102

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

Chaetoceros simplex MS

Chaetoceros socialis MS

Chaetoceros subtilis MS

Chaetoceros Wighamii MS

Cocconeis scutellum MS

Coscinodiscus apiculatus MS

Coscinodiscus jonesianus MS

Cyclotella caspia MS

Cyclotella meneghiniana DS

Cymbella cistula DS

Cymbella turgida DS

Cymbella ventricosa DS

Detonula confervacea MS

Diatoma elongatum DS

Diatoma vulgare DS

Ditylum brightwellii MS

Fragilaria capucina DS

Fragilaria crotonensis DS

Fragilaria intermedia DS

Gomphonema augur DS

103

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

Grammatophora marina MS

Hantzschia amphioxys DS

Leptocylindrus danicus MS

Leptocylindrus minimus MS

Licmophora gracilis MS

Melosira distans DS

Melosira granulata DS

Melosira islandica DS

Melosira italica DS

Melosira moniliformis MS

Melosira roeseana DS

Melosira sulcata MS

Melosira varians DS

Navicula angelica DS

Navicula cancellata MS

Navicula cryptocephala DS

Navicula gracilis DS

Navicula hustedtii DS

Navicula lanceolata DS

Navicula laterostrata DS

104

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

Navicula longirostris DS

Navicula lyra MS

Navicula mutica DS

Navicula pennata MS

Navicula placentula DS

Navicula radiosa DS

Navicula salinarum MS

Nitzschia acicularis DS

Nitzschia apiculata MS

Nitzschia closterium MS

Nitzschia holsatica DS

Nitzschia hungarica MS

Nitzschia hungarica v. pontocsekii DS

Nitzschia longissima MS

Nitzschia palea DS

Nitzschia pungens v. atlantica MS

Nitzschia seriata MS

Nitzschia sigma MS

Nitzschia sp.1 MS

Nitzschia tenuirostris MS

105

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

Nitzschia vermicularis DS

Pleurosigma angulatum MS

Pleurosigma elongatum MS

Pleurosigma rigidium MS

Rhizosolenia alata MS

Rhizosolenia calcar-avis MS

Rhizosolenia fragilissima MS

Rhopalodia muscullus MS

Skeletonema costatum MS

Stephanodiscus astrea DS

Stephanodiscus hantzschii DS

Striatella delicatula MS

Striatella unipunctata MS

Surinella ovata MS

Synedra acus DS

Synedra acus v. angustissima DS

Synedra sp. DS

Synedra tabulata MS

Synedra tabulata v. pavra MS

Synedra ulna DS

106

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

Synedra undulata DS

Thalassionema nitzschioides MS

Thallassiosira antigua v. septata MS

Thallassiosira excentrica MS

Thallassiosira parva MS

Thallassiosira subsalina MS

DINOFLAGELLATA 39

Ceratium furca MS

Ceratium fusus MS

Ceratium tripos MS

Dinophysis caudata MS

Dinophysis fortii MS

Dinophysis ovum MS

Dinophysis sacullus MS

Glenodinium danicum MS

Glenodinium lenticula MS

Glenodinium paululum MS

Glenodinium pilula MS

Glenodinium rotundum DS

Goniaulax polyedra MS

107

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

Goniaulax polygramma MS

Goniodoma polyedricum MS

Gymnodinium agile MS

Gymnodinium fusus MS

Gymnodinium hiemale MS

Gymnodinium rhomboides MS

Gymnodinium sp. MS

Gymnodinium cf.breve MS

Gymnodinium sp. (colonial) MS

Gymnodinium splendens MS

Peridinium brevipes MS

Peridinium depressum MS

Peridinium divergens MS

Peridinium excentricum MS

Peridinium globulus MS

Peridinium granii MS

Peridinium pallidum MS

Peridinium pellucidum MS

Peridinium pentagonum MS

Peridinium steinii MS

108

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

Phalacroma rotundatum MS

Phalacroma rudgei MS

Prorocentrum micans MS

Prorocentrum minimum MS

Prorocentrum obtusum MS

Protoceratium reticulatum MS

Pyrophacus horologicum MS

Scrippsiella trochoidea MS

CHLOROPHYTA 9

Actinastrum hantzschii DS

Ankistrodesmus falcatus DS

Closterium sp. DS

Lagerheimia sp. DS

Pediastrum boryanum DS

Pterosperma cristatum MS

Scenedesmus obliquus DS

Scenedesmus quadricauda DS

Trochiscia elenei DS

CYANOPHYTA 2

Anabaena spiroides DS

109

Grup / Specie

Gr. ecol.*)

Aphanizomenon flos-aquae DS

CHRYSOPHYTA 5

Calyptrosphaera oblonga MS

Coccolithus fragilis MS

Dictyocha specullum v. octonaria MS

Distephanus specullum MS

Ebria anqua MS

Ebria antiqua MS

Ebria tripartita MS

Emiliania huxleyi MS

Hermesinum adriaticum MS

EUGLENOPHYTA 3

Euglena pisciformis DS

Euglena sp. DS

Eutreptia lanowii MS

XANTOPHYTA 1

Halosphaera viridis MS

*)MS – specii marine şi marine – salmastricole

DS – specii dulcicole şi dulcicole - salmastricole

110

Tabel 3. Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă

pentru tipologia RO_TT02

Nr.

crt.

Grupe sistematice/specii Grupe

ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

CHLOROPHYTA

1. Actinastrum hantzschii D x xxx xx

2. A. var. gracilis DS 0 xx 0

3. Ankistrodesmus arcuatus D 0 xxx xxx

4. A. falcatus DS x xx xx

5. A. gracilis D x xx 0

6. Aphanotece clathrata D 0 x 0

7. Chlamydomonas reinhardii D x x 0

8. Chlamydomonas sp. D 0 xx 0

9. Chodatella ciliata D 0 x x

10. Chlorobotis sp. D 0 x 0

11. Chlorella sp. D 0 x x

12. Closterium parvulum D 0 xx x

13. C. v. anaustum D 0 x x

14. C. biaculatum D 0 x x

15. C. gracile D 0 xx 0

16. C. pronum D 0 x 0

111

Nr.

crt.


ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

17. Coelastrum sphaericum D 0 xx 0

18. Cosmarium bioculatum D 0 xx 0

19. C. granatus D 0 x 0

20 C.undulatum D x x 0

21 Cosmarium sp. D 0 xxx xxx

22 Dictyosphaerium pulchellum DS 0 xx xxx

23. Dictyoclorella sp. D 0 x 0

24. Eudorina elegans D x xx xxx

25. Golenchinia radiata D 0 x 0

26. Hyaloraphidium contortum D 0 xx 0

27. H. tenuissimum D 0 xx x

28. Kirchneriella lunaris D 0 xx xxx

29. K. obessa D 0 x x

30. Logerheimia genevensis D 0 x 0

31. Nephrocystium sp. D xx xx xx

32. Oocystis borgeii D xx xx xx

33. Oocystis lacustris D x xxx xx

34. O. crassa D 0 xx 0

35. O. socialis D 0 x 0

36. Oocystidium ovale D xx xx xxx

112

Nr.

crt.


ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

37. Monoraphidium griffitii D 0 xx xx

38. M. actiforme D x xx 0

39. Pediastrum boryanum D 0 x 0

40. P. v. longicorne DS x x 0

41. P. simplex D 0 x 0

42. P. tetraedron D 0 x 0

43. P. tetras DS x xx 0

44. P. duplex v. uticulatum DS 0 xx xx

45. P. v. reticulatum DS 0 xx xx

46. Rabcodatella longiseta D 0 x 0

47. R. citriformis D 0 x 0

48. R. quadriseta D 0 xx 0

49. Raciborskiella salina M x xx Xxx

50. Scenedesmus quadricauda DS x xx xx

51 S. acutus D 0 xxx xx

52. S.f. alternans D x xx 0

53. S. acuminatus DS 0 xx 0

54. S.f. globosus D 0 xx 0

55. S.v. elongatum D 0 xx 0

113

Nr.

crt.


ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

56. S. denticulatus D 0 x 0

57. S. intermedius D 0 x 0

58. S. bicaudatus D 0 x 0

59. S. ecornis D 0 x 0

60. S.elipsoidus D 0 x 0

61. S. opoliensis D 0 x 0

62. S. maximus D 0 x 0

63. S. alvatarnus D 0 x 0

64. S. corinatus D 0 x 0

65. S.costatum D 0 xx 0

66. S. dactylococcoides D 0 xx 0

67. S. tetradesimiformis D 0 x 0

68. Scelenastrum bibrayanum D 0 xx 0

69. Staurastrum tetraceum D 0 x x

70. S. cingulum v. obesum D 0 0 0

71. Schroederia setigera D 0 xx xxx

72. S. robusta D 0 x xx

73. Tetraedron minimum D 0 xxx xx

74. T. muticum D x xx 0

75. T.quadratum D x xx xx

114

Nr.

crt.


ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

76. T. triangulare D 0 0 xx

77. T. caudatum D x xxx xx

78. T. regulare D 0 xxx x

79. T. vicinus D 0 x 0

80. Tetrastrum glabrum DS x xxx xx

81. T. paralellum D 0 0 x

82. T. punctatum D 0 xx x

83. T. elegans D 0 xxx x

84. T. staurogeniforme DS x xxx 0

85. T. botrioides D x x 0

86. Tetracoocus sp. D 0 x xx

87. Treubaria tripedunculata D 0 x 0

88. Trochiscia aciculifera D 0 x 0

89. T. granulata D 0 xx xx

90. Crucigenia tetrapedia D xx xx xx

91. Crucigenia triangularis D xx xx xx

92. Westella botryoides D xx 0 0

BACILLARIOPHYTA

93 Rhizosolenia calcar-avis M x xxx x

94. Amphora ovalis DS x x 0

115

Nr.

crt.


ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

95. Amphora o. pediculis M 0 xx 0

96. Cymbella sp. D x xx 0

97. Amphyprora alata M 0 x 0

98. Asterionella formosa DS 0 x x

99. Bacillaria paradoxa M 0 x 0

100 Campylodiscus echeneis MS 0 x x

101 Chaetoceros abnormis M 0 x x

102 C. subtilis M 0 x xx

103 C. curvisetus M 0 x x

104 C. similis M 0 x x

105 C. socialis M 0 x x

106 Cocconeis scutellum M x xx xx

107 Cosacinodiscus granii M x x 0

108 Cyclotella caspia M 0 0 xx

109 Cymatopleura angulata DS 0 xxx 0

110 Diatoma elongatum DS x xxx x

111 Diatoma vulgare D x x 0

112 Ditylium brigtwellii M 0 x 0

113 Epithemia sp. M x xx x

114 Fragillaria crotonensis D x x 0

116

Nr.

crt.


ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

115 Gyrosigma fasciola M x x 0

116 G. fasciola v. prolongatum M x xxx 0

117 G. distortum D 0 xx 0

118 G. atenuatum DS 0 x x

119 Licmophora ehrenbergii M x xx 0

120 Mastogloia smithi MS 0 xx 0

121 Melosira granulata DS 0 x x

122 M. v. angustissima DS 0 x x

123 M. italica D x xxx 0

124 M. islandica M x xxx 0

125 Navicula annulata D 0 x 0

126 N. gregaria MS x xx 0

127 N. oblonga MS x xx xx

128 N. pennata MS x xxx x

129 N. pusilla DS 0 x x

130 N. concellpta M x xxx 0

131 N. salinarum MS x xxx 0

132 Nitzschia acicularis D x xx x

133 N. lorenziana MS x xxx x

134 N. sigma MS x xx 0

117

Nr.

crt.


ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

135 N. sigmoidea DS x x 0

136 N. panduriformis M 0 x 0

137 N. gracilis D x xx 0

138 N. circumsuta M x xxx x

139 N. closterium M x xx x

140 N. longissima M x xx 0

141 N. reversa M x xx x

142 N. holsatica DS x xx 0

143 N. hungarica MS 0 0 0

144 N. apiculata MS x xx 0

145 N. punctata MS 0 x 0

146 N. panduriformis M x x 0

147 N. cryptocephala DS x xx xx

148 N. tenuirostris MS x xx 0

149 Pleurosigma elongatum M x xx 0

150 P. aestuarii M 0 x 0

151 P. rigidium M 0 x 0

152 P. salinarum M 0 x 0

153 Rhizosolenia fragilissima M 0 x 0

154 Rhoicosphaenia curbata D 0 x 0

118

Nr.

crt.


ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

155 Surirella linearis M x xxx 0

156 Surirella .spiralis M x xx x

157 Surirella robusta v. splendida D x xx x

158 Sceletonema costatum M x xx 0

159 S. subsalsum MS x x 0

160 Stauroneis sp. DS x xx 0

161 Stephanodiscus hantzschii DS x xx 0

162 Synedra acus D 0 xx xx

163 Synedra galionii M x xx xx

164 Thalassionema nitzschoides M 0 xxx 0

165 Thalassioosira parva MS x xx 0

166 T. subsalina MS x xx xx

167 Cyclotella meneghiniana DS x xx xx

CYANOPHYTA

168 Anabaenopsis milleri D x xx xx

169 Anabaena spiroides DS x xxx xx

170 Anabaena circinalis D 0 x xx

171 Anabaenopsis sp. D 0 x x

172 Aphanizomenon flos-aquae DS x xxx xxx

173 Chroococcus sp. D 0 x x

119

Nr.

crt.


ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

174 Coelosphaerium lacustris D x xx xx

175 Coelosphaerium dubium D 0 x 0

176 Dactyloccopsis fascicularis D 0 xxx xx

177 Gleocapsa crepidium DS x xxx x

178 Gleocapsa magna D 0 x 0

179 Gleocapsa litophyla D 0 x 0

180 Gleocapsa turgida D x xxx x

181 Lyngbia sp. D 0 x 0

182 Marsoniaella minor D 0 x 0

183 Marsoniaella elegans D 0 x x

184 Merismopedia minima DS x xxx xx

185 Merismopedia glauca DS x xxx xx

186 Merismopedia punctata DS 0 x xxx

187 Merismopedia tenuissima DS x xxx 0

188 Holopedia geminata D 0 x 0

189 Mycrocistis aeruginosa DS x xxx x

190 Mycrocistis pulverea D x xxx xx

191 Mycrocistis grevillei D 0 xx xx

192 Mycrocistis orae DS 0 x x

EUGLENOPHYTA

120

Nr.

crt.


ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

193 Oscillatoria pseudogeminata DS x xxx xx

194 Spirulina laxa D x xx xx

195 Spirulina adriatica M 0 x xx

196 Dactylocopsis ovalis M 0 0 xx

197 Euglena acus D 0 xx xx

198 Euglena laciniata D 0 xx xx

199 Euglena pisciformis D 0 xx xx

200 Euglena hemicromata D 0 xx x

201 Euglena oxiuris D x xx xx

202 Euglena sp. D 0 x x

203 Euglena viridis D 0 xx x

204 Phacus arnoldii D 0 xx x

205 Phacus longicauda D x xx 0

206 Phacus pleuroneces D 0 xx xx

207 Phacus sp. D 0 x x

208 Trachelomonas sp. D 0 x x

209 Eutreptia lanowii M xx xx xx

PYRROPHYTA

210 Amphidinium sp. M 0 x xx

211 Ceratium tripos M 0 xx 0

121

Nr.

crt.


ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

212 Ceratium furca M 0 x 0

213 Peridinium compressa M 0 x 0

214 Glenodinium paululum M x xx 0

215 Glenodinium apiculatum M x xxx 0

216 Glenodinium lenticula M 0 xx 0

217 Glenodinium rotundatum DS x xx 0

218 Goniaulax polygramma M x xx xx

219 Goniaulax polyedra M 0 xx 0

220 Gymnodinium rotundatum M 0 xx 0

221 Gymnodinium paradoxum M 0 xx 0

222 Gymnodinium fasus M 0 x xx

223 Peridinium sp. M 0 x 0

224 Peridinium trocoideum M x x 0

225 Peridinium granii M 0 x 0

226 Peridinee chistii M 0 xxx xx

227 Prorocentrum scutellum M x 0 0

228 Woloszynsckia hiemalis M x 0 0

229 Glenodinium danicum M x 0 0

CHRYSOPHYTA

230 Coccolitus fragilis M x xxx 0

122

Nr.

crt.


ecologice

1966

-1977

1978-

1991

1992-

2007

231 Chromulina sp. M 0 x 0

232 Ebria tripartita M 0 x 0

CHRYPTOPHYTA

233 Chryptomonas sp. M 0 x x

234 Rhodomonas sp. D 0 0 x

*Pentru perioada 1950 - 1965 nu exista de specii în informaţiile bibliografice

LEGENDA: M ....= specii marine;MS.. = marin-salmastricole; DS...= dulcicol-salmastricole; D.....= dulcicole; xxx = foarte frecvente; xx .. =

frecvente; x .... = puţin frecvente; 0 .... = absente.

Tabelul 4. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului de densitate a fitoplanctonului (mii cel/l) pentru

tipologia RO_TT03

Index

Foarte

bună Bună Moderată Slabă Proastă

Densitate (mii

cel/l) ≤ 600 ≤ 3500 ≤ 5500 ≤ 12000 22000

EQR 0,85 0,64 0,45 0,22 0

123

Tabel 5. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului biomasa fitoplanctonului (mg/m3) pentru tipologia

RO_TT03

Iarnă

Index

Foarte


Biomasa

[mg/m3] ≤ 1000 ≤ 2400 ≤ 3100 ≤ 5200 6000

EQR 0,85 0,61 0,42 0,17 0

Primăvară

Index

Foarte


Biomasa

[mg/m3] ≤ 2500 ≤ 4500 ≤ 6300 ≤ 9500 12000

EQR 0,85 0,61 0,42 0,17 0

Vară

Index

Foarte


Biomasa

[mg/m3] ≤ 1500 ≤ 3000 ≤ 4200 ≤ 6500 8000

EQR 0,85 0,61 0,42 0,17 0

Toamnă

Index Foarte Bună Moderată Slabă Proastă

124

bună

Biomasa

[mg/m3] ≤ 1300 ≤ 3500 ≤ 4700 ≤ 7200 10000

Tabel 6. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului de densitate a fitoplanctonului (mii cel/l) pentru tipologia

RO_TT02

Iarna

Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă

Densitatea (mii cel/l) 1000 ≤ 1250 ≤ 1667 ≤ 2500 > 5000

EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0

Primavara


Densitatea (mii cel/l) 4000 ≤ 5000 ≤ 6666 ≤ 10000 >20000

EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0

Vara


Densitatea (mii cel/l) > 5000 ≤6250 ≤8333 ≤12500 >20000

EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0

Toamna


Densitatea (mii cel/l) ≤ 3000 ≤ 3750 ≤ 5000 ≤ 7500 15000

EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0

125

Tabel 7. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului biomasa fitoplanctonului (mg/m3) pentru tipologia

RO_TT02

Iarna


Biomasa mg/m3 1000 ≤ 1250 ≤ 1667 ≤ 2500 > 5000

EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0

Primavara


Biomasa mg/m3 3500 ≤4375 ≤5833 ≤8750 >17500

EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0

Vara


Biomasa mg/m3 ≤ 3000 ≤ 3750 ≤ 5000 ≤ 7500 >15000

EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0

126

Toamna


Biomasa mg/m3 ≤ 2800 ≤ 3500 ≤ 4666 ≤ 7000 >14000

EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0

Tabel 8. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului clorofila a pentru tipologia RO_TT03

Clasa de calitate Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă

Clorofila a µg/l < 2,6 2,6 – 3,9 3,9 – 7,8 7,8 – 15,6 >15,6

EQR 0,75 0,50 0,25 0,12 0

Tabel 9. Lista faunei macrobentale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT03

Specii macrozoobentale 1960-

1961

2003 2004 2005 2006

POLYCHAETA

Protodryllus flavocapitatus - - + - -

127


1961

2003 2004 2005 2006

Capitomastus minimus

LANGRH.

+ - - + -

Heteromastus filicormis + - - + -

Harmothoe reticulata CLAP. + - + + +

Phyllodoce rubiginosa Bobr. +

Melinna palmata GRUBE - - + + +

Nephthys hombergii AUD. Et M.

- EDW.

+ - + + +

Nereis diversicolor O.F.M. + - + + +

N. zonata MALMGR. - - - + -

Neanthes succinea LEUCK. + + + + +

Nerine cirratulus(DELLE-

CHIAJE)

- - + - -

Mysta picta - - - + -

Pectinaria koreni - - - + -

Spio filicornis (O.F.M) + - + + +

Polydora cornuta JOHNST.) - + + + +

Pygospio elegans CLAP. - + + + +

Prionospio cirrifera WIREN - - + + +

Exogone gemmifera PAGENST. - + + + +

128


1961

2003 2004 2005 2006

Capitella capitata FABR. - + + + +

TURBELLARIATA

Leptoplana tremellaris(O.F.M) - - + + +

MOLLUSCA

GASTROPODA

Cyclope neritea (L) syn. + - - - -

Cerithiopsis minima (Brusina) + - - - -

Hydrobia ventrosa

(MONTAGU)

+ + + + +

Nassarius reticulatus (L.) + - - - -

Chrysallida costulata (Montagu) + - - - -

Retusa truncatula Bruguiere + - - - -

Rissoa splendida Eichwald + - - - -

Odostomia rissoides - - + -

LAMELLIBRANCHIA

Cardium edule lamarki REEVE + - + + +

Lentidium mediterraneum

(COSTA)

+ - + + +

Mya arenaria - - + + +

129


1961

2003 2004 2005 2006

Mytilus galloprovincialis

LAMONTE

+ + + + +

Syndesmia fragilis

(Milaschievici)

+ - - - -

Spisula subtruncata (RENIER) + - + - +

Anadara inaequivalvis Bruguiere - + + + +

Barnea candida L. + - - - -

CRUSTACEA

Balanus improvisus DARWIN + + + + +

Mesopodopsis slabberi (van

BENEDEN)

+ - - - -

Paramysis kroeri (CZERN) + - - - -

Pseudoparamysis pontica Bac. + - - - -

Pseudocuma ciliata G.O.S + - - - -

Cumopsis goodsiri (V. BEN.) + - - - -

Iphinoe maeotica (SOV.) + - - - -

I. elisae - + + + -

Sphaeroma pulchellum

(COLOSI)

+ - - - -

Idotea baltica (PALLAS) + - - - -

130


1961

2003 2004 2005 2006

Jaera sarsi sarsi +

Ampelisca diadema COSTA + - + + +

Bathyporeia guilliamsoniana

(BATE)

+ - - - -

Nototropis guttatus (COSTA) + - - - -

Stenothoe monoculoides - + - - -

Corophium runcicorne D.-V. - - - + -

crassicorne Bruz + - - - -

Cardiophilus baeri G.O.S + - - - -

Microdeutopus damnoniensis

- + + + -

Phtysica marina - - - + -

Athanas nitescens (Leach) + - - - -

Upogebia pussila (Petagna) + - - - -

Crangon crangon (L) + + + - +

Rhytropanopues harisii

tridentatus

- - - - +

Macropipus arcuatus Leach + - - - -

M. holsatus (Fabr.) + - - - -

131


1961

2003 2004 2005 2006

Portunus holsatus +

Brachynotus sexdentatus Risso + - - - -

Tabel 10. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza indicelui M-AMBI pentru tipologia RO_TT03

Clasa de calitate

ecologică

Foarte


M-AMBI ≥0,85 0,85 -0,55 0,55 -0,39 0,39 - 0,20 > 0,2

EQR 0,85 0,55 0,39 0,2 0

Tabel 11. Lista faunei macrobentale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT02

Nr.

crtGrupe sistematice/specii

Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

1.

CNIDARIA

Aglaophenia pluma (Linné,1758)* M 0 ++ ++ 0

2. Campanularia gelatinosa (Pall) 0 ++ ++ 0

3. Cordilophora caspia (Pallas,1770) * S 0 +++ ++ 0

132

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

4. Moerisia maeotica (Ostr.) * S 0 +++ 0 0

5. Cordilophora lacustris D 0 0 0 +

6.

PLATHELMINTHES

Thalassioplanina geniculata (Bekl) S 0 0 + -

7.

RHYNCHOCOELA

Prostoma graecense (Böhmig,1892) D 0 0 + 0

8.

NEMATODA

Theristus littoralis (Filipev,1922) M

**

0 +++ +++

**

0

9. Oncholaimus lacutris S 0 +++ +++ 0

10.

POLYCHAETA

Ctenodrilus serratus (Schmidt,1857) M

**

0 +++ +++ 0

11. Hypania invalida (Grube,1960) * S + 0 ++ +

12. Neanthos succina (Leuckart,1847) M 0 ++ ++ +

13. Nereis diversicolor (Müller,1776) M +++ ++ ++ 0

14. Nerine cirratulus (Dela Chiaje,1827) M 0 ++ +++ 0

15. Pygospio elegans (Claparede,1863) M 0 ++ +++ 0

16. Spio filicornis (Müller,1776) M 0 +++ +++ 0

17. Streblospio

shrubsolii(Buchanon,1890)

M 0 ++ 0 0

18.

OLIGOCHAETA

Enchyraeus albidus (Hanle) M

**

0 0 + 0

133

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

19. Limnodrilus michalseni

(Lastockin,1936)*

S 0 0 + 0

20. Limnodrilus hoffmeisteri(Claparede) * S 0 0 0 +++

21. Lumbricillus lineatus (Müller,1771) M 0 ++ + 0

22. Nais lacustris D 0 ++ ++ 0

23. Paranais littoralis (Müller,1776) M 0 ++ ++ 0

24 Pelascolex benedeni M 0 ++ ++ 0

25. Propappus glandulosus D 0 ++ + +

26. Slylaria lacustris (Linnaeus,1767)* M 0 ++ ++ 0

27. Tubifex albidus (Claparede.1863) D 0 ++ 0 ++

28. Tubifex costatus M 0 ++ ++ 0

29. Tubifex tubifex D 0 +++ +++ +++

30.

ARCHIANNELIDA

Protodrilus flonvocapitatus

(Uljanin,1877)

M 0 + +++ 0

31. Nerilla antenatal (Schmidt) M 0 ++ ++ 0

32.

HIRUDINEA

Hemiclepsis marginata (Müller) D 0 0 + 0

33. Haemopsis sanguisuga (L.,1758 ) D 0 0 + 0

34. Herpobdella octoculata (L.,1758 ) D 0 0 + 0

134

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

35.

GASTEROPODA

Bittium reticulatum (Costa,1799) M ++ + 0 0

36. Bitynia tentaculata D 0 0 +

37. Cerithidium pusillum (Jeffreys,1886) M ++ 0 +++ 0

38. Hydrobia aciculina

(Bourgigant,1876) *

S 0 +++ ++ 0

39. Pyrogohidrobia convexa (Logv

etStar,1966)

S 0 ++ +++ 0

40. Limnea ovata (Drap) D 0 0 + 0

41. Limnea stagnalis (L) D 0 0 +

42. Potamopyrgus jenkinsi(Smith,1899) * S 0 +++ +++ 0

43. Theodoxus danubialis (Pfeiffer)* S 0 ++ ++ 0

44. Tropodiscus carinatus (L.) D 0 + 0

45. Rissoa sp. M ++ 0 0 0

46.

BIVALVIA

Monodacna pontica (Eichwald,1838) S 0 0 0 +

47. Abra alba (Vood,1801) M 0 ++ ++ 0

48. Abra fragilis (Risso,1826) M 0 0 ++ 0

49. Abra ovata (Philippi,1836) M ++ + + 0

50. Adacna fragilis (Mil.,1908)* S 0 ++ +++ +

51. Anodonta sp. D 0 0 + +

135

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

52. Cerastoderma edule lamarki

(Reeve,1944)

M ++ ++ ++ 0

53. Corbula mediterranea (Costa,1829) M ++ ++ ++ 0

54. Donax julianae (Krynicki,1837) M 0 0 + 0

55. Dreissena polymorpha (Pallas,1771) S 0 ++ +

56. Hypanis plicata relicta (Mil.,1916) S 0 0 + 0

57. Mya areanaria L. M 0 ++ + 0

58. Mytilaster lineatus (Gmelin,1795) M ++ 0 0 0

59. Parvicardium exiguum (Gmelin,1790) M ++ 0 0 0

60. Monodacna colorata

(Eichwald,1829)*

D 0 ++ +++ ++

61. Moirella tenuis (Moerecht) M 0 0 ++ 0

62.

CIRRIPEDIA

Balanus improvisus (Darwin,1854) M 0 + + 0

63.

OSTRACODA

Cyprideis littoralis (Brady,1864)* S 0 +++ +++ ++

64. Leptocythere histriana

(Caraion,1964)*

S 0 ++ +++ ++

65. Loxoconcha granulata (Sars,1866) M 0 0 + 0

136

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

66.

CLADOCERA

Daphnia longispina (Müller,1785) D 0 +++ 0 +

67. Ilyocruptus sordidus (Lievin,1848) D 0 + 0 +

68. Moina micrura (Kurz,1874) D 0 +++ 0 0

69.

CALANOIDA

Calanipeda aquae-dulcis

(Kriezagin,1873)

S 0 ++ 0 +

70. Diaptomus gracilis (Sars,1862) D 0 ++ 0 +

71. Diaptomus salinus (Daday,1885) M 0 + 0 0

72.

CYCLOPIDA

Cyclops var. D 0 0 + +

73.

HARPACTICOIDA

Asselopsis sarmatica (Jak,1938) S 0 ++ ++ 0

74. Canthocamptus staphylinus

(Jurine,1820)

D 0 ++ ++ +

75. Canuella perpexa (TetScott,1893) M 0 ++ ++ 0

76. Ectinosoma abrau (Krickzagin,1877) S 0 ++ ++ 0

77. Ectinosoma elongatum (Sars,1904) S 0 ++ ++ 0

78. Harpacticus litoralis (Sars,1910) S 0 0 ++ +

79. Nannopus palustris (Brady,1880)* S 0 ++ ++ 0

80. Nitocra pusilla (Sars,1911) M 0 ++ ++ 0

137

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

81. Harpacticus flexus

(Brady et Roberts)

M 0 0 ++ 0

82.

AMPHIPODA

Ampelisca diadema (Costa,1853) M ++ 0 0 0

83. Chaetogammarus warpochowskyi

(Sars,1904)

S 0 0 + 0

84. Corophium bonelli (Edwars,1830) M +++ 0 ++ 0

85. Corophium chelicorne (Sars,1895)* S 0 ++ 0

86. Corophium curvispinum (Sars,1895) S 0 0 ++ 0

87. Corophium orientalis

(Schellenberg,1928)

S 0 ++ ++ 0

88. Corophium robustus (Sars,1895) S 0 ++ 0

89. Corophium volutator (Pallas,1766) D 0 0 + +

90. Dikerogammarus

vilosus(Sowinsky,1894)

S 0 ++ ++ +

91. Erichtonius difformis

(M.Eduards,1830)

M ++ 0 0 0

92. Gammarus aequicauda (Nart,1931) S +++ ++ +++ 0

93. Microdentopus M ++ 0 0 0

138

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

gryllotalpa(Costa,1853)

94. Nototropis guttatus (Costa,1851) M ++ 0 0 0

95. Pontogammarus obessus(Sars,1896)* S 0 0 + +

96. Stenogammarus sp.* S 0 0 + 0

97. Corophium

runcicorne(DellaVale,1893)

M 0 ++ ++ 0

98.

ISOPODA

Euridice dollfusi (Monod,1930) M ++ ++ ++ 0

99. Idotea baltica basteri (Andoiun,1827) M ++ +++ ++ 0

100 Sphaeroma pulchellum

(Colosi,1921)*

M ++ +++ ++ 0

101 Jaera sarsi(Valkanov,1936) S 0 0 + 0

102 Asellus aquaticus D 0 0 + +

103

CUMACEA

Iphinoe maeotica (Sowinskyi,1894)* S 0 ++ ++ 0

104 Pterocuma

pectinata(Sowinskyi,1894)*

S 0 +

105 Schizorhynchus eurelloides

(Sars,1894)*

S 0 0 + 0

106 Schizorhynchus scabriusculus

(Sars,1894)*

S +++ +++ ++ +

139

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

107 Pseudocuma

longicornis(Bacescu,1950)

S 0 + ++ 0

108

MYSIDACEA

Diamysis bahirensis meznicowi* S +++ 0 0 0

109 Katamysis warpachowskyi

(Sars,1893)*

S 0 0 + 0

110 Lymnomysis benedeni (Czern.,1882)* S 0 ++ ++ +

111 Mesopodopsis slabberi (Sars,1877)* S 0 ++ + +

112 Paramysis baeri bispinosa

(Mart,1924)*

S ++ 0 +++ 0

113 Paramysis intermedia (Czern.,1882)* S 0 0 ++ +

114 Paramysis kesleri sarsi

(Derzh.,1925)*

S ++ 0 +++ 0

115 Paramysis kröyeri (Sowinskyi,1925)* S ++ 0 + 0

116 Paramysis lacustris (Czern.,1882)* S 0 0 + +

117

DECAPODA

Astacus leptodactylus (Esch.,1832) D 0 + 0 0

118 Palaemon serratus (Pennant,1777) M 0 ++ ++ 0

119 Rhytroponapeus harrisi tridentatus

( Maitland,1874) S 0 ++ +++ +

140

Tabel 12. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului numărul de specii de macronevertebrate pentru

tipologia RO_TT02

Clasa de

calitate Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă

Număr specii >70 70-57 57- 45 45-32 < 20

EQR 0,81 0,64 0,45 0,28 0

Tabel 13. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului densitatea speciilor de macronevertebrate pentru

tipologia RO_TT02

Clasa de

calitate

Foarte


Densităţi

(ex/m2) ≥ 90 000 ≥70 000 ≥50 000 ≥30 000 ≥15 000

EQR 0,77 0,55 0,33 0,16 0

141

Tabel 14. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului biomasa speciilor de macronevertebrate pentru

tipologia RO_TT02

Iarna


Biomasa (g/m2) >200 ≤ 160 ≤ 120 ≤ 80 <40

EQR 0,80 0,60 0,40 0,20 0

Primavara


Biomasa (g/m2) >450 ≤360 ≤270 ≤180 <90

EQR 0,80 0,60 0,40 0,20 0

Vara


Biomasa (g/m2) >600 ≤ 480 ≤ 360 ≤ 240 <120

EQR 0,80 0,60 0,40 0,20 0

Toamna


Biomasa (g/m2) >800 ≤ 650 ≤ 480 ≤ 320 <160

EQR 0,80 0,60 0,40 0,20 0

Tabelul 15. Lista speciilor de peşti considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT03

Specia 1950-

1970

1971-

1990

1991-

2008

Specii dulcicole

142

Specia 1950-

1970

1971-

1990

1991-

2008

ESOCIDAE

Esox lucius

CYPRINIDAE

Abramis brama

Alburuns albrunus

Carassius gibelio

Cyprinus carpio

Leuciscus idus

Rutilus rutilus

Pelecus cultratus

Scardinus erythrophthalmus

Aspius aspius

PERCIDAE

Sander lucioperca

Specii marine

SQUALIDAE

Squalus acanthias

RAJIDAE

Raja clavata 0

DASYATIDAE

143

Specia 1950-

1970

1971-

1990

1991-

2008

Dasyatis partinaca 0

ACIPENSERIDAE

Acipenser guldenstaedtii 0

Acipenser stellatus

Acipenser sturio 0 0

Huso huso

CLUPEIDAE

Alosa pontica pontica

Alosa caspia nordmanni

Clupeonella cultriventris

Sprattus sprattus

ENGRAULIDAE

Engraulis encrasicholus

SALMONIDAE

Salmo trutta labrax

ANGUILLIDAE

Anguilla anguilla

BELONIDAE

Belone belone euxini

144

Specia 1950-

1970

1971-

1990

1991-

2008

GADIDAE

Merlangius merlangus euxinus

GOBIIDAE

Aphia minuta 0

Gobius niger

Mesogobius batrachocephalus

Neogobius fluviatilis

Neogobius melanostomus

Neogobius ratan

Proterorhinus marmoratus

CARANGIDAE

Trachurus mediterraneus ponticus

MUGILIDAE

Liza aurata

Mugil cephalus

Mugil soiuy 0

MULLIDAE

Mullus barbatus ponticus

POMATOMIDAE

Pomatomus saltatrix

ATHERINIDAE

145

Specia 1950-

1970

1971-

1990

1991-

2008

Atherina boyeri

Atherina hepsetus

PLEURONECTIDAE

Platichthya flesus luscus

SCOPHTHALMIDAE

Psetta maeotica

SOLLEIDAE

Solea nasuta

- specii frecvente

- specii rare

- specii izolate

0 - absent

Tabel 16. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului numărul de specii de peştipentru tipologia RO_TT03

Clasa de calitate Foarte bună Bună Moderată Slabă Foarte bună

Peşti 1 2 3 4 5

Număr specii 45 40-30 30-20 20-10 10

EQR 0,88 0,66 0,44 0,22 0

Tabel 17. Lista speciilor de peşti considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT02

146

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

1.

ORD. ACIPENSERIFORMES

Huso huso *LINNAEUS,1758 M +++ + 0 0

2. Acipenser

güldenstaedti*BRAND,1833

M +++ + 0 0

3. Acipenser stellatus *PALLAS,1771 M +++ + 0 0

4.

ORD. CLUPEIFORMES

Alosa caspia nordmani

*ANTIPA,1906

ME ++ ++ ++ +

5. Alosa pontica

pontica*EICHWALD,1833

ME ++ + ++ 0

6. Alosa maeotica

maeotica*GRIMM,1901

M ++ ++ ++ 0

7. Clupeonella cultriventris

NORMAND,1840

M +++ +++ ++ 0

8. Sprattus sprattus phalericus

RISSO,1826

M ++ + + 0

9.

ORD. ANGUILLIFORMES

Anguilla anguilla LINNAEUS,1758 DE ++ + ++ +

10.

ORD. ESOCIFORMES

Esox lucius LINNAEUS,1758 D ++ +++ +++ +

ORD. CYPRINIFORMES

147

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

11. Cyprinus carpio carpio

LINNAEUS,1758

D +++ +++ +++ +++

12. Carassius auratus

gibelioBLOCH1783

D + ++ +++ +++

13. Carassius carassius

LINNAEUS,1758

D + 0 0 0

14. Abramis brama danubii

PAVLOV,1956

D + +++ +++ +++

15. Abramis ballerus LINNAEUS,1758 D + ++ + +

16. Alburnus alburnus alburnus

LINNAEUS,1758

D + ++ + +

17. Blicca bjoerkna bjoerkna

LINNAEUS,1758

D + +++ ++ +

18. Rutilus rutilus carpathorosicus

VLADYKOV,1930

D + +++ +++ +++

19. Rutilus rutilus heckeli

NORMAND,1840

D + +++ +++ +++

20. Scardinius erytrophtalmus

LINNAEUS,1758

D + +++ +++ +++

21. Vimba vimba carinata

PALLAS,1811

D 0 ++ + 0

148

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

22. Tinca tinca LINNAEUS,1758 D + +++ 0 0

23. Aspius aspius LINNAEUS,1758 D 0 ++ 0 0

24. Pelecus cultratus LINNAEUS,1758 D 0 0 + +

25. Ctenopharyngodon idella

VALENCIANNES

D 0 + ++ +

26. Hypophtalmichthys molitrix

VALENCIANNES

D 0 + ++ ++

27. Cobitis taenia taenia

LINNAEUS,1758

D + + + +

28. Silurus glanis LINNAEUS,1758 D ++ +++ ++ ++

29.

ORD. GASTEROSTEIFORMES

Gasterosteus aculeatus

LINNAEUS,1758

ME ++ ++ + +

30.

ORD. SYNGNATHIFORMES

Sygnatus nigrolinaetus

EICHWALD,1831

ME ++ ++ 0 0

31.

ORD. MUGILIFORMES

Mugil cephalus LINNAEUS,1758 ME +++ + ++ 0

32. Mugil auratus RISSO,1810 ME +++ + ++ 0

33. Mugil saliens RISSO,1810 ME +++ + ++ 0

34. Atherina mochon pontica ME +++ +++ +++ +++

149

Nr.


Grupa

ecologică

1950

-1965

1966

-1977

1978

-1991

1991

-2000

EICHWALD,1831

35.

ORD. PERCIFORMES

Perca fluviatilis fluviatilis

LINNAEUS,1758

D + +++ +++ +++

36. Stizostedion lucioperca

LINNAEUS,1758

D +++ +++ +++ +++

37. Gymnocephalus cernua

LINNAEUS,1758

D + ++ + +

38. Pomatomus saltatrix

LINNAEUS,1758

D + 0 0 0

39. Gobio ophiocephalus

PALLAS,1811

D ++ ++ + +

40. Pomatoschistus microps

KRÖYER,1838

ME ++ ++ + +

41. Benthophilus stellatus stellatus

SAUVAGE,1874

D ++ ++ + +

42.

ORD. PLEURONECTIFORMES

Psetta maeotica PALLAS,1811 M + 0 + 0

43. Platichthys flesus luscus

PALLAS,1811

ME ++ ++ ++ 0

150

Nota: M - specie marină; ME - specie marină eurihalină; D - specie dulcicolă; DE - specie dulcicolă-eurihalină: * - relicte ponto-caspice; ++

+ - foarte frecvent; ++ - frecvent; + - ocazional; 0 - absente.

151

Anexa 6.1.1I


Ape costiere – elemente biologice

Selectarea elementelor biologice de calitate pe baza cărora s-a elaborat sistemul de clasificare şi evaluare a stării ecologice a corpurilor

de apă costierǎ (Tabelul 1) s-a făcut în conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei şi a datelor disponibile pentru fiecare tipologie în

parte.

Trebuie menţionat cǎ sistemul de clasificare şi evaluare a stǎrii ecologice a corpurilor de apă costierǎ nu este definitivat, întrucât, ca

urmare a lipsei de date nu s-a putut elabora un parametru numeric care să poată fi utilizat în evaluarea stării de calitate ecologică a apelor

costiere cu substrat mixt pe baza comunităţilor de alge macrofite.

Pe de altǎ parte, exerciţiul de intercalibrare pentru elementele biologice considerate pentru fiecare tipologie, care face parte din procesul

de elaborare a metodologiei nu a fost organizat pentru toate elementele biologice şi pentru toate tipologiile.

Tabel .1. Indicatori propuşi pentru clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ tranzitorii


Compoziţia, abundenţa şi biomasa

fitoplanctonului




- clorofila a

Compoziţia şi abundenţa faunei nevertebrate

bentice


- densitate

152

- numǎr de specii

Compoziţia şi abundenţa macrofitelor - componenţa pe specii



clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ costierǎ.

- Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă şi valorile propuse pentru fiecare clasă de calitate ecologică pentru parametrii

utilizaţi în evaluarea şi clasificarea stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ din punct de vedere al fitoplanctonului sunt comune pentru cele două

tipologii de ape costiere (RO_CT1 şi RO_CT2).

- Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru apele costiere (Tabel 2.). s-a întocmit în urma analizei unui set de date

din perioda 1957 – 1961 din reţeaua de staţii de monitoring din zona Periboina – Vama Veche. Speciile au fost înregistrate în funcţie de

apartenenţa lor la grupe taxonomice (Bacillariophta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanophyta, Chrysophyta, Euglenophyta, Xantophyta), cât şi

în funcţie de grupa ecologică după rezistenţa lor la salinitate (specii marine, marine – salmastricole, dulcicole şi dulcicole-salmastricole).

- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2) pentru parametrul densitate

s-a făcut pe baza datelor din reţeaua de staţii de monitoring din zona Periboina – Vama Veche. Setul de date pe termen lung folosit corespunde

perioadelor 1957 – 1961 (perioada de referinţă), 1982 – 1990 (perioada de maximă eutrofizare a ecosistemului de nord-vest al Mării Negre ) şi

2000 – 2003 (perioada actuală de instabilitate a evoluţiei ecosistemului marin). Datele au fost analizate statistic (s-au calculat media

multianualǎ, mediana, valorea minimǎ şi valoarea maximǎ) şi, pe baza rezultatelor obţinute şi a evaluării valorilor reale înregistrate la

momentul analizării probelor, s-au apreciat limitele claselor de calitate (Tabelul 3.).

153

- Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2) pentru parametrul biomasă

s-a făcut pe baza datelor istorice din perioada 1960 – 1970 (perioada de referinţă), colectate de două ori pe săptămână pe profilul Constanta /

Baia Mamaia, aceste date fiind considerate cele mai reprezentative şi a datelor din anii ’80, (perioadă de maximă eutrofizare a ecosistemului

din nord-vestul Mării Negre). Valorile caracteristice claselor de calitate intermediare s-au stabilit ţinând cont de aprecierile din literatura de

specialitate (Ertebjerg et al., 2003; Andersen şi colab 2004; Borja şi colab. 2004) ca rezultat al unui exerciţiu de intercalibare (Tabelul 4).

- Stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2), pentru clorofila a s-a făcut luând în

considerare datele istorice din perioada 1976-1979, pe probe prelevate din staţiile de monitoring în zona Constanţa (s-au luat în calcul datele

obţinute în lunile mai-septembrie, când singurul factor limitativ este reprezentat doar de nutrienţi).

- Stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ecologicǎ a apelor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2), pentru clorofila a (Tabelul 5.) s-a făcut

conform procedurii recomandate de OSPAR (OSPAR Comprehensive Procedure) după cum urmează: pe datele istorice disponibile s-a calculat

percentila 90%, obţinându-se valoarea 1,7 µg/l ca valoare de referinţă. Calculând 133 % din valoarea de referinţă s-a obţinut valoarea 2,3 µg/l

care reprezintă limita superioară a clasei “Foarte bună”. Limita superioară a clasei “Bună” se obţine multiplicând valoarea obţinută pentru clasa

“Foarte bună” cu 1,5. Limitele dintre clasele de calitate “Moderată” şi “Slabă” şi clasele “Slabă” şi “Foarte slabă” s-au stabilit ca fiind de două

ori mai mari decât limitele superioare a claselor precedente.

Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru fitoplancton este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.



clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii ecologice a corpurilor de apǎ costierǎ.

154

- Evaluarea stǎrii de calitate ecologică a apleor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2), utilizând ca element de calitate macrozoobentosul se face pe

baza indicelui Multivariate AMBI (M-AMBI) care combină factorial valorile AMBI cu 2 parametrii structurali : indicele de diversitate,

Shannon – Wienner, (H’) şi bogăţia în specii (S) (Muxica, I. ş.a., 2006).

- Indicele biotic AMBI - A Marine Biotic Index (www.azti.es), împarte speciile marine bentale în 5 grupe ecologice în funcţie de gradul de

toleranţă la creşterea unui gradient de presiune (poluare) (Grall, J. & M. Glemarec, 1997). Indicele biotic AMBI (Borja, A. ş.a., 2000) combină

procentul relativ al diferitelor grupe ecologice (specii) într-o formulă numerică dând astfel, o serie de valori continue delimitate prin limite între

diferite clase.

Formula de calcul – conform cu Guidelines for the use of AMBI – AZTI’s Marine Biotic Index in the assessment of the benthic ecological

quality, (A. Borja and I. Muxica, 2004):

AMBI = ((0 x %GI) + (1.5 x%GII) +(3 x%GIII)+ (4.5 x%GIV)+ (6 x%GV)) / 100

Indexul Biotic AMBI se aplică pentru substrat nisipos folosind software AMBI luând în calcul, ca parametru de bază pentru evaluarea

stării ecologice a corpului de apă investigat, compoziţia taxonomică şi densitatea speciilor macrobentale identificate. Rezultatul este un număr

cuprins între 0 şi 6 (7 pentru sediment azoic) fiind împărţit în 5 clase ecologice, de la comunităţi curate (pure) la comunităţi foarte perturbate

(Grall, J. & M. Glemarec, 1997) sau altfel spus de la stare foarte bună la stare foarte proastă (conform claselor de calitate prevăzute de

Directiva Cadru a Apei).

Grupa I (G I) –taxoni sensibili cu o toleranţă strict ajustată la o anumită intensitate a factorilor de mediu (prezenţi în condiţii

normale);

155

I

II

III

http://www.azti.es/

Grupa II (GII) – taxoni indiferenţi faţă de gradientul de presiune, prezenţi întotdeauna în densitate relativ mare fără variaţii

semnificative în timp

Grupa III (GIII) – taxoni toleranţi faţă de excesul gradientului de presiune.

Speciile sunt prezente şi în condiţii normale de mediu, însă populaţiile lor sunt stimulate de o creştere a materiei

organice

Grupa IV – V (G IV – G V) – specii oportuniste (ordin I şi II) care nu sunt afectate de alterarea condiţiilor de mediu

- Lista speciilor de nevertebrate bentice considerate ca date de referinţă pentru apele costiere (RO_CT01), (Tabel 6.). s-a întocmit pornind de

la analiza unui set de date din perioda anilor ’90 (cele mai vechi date de care dispunem în aceastǎ zonǎ) din reţeaua de staţii de monitoring din

zona Periboina – Cap Singol.

- Stabilirea valorilor care caracterizează cele 5 clase de calitate ecologică, pentru apele costiere (RO_CT01), s-a facut prin analiza listei

faunei macrobentale din perioada anilor ’90 comparativ cu listele de speci identificate în perioada actuală (2002 – 2006), perioadă în care

comunitatea macronevertebratelor bentale se află sub influenţa diverselor presiuni antropice şi, ţinând cont de compoziţia taxonomică (specii)

şi abundenţă (densitate), s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI.

- Rezultatele obţinute prin aplicarea indicilor AMBI şi M-AMBI pentru datele din perioada anilor ’90 şi din perioada 2002 -2006 au condus

la aprecierea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologică pentru apele costiere (RO_CT01), conform limitelor stabilite stabilite

de Borja şi Muxica pentru M-AMBI (Tabelul 7.)

- Lista speciilor de nevertebrate bentice considerate ca date de referinţă pentru apele costiere (RO_CT02), (Tabel 8.). s-a întocmit în urma

analizei unui set de date din perioada anilor ‘70 -‘80 considerată ca perioadă de referinţă din reţeaua de staţii de monitoring din zona Cap

Singol – Vama Veche. Ţinând cont de compoziţia taxonomică (specii) şi abundenţa (densitatea} faunei macrobentale identificată în perioada

de referinţă s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI pentru această perioadă.

156

V

- Stabilirea valorilor care caracterizează cele 5 clase de calitate ecologică, pentru apele costiere (RO_CT02), s-a facut prin analiza listei

faunei macrobentale pentru perioada de referinţă în comparaţie cu listele de speci identificate în perioada actuală (2002 – 2006), perioadă în

care comunitatea macronevertebratelor bentale se află sub influenţa diverselor presiuni antropice şi, ţinând cont de compoziţia taxonomică

(specii) şi abundenţă (densitate), s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI.

- Rezultatele obţinute prin aplicarea indicilor AMBI şi M-AMBI pentru datele din perioada de referinţă şi din perioada 2002 -2006 au

condus la aprecierea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ecologică pentru apele costiere (RO_CT02). Aceste limite reprezintǎ

rezultatul unui exerciţiu de intercalibrare între România şi Bulgaria. În cadrul acestui exerciţiu ambele ţări au stabilit de comun acord să

utilizeze o metodă metrică comună (indici de biodiversitate - Shannon-Wiener, indicele biotic AMBI şi Multivariate-AMBI), pentru stabilirea

calităţii apelor costiere din zonă. Limitele claselor de calitate convenite ca urmare a acestui exerciţiu de intercalibrare sunt cele stablite de

Borja şi Muxica (Tabelul 9.).

Compoziţia şi abundenţa macrofitelor

- Algele macrofite nu pot fi utilizate pentru evaluarea stării de calitate a apelor costiere cu substrat nisipos (RO_CT01), deoarece în această

zonă macrofitele nu au condiţii prielnice de dezvoltare datorită absenţei substratului dur natural.

- Lista de specii macroalgale, considerate ca date de referinţă pentru apele costiere româneşti (RO_CT02) (Tabel 10) s-a făcut pe baza

analizei componenţei speciilor din perioada 1970-1981 considerată ca perioadă de referinţă.

- Datele de care dispunem în acest moment nu se pretează elaborării unui parametru numeric care să poată fi utilizat în evaluarea stării de

calitate ecologică a apelor costiere cu substrat mixt pe baza comunităţilor de alge macrofite.

Starea datǎ de elementele biologice este determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Tabel 2. Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_CT01 şi RO_CT02

157

Grup / Specie Gr. ecol.*)

BACILLARIOPHYTA 84

158




Amphiprora paludosa MS

Amphora coffeiformis MS

Amphora hyalina MS

Amphora inflexa MS






Chaetoceros anastomonas MS



Chaetoceros dubius MS



Chaetoceros Lauderi MS



Chaetoceros peruvianus MS

159








Coscinodiscus concinnus MS


Coscinodiscus oculus iridis MS

Coscinodiscus perforatus MS








Grammatophora serpentina MS

Hyalodiscus ambiguus MS



160


Licmophora Ehrenbergii MS

Melosira distans DS


Melosira italica DS


Melosira sulcata MS

Melosira varians DS


Navicula lyra MS

Navicula pennata MS









Nitzschia sp.1 MS


Nitzschia trybionella DS

161





Podosira hormoides MS



Rhizosolenia delicatula MS


Rhoicosphaenia curvata DS




Surirella fastuosa MS

Surirella gemma MS

Synedra tabulata MS



Thallassiosira decipiens MS




162


Ceratium extensum MS

Ceratium furca MS

Ceratium fusus MS

Ceratium tripos MS

Dinophysis acuta MS



Dinophysis ovum MS


Exuviaella balticum MS

Exuviaella marina MS


DINOFLAGELLATA 49





Glenodinium sp. MS

Goniaulax digitale MS



163


Goniaulax spinifera MS





Gymnodinium sp. MS




Gyrodinium lachryma MS

Gyrodinium pingue MS


Peridinium crassipes MS









164










CHLOROPHYTA 8



Lagerheimia sp. DS






CYANOPHYTA 2



CHRYSOPHYTA 8

165






Ebria antiqua MS

Ebria tripartita MS



EUGLENOPHYTA 3


Euglena sp. DS


XANTOPHYTA 2


Meringosphaera setifera MS*) MS – specii marine şi marine – salmastricole

DS – specii dulcicole şi dulcicole - salmastricole

Tabelul 3. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului de densitate a fitoplanctonului (mii cel/l) pentru

tipologia RO_CT01 şi RO_CT02


166

bună

Densitate

(mii cel/l) ≤ 1000 ≤ 4500 ≤ 7800 ≤ 15000 30000

EQR 0,78 0,52 0,3 0,13 0

Tabel 4. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului biomasa fitoplanctonului (mg/m3) pentru tipologia CT01 şi

RO_CT02

Iarnă

Index

Foarte


Biomasa

[mg/m3] ≤ 1770 ≤ 3420 ≤ 5950 ≤ 9500 12000

EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0

Primăvară

Index

Foarte


Biomasa

[mg/m3] ≤ 3515 ≤ 5690 ≤ 9025 ≤ 13600 17000

EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0

Vară


167

bună

Biomasa

[mg/m3] ≤ 1281 ≤ 2526 ≤ 4435 ≤ 7000 9000

EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0

Toamnă

Index

Foarte


Biomasa

[mg/m3] ≤ 1840 ≤ 3640 ≤ 6400 ≤ 10200 13000

EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0

Tabel 5 . Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului clorofila a pentru tipologia RO_CT01 şi RO_CT02

Clasa de

calitateFoarte bună Bună Moderată Slabă

Foarte

slabă

Clorofila a µg/l < 2,3 2,3 – 3,4 3,4 – 6,8 6,8 – 13,6 >13,6

EQR 0,74 0,50 0,25 0,12 0

168

Tabel 6. Lista faunei macrobentale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_CT01, comparativ cu perioada 2002-2006


1994

2002 2003 2004 2005 2006

CELENTERATA

Actinothoe clavata +

NEMERTINI

Amphiporus bioculatus

(Linne)

- - - - + -

Pontolineus sp. - - - - - +

POLYCHAETA

Capitella capitata FABR. + + - + + +

Heteromastus filicornis - - - - - +

Exogone gemmifera

PAGENST.

+ - - - - +

Harmothoe reticulata CLAP. + - - - - +

Mysta picta + - - + + +

Melinna palmata GRUBE + - - - - +

Nephthys hombergii AUD. Et

M. - EDW.

+ - + + + +

Nereis diversicolor O.F.M. - - - - - +

N. succinea LEUCK. + + + + + +

N. zonata MALMGR. - - - - - +

169


1994

2002 2003 2004 2005 2006

Nerine cirratulus (DELLE-

CHIAJE)

- - - + + +

Pectinaria koreni Malmgr. + - - - + -

Phyllodoce maculata (L.) + + - - - -

Polydora cornuta (JOHNST.) + + + + + +

Prionospio cirrifera WIREN - + - + -

Syllis gracilis Grube - - - - - +

Pygospio elegans CLAP. + - - - - +

Spio filicornis (O.F.M.) + + + + + +

MOLLUSCA

GASTROPODA

Cyclope neritea (L) syn. + - - + + +

Hydrobia ventrosa

(MONTAGU)

+ - - + - +

Nassarius reticulatus (L.) + - - - - -

Chrysalida interstincta + - - - - -

Rissoa splendida +

Retusa truncatula +

LAMELLIBRANCHIA

170


1994

2002 2003 2004 2005 2006

Abra alba Philippi + - - - - -

Cardium edule lamarki

REEVE

+ + + + + -

Chione gallina L. + + - - + -

Corbula mediterranea

(COSTA)

+ + + + + +

Mya arenaria L. + + + + + +

Mytilus galloprovincialis

LAMONTE

+ + + +

Scapharca inaequivalvis

BRUGUIERE

+ + + + + +

Spisula subtruncata triangula

(RENIER)

+ + + + +

Pitar rudis +

CRUSTACEA

Balanus improvisus

DARWIN

+ + + + + +

Tanais cavolini +

Ampelisca diadema COSTA + + + + + +

171


1994

2002 2003 2004 2005 2006

Gammarus insensibilis

(MART

+ - - - - -

Corophium bonelli +

C. runcicorne D.-V. - - - + - -

M. gryllotalpa COSTA + +

CUMACEA

Iphinoe elisae BACESCU + - - - - -

I. maeotica (SOV.) - + - + + +

DECAPODA

Crangon crangon (L) + - - - + -

Liocarcinus holsatus - - - + - -

PHORONIDA

Phoronis euxinicola S.-

LONGCH.

+ - - - - -

INSECTA

Clunio marinus (HAL.) + - + - - +

Tabel 7. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza indicelui M-AMBI pentru tipologia RO_CT01

172

Clasa de calitate

ecologică

Foarte

bunăBună Moderată Slabă Proastă

M-AMBI ≥0,85 0,85 -0,55 0,55 -0,39 0,39 - 0,20 > 0,2

EQR 0,85 0,55 0,39 0,2 0

Tabel 8 . Lista faunei macrobentale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_CT02, comparativ cu perioada 2002-2006

Specii zoobentale 1970-

19802002 2003 2004 2005 2006

SPONGIERI

Dysidea fragilis - - - + - -

COELENTERATA

ANTHOZOA

Actinia equina (L.) + - + + + +

Cerianthus vestitus

(FORB.)

- - + - - -

NEMERTINI + + + + + +

Amphiporus

bioculatus (Linne)

- - + + + +

Pontolineus sp. - - + - + +

Micrura fasciolata

(EHRBG.)

- - + - - -

173


19802002 2003 2004 2005 2006

Tetrastema

bacescui

+ + - + - +

TURBELARIA + + + + + +

Leptoplana

tremellaris (O.F.M)

+ + - + + +

POLYCHAETA

Capitella capitata

FABR.

- + + + + +

Capitomastus

minimus LANGRH.

- - - - + -

Exogone gemmifera

PAGENST.

- + + + + +

Fabricia sabella + - - - - -

Harmothoe

reticulata CLAP.

- + + + + +

Mysta picta - - + + + +

Melinna palmata

GRUBE

- + - + + -

174


19802002 2003 2004 2005 2006

Nephthys

hombergii AUD. Et

M. -EDW.

- + + + - -

Neanthes succinea

LEUCK.

+ + + + + +

Nereis zonata

MALMGR.

- + - - + +

Nerine cirratulus

(DELLE-CHIAJE)

- + - + - +

Pectinaria koreni

Malmgr.

- - - - - +

Phyllodoce

maculata (L.)

- + + + + +

Phyllodoce

rubiginosa

+ - - - - -

Platynereis

dumerili AUD. Et

M.-EDW.

- - - - + -

Perinereis cultifera - - - - + -

175


19802002 2003 2004 2005 2006

Polydora ciliata

limicola

(JOHNST.)

+ + + + + +

Prionospio

cirrifera WIREN

- + + + + +

Protodrilus

flavocapitatus

(ULJ.)

- + + + + +

Syllis gracilis

Grube

- - - + + +

Pygospio elegans

CLAP.

- + + - + +

Saccocirrus

papillocercus

BOBR.

+ + + - - +

Sphaerosyllis

bulbosa

SOUTHERN

- - - + - -

Spirorbis

pagenstecheri

+ - - - + -

176


19802002 2003 2004 2005 2006

Spio filicornis

(O.F.M.)

- + + + + +

Protodryllus

flavocapitatus

- + + + + +

TURBELLARIA

Leptoplana

tremellaris

OERSTED

- + - + + +

MOLLUSCA

PLACOPHORA

Middendorfia

caprearum

SCACCHI

- - - - + -

Chiton marginatus

PENNANT

+ - - - - -

GASTROPODA

Cyclope neritea (L)

syn.

+ + + - - +

Hydrobia ventrosa

(MONTAGU)

+ + + +

177


19802002 2003 2004 2005 2006

Nassarius

reticulatus

- - - - - +

Rapana venosa

GROSSE

+ - + + - -

Retusa truncatula

Bruguiere

- - - - + -

Rissoa splendida

Eichwald

+ - - - - -

LAMELLIBRANC

HIA

A. ovata Philippi + + - - - -

Cardium edule

lamarki REEVE

+ + + + + -

Chione gallina L. - + + + + +

Corbula

mediterranea

(COSTA)

- + + + + +

Mya arenaria L. + + + - + -

178


19802002 2003 2004 2005 2006

Mytilus

galloprovincialis

LAMONTE

+ + + + + +

Scapharca

inaequivalvis

BRUGUIERE

- + + + + +

Spisula subtruncata

triangula

(RENIER)

- + - - + +

Tellina tenuis Da

Costa (75)

+ - + - - +

Irus irus + - - - - -

CRUSTACEA

Balanus improvisus

DARWIN

+ + + + + +

Ampelisca diadema

COSTA

+ + + + + +

Amphitoe vaillanti

LUCAS

+ - - - - -

Apherusa bispinosa + - - - - -

179


19802002 2003 2004 2005 2006

Corophium

acherusicum

(COSTA)

+ - - - - -

C. runcicorne D.-

V.

+ + + - + +

Dexamine spinosa

(MONT)

+ - - + + +

Erichtonius

difformis M.-EDW.

+ - - - - -

G. olivii M-EDW + - - - - -

Hyale pontica

(RATHKE)

+ - - - - -

Jassa ocia (BATE)

(90)

+ - - - - -

Melita palmata

(MONT.)

+ - - - + -

Microdeutopus

gryllotalpa COSTA

+ + + + + +

Nototropis guttatus

(COSTA)

+

180


19802002 2003 2004 2005 2006

Perioculodes

longimanus (BATE

& WESTW.)

- - - + + -

Pleonexes

gammaroides

BATE

+ - - - - -

Stenothoe

monoculoides

MONT.

+ - - - -- -

Phtisica marina

SLABBER

- + - - - -

Caprella

acanthifera

LEACH

+ - + - - -

CUMACEA

Cumela limicola + - - + + -

Iphinoe elisae

BACESCU

- + + - + +

I. tenella (SOV.) - - - + - -

I. maeotica

181


19802002 2003 2004 2005 2006

ISOPODA

Synisoma capito

(RATHKE)

+ - - - - -

TANAIDAE

Tanais cavolinii

M-EDW

+ - - - - -

DECAPODA

Diogenes pugilator

(Roux)

- + - - - +

Crangon crangon

(L)

+ + + + + -

Athanas nitescens + - - - + -

Carcinus

mediterraneus

- - - - - +

Pachigrapsus

marmoratus

(FABR)

- - + - -

Pilumnus hirtellus

(Linne)

+ - - - + -

182


19802002 2003 2004 2005 2006

Rhithropanopeus

harrisi tridentatus

- - - - + +

Upogebia pussila

(Petagna)

- - - - - +

P. elegans

RATHKE

+ - - - - -

Xantho poressa

(OLIVI) (127)

+ - - - - -

Alte grupe

Phtisica marina - + - - - -

Caprella

acanthifera

+ - - - - -

Notă: în perioada 1970-1980 grupul polichetelor nu a fost identificat până la specie, nepermiţând identificarea anumitor specii posibil

prezente în zona de referinţă.

Tabel 9. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza indicelui M-AMBI pentru tipologia RO_CT02

Clasa de calitate

ecologică

Foarte

bunăBună Moderată Slabă Proastă

M-AMBI ≥0,85 0,85 -0,55 0,55 -0,39 0,39 - 0,20 > 0,2

EQR 0,85 0,55 0,39 0,2 0

183

Tabelul. 10. Lista de specii macroalgale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_CT02, comparativ cu perioada actualǎ

2006

Specii de alge macrofite

prezente la litoralul

românesc în perioada

1970-1981


existente la litoralul

românesc al Mării Negre

în prezent

CHLOROPHYTA

Ulothrix flacca (Ulothrix

pseudoflacca)

* *

Ulothrix implexa * *

Entocladia viridis *

Blidingia marginata *

Enteromorpha ahlneriana * *

Enteromorpha clathrata *

Enteromorpha compressa * *

Enteromorpha flexuosa * *

Enteromorpha intestinalis * *

Enteromorpha linza * *

Enteromorpha maeotica *

Enteromorpha prolifera * *

Ulva rigida (Ulva lactuca) * *

Chaetomorpha aerea * *

184




1970-1981




în prezent

Chaetomorpha chlorotica *

Chaetomorpha crassa *

Chaetomorpha linum *

Rhizoclonium hieroglyphicum *

Rhizoclonium implexum *

Rhizoclonium tortosum *

Cladophora albida * *

Cladophora dalmatica * *

Cladophora laetevirens * *

Cladophora vagabunda * *

Cladophora sericea * *

Cladophora vadorum *

Urospora penicilliformis * *

Bryopsis plumosa * *

XANTHOPHYTA

Vaucheria dichotoma *

PHAEOPHYTA

Ectocarpus cofervoides * *

Ectocarpus siliculosus * *

185




1970-1981




în prezent

Ralfsia verrucosa *

Corynophlaea umbellata *

Stilophora rhizoides *

Scytosiphon lomentaria * *

Striaria attenuata *

Desmotrichum undulatum *

Cystoseira barbata * *

Cystoseira crinita *

Punctaria latifolia *

Desmarestia viridis *

DOPHYTA RHO

Bangia fuscopurpurea * *

Porphyra leucosticta * *

Acrochaetium thuretii * *

Kylinia hallandica *

Kylinia parvula *

Kylinia secundata *

Kylinia virgulata *

Gelidium latifolium *

186




1970-1981




în prezent

Hildenbrandtia prototypus *

Hildenbrandtia rubra *

Dermatolithon cystoseirae *

Melobesia farinosa *

Corallina officinalis * *

Phyllophora pseudoceranoides *

Phyllophora brodiaei * *

Phyllophora nervosa * *

Lomentaria clavellosa * *

Antithamnion cruciatum *

Ceramium rubrum * *

Ceramium circinatum *

Ceramium elegans * *

Ceramium diaphanum * *

Ceramium corticatum *

Callithamnion corymbosum * *

Callithamnion granulatum *

Polysiphonia brodiaei *

Polysiphonia elongata * *

187




1970-1981




în prezent

Polysiphonia opaca *

Polysiphonia sanguinea *

Polysiphonia denudata * *

Chondria tenuissima *

Laurencia coronopus *

Laurencia paniculata *

PHANEROGAMA

Zostera nana *

188

189

Stare ecologică – elemente hidromorfologice

Anexa 6.1.2 A pentru râuri este aceeaşi cu cea din primul Plan de Management.

Anexa 6.1.2 B pentru lacuri naturale este aceeaşi cu cea din primul Plan de Management.

Anexa 6.1.2 C pentru apele tranzitorii este aceeaşi cu cea din primul Plan de Management.

Anexa 6.1.2 D pentru apele costiere este aceeaşi cu cea din primul Plan de Management.

190

Anexa 6.1.2C


Ape tranzitorii – elemente hidromorfologice

Ape tranzitorii marine

Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru starea ecologicǎ “Foarte

bunǎ”:

1. Elementele geomorfologice, respectiv parametrii sedimentologici (nisip, silt şi argilă)

pentru două zone:

- zona plajei emerse de la limita valului de furtună împreunǎ cu zona plajei

submerse până la izobata de 5m.

- zona plajei submerse dintre izobatele de 5-20m

2. Regimul valurilor

3. Influenţa regimului hidrologic al Dunării

Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru starea ecologicǎ

„Foarte bunǎ” pentru elementele geomorfologice:

- Stabilirea limitelor s-a fǎcut pe baza: datelor granulometrice ale eşantioanelor sedimentare

colectate în zona Sulina-Periboina, de la adâncimile de 1,0 m-15,0 m din anii 1986, 1987,

1988, 1993, 1994, şi analizate la INCDM "Grigore Antipa"; a informaţiilor privind

distribuţia areală a tipurilor texturale din Harta sedimentologică a platoului continental al

Mării Negre, de la Sulina la Tuzla (Panin şi colab., 1986); a informaţiilor privind

distribuţia sedimentelor marine din zona Sulina-Periboina analizate (Diaconeasa şi colab.,

1992); şi a informaţiilor privind caracterele texturale ale sedimentelor litorale de-a lungul

ţărmului românesc (Caraivan şi colab., 1997)

- S-au utilizat clasele sedimentare, nisip silt şi argilă conform clasificării Wentworth, (din

Anastasiu N. şi Jipa D., 1983, şi Jipa D., 1987)

191

- Validarea valorilor propuse s-a fǎcut prin analiza de eşantioane de sediment din zona

Chilia – Periboina, prin metoda cernerii-STAS 1913/5-85 (S.C. PROLIF S.A. Constanţa-

Laborator GR.II GTF, Autoriz. 707/ISC)

- Se considerǎ cǎ valorile parametrilor sedimentologici sunt modificate faţă de limitele

propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” atunci când în compoziţia sedimentului

apar fracţiuni de silt şi argilǎ în pondere mai mare de 20% pentru zona plajei emerse de la

limita valului de furtună şi a plajei submerse până la izobata de 5m

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru elementele

geomorfologice sunt prezentate în Tabelul 1. şi Tabelul 2.


„Foarte bunǎ” pentru regimul valurilor în zona de mică adâncime:

- Stabilirea limitelor (mediile a cinci măsurători ale înălţimii, perioadei, lungimii şi vitezei

de propagare) s-a fǎcut pe baza datelor colectate în perioada 1971-1994

- Datorită variabilităţii considerabile a regimului vânturilor, caracteristicile câmpurilor de

valuri se modifică în mod semnificativ în decursul unui an şi prezintă anumite diferenţe

interanuale

- Se considerǎ cǎ valorile parametrilor caracteristici regimului valurilor sunt modificate faţă

limitele propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” atunci când înălţimea medie a

valurilor este ≥ 5,5 m la izobata de 11 m.

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru regimul valurilor sunt

prezentate în Tabelul 3.


„Foarte bunǎ” pentru regimul hidrologic al Dunării

- Stabilirea limitelor s-a fǎcut pe baza datelor de debite lunare cumulate ale Dunării

înregistrate în perioada 1990-2000 (furnizate de către INHGA)

- Stabilirea limitelor s-a fǎcut luând în considerare media lunară minimă şi media lunară

maximă a valorilor de debite lunare cumulate ale Dunării în perioada precizată.

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru regimul hidrologic al

Dunării sunt cuprinse între 11,31 Km3/lunǎ - 22,94 km3/lunǎ.

Ape tranzitorii lacustre

Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru starea ecologicǎ “Foarte bunǎ”:

192




- Stabilirea limitelor s-a fǎcut pe baza datele furnizate de GEOECOMAR

(GEOECOMAR, 2008) ca rezultat al unui studiu efectuat în 2004 pe un numar de 72

probe, prelevate, într-o reţea care acoperă întreaga suprafaţă a lacului, pe profile

perpendiculare pe ţărm (câte trei probe pe profil) şi a datelor din literatura de

specialitate (ARBDD, 2007).

- Stabilirea limitelor s-a fǎcut prin prelucrarea statisticǎ a datelor calculându-se media,

pentru fiecare parametru sedimentologic (nisip, silt şi argilă).


geomorfologice sunt prezentate în Tabelul 4.

Starea datǎ de elementele hidromorfologice este determinatǎ de principiul “cea mai

defavorabilǎ situaţie”.

Tabelul 1. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru elementele

geomorfologice, zona plajei emerse de la limita valului de furtună şi a plajei submerse

până la izobata de 5m

Parametru Cod Unitate

mãsurã

Limite Metoda/activitatea

Bioclaste/

pietriş

Bc % 0-20 granulometrie

Nisip Ns % 80-100 granulometrie


geomorfologice, zona plajei submerse dintre izobatele de 5m şi 20m

Parametru Cod Unitate Limite Metoda/activitatea

193

mãsurã


Silt-Argilă S-Ag % 20-100 granulometrie

Tabelul 3. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru regimului

valurilor în zona de mică adâncime

Parametru Limite de variaţie Valori medii multianuale

Înălţime (m) 0,2 - 1,2 0,7

Perioada (s) 1 – 5,2 3,5

Lungime (m) 0 – 34 20,5

Direcţiile

dominante

de la NE la SE

Tabel 4. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru elementele

geomorfologice

Parametru

sedimentolo

gic

Cod Unitate

mãsurã


Nisip-silt Ns-S % 80-100 granulometrie

Argilă Ag % 0-20 granulometrie

194

Anexa 6.1.2D


Ape costiere – elemente hidromorfologice


bunǎ”:


pentru două zone:

- zona plajei emerse de la limita valului de furtună împreunǎ cu zona plajei submerse

până la izobata de 5m.

- zona plajei submerse dintre izobatele de 5-20m, valabil doar pentru tipologia

RO_CT01

5. Regimul valurilor şi nivelul apei

6. Curenţii marini/costieri şi curenţii litorali de întoarcere



- Stabilirea limitelor s-a fǎcut pe baza: datelor granulometrice ale eşantioanelor sedimentare

colectate în zonele Periboina – Cap Singol şi Cap Singol – Vama Veche, de la adâncimile

de 1,0 m-15,0 m din anii 1986, 1987, 1988, 1993, 1994, şi analizate la INCDM "Grigore

Antipa"; a informaţiilor privind distribuţia areală a tipurilor texturale din Harta

sedimentologică a platoului continental al Mării Negre, de la Sulina la Tuzla (Panin şi

colab., 1986); a informaţiilor privind distribuţia sedimentelor marine din zona Periboina _

Cap Singol (Diaconeasa şi colab., 1992); şi a informaţiilor privind caracterele texturale ale

sedimentelor litorale de-a lungul ţărmului românesc (Caraivan şi colab., 1997)

- S-au utilizat clasele sedimentare, nisip silt şi argilă conform clasificării Wentworth, (din

Anastasiu N. şi Jipa D., 1983, şi Jipa D., 1987).

- Validarea valorilor propuse s-a fǎcut prin analiza de eşantioane de sediment din zona

Periboina – Cap Singol, prin metoda cernerii-STAS 1913/5-85 (S.C. PROLIF S.A.

Constanţa-Laborator GR.II GTF, Autoriz. 707/ISC);

195

- Se considerǎ cǎ valorile parametrilor sedimentologici sunt modificate faţă de limitele

propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” atunci când în compoziţia sedimentului

apar fracţiuni de silt şi argilǎ în pondere mai mare de 20% pentru tipologia RO_CT1 şi în

pondere de cca. 10% tipologia RO_CT1, pentru zona plajei emerse de la limita valului de

furtună şi a plajei submerse până la izobata de 5m.


geomorfologice sunt prezentate în Tabelul 1., Tabelul 2. şi Tabelul 3.


„Foarte bunǎ” pentru regimul valurilor şi nivelul apei în zona de mică adâncime:

- Stabilirea limitelor (mediile a cinci măsurători ale înălţimii, perioadei, lungimii şi vitezei

de propagare) pentru regimul valurilor s-a fǎcut pe baza datelor colectate în perioada

1971-1994

- Datorită variabilităţii considerabile a regimului vânturilor, caracteristicile câmpurilor de

valuri se modifică în mod semnificativ în decursul unui an şi prezintă anumite diferenţe

interanuale

- Se considerǎ cǎ valorile parametrilor caracteristici regimului valurilor sunt modificate faţă

de limitele propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” atunci când înălţimea medie a

valurilor este ≥ 5,5 m la izobata de 11 m.

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru regimul valurilor sunt

prezentate în Tabelul 4.

- Stabilirea limitelor pentru nivelul apei s-a fǎcut pe baza datelor colectate în perioada 1993

– 2006, pentru care s-au calculat valori medii anuale

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru nivelul apei sunt cuprinse

între 2,4 cm şi 32,4 cm.


„Foarte bunǎ” pentru curenţii marini/costieri şi curenţii litorali de întoarcere

- Analiza parametrilor hidrodinamici specifici bazinului vestic al Mării Negre a fost

urmărită prin aplicarea modelului Princeton (POM), în cea mai recentǎ descriere numerică

a ecuaţiilor modelului matematic, făcutǎ prin metoda diferenţelor finite, în 1987 de către

A. Blumberg şi G. Mellor şi actualizatǎ în 2003.

- Datele folosite pentru formarea modelului bazat pe POM la domeniul propus de studiu,

respectiv selectarea condiţiilor iniţiale şi laterale au fost date hidrografice medii

multianuale ale bazei de date MedAtlas (pentru salinitate şi temperaturǎ) şi date

196

meteorologice obţinute de la Centrul European de Prognoza Meteorologicǎ pe termen

Mediu (ECMWF), pentru intervalul ianuarie 1979 - decembrie 1993.

- Simulǎrile pe model numeric au fost validate prin mǎsurǎtori în situ atât asupra câmpului

de curenţi generali cât şi asupra celor locali induşi de poziţionarea diferitelor obstacole

marine cu ajutorul curentmetrelor. Pentru validarea simulărilor realizate au fost comparate

valorile parametrilor vectorilor de curenţi rezultate pe reţeaua de calul în dreptul

platformei Gloria (44o31'N/29o34'E), cu înregistrările măsurătorilor disponibile (existente

numai la suprafaţă), efectuate de INMH-GA, la orizontul de timp al datelor de intrare

folosite în model.

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru curenţii marini/costieri

sunt cuprinse între 0 şi 75 cm/s şi chiar pânǎ la valori de 150 cm/s în perioadele de furtunǎ

în zone din apropierea ţărmului cu obstacole/construcţii costiere sau de larg,

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru curenţii litorali de

întoarcere sunt cuprinse între 0,9 şi 1,1 m/s.

Starea datǎ de elementele hidromorfologice este determinatǎ de principiul “cea mai



geomorfologice, zona plajei emerse de la limita valului de furtună şi a plajei submerse până

la izobata de 5m, pentru tipologia RO_CT01

Parametru Cod Unitate mãsurã Limite Metoda/activitatea

Bioclaste/

pietriş

Bc % 0-20 granulometrie



geomorfologice, zona plajei submerse dintre izobatele de 5m şi 20 m, pentru tipologia

RO_CT01

197

Paramet

ru

Cod Unitate

mãsurã



Silt-

argilă

S-Ag % 20-100 granulometrie


geomorfologice, zona plajei emerse de la limita valului de furtună şi a plajei submerse până

la izobata de 5m, pentru tipologia RO_CT02

Parametru Cod Unitate

mãsurã

limite Metoda/activitatea

Pietris/

Bioclaste

Pt/Bc % 30-50 granulometrie


Tabelul 4. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru regimului

valurilor în zona de mică adâncime

Parametru Limite de variaţie Valori medii multianuale

Înălţime (m) 0,2 - 1,2 0,7

Perioada (s) 1 – 5,2 3,5

Lungime (m) 0 – 34 20,5

Direcţiile

dominante

de la NE la SE

198

Anexa 6.1.3A

Principalele etape de aplicare a metodologiei de evaluare a stării ecologice a corpurilor de apă pentru elementele fizico-chimice generale (suport pentru

elementele biologice) – RÂURI

Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună/Moderată:

1. Condiţii termice (temperatura apei)

2. Starea acidifierii (pH)

3. Salinitate (conductivitate)

4. Regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr)

5. Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P-PO4, P Total)

1. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza temperaturii apei

-Se prevăd limite de temperatură pentru următoarele tipuri de ape de suprafaţă1:

o Ape salmonicole – acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de salmonide, precum păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni (Coregonus);

o Ape ciprinicole - Ape salmonicole – acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii cum ar fi ştiuca (Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis).

-Limitele prevăzute în Tabelul nr. 1 pentru temperatura apei sunt valabile pentru ambele stări ecologice (starea Foarte Bună şi respectiv Bună), astfel:

1 Conform Hotărârii 202 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole

199

Tabel 1: Prevederi pentru indicatorul „temperatura apei” valabile pentru starea Foarte Bună şi respectiv Bună

Prevedere (pentru starea FB şi B) Ape salmonicole Ape ciprinicole1. Temperatura măsurată în aval de

punctul de descărcare a apelor poluate termic (la extremitatea zonei de difuzie) nu trebuie să

depăşească temperatura mediului neafectat de poluare cu mai mult

de:

1,5 0C 30C

2. Deversările de ape poluate termic nu trebuie să cauzeze depăşirea temperaturilor următoare în aval de punctul de deversare (la extremitatea zonei de dispersie)

21,50C 280C

3. Limita de temperatură de 100C se aplică numai în perioadele de înmulţire a speciilor care au nevoie de ape reci pentru reproducere şi numai acelor ape care pot conţine asemenea specii.

100C 100C

4. Limitele de temperatură pot fi depăşite pentru o perioadă de 2% din an

- Conform punctului 4 din Tabelul 1, mărimea statistică ce se supune conformării cu limitele stabilite este P98 (percentilele 98).

- Dacă mărimea statistică P98 respectă limitele prevăzute în Tabelul 1, atunci starea dată de temperatura apei este „Foarte Bună”.

- Dacă mărimea statistică P98 depăşeşte limitele prevăzute în Tabelul 1, atunci starea dată de temperatura apei este „moderată” .

2. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza pH-ului (Figura 1):

- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul pH.

- Se compară P90 obţinut cu intervalul 6,5 – 8,5, interval caracteristic pentru stările ecologice Foarte Bună şi respectiv Bună.

- Dacă P90 se află în interiorul intervalului 6,5 – 8,5, atunci starea este „Foarte Bună”.

200

- Dacă P90 se află în afara intervalului menţionat, atunci starea este „Moderată”.

3. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza salinitatii (conductivitate):- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul conductivitate si se

calculează percentilele P90.

- Pentru conductivitate este dată o singură limită între starea ”Bună” și ”Moderată”, egală cu 1500 µS/cm.

- dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună”.

- dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi „Moderată”

(B/M), atunci starea ecologică este „Moderată”.

4. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza oxigenului dizolvat (Figura 2):

- Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul oxigen dizolvat (concentraţie).

- Se calculează percentilele P10.

- Se compară mărimea P10 calculată anterior cu limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de apă testat (Tabelul nr.2).

o dacă P10 este mai mare sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică

este „Foarte bună”

o dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi

„Bună” (FB/B), se compară cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M ) (Tabelul nr.2).

o dacă P10 este mai mare sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Bună”.

o dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M), atunci starea ecologică este „Moderată”.

5. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza indicatorilor Consum

biochimic de oxigen (CBO5) ș i Consum chimic de oxigen (CCO-Cr):

- Se calculează percentilele P90.

201

- Se compară mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre

starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei

tipologice din care face parte corpul de apă testat (Tabelul nr.2).

5.1 dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este

„Foarte bună”

5.2 dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi


„Moderată” (B/M ) (Tabelul nr. 2).

5.3 dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M).

5.4 dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi


Starea ecologică dată de indicatorii „regimului de oxigen” se obţine aplicând principiul „cel

mai defavorabil caz”.

6. Etape de parcurs pentru evaluarea stării ecologice pe baza elementelor fizico-chimice suport din categoria nutrienţi (Figura 3):

- Se obţin datele primare de monitoring pentru elementele fizico-chimice din categoria

nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P-PO4, P Total);

- Se validează datele obţinute:

o se verifică dacă formele de nutrienţi pe bază de azot şi fosfor sunt exprimate în

N, respectiv P;

o se verifică dacă valoarea concentraţiei de orto-fosfaţi este mai mică decât cea

de fosfor total;

o nu se lucrează cu valori de „zero”;

- Se calculează percentilele P90 pentru un şir de măsurători cel puţin egal cu 12 pe an.

- Se compară mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre

starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B), corespunzătoare categoriei

tipologice din care face parte corpul de apă testat (Tabelul nr.3).

o dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ecologică este

„Foarte bună”

202

o dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Foarte Bună” şi


„Moderată” (B/M ) (Tabelul nr. 3).

o dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ecologică „Bună” şi

„Moderată” (B/M).

o dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ecologică „Bună” şi


Starea ecologică dată de „nutrienţi” se obţine aplicând principiul „cel mai defavorabil caz”.

Starea ecologică dată de elementele fizico-chimice generale se obţine aplicând principiul „cel

mai defavorabil caz”.

Nota:

1. Starea cea mai defavorabilă dată de elementele fizico-chimice generale este starea

„Moderată”. Conform DCA/2000, evaluarea stării ecologice pe baza elementelor

suport se opreşte la starea „MODERATĂ”, numai elementele BIOLOGICE mergând

până la starea „Proastă”.

2. Percentila Pk a unei distribuţii de valori reprezintă valoarea variabilei xi sub care se

găsesc k% valori din şirul ordonat de observaţii2.

3. Se lucrează cu mărimea statistică P90, percentila P90 având avantajul că ea combină o

măsură a nivelului general al unui indicator de calitate cu o măsură a variabilităţii

respectivului indicator, fiind astfel capabile să răspundă unor fluctuaţii largi de calitate

a apei.

4. Pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale din categoria „râuri” se

aplică aceleaşi limite stabilite pentru corpurile naturale (Tabelele 1, 2 și 3).

5. Pentru corpurile de apă pentru care nu există prevăzute secţiuni de monitoring se

consideră valabile informaţiile obţinute pentru corpuri de apă similare.

6. Pentru corpurile de apă pentru care există mai multe secţiuni de monitoring, se

procedează astfel: pentru că evaluarea stării ecologice se face pe corp de apă, mărimea

statistică ce se supune procesului de conformare (P90 sau P10) se obţine din agregarea

seturilor de date pentru toate secţiunile de monitoring de pe corpul respectiv.

2 MARIA Gheorghe: Analiza statistică şi corelarea datelor experimentale (bio)chimice. Repartiţii şi estimatori statistici. Editura Printech, 2008.

203

Tabel 2: Valorile limită pentru pragurile dintre stările ecologice Foarte Bună şi Bună (FB/B), respectiv Bună și Moderată (B/M) pentru indicatorii regimului de oxigen

Categorie

tipologică

Oxigen dizolvat (mg/l O2)

CBO5 (mg/l O2)

CCO-Cr (mg/l O2)

FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M

RO01 10.00 8.00 2.00 4.00 - -RO02 10.00 8.00 2.00 4.00 - -RO03 10.00 8.00 2.00 4.00 - -RO04 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00RO04* 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00RO05 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00RO05* 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00RO06 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00RO06* - - 3.00 6.00 10.00 25.00RO07 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00RO08 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00RO08* - - 3.00 6.00 10.00 25.00RO09 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00RO10 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00RO11 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00RO12 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00RO13 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00RO14 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00RO15 8.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00RO16 10.00 8.00 3.00 6.00 10.00 25.00RO17 10.00 8.00 2.00 4.00 - -RO18 9.00 7.00 3.00 6.00 10.00 25.00RO19 9.00 6.00 3.00 6.00 10.00 25.00

Tabel 3: Valorile limită pentru pragurile dintre stările ecologice Foarte Bună şi Bună (FB/B), respectiv Bună și Moderată (B/M) pentru nutrienți

Categorie

tipologică

N-NH4 (mg/l N)

N-NO2 (mg/l) N-NO3 (mg/l) N Total (mg/l) P-PO4 (mg/l) P Total (mg/l)

FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M

RO01 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220RO02 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220RO03 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220RO04 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300RO04* 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300RO05 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300RO05* 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.060 0.150 0.150 0.300RO06 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500RO06* - - - - - - 25.000 35.000 - - - -

204

Date primare pentru pH

6,5 ≤ P90 ≤ 8,5?

P90 < B/M ?

Stare Foarte Bună (FB)

Stare Moderată (M)

NUDA

Se calculează P90

RO07 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500RO08 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500RO08* - - - - - - 25.000 35.000 - - - -RO09 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500RO10 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500RO11 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500RO12 0.440 0.900 0.040 0.080 1.600 3.300 2.500 5.000 0.120 0.250 0.180 0.380RO13 0.360 0.760 0.040 0.080 1.700 3.500 2.500 5.000 0.130 0.270 0.200 0.420RO14 0.660 1.400 0.080 0.160 2.600 5.500 2.500 5.000 0.090 0.200 0.230 0.500RO15 0.620 1.300 0.090 0.180 2.400 5.100 2.500 5.000 0.100 0.210 0.230 0.500RO16 0.150 0.310 0.013 0.023 1.400 4.700 2.500 5.000 0.080 0.130 0.200 0.500RO17 0.090 0.210 0.011 0.022 0.700 1.400 1.300 2.700 0.035 0.075 0.110 0.220RO18 0.300 0.500 0.024 0.047 1.000 2.200 2.500 5.000 0.052 0.110 0.320 0.660RO19 0.300 0.620 0.033 0.065 1.400 3.000 2.500 5.000 0.080 0.160 0.200 0.500

Figura 1: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru pH, pe baza intervalului pentru starea ecologică Foarte Bună şi respectiv Bună

Figura 2: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru oxigen dizolvat, pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună / Moderată

205

DA

P10 ≥ FB/B?

P90 < FB/B ?


DA NU

P10 ≥ B/M?

P90 < B/M ?

Stare Bună (B)

Stare Moderată (M)

NU

Nota: Valorile P10 egale cu limitele între stările ecologice determină starea superioară de calitate.

Date primare pentru oxigen dizolvat (concentraţie)

Se calculează P10

Figura 3: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru indicatorii regimului de oxigen (CCO-Cr si CBO5), pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună / Moderată

206

DA

P90 ≤ FB/B ?

P90 < FB/B ?


DA NU

P90 ≤ B/M ?

P90 < B/M ?

Stare Bună (B)

Stare Moderată (M)

NU

Nota1: Valorile P90 egale cu limitele între stările ecologice determină starea superioară de calitate.

Date primare pentru CCO-Cr si CBO5

Se calculează P90

Nota 2: Schema de conformare se aplică pentru fiecare indicator din seria regimului de oxigen (O2 dizolvat, CCO-Cr si CBO5), iar starea finală se stabileşte pe principiul „starea este dată de cel mai slab plasat indicator”.

Figura 4: Schema generală de stabilire a stării ecologice pentru elementele fizico-chimice suport din categoria nutrienţi, pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună / Moderată

207

P90 ≤ FB/B ?

P90 < FB/B ?


DA NU

P90 ≤ B/M ?

P90 < B/M ?

Stare Bună (B)

Stare Moderată (M)

DANU

Nota 1: Valorile P90 egale cu limitele între stările ecologice determină starea superioară de calitate.

Nota 2: Schema de conformare se aplică pentru fiecare indicator din seria nutrienţilor (pentru care s-au eleborat limite), iar starea finală se stabileşte pe principiul „starea este dată de cel mai slab plasat indicator”.

Date primare Validarea datelor Unităţi de măsură (ex.: concentraţii exprimate în N respectiv P)

(RO15)Verificare P-PO4 < P Total

Se calculează P90

Anexa 6.1.3B

INSTRUCŢIUNI SINTETICE PRIVIND EVALUAREA ÎNCADRĂRII POLUANŢILOR SPECIFICI

În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei (60/2000/UE) în evaluarea stării ecologice a poluanţilor specifici intră atât cei de tip sintetic (organice) cât şi nesintetici

208

(metale), pentru apele de suprafaţă (râuri, lacuri naturale şi artificiale) – corpuri naturale cât şi cele modificate din punct de vedere hidromorfologic.

- În situaţia substanţelor nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia fracţiunii dizolvate în coloana de apă;

- Pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în coloana de apă.

1. Se derulează programul de monitoring specific care trebuie să a sigure minim 12 valori ale concentraţiilor/an la substanţele urmărite, pentru aceeaşi secţiune de monitoring cu următoarele precizări:

1.1 În situaţia substanţelor nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia fracţiunii dizolvate în coloana de apă;

1.2 Pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în coloana de apă.

2. Se calculează/stabileşte pentru fiecare substanţă concentraţia medie anuală (medie aritmetică).

- În situaţia în care toate valorile măsurătorilor sunt peste limita de detecţie, se calculează media aritmetică anuală a concentraţiei;- În situaţia în care s-au înregistrat şi valori sub limita de detecţie, acestea se înlocuiesc cu LD/2, urmând apoi să se calculeze mediana datelor.

3. Concentraţia medie anuală (CMA) se evaluează în raport cu valorile limită care delimitează cele 3 stări ecologice şi anume: CMA limita 1 stare foarte bună limita 1< CMA limită 2 stare bună limita 2< CMA stare moderată

4. În cazul substanţelor nesintetice (metale) la care valoarea mediei aritmetice determinată la punctul 2 este mai mare decât valoarea EQS stabilite, procedăm la determinarea fondului natural astfel:

- În situaţia în care toate valorile măsurătorilor sunt peste limita de detecţie, se calculează media aritmetică anuală a concentraţiei, aceasta reprezentând valoarea fondului natural;- În situaţia în care s-au înregistrat şi valori sub limita de detecţie, acestea se înlocuiesc cu LD/2, urmând apoi să se calculeze mediana datelor, aceasta reprezentând valoarea fondului natural.

4.1 Se efectuează pentru fiecare metal rapoartele dintre concentraţia de fond şi valoarea EQS.

4.2 Dacă rapoartele sunt ≤ 1,0 se vor utiliza drept limite valorile precizate în metodologia de evaluare a stării ecologice pentru poluanţii specifici şi se parcurge etapa 3 cu aceste valori.

4.3 În situaţia când rapoartele precizate mai sus R sunt > 10 se calculează la fiecare metal diferenţele:

D= valoare fond – valoare atribuită*

209

* Valorile atribuite (VA) necesare în calcule se consideră a fi 15% din valoarea EQS-ului corespunzător (în funcţie de duritate).

4.4. Având în vedere ca pentru stabilirea stării ecologice sunt stabilite 2 limite ( Limita 1- limita între starea foarte bună şi starea bună şi Limita 2- limita între starea bună şi starea moderată) valoarea D calculată la punctul 4.3 se va adăuga atât la Limita 1 cât şi la Limita 2, conform relaţiei:

Limita recalculată 1 = Limită1 + DLimita recalculată 2 = Limită2 + D

Odată recalculate limitele pentru metale în funcţie de valorile fondului natural conform 4.4 se parcurge etapa 3 de încadrare, prin evaluarea faţă de aceste valori.

Pentru stabilirea stării ecologice a As, Cr, fenol, xileni, cianuri totale și detergenți anion-acitvi s-a stabilit doar o limită, Limita 2 - între starea bună și starea moderată.

Tabelul 1. Valori EQS

Nr.crt.

Indicator Valoare duritate (mg/l CaCO3)

Valori EQS (media anuală μg/l)

1. PCB-uri (sumă de 7) - 0.0132. Acenaften - 2.83. Toluen - 744. Cu 50 mg/l CaCO3

50-100 mg/l CaCO3>100 mg/l CaCO3

1.22510

5. Zn 50 mg/l CaCO350-100 mg/l CaCO3>100 mg/l CaCO3

11.850.273

6. As 497. Cr 8.88. Fenol 119. Xilen 3310. Cianuri totale 5011. Detergenti anion-

activi100

Tabel 2. Valori pentru limitele necesare stabilirii stării ecologiceNr.cr

Indicator Valoare duritate (mg/l CaCO3)

Limita 1 μg/l

(limita intre stare foarte

buna si

Limita 2 μg/l

(limita între starea bună şi starea

moderată)

210

t.

starea buna)

1.

PCB-uri (sumă de 7)

- 0.007 0.013

2.

Acenaften - 1.5 2.8

3.

toluen - 33 74

4.

Cu* 50 mg/l CaCO350-100 mg/l

CaCO3>100 mg/l CaCO3

0.7536

1.22510

5.

Zn* 50 mg/l CaCO350-100 mg/l

CaCO3>100 mg/l CaCO3

73550

11.850.273

6.

As** 49

7.

Cr** 8.8

8.

Fenol** 11

9.

Xilen** 33

10.

Cianuri totale** 50

11.

Detergenti anion-activi**

100

* In situatiile in care fondul natural depaseste EQS, se urmaresc pasii de la pct.4.** pentru acesti 6 parametrii, incadrarea se va face doar pentru limita intre starea buna si starea moderata (Limita 2).

211

Anexa 6.1.3C

Stare ecologică – Elemente de calitate fizico-chimice LACURI NATURALE

Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite între starea Foarte Bună / Bună şi

respectiv Bună / Moderată sunt:

6. Regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr)

7. Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P-PO4, P Total)

Starea dată de elementele fizico-chimice generale este determinată de principiul

„cea mai defavorabilă situaţie”.

- Valorile propuse ca fiind limite între stările ecologice „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi respectiv „Bună” şi „Moderată” (B/M) pentru lacurile naturale sunt prezentate în Tabelele nr. 1 și 2.

- Mărimea statistică calculată pentru conformarea faţă de limitele propuse este media aritmetică pentru sezonul de creştere a fitoplanctonului (martie – octombrie).

Tabel 1: Valorile limită între starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi respectiv „Bună” şi „Moderată” (B/M) pentru indicatorii regimului de oxigen

Categorie tipologică veche Categorie

tipologica noua


CBO5 (mg/l O2)

CCO-Cr (mg/l O2)

FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M

ROLN01+ROLN02 ROLN01 8.000 6.000 3.000 6.000 40.00060.000

ROLN03+ROLN04+ROLN05 ROLN02 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000

60.000

ROLN06 ROLN03 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000

ROLN07+ROLN08+ROLN09+ROLN13 ROLN04 - - - - - -

ROLN10+ROLN11 ROLN05 8.000 6.000 3.000 6.000 40.000 60.000

ROLN14T ROLN06T - - - - - -

ROLN15+ROLN16 ROLN0710.000 8.000 3.000 5.000 20.000

40.000

ROLN17+ROLN18ROLN08

10.000 8.000 3.000 5.000 20.000

40.000

212

213

Tabel 2: Valorile limită între starea ecologică „Foarte Bună” şi „Bună” (FB/B) şi respectiv „Bună” şi „Moderată” (B/M) pentru nutrienți

Categorie tipologică veche Categorie tipologică nouă

N-NH4 (mg/l N)

N-NO2 (mg/l N)

N-NO3 (mg/l N)

N Total (mg/l N)

P-PO4 (mg/l P)

P Total (mg/l P)

FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M

ROLN01+ROLN02 ROLN01 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.030 0.060 0.035 0.070ROLN03+ROLN04+ROLN05 ROLN02 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.030 0.060 0.070 0.100ROLN06 ROLN03 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.030 0.060 0.035 0.070ROLN07+ROLN08+ROLN09+ROLN13 ROLN04 - - - - - - - - - - - -ROLN10+ROLN11 ROLN05 0.400 0.800 - 0.350 0.800 1.500 2.000 4.000 0.050 0.100 0.080 0.140ROLN14T ROLN06T - - - - - - - - - - - -ROLN15+ROLN16 ROLN07 0.200 0.400 - 0.350 0.400 0.800 1.000 2.000 0.015 0.030 0.020 0.040ROLN17+ROLN18 ROLN08 0.200 0.400 - 0.350 0.400 0.800 1.000 2.000 0.015 0.030 0.020 0.040

214

Anexa 6.1.3D


Ape tranzitorii şi costiere – elemente fizico-chimice generale şi poluanţi specifici

Elemente fizico-chimice generale


bunǎ”şi “Bunǎ”:

1. Transparenţa

2. pH

3. Salinitate

4. Regimul de oxigen (concentraţia oxigenului dizolvat, saturaţia oxigenului dizolvat,

consumul biochimic de oxigen)

5. Nutrienţi (azotul din azotaţi, azotul din azotiţi, azotul amoniacal, fosfor din

ortofosfati, siliciu din silicaţi)


„Foarte bunǎ” şi “Bunǎ” pentru elementele fizico-chimice generale:

- Pe baza analizei datelor istorice s-a stabilit o perioadǎ de referinţǎ de la care s-a pornit

elaborarea limitelor pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ”, respectiv perioada anilor

’60 – ’65 pentru tipologiile RO_TT03, RO_CT01 şi RO_CT02 şi perioada anilor ’66 –

’77 pentru tipologia RO_TT02

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru nutrienţi au fost

apreciate luându-se în consideraţie mediana datelor istorice existente, pentru fiecare

tipologie, din perioada de referinţǎ , dupǎ ce au fost anulate valorile extreme

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru condiţiile de oxigenare

au fost apreciate luându-se în consideraţie limitele între care s-au situat 80% din valori

pentru datele istorice existente, pentru fiecare tipologie, din perioada de referinţǎ

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru pH şi salinitate au fost

apreciate luându-se în consideraţie limitele de variaţie (minimǎ, maximǎ) pentru datele

istorice existente, pentru fiecare tipologie, din perioada de referinţǎ

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Bunǎ”, au fost stabilite în acord cu

standardele de calitate prevǎzute de legislaţia în vigoare, respectiv Ord. 161/2006

215

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” şi “Bunǎ” pentru elementele

fizico-chimice generale sunt prezentate în Tabelul 1, Tabelul 2 şi Tabelul 3.

Starea datǎ de elementele fizico-chimice generale este determinatǎ de principiul

“cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Poluanţi specifici


bunǎ”şi “Bunǎ”:

1. Metale grele

2. Hidrocarburi

3. Pesticide organoclorurate

Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru starea

ecologicǎ „Foarte bunǎ” şi “Bunǎ” pentru poluanţii specifici:

- Stabilirea valorilor care caracterizeazǎ starea ecologică „Foarte bunǎ”pentru metale,

în apǎ, sedimente şi biotǎ, s-a fǎcut utilizând metoda analizei dispersiei datelor

acumulate în ultimii cinci ani pentru fiecare tipologie, selectând valoarea percentilei

25 a dispersiei concentraţiilor pentru descrierea condiţiilor de referinţă. Metoda este

printre cele recomandate, în situaţiile în care nu există staţii de referinţă, neafectate

de impact antropic, sau datele istorice disponibile nu sunt suficient de reprezentative

pentru a fi utilizate pentru stabilirea valorilor prag. (Virbickas, T. şi colab., 2007;

Buck, S. şi colab, 2000; CIS Working Group REFCOND, 2003).

- Stabilirea valorilor care caracterizeazǎ starea ecologică „Bunǎ” pentru metale, în apǎ,

sedimente şi biotǎ, s-a fǎcut în acord cu limitele maxim admise de legislaţia în

vigoare (Directiva 2008/105/EC , Ord. 161/2006, Directiva 2006/1881/ EC).

- Stabilirea valorilor care caracterizeazǎ starea ecologică „Foarte bunǎ” şi „Bunǎ”

pentru hidrocarburi şi pesticide organoclorurate s-a fǎcut luând în considerare sursele

de poluare cu hidrocarburi şi pesticide şi precizările Directivei Cadru a Apei pentru

poluanţii specifici dupǎ cum urmeazǎ: valorile corespunzǎtoare stării ecologice

„Foarte bunǎ” precizate corespund limitelor de detecţie pentru parametrii luaţi în

considerare, iar valorile corespunzǎtoare stării ecologice „Bunǎ” au fost stabilite în

acord cu limitele maxim admise de legislaţia în vigoare (Directiva 2008/105/EC,

Hotărârea 351/2005)

- Valorile propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” şi “Bunǎ” pentru poluanţii

specifici sunt prezentate în Tabelul 4, Tabelul 5, Tabelul 6, Tabelul 7 şi Tabelul 8.

216

Starea datǎ de poluanţii specifici este determinatǎ de principiul “cea mai


Starea datǎ de elementele fizico-chimice (generale şi poluanţi specifici) este

determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Tabelul 1. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” şi „Bunǎ”, pentru

elementele fizico-chimice generale, pentru tipologia RO_TT03

Parametru Starea ecologicǎ foarte

bunǎ

(valori de fond)

Starea ecologicǎ bunǎ

Transparenţa, m > 2,0 2,0

pH 7,8-8,5 6,5-9,0

Salinitate, ‰ 0,3-11,0 11,0 – 18,5

Oxigen dizolvat, mgO2/l 9,0-10,0 6,2 – 9,0

Saturaţia oxigenului dizolvat, % 90-110 % >80%

CBO5, mgO2/l <5,0 5,0 – 6,0

Ortofosfaţi, P-PO43- mg P/l <0,03 0,03

Azotaţi, N-NO3- mgN/l < 1,0 1 - 1,5

Azotiţi, N-NO2- mgN/l < 0,03 0,03

Amoniu, N-NH4- mgN/l < 0,1 0,1

Silicaţi, Şi-SiO44- mgSi/l < 3,0 3,0

217

Tabelul 2. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ”şi „Bunǎ”, pentru

elementele fizico-chimice generale, pentru tipologia RO_TT02

Parametru Starea ecologicǎ foarte bunǎ Starea ecologicǎ bunǎ

Transparenţa, m > 1,0 0,5 – 1,0

pH 7 - 8,8 6,5-9,0

Salinitate, ‰ 0,1-13 13 – 18,5

Oxigen dizolvat, mgO2/l 9,0 -13,0 6,2 – 9,0

Saturaţia oxigenului dizolvat,

%

100 -110 80% -100%

CBO5, mgO2/l < 5,0 5,0 – 6,0

Ortofosfaţi, P-PO43- mg P/l < 0,012 0,03

Azotaţi, N-NO3- mgN/l < 0,1 1,0 - 1,5




Tabelul 3. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ”şi „Bunǎ”, pentru

elementele fizico-chimice generale, pentru tipologia RO_CT01 şi RO_CT02

Parametru Starea ecologicǎ foarte

bunǎ (valori de fond)

Starea ecologicǎ bunǎ

Transparenţa, m > 2,0 2,0

pH 7,8-8,5 6,5-9,0

Salinitate, ‰ 11,0 – 18,5 11,0 – 18,5

Oxigen dizolvat, mgO2/l 9,0-10,0 6,2 – 9,0

Saturaţia oxigenului dizolvat, % 90-110% >80%

CBO5, mgO2/l <5,0 5,0 – 6,0

Ortofosfaţi, P-PO43- mg P/l <0,03 0,03

Azotaţi, N-NO3- mgN/l < 1,0 1,0- 1,5




218

Tabelul 4. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” pentru metalele

grele în apǎ, sedimente şi biotǎ

Apǎ Sedimente Biotǎ

Cu

[µg/l]

Cr

[µg/l]

Cu

[µg/g]

Cr

[µg/g]

Cu

[µg/g]

Cr

[µg/g]

RO_TT

03< 5,31 < 3,29 < 30,32 < 10,24 0,76 – 1,49 0,04 – 0,12

RO_TT

02 0,15-1,26 0,97 – 1,14 <17,30 <19,96

RO_CT

01< 4,12 < 2,27 < 17,43 < 6,51 0,76 – 1,49 0,04 – 0,12

RO_CT

02< 4,08 < 4,73 < 17,49 < 4,95 0,76 – 1,49 0,04 – 0,12

Tabelul 5. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Bunǎ” pentru metalele grele în

apǎ, sedimente şi biotǎ

Apǎ Sedimente Biotǎ

Cu

[µg/l]

Cr

[µg/l]

Cu

[µg/g]

Cr

[µg/g]

Cu

µg/g]

Cr

[µg/g]

RO_TT

035,31 -30 3,29 - 100

30,32 -

40,00

10,24 -

100,0

2,17 –

2,960,25 – 1,49

RO_TT

021,26 - 30 1,14 – 100

17,30 -

40,00

19,96 -

100,0

RO_CT

014,12 -30 2,27 - 100

30,32 -

40,00

10,24 -

100,0

0,76 –

1,490,25 – 1,49

RO_CT

024,08 -30 4,73 - 100

17,49 -

40,00

4,95 -

100,0

0,76 –

1,490,25 – 1,49

219

Tabelul 6. Valori propuse pentru starea ecologicǎ „Foarte bunǎ” şi „Bunǎ” pentru

poluanţi organici în apǎ

Hidrocarburi

totale

(μg/L)

Aldrin

(μg/L)

Dieldrin

(μg/L)

Endrin

(μg/L)

p,p’ DDE

(μg/L)

p, p’ DDD

(μg/L)

p,p’ DDT

(μg/L)

Starea

ecologic

ă

„Foarte

bunǎ”

< 10 < 0,003 < 0,002 < 0,003 < 0,002 < 0,002 < 0,002

Starea

ecologic

ă

„Bunǎ”

10 -200

Sumă de Aldrin, Dieldrin şi

Endrin:

< 0,005

Sumă de p,p’ DDE, p,p’

DDD şi p,p’ DDT :

< 0,025

0,002 - 0,1


poluanţi organici în sedimente

Hidrocar-

buri totale

(μg/g)

Aldrin

(μg/g)

Dieldrin

(μg/g)

Endrin

(μg/g)

p,p’ DDE

(μg/g)

p, p’ DDD

(μg/g)

p,p’ DDT

(μg/g)

Starea

ecologic

ă

„Foarte

bunǎ

< 10 < 0,0002 < 0,0002 < 0,0003 < 0,0002 < 0,0002 < 0,0002

Starea

ecologic

ă „Bunǎ

10 -100valoare

constantă

valoare

constantă

valoare

constantă

valoare

constantă

valoare

constantă

valoare

constantă

220


poluanţi organici în biotǎ

Aldrin

(μg/g)

Dieldrin

(μg/g)

Endrin

(μg/g)

p,p’ DDE

(μg/g)

p, p’ DDD

(μg/g)

p,p’ DDT

(μg/g)Starea ecologică

„Foarte bunǎ< 0,0003 < 0,0003 < 0,0004 < 0,0002 < 0,0002 < 0,0003

Starea ecologică

„Bunǎ

valoare

constantă

valoare

constantă

valoare

constantă

valoare

constantă

valoare

constantă

valoare

constantă

221

Anexa 6.1.4A

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE AFLATE PE CURSURILE DE APĂ PE BAZA COMUNITĂȚILOR DE MACRONEVERTEBRATE BENTICE (MACROZOOBENTOS)

Domeniu de aplicareMacronevertebratele sunt folosite si pentru evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa aflate pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring. Metoda este comparabilã cu cea pentru corpurile de apã naturale pe baza macronevertebratelor bentice.

PrincipiuMetoda de evaluare pe baza macronevertebratelor descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru corpurile de apă puternic modificate si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica si degradarea generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din cursurile de apa. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.

Descrierea metodei Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 7 indici propusi (indice saprob, indice EPT_I, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice număr de familii, indice OCH/O, indice grupe funcţionale, indice preferinţă de curgere) pentru evaluarea potenţialului ecologic pe baza comunitatilor de macronevertebrate. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.

1.Indicele saprob (metoda Pantle-Buck modificata) (s x h)

S = h

S = indicele saprobs = valoarea taxonilor bioindicatori h = frecventa absoluta, respectiv numarul de indivizi apartinand fiecarui taxon din proba

2.Indicele EPT_INumarul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Plecoptera-Trichoptera raportat la numarul total de indivizi din proba.

3.Indice de diversitate Shannon-Wiener

S = numarul de specii;pi = numarul de indivizi al speciei i raportat la numarul total de indivizi din proba 4.Indice număr de familii

i

S

ii

i ppH1

ln

222

Se numara familiile de care apartin taxonii identificati in proba.

5.Indicele OCH/O Raportul numarului de indivizi din grupele Oligochaeta-Chironomidae la numarul total de indivizi din proba.

Indicele IOCH devine IO pentru cursurile de apa din zonele de munte si zonele de dealuri si podisuri inalte (tipurile: RO01, 02, 03, 04, 05) si se calculeaza doar pe baza oligochetelor.

6.Indicele grupe functionale (mod de hranire)Raportul numarului de indivizi dintre razuitori si maruntitori (faramitatori) la numarul de indivizi din toate grupele functionale trofice din fiecare proba.

7.Indicele preferinta de curgere a apei_reofil (curgere rapida) sau Indicele preferinta de curgere a apei_limnofil (curgere lenta) Raportul numarului de indivizi apartinand formelor reofile/limnofile la numarul total al indivizilor din proba. In calculul formelor reofile intra si grupele care figureaza ca fiind reofile-limnofile. Indicele de preferinta curgere trebuie aplicat in functie de specificul cursului de apa investigat: curgere rapida sau curgere lenta. Biocenozele pentru tipul de curgere rapida apartin rhitronului, iar cele pentru tipul de curgere lenta apartin potamonului.

Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea generală. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi. In tabelele 1-8 sunt prezentate valorile propuse pentru fiecare indice pe categorii tipologice si pe stari ecologice. Tabelele includ si valorile ghid pentru starea de referinta pentru fiecare indice. In anumite situatii s-a realizat gruparea unor tipologii si valorile propuse sunt comune.

Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprobTip

Valoare ghid stare referinta (max.)

Potential ecologic maxim (max.)

Potential ecologic bun (max.)

Potential ecologic moderat (max.)

RO01

1.2 1.8 2.3 3.2

RO02

1.25 1.9 2.5 3.2

RO03

1.3 2.2 2.5 3.2

RO04

1.35 2.2 2.6 3.2

RO05

1.4 2.2 2.6 3.2

R 1.45 2.3 2.7 3.5

223

O06RO07

1.5 2.3 2.7 3.5

RO08

1.5 2.4 2.6 3.2

RO09

1.5 2.4 2.7 3.2

RO10

1.55 2.4 2.6 3.5

RO11

1.6 2.45 2.7 3.5

RO12

1.25 1.9 2.3 3.2

RO13

1.6 2.3 2.7 3.5

RO14

1.6 2.4 2.8 3.5

RO15

1.6 2.4 2.8 3.5

RO16

1.6 2.3 2.7 3.2

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele EPT_I

Tip

Valoare ghid stare referinta(max.)




RO01

80% 40% 30% 20%

RO02

80% 40% 30% 20%

RO03

70% 30% 20% 10%

RO04

60% 35% 20% 15%

224

RO05

60% 35% 20% 15%

RO06

30% 10% 5% 2%

RO07

30% 10% 5% 2%

RO08

30% 10% 5% 2%

RO09

30% 10% 5% 2%

RO10

30% 10% 5% 2%

RO11

30% 10% 5% 2%

RO12

60% 30% 10% 5%

RO13

20% 8% 2% 1%

RO14

20% 8% 2% 1%

RO15

20% 8% 2% 1%

RO16

25% 10% 5% 2%

Tabel 3:Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener

Tip





RO01

2.3 1.6 1.3 1.2

RO02

2.3 1.6 1.3 1.2

R 2.3 1.6 1.3 1.2

225

O03RO04

2.1 1.5 1.2 1.1

RO05

2.1 1.5 1.2 1.1

RO06

1.9 1.4 1.2 1.1

RO07

1.9 1.4 1.2 1.1

RO08

1.9 1.4 1.2 1.1

RO09

1.9 1.4 1.2 1.1

RO10

1.9 1.4 1.2 1.1

RO11

1.9 1.4 1.2 1.1

RO12

2.1 1.6 1.2 1.1

RO13

1.8 1.3 1.2 1.1

RO14

1.8 1.3 1.2 1.1

RO15

1.8 1.3 1.2 1.1

RO16

2.0 1.25 1.2 1.1

Tabel 4: Valori propuse pentru indicele numar famili

Tip





226

RO01

20 10 6 4

RO02

20 10 6 4

RO03

20 10 6 4

RO04

16 8 4 2

RO05

16 8 4 2

RO06

14 6 3 2

RO07

14 6 3 2

RO08

14 6 3 2

RO09

14 6 3 2

RO10

14 6 3 2

RO11

14 6 3 2

RO12

18 10 5 4

RO13

14 6 3 2

RO14

14 6 3 2

RO15

14 6 3 2

RO16

14 6 3 2

227

Tabel 5: Valori propuse pentru indicele OCH

Tip





RO01

10% 30% 45% 55%

RO02

10% 30% 45% 55%

RO03

15% 40% 50% 60%

RO04

15% 40% 50% 60%

RO05

15% 40% 50% 60%

RO06

25% 40% 70% 85%

RO07

25% 40% 70% 85%

RO08

25% 40% 70% 85%

RO09

25% 40% 70% 85%

RO10

25% 40% 70% 85%

RO11

25% 40% 70% 85%

RO12

15% 50% 60% 70%

RO13

25% 60% 75% 85%

RO14

25% 60% 75% 85%

RO

25% 60% 75% 85%

228

15RO16

25% 40% 70% 85%

Tabel 6: Valori propuse pentru indicele grupe functionale

Tip





RO01

90% 40% 30% 20%

RO02

90% 40% 30% 20%

RO03

80% 40% 30% 20%

RO04

70% 30% 20% 10%

RO05

70% 30% 20% 10%

RO06

30% 10% 5% 2%

RO07

30% 10% 5% 2%

RO08

30% 10% 5% 2%

RO09

30% 10% 5% 2%

RO10

30% 10% 5% 2%

RO11

30% 10% 5% 2%

RO12

70% 40% 30% 20%

RO13

30% 10% 5% 2%

229

RO14

30% 10% 5% 2%

RO15

30% 10% 5% 2%

RO16

30% 10% 5% 2%

Tabel 7: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere rapida-reofil)

Tip





RO01

90% 60% 50% 40%

RO02

90% 60% 50% 30%

RO03

80% 50% 40% 30%

RO04

70% 40% 30% 20%

RO05

70% 40% 30% 20%

RO06

50% 30% 20% 15%

RO07

50% 20% 15% 10%

RO08

50% 20% 15% 10%

RO09

50% 20% 15% 10%

RO10

50% 20% 15% 10%

R 50% 20% 15% 10%

230

O11RO12

80% 50% 40% 30%

RO13

50% 20% 15% 10%

RO14

50% 20% 15% 10%

RO15

50% 20% 15% 10%

RO16

50% 20% 15% 10%

Tabel 8: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere lenta-limnofil)

Tip





RO01

20% 15% 12% 10%

RO02

20% 15% 12% 10%

RO03

20% 15% 12% 10%

RO04

30% 20% 15% 10%

RO05

30% 20% 15% 10%

RO06

90% 70% 60% 50%

RO07

90% 70% 60% 50%

RO08

90% 70% 60% 50%

R 90% 70% 60% 50%

231

O09RO10

90% 70% 60% 50%

RO11

90% 70% 60% 50%

RO12

80% 60% 50% 40%

RO13

90% 70% 60% 50%

RO14

90% 70% 60% 50%

RO15

90% 70% 60% 50%

RO16

80% 60% 50% 40%

Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare. Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si poteníalele ecologice pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la poteníalul ecologic maxim la potenţialul ecologic moderat.

Fiecare parametru exprimat prin RCE se ponderează şi adunarea valorilor obţinute permite calcularea indicelui multimetric.

Pe baza indicilor individuali se calculeaza indicele multimetric. Pentru indicii selectionati s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de nevertebrate si pentru evaluarea potenţialului ecologic, dupa cum urmeaza:

–Indice saprob (IS) 10%–Indice EPT (indivizi) (IEPT) 20%–Indice Shannon-Wiener (ID) 20%–Numar familii (IFAM) 10%–Indice OCH (Oligochaeta-Chironomidae) (IOCH/IO) 10%–Indice grupe functionale (IGF) 10%–Indice preferinta curgere apa (reofil sau limnofil)(REO/LIM) 20%

232


0.1*IS+0.2*IEPT+0.2*ID+0.1*IFAM+0.1*IOCH+0.1*IGF+0.2*REO/LIM = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da potentialul ecologic care trebuie sa fie cuprins intre 0 si 1.

Pentru incadrarea in potential ecologic se propune impartirea domeniului de variatie al valorilor indicelui multimetric, dupa cum urmeaza:

Valoare –Potential maxim min. 0.75–Potential bun min. 0.55–Potential moderat min. 0.4

In situatia de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o statie sau un corp de apa, se face media anuala a indicelui multimetric si se stabileste potentialul ecologic.

Nu se calculeaza indicele multimetric in situatia in care exista mai putin de 3 taxoni in proba. Presupunand ca nu este o eroare de prelevare, in aceste statii este o degradare a starii sau potentialului ecologic datorata imposibilitatii comunitatilor de nevertebrate de a popula substratul (modificari hidromorfologice ireversibile, lipsa substrat, deseuri de rumegus etc.). Pentru statiile si corpurile de apa respective se noteaza potentialul ecologic cel mai defavorabil, fara sa se mai calculeze indicele multimetric.

233



Indice saprob (IS)

Indice EPT_I (IEPT)

Indice Numar de familii (IFAM)


Indice OCH (IOCH)


RCEIS

RCEIEPT

RCEIOCH

RCEIFAM

RCEIGF




IM = 0,1xRCEIS+0,2xRCEIEPT + 0,2xRCEID + 0,1xRCEIFAM + 0,1xRCEIOCH + 0,1xRCEIGF + 0,2xRCEREO/LIM

Compararea IM cu valorile limita pentru potential ecologic

Calcul IM potential ecologic

Evaluare finala potentialecologic

Indice preferinta curgere apa (REO/LIM))

RCEREO/LIMIndice grupe

functionale (IGF)

RCEID

Determinare valoare pentru urmatorii indici Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologica (RCE) pentru fiecare indiceCompararea cu valorile limită dintre potentialele ecologice

Fig, 1: Schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor – cursuri apa

234

Fig. 2: Exemplu de schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor – cursuri de apa


IS = 1.16

IEPT = 85%

IFAM = 19

IOCH = 1%

IGF = 84%


RCEIS = 1

RCEIEPT = 1

RCEIOCH=1

RCEIFAM =19/20 =0.95

RCEIGF=84/90=0,93




IM = 0,2x1 + 0,2x0,79 + 0,1x0,95 + 0,1x1 + 0,1x0,93 + 0,1x1+0,2x1

Compararea IM cu valorile limită pt potentialele ecologice

Calcul IM poteníal ecologic = 0,200+0,158+0,095+0,100+0.093+0,100+0,200 = 0.946

Evaluare finala stare ecologica =PEM




indice

Compararea cu valorile limită dintre potentailele ecologice

REO = 96%

RCEREO=1

ID = 1,82 RCEID =1,82/2,3=0.79

235

Anexa 6.1.4B

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PENTRU EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE AFLATE PE CURSURILE DE APĂ PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE BENTICE (FITOBENTOS)

Domeniu de aplicareAlgele bentice (fitobentos) sunt utile pentru evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate aflate pe cursurile de apa. Metoda descrisă este comparabilă cu cea pentru corpurile de apă naturale pe baza algelor bentice Metoda este folosita pentru activitatea de monitoring.

PrincipiuMetoda de evaluare pe baza fitobentosului descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile de apa puternic modificate si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitobentosul (reprezentat de comunităţile de diatomee) este afectat de următoarele tipuri de factori perturbatori: poluare cu nutrienţi, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice), alterarea habitatului de mal etc. Fiind sensibil la mai mulţi factori stresori, fitobentosul devine important pentru evaluarea stării ecologice pentru cursurile de apă naturale. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa.

Descrierea metodei Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii propusi pentru evaluarea potenţialului ecologice pe baza comunitatilor de alge bentice (fitobentos). Indicii sunt: indice saprob, indice număr de taxoni, indicele de diversitate Shannon-Wiener, indice biologic de diatomee (IBD). Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.

Indice saprob (Pantle-Buck modificat) (s x h)

S = h

s = valoarea taxonilor bioindicatori (conform tabelului de la metodologia similară pentru corpuri naturale)h = frecvenţa absolută, respectiv numărul de indivizi aparţinând fiecărui taxon din probă




236

H pS

ln p1

ii

i

Indicele biologic de diatomee (IBD)Se completează doar valoarea calculată cu programul Omnidia.

Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte presiuni. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi.

Se prezintă în tabelele 1-4 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea potenţialului ecologic. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.



Potenţial ecologic maxim (min.)

Potenţial ecologic bun (min.)


RO01-03 1,31 1,79 2,16 > 2,16RO04-05 1,75 2,01 2,32

> 2,32

RO06-11 1,82 2,06 2,71

> 2,71

RO12-15 1,84 2,08 2,7

> 2,7

RO18 1,90 2,22 2,75 > 2,75RO19 1,90 2,5 2,86 > 2,86






RO01-03 20 14 11 < 11RO04-05 20 15 12

< 12

RO06-11 19 14 12

< 12

RO12-15 20 15 11

< 11

RO18 16 10 9 < 9RO19 18 12 9 < 9






237

RO01-03 2,43 2,03 1,52 < 1,52RO04-05 2,53 1,74 1,22

< 1,22

RO06-11 2,45 2,15 1,40

< 1,40

RO12-15 2,40 2,08 1,27

< 1,27

RO18 2,40 2,06 1,25 < 1,25RO19 2,41 1,59 1,22 < 1,22

Tabel 4: Valori propuse pentru IBD (indicele biologic de diatomee)





RO01-03 16 12 9 < 9RO04-05 15 11 8

< 8

RO06-11 13 11 8

< 8

RO12-15 12 10 7

< 7

RO18 13 10 8 < 8RO19 12 10 7 < 7

Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare. Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile ghid pentru starea de referinţă şi ale potenţialelor ecologice pentru a se vedea tendinţa acestora, de creştere sau de scădere de la stare ecologică foarte bună la proastă.

Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea potenţialului ecologic, după cum urmează:

- Indice saprob (IS) 30%- Indice număr taxoni (INT) 15%- Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 30%- Indice biologic de diatomee (IBD) 25%


0,3*RCEIS+0,15*RCEINT+0,3*RCEID+0,25*RCEIBD = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul ecologic şi acesta trebuie să fie cuprins între 0 şi 1.

238

Pentru încadrarea în potenţiale ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor indicelui multimetric în 3 părţi, după cum urmează:

Valoare –Potenţial maxim min. 0,78–Potenţial bun min. 0,62–Potenţial moderat min. 0,39

În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează potenţialul ecologic.

239

Comparare cu valori limită pt potențial ecologic Determinare valoare pentru următorii indici


Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice

RCEISIndice saprob (IS)

Evaluare finală potențial ecologic


IM = 0,3xRCEIS+0,15xRCEINT + 0,3xRCEID + 0,25xRCEIBD

RCEID


Număr de taxoni (INT)


RCEINT

Modul degradare generalăCalcul IM potențial ecologic


Evaluare potențial ecologic


RCEIBD

Indice biologic de diatomee (IBD)

Fig, 1: Schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale (râuri) pe baza fitobentosului

240

Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale (râuri) pe baza fitobentosului

241

Comparare cu valori limită pt potențial ecologic


indiceDeterminare valoare pentru

următorii indici

Modul poluare organică RCEIS =

1.31/2.12 = 0.62 IS = 2.12

Evaluare finală potențial ecologic = PEB

ID = 1.8 RCEID = 1.8/2.43 = 0.74

IM = 0,3x0,62+0,3x0.74 + 0,15x0.55+ 0,25x0,62+


RCEINT = 11/20 = 0.55

Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinţă INT = 11


Compararea IM cu valorile limită pt potențial ecologic

Calcul potențial ecologic = 0,186+0,222+0,082+0.155= 0,645



RCEIBD = 10/16 = 0.62IBD = 10

Anexa 6.1.4C

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA POTENTIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE AFLATE PE CURSURI DE APĂ PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE FITOPLANCTONICE

Domeniu de aplicareAlgele fitoplanctonice pot fi folosite si pentru evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa aflate pe cursurile de apa din zonele de campie sau din zonele unde curgerea apei este lentă, acolo unde pot fi de origine autohtonă. Pentru cursurile de apă din zona de deal şi de munte nu se recomandă utilizarea fitoplanctonului pentru evaluarea potentialului ecologic, algele din această comunitate nefiind reprezentative cursurilor de apă având curgere rapidă. De asemenea, algele fitoplanctonice nu sunt reprezentative pentru cursurile de apă nepermanente. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.

PrincipiuMetoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile de apa puternic modificate si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare generală. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice din cursurile de apa puternic modificate. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apă.

Descrierea metodei Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii propusi (indice saprob, indice clorofila, indice de diversitate Simpson, indice număr de taxoni, indice abundenţă Bacillariophyceae) pentru evaluarea starii ecologice pe baza comunitatilor de alge fitoplanctonice. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.

1. Indicele saprob (s x h)

S = h

s = valoarea taxonilor bioindicatori h = frecventa absoluta, respectiv numarul de indivizi apartinand fiecarui taxon din proba

2. Indicele de clorofilaValorile determinate ale concentratiei de clorofila din proba/secţiune.

242

3. Indicele de diversitate Simpson

unde,D = indice diversitatepi = proportia speciei „i” in comunitate s= nr. total de specii

4. Indice număr taxoniReprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă.

5. Indice abundenţă numerică BacillariophyceaeReprezintă numărul de alge din grupul Bacillariophyceae raportat la numărul total de alge din probă, Se exprimă în procente.

Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi.

Se prezintă în tabelele 1-5 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea potenţíalului ecologic. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă.



Potenţial ecologic maxim (max.)

Potenţial ecologic bun (max.)


RO06

1,66 2,3 2,5 3,2

RO06*

1,75 2,55 2,75 3,5

RO07

1,6 2,07 2,5 2,7

RO08

1,6 2 2,6 2,8

RO08*

1,75 2,55 2,75 3,5

RO09

1,73 2 2,64 2,9

RO10

1,86 2,16 2,6 2,9

RO11

1,76 2,31 2,64 2,93

RO 2,2 2,5 2,7 3,3

243

12 RO13

2,2 2,53 2,77 3,2

RO14

2,2 2,53 2,77 3,2

RO15

2,2 2,58 2,83 3,3

RO16

1,36 2,46 2,58 2,71

Tabel 2: Valori propuse pentru indicele clorofila a


Potenţial ecologic maxim (max.)

Potenţial ecologic bun (max.)


RO06

2,65 5,39 7,51 10,50

RO06*

7,30 8,03 13,73 23,33

RO07

3,92 6,11 9,21 14,00

RO08

5,19 6,83 10,91 17,50

RO08*

7,30 8,03 13,73 23,33

RO09

6,46 7,55 12,60 21,00

RO10

7,30 8,03 13,73 23,33

RO11

8,15 8,51 14,86 25,66

RO12

9,00 9,00 16,00 28,00

RO13

9,00 9,00 16,00 28,00

RO14

9,00 9,00 16,00 28,00

RO15

9,00 9,00 16,00 28,00

RO16

8,15 8,51 14,86 25,66

Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Simpson

Tip Valoare ghid stare

Potenţial ecologic

Potenţial ecologic

Potenţial ecologic

244

referinta(min.)

maxim (min.)

bun (min.) moderat

RO06

0,92 0,81 0,37 0,23

RO06*

0,89 0,54 0,34 0,28

RO07

0,9 0,74 0,43 0,33

RO08

0,89 0,67 0,49 0,44

RO08*

0,89 0,54 0,34 0,28

RO09

0,89 0,605 0,42 0,36

RO10

0,89 0,54 0,34 0,28

RO11

0,89 0,42 0,19 0,12

RO12

0,88 0,71 0,37 0,26

RO13

0,88 0,71 0,37 0,26

RO14

0,88 0,71 0,37 0,26

RO15

0,88 0,71 0,37 0,26

RO16

0,87 0,63 0,53 0,5

245

Tabel 4: Valori propuse pentru numar taxoni





RO06

24 10 8 4

RO06*

13 5 4 2

RO07

18 7 6 3

RO08

13 5 4 2

RO08*

13 5 4 2

RO09

13 5 4 2

RO10

13 5 4 2

RO11

26 7 5 3

RO12

14 8 5 1

RO13

14 8 5 1

RO14

14 8 5 1

RO15

14 8 5 1

RO16

23 8 5 2

Tabel 5: Valori propuse pentru indicele abundenta numerică Bacillariophyceae

Tip Valoare ghid stare referinta(min.) (%)




RO06 77 50 35 20

RO06* 77 50 35 20

RO07 77 50 35 20

246

RO08 77 50 35 20

RO08* 77 50 35 20

RO09 77 50 35 20

RO10 77 50 35 20

RO11 77 50 35 20

RO12 100 90 72 65

RO13 100 90 72 65

RO14 100 90 72 65

RO15 100 90 72 65

RO16 90 49 31,5 14

Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe baza valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se considera RCE =1. Se prezinta un model de calcul (fig.2). Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apa se face pe baza mediei anuale a indicelui multimetric, inclusiv pentru cele pentru care exista mai multe statii.

Apoi se calculează indicele multimetric. Şi în cazul cursurilor de apa puternic modificate pentru indicii selectionati s-a propus, de asemenea, o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si pentru evaluarea potentialului ecologic, dupa cum urmeaza:

– Indicele saprob (IS) 20%– Indicele clorofila a (ICL) 25%– Indicele de diversitate Simpson (ID) 30%– Indice numar taxoni (INT) 15%– Indice abundenta numerica diatomee (IAND) 10%


0.2*RCEIS+0.25*RCEICL+0.3*RCEID+0.15*RCEINT+0.1*RCEIAND = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da potentialul ecologic şi acesta trebuie sa fie cuprins intre 0 si 1.

Pentru incadrarea in potential ecologic se propune impartirea domeniului de variatie al valorilor indicelui multimetric, dupa cum urmeaza:

247

Valoare –Potential maxim min. 0.8–Potential bun min. 0.6–Potential moderat min. 0.4

În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează potentialul ecologic.

248



Indice saprob (IS)

Indice numar taxoni (INT)

Indice diversitate S (ID)

Indice clorofila (ICL)


RCEIS

RCEINT

RCEICL




IM = 0,2xRCEIS+0,3xRCEID + 0,15xRCEINT + 0,25xRCEICL + 0,1xRCEIAND

Compararea IM cu valorile limita între potentialele ecologice

Calcul IM potential ecologic

Evaluare finala potential ecologic

RCEIAND


Compararea cu valorile limită pentru potential ecologic

Indice abundenta diatomee (IAND)

RCEID

Fig. 1: Schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate pe baza fitoplanctonului – cursuri apa

249

Fig. 2: Exemplu de schema de evaluare a potentialului ecologic al corpurilor de apa puternic modificate pe baza fitoplanctonului – cursuri de apa


IS = 1.3

INT = 9

ICL = 1,05


RCEIS = 1.66/1.3 = 1

RCEINT =9/24 = 0.38

RCEICL=1.05/2,65= 1




IM = 0,2x1+0,3x0,82 + 0,15x0,38 + 0,25x1 + 0,1x1

Compararea IM cu valorile limită între potentialele ecologice

Calcul IM potential ecologic = 0,200+0,246+0,057+0.250+0,100= 0.853

Evaluare finala potentialecologic = PEM




indice

Compararea cu valorile limită dintre potentialele ecologice

IAND = 98%RCEIAND=77/98=1

ID = 0,75

RCEID =0.75/0.92 = 0.82

250

AnexA 6.1.4D

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORILE LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL LACURILOR DE ACUMULARE (CORPURI DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE) PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE FITOPLANCTONICE

Domeniu de aplicareAlgele fitoplanctonice pot fi folosite si pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.

PrincipiuMetoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se foloseste pentru lacurile de acumulare care sunt corpuri de apă puternic modificate si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, variaţii de nivel, degradare generală. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice. Pentru evaluarea potentialului ecologic trebuie să se ţină cont de algele din zona fotică şi de perioada maximă de vegetaţie (mai-septembrie). Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.

Descrierea metodei Parametri selectaţi pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare pe baza fitoplanctonului sunt: indicele număr de taxoni, biomasă, clorofilă „a”, abundenţă biomasă cianoficee şi indicele de diversitate Shannon-Wiener. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.


Indice biomasăReprezintă greutatea algelor dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau medie, exprimată în mg/ l (mm3/l).

Indice clorofila aReprezintă concentraţia acestui pigment dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau medie, exprimată în µg/l.



251

H pS

ln p1

ii

i

Indice abundenţa biomasă cianobacteriiReprezintă biomasa cianobacteriilor raportata la biomasa totala a algelor din probă. Se exprimă în procente.

Tabelele 1-5 cuprind valorile propuse pentru fiecare dintre parametri selectaţi, pentru cele 3 potenţiale ecologice, pe categorii tipologice, inclusiv valorile ghid pentru starea de referinţă.


Tipologie

Tipologie noua Valoare ghid de referinta(min.)

Potential ecologicmaxim (min.)

Potential ecologic bun (min.)

Potential ecologicmoderat

ROLA01-04

ROLA01+ROLA0222 16 12 < 12

ROLA05

ROLA0319 12 10 <10

ROLA06-11

ROLA04+ROLA05+ROLA06 20 14 10 <10

ROLA12-14

ROLA0717 13 9 < 9

Tabel 2: Valori propuse pentru indice abundență biomasă cianobacterii (%)

Tip Tipologie noua Valoare ghid de referinta(min.)




ROLA01-04

ROLA01+ROLA027 12 29 >29

ROLA05

ROLA033 6 10 >10

ROLA06-11

ROLA04+ROLA05+ROLA062 6 15 >15

ROLA12-14

ROLA071.5 4 11 >11

Tabel 3: Valori propuse pentru indice clorofila a (µg/l)

Tip Tipologie noua

Valoare ghid de referinta(min.)




ROLA01+02 ROLA01 5 20 50 100ROLA03+04 ROLA02 10 20 50 100ROLA05 ROLA03 9 9 16 28ROLA06+08 ROLA04 3 5 10 50ROLA07+10 ROLA05 1 3 8 12ROLA09+11 ROLA06 3 5 10 20

252

ROLA12+13+14

ROLA071 2 3 8

Tabel 4: Valori propuse pentru indice biomasa fitoplanctonică (mg/l)

Tip Tipologie noua Valoare ghid de referinta(max.)

Potential ecologicmaxim (max.)



ROLA01-04

ROLA01+ROLA024 7 10 > 10

ROLA05

ROLA035 7 9 > 9

ROLA06-11

ROLA04+ROLA05+ROLA062 5 8 > 8

ROLA12-14

ROLA071 2,5 4 > 4


Tip Tipologie noua Valoare ghid de referinta(min.)




ROLA01-04

ROLA01+ROLA02 2.7 2.3 1.8 < 1.8

ROLA05

ROLA03 2.6 2.2 1.8 < 1.8

ROLA06-11

ROLA04+ROLA05+ROLA06 2.5 2.1 1.7 < 1.7

ROLA12-14

ROLA07 2.5 1.9 1.3 < 1.3

Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe baza valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si potenţialele ecologice pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la potenţial ecologic maxim la potenţial ecologic moderat. Se prezinta un model de calcul (fig.2).

Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul lacurilor de acumulare pentru indicii selectionati s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si pentru evaluarea potenţialului ecologic, dupa cum urmeaza:

Indice număr taxoni (INT) 10%

253

Indice abundenţa biomasă cianobacterii (CYANO) 20% Indice biomasa (BIO) 30% Indice clorofila a (CHL) 15% Indicele de diversitate Shannon-Wiener (ID) 25%


0.1*RCEINT+0.2*RCECYANO+0.3*RCEBIO+0.15*RCECHL+0.25*RCEID = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul ecologic care trebuie să fie cuprins între 0 şi 1.

Pentru incadrarea în potenţial ecologic se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor indicelui multimetric, după cum urmează:

Valoare – potenţial ecologic maxim min. 0.8– potenţial ecologic bun min. 0.6– potenţial ecologic moderat min. 0.4

Evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare se face pe baza mediei anuale a indicelui multimetric, inclusiv pentru cele pentru care exista mai multe statii.

Nu se iau în considerare valorile parametrilor de la coada lacului. Evaluarea potenţialului ecologic se face doar pe baza datelor furnizate de secţiunile mijloc lac şi baraj.

Potenţialul ecologic se notează cu următoarele simboluri: potential ecologic maxim (PEM), potential ecologic bun (PEB), potential ecologic moderat (PEMo).

254



Biomasa (BIO)

Clorofila a (CHL)

Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinţă RCEBIO

RCECHL

RCEINT

RCEID




Abundență numerică Cyanobacteria (CYANO)

Factori stresori: aport nutrienți, substanțe organice, variații nivelCalculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice

IM = 0,1xRCEINT + 0,3xRCEBIO + 0,15xRCECHL + 0,2xRCECYANO + 0,25xRCEID

RCECYANOCalcul IM potențial ecologic

Compararea IM cu valorile limită pt. potențialele ecologice

Determinare valoare pentru următorii indiciCalculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice

Compararea cu valorile limită între potențialele ecologice

Fig, 1: Schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului – lacuri de acumulare

255

Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului – lacuri de acumulare

256

ID = 2,8

INT = 26

BIO = 1,88

CHL = 7,3


RCEBIO=1/1,88=0,53

RCECHL=1/7,3=0,13

RCEINT=1

RCEID=1



Evaluare finală potențial ecologic = PEM

CYANO = 19,7

Factori stresori: aport nutrienți, substanțe organice, variații nivel


IM = 0,1x1 + 0,3x0,53 + 0,15x0,13 + 0,2x0,08 + 0,25x1

RCECYANO=0,08



indice

Compararea cu valorile limită între potențialele ecologice

Compararea IM cu valorile limită pt. potențialele ecologice

Calcul IM potențial ecologic = 0,100+0,160+0,02+0.02+0,25 0= 0.514

Anexa 6.14.E

ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL LACURILOR DE ACUMULARE (CORPURI DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE) PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE BENTICE (FITOBENTOS)

Domeniu de aplicareAlgele bentice pot fi folosite şi pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring.

PrincipiuMetoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge bentice descrisa mai jos se foloseste pentru lacurile de acumulare, care sunt corpuri de apă puternic modificate, si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge bentice. Comunităţile de alge bentice (fitobentosul) sunt sensibile la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice). Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă.

Descrierea metodei Parametri selectaţi pentru evaluarea potenţialului ecologic al lacurilor de acumulare pe baza fitobentosului sunt: indice numărul de taxoni, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice de troficitate TDI. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare.




Indicele de troficitate (TDI)Indicele de troficitate (Kelly) se calculează utilizând programul Omnidia.

În tabelele 1-3 se prezintă valorile pentru parametri selectaţi şi pentru diferite categorii ale potenţialului ecologic.

257

H pS

ln p1

ii

i

Fitobentos

Tabel 1 Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni

Tip Valoare ghid de referinta(min.)




ROLA01+02 20 14 7 <7ROLA03+04 22 15 6 <6ROLA05 19 13 8 <8ROLA06+08 21 15 7 <7ROLA07+10 20 13 7 <7ROLA09+11 23 17 8 <8ROLA12+13+14 13 10 5 <5


Tip Valoare ghid de referinta(min..)




ROLA01+02 2.5 2 1.5 <1.5ROLA03+04 2.4 1.9 1.5 <1.5ROLA05 2.5 1.9 1.6 <1.6ROLA06+08 2.6 2.1 1.7 <1.7ROLA07+10 2.6 2 1.7 <1.7ROLA09+11 2.5 1.8 1.6 <1.6ROLA12+13+14 2.8 2.2 1.8 <1.8

Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de troficitate (TDI)





ROLA01+02 4.0 5.4 6.0 >6.0ROLA03+04 4.2 5.9 6.6 >6.6ROLA05 3.0 3.9 5.4 >5.4ROLA06+08 4.0 6.0 7.5 >7.5ROLA07+10 3.8 5.5 7.2 >7.2ROLA09+11 3.2 5.2 7.2 >7.2ROLA12+13+14 2.5 3.6 4.2 >4.2

Valorile măsurate pentru fiecare dintre parametri selectaţi se compară cu valorile ghid de referinţă corespunzătoare categoriei tipologice. Se obţine astfel un raport de calitate ecologică (RCE), întocmai ca la corpurile de apă naturale.

258

Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare. Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile ghid pentru starea de referinţă şi ale potenţialelor ecologice pentru a se vedea tendinţa acestora, de creştere sau de scădere de la potenţial maxim la potenţial moderat.

Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea potenţialului ecologic, după cum urmează:

- Indice număr taxoni (INT) 30%- Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 40%- Indice de troficitate (TDI) 30%


0.3*RCEINT+0.4*RCEID+0,3*RCETDI = indice multimetric

Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul ecologic care trebuie să fie cuprins între 0 şi 1.

Pentru încadrarea în potenţiale ecologice se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor indicelui multimetric în 3 părţi, după cum urmează:

Valoare – potenţial ecologic maxim min. 0.65– potenţial ecologic bun min. 0.40– potenţial ecologic moderat max. 0.40


Evaluarea potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic modificate (lacuri de acumulare) se face pe baza mediei anuale a fiecărui parametru pentru datele din sezonul de creştere (mai-septembrie).

Potenţialul ecologic se notează cu următoarele simboluri: potential ecologic maxim (PEM), potential ecologic bun (PEB), potential ecologic moderat (PEMo).

259

260

Aport nutrienti

Alte presiuni (degradare generală, hidromor-fologică)

Indice troficitate (TDI)




RCETDI

RCEID

RCEINT



Compararea IM cu valorile limită între potențialele ecologice




indice

Compararea cu valorile limită pentru potențial ecologic

Calcul IM potențial ecologic


IM = 0,3xRCEINT + 0,4xRCEID + 0,3xRCETDI



indice

Compararea cu valorile limită pentru potențial ecologic

Fig. 1: Schemă de evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă pe baza fitobentosului – lacuri de acumulare

261

Aport nutrienti

Alte presiuni (degradare generală, hidromor-fologică)

TDI=5

ID=1,9

INT=15


RCETDI=3,8/5=0,76

RCEID=1,9/2,6=0,73

RCEINT=15/20=0,75



Compararea IM cu valorile limită între potențialele ecologice

Evaluare finală potențial ecologic = PEM

Calcul IM potențial ecologic = 0,225+0,292+0,228 = 0,745


IM = 0,3x0,75 + 0,4x0,73 + 0,3x0,76

Anexa 6.1.4F

Lacuri naturale puternic modificate-Potențial ecologic-elemente biologice: fitoplancton, fitobentos, macrozoobentos

Lacul SnagovLacul SiutghiolROLNPM01

Fitoplancton






ROLNPM01 28 19 10 7






ROLNPM01

8 17 22 35






ROLNPM01 14 50 80 150






ROLNPM01 15 45 55 70


Tip Valoare ghid de referinta

Potential ecologic

Potential ecologic bun

Potential ecologic

262

(min.) maxim (min.)

(min.) moderat

ROLNPM01

2,56 2,07 1,79 1,32

Fitobentos






ROLNPM01 20 10 7 4






ROLNPM01 2.50 1.60 1.30 0.40






ROLNPM01 4.8 8.5 12.3 14.3

Macronevertebrate

Tabel 1: Valori propuse pentru indice număr de familii





ROLNPM01 11 6 3 2


Tip Valoare ghid de Potential Potential Potential

263

referinta(min.)

ecologicmaxim (min.)

ecologic bun (min.)

ecologicmoderat

ROLNPM01

2,7 1,6 0,6 0,4






ROLNPM01 43 17 8 4






ROLNPM01 69 24 13 7






ROLNPM01 5 2 1 0






ROLNPM01 73 12 4 1

Lacul Techirghiol saratROLNPM01T

264

Fitoplancton






ROLNPM01T 15 5 4 3






ROLNPM01T

2 5 8 12






ROLNPM01T 3 20 50 100






ROLNPM01T 4 10 15 20






265

ROLNPM01T 1,60 0,98 0,81 0,40

FitobentosTabel 1: Valori propuse pentru indice număr de taxoni





ROLNPM01T 21 9 7 6






ROLNPM01T 2.50 1.50 1.25 0.40Tabel 3: Valori propuse pentru indice de troficitate (TDI)





ROLNPM01T 5.7 8.8 12.9 15.1

Macronevertebrate






ROLNPM01T 6 4 3 2






ROLNPM 2 1,2 0,7 0,4

266

01T






ROLNPM01T 25 12 9 3






ROLNPM01T 72 37 24 8






ROLNPM01T 4 2 1 0






ROLNPM01T 10 1 0 0

Lacul TabacarieLacul ZagrenLacul AgighiolROLNPM02

Fitoplancton


Tip Valoare ghid de referinta

Potential ecologic

Potential ecologic bun

Potential ecologic

267

(min.) maxim (min.)

(min.) moderat

ROLNPM02 15 11 9 8






ROLNPM02

7 12 20 25






ROLNPM02 12 50 150 200






ROLNPM02 10 45 60 70






ROLNPM02 2,46 1,85 1,45 1,04



Potential ecologicmaxim



268

(min.)ROLNPM02 20 11 8 6






ROLNPM02 2.50 1.60 1.30 0.50






ROLNPM02 2.9 6.6 10.0 12.7

MacronevertebrateTabel 1: Valori propuse pentru indice număr de familii





ROLNPM02 12 6 4 2






ROLNPM02 2,6 1,4 0,7 0,4






ROLNPM02 68 29 17 5

269






ROLNPM02 73 30 8 0






ROLNPM02 5 2 1 0






ROLNPM02 90 14 3 0

Lacul CiocanestiIezerul Cuza Vodă CălăraşiLacul Strachina-ŢăndăreiLacul Strachina-Cotu Ciorii-MurgeancaLacul Strachina-Lata SărataROLNPM02

Fitoplancton


270





ROLNPM02 15 11 6 5






ROLNPM02

3 7 12 15






ROLNPM02 20 100 150 200






ROLNPM02 8 15 25 40






ROLNPM02 2,08 1,54 1,20 1,00

271






ROLNPM02 23 14 9 6






ROLNPM02 2.40 1.70 1.30 0.60






ROLNPM02 3.8 6.0 9.6 12.8

MacronevertebrateTabel 1: Valori propuse pentru indice număr de familii





ROLNPM02 15 7 4 2






ROLNPM02 3 1,7 1,3 0,8


272





ROLNPM02 57 18 3 1






ROLNPM02 66 25 10 1






ROLNPM02 6 2 1 0






ROLNPM02 48 5 1 0

Lacul si pepiniera BratesROLNPM02Lacul GhiorocROLA01CAA

Fitoplancton


Tipologie veche





ROLNPM02+

22 16 12 < 12

273

ROLA01CAA

Tabel 2: Valori propuse pentru indice abundență biomasă cianobacterii (%)

Tipologie veche





ROLNPM02+ROLA01CAA 7 12 29 >29

Tabel 3: Valori propuse pentru indice clorofila a (µg/l)

Tipologie veche





ROLNPM02+ROLA01CAA 5 20 50 100

Tabel 4: Valori propuse pentru indice biomasa fitoplanctonică (mg/l)

Tipologie veche

Valoare ghid de referinta(max.)




ROLNPM02+ROLA01CAA 4 7 10 > 10


Tipologie veche





ROLNPM02+ROLA01CAA

2.7 2.3 1.8 < 1.8

Fitobentos

274

Tabel 1 Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni

Tipologie veche





ROLNPM02+ROLA01CAA 20 14 7 <7


Tipologie veche

Valoare ghid de referinta(min..)




ROLNPM02+ROLA01CAA 2.5 2 1.5 <1.5

Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de troficitate (TDI)

Tipologie veche





ROLNPM02+ROLA01CAA

4.0 5.4 6.0

>6.0

Macronevertebrate






ROLNPM02+ROLA01CAA 11 6 3 2


275





ROLNPM02+ROLA01CAA 2,7 1,6 0,6 0,4






ROLNPM02 43 17 8 4






ROLNPM02 69 24 13 7






ROLNPM02 5 2 1 0






ROLNPM02 73 12 4 1

276

Anexa 6.1.4G

Sistemul de clasificare şi evaluare a potenţialului ecologic al corpurilor de apă puternic

modificate – Ape costiere – pe baza elementelor biologice

Metodologia de clasificare şi evaluare a corpurilor de apǎ puternic modificate este

strâns legatǎ de metodologia similarǎ a corpurilor naturale.

Selectarea elementelor biologice de calitate pe baza cărora s-a elaborat sistemul de

clasificare şi evaluare a potenţialului ecologic a corpurilor de apă puternic modificate

(Tabelul 1) s-a făcut în conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei şi a datelor

disponibile pentru fiecare tipologie în parte.

277

Tabel 1. Indicatori propuşi pentru clasificarea şi evaluarea globalǎ a

potenţialului ecologic a corpurilor de apǎ puternic modificate


Compoziţia, abundenţa şi

biomasa fitoplanctonului




- clorofila a

Compoziţia şi abundenţa

faunei nevertebrate bentice


- densitate

- numǎr de specii


- Lista speciilor fitoplanctonice care caracterizează potenţialul ecologic

maxim este comună cu lista speciilor considerate ca date de referinţă pentru apele costiere

(Tabel 2 ).

- Valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru

biomasa şi densitatea fitoplanctonului (Tabele 3 şi 4) au fost apreciate pe baza judecăţii

expertului, luând în considerare mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ

hidromorfologicǎ şi valorile elementelor fizico-chimice apreciate pentru potenţialul ecologic

maxim şi bun pentru corpurile de apǎ puternic modificate, precum şi valorile ce

caracterizeazǎ cele cinci clase de stare ecologicǎ a celei mai apropiate ape costiere de

suprafaţǎ. Pentru celelalte clase de potenţial valorile au fost apreciate pornind de la valoarea

ce caracterizează potenţialul ecologic maxim prin aplicarea unei funcţii exponenţiale şi pe

baza judecăţii expertului.

- Valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru

clorofila a ( Tabel 5) au fost apreciate pe baza judecăţii expertului, luând în considerare

mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi valorile

elementelor fizico-chimice ce caracterizezǎ potenţialul ecologic maxim şi bun, precum şi

valorile ce caracterizeazǎ cele cinci clase de starea ecologicǎ a celei mai apropiate ape

costiere de suprafaţǎ.

278

- Pentru celelalte clase de potenţial valorile au fost stabilite conform

OSPAR Comprehensive Procedure astfel: limita dintre „Potenţialul Ecologic Bun” şi

„Potenţialul Ecologic Moderat” s-a stabilit prin multiplicarea valorii limită pentru „Potenţialul

Ecologic Maxim” cu 1,5; limita dintre „Potenţialul Ecologic Moderat” şi „Potenţialul

Ecologic Slab” s-a calculat prin dublarea valorii limită dintre „Potenţialul Ecologic Bun” şi

„Potenţialul Ecologic Moderat”; limita dintre „Potenţialul Ecologic Slab” şi „Potenţialul

Ecologic Prost” s-a calculat prin dublarea valorii limită dintre „Potenţialul Ecologic Moderat”

şi „Potenţialul Ecologic Slab”.

Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru fitoplancton este determinatǎ de principiul



- Valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim pentru parametrii

macronevertebratelor bentale (Tabel 6) au fost apreciate pe baza judecăţii expertului, luând în

considerare mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi

valorile elementelor hidromorfologice şi fizico-chimice apreciate pentru potenţialul ecologic

maxim şi bun, precum şi valorile ce caracterizeazǎ cele cinci clase de stare ecologicǎ a

celei mai apropiate ape costiere de suprafaţǎ (Anexa 6.1.1F). Pentru celelalte clase de

potenţial valorile au fost apreciate pornind de la valoarea ce caracterizează potenţialul

ecologic maxim pe baza judecăţii expertului.

- Parametrii care caracterizeazǎ starea ecologicǎ a faunei nevertebrate bentice, respectiv

densitatea şi numǎrul de specii şi care rǎspund unui grup comun de presiuni (în special

aportului crescut de nutrienţi şi consecinţelor care decurg de aici, respectiv înfloririle algale,

creşterea gradului de hipoxie, etc) au fost combinaţi prin calcularea indicelui biotic M-AMBI

(Anexa 6.1.1F), obţinându-se caracterizarea potenţialului ecologic al corpului de apǎ din

punct de vedere al elementului fauna nevertebratǎ bentalǎ.

Starea datǎ de indicatorii propuşi pentru fauna bentalǎ este determinatǎ de

principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Starea datǎ de elementele biologice este determinatǎ de principiul “cea mai


- Valorile caracteristice claselor de potenţial sunt comune cu cele care caracterizează

clasele de stare ecologică ale apelor costiere (Anexa 6.1.1F).

279

Tabel 2. Lista speciilor fitoplanctonice care caracterizează potenţialul ecologic maxim

pentru corpurile de apă puternic modificate


BACILLARIOPHYTA 84



Amphiprora paludosa MS

Amphora coffeiformis MS

Amphora hyalina MS

Amphora inflexa MS






Chaetoceros anastomonas MS



Chaetoceros dubius MS



Chaetoceros Lauderi MS



Chaetoceros peruvianus MS







Coscinodiscus concinnus MS

280


BACILLARIOPHYTA 84


Coscinodiscus oculus iridis MS

Coscinodiscus perforatus MS








Grammatophora serpentina MS

Hyalodiscus ambiguous MS



Licmophora Ehrenbergii MS

Melosira distans DS


Melosira italica DS


Melosira sulcata MS

Melosira varians DS


Navicula lyra MS

Navicula pennata MS






281


BACILLARIOPHYTA 84




Nitzschia sp.1 MS


Nitzschia trybionella DS




Podosira hormoides MS



Rhizosolenia delicatula MS


Rhoicosphaenia curvata DS




Surirella fastuosa MS

Surirella gemma MS

Synedra tabulata MS



Thallassiosira decipiens MS




DINOFLAGELLATA 49

Ceratium extensum MS

Ceratium furca MS

282


BACILLARIOPHYTA 84

Ceratium fusus MS

Ceratium tripos MS

Dinophysis acuta MS



Dinophysis ovum MS


Exuviaella balticum MS

Exuviaella marina MS






Glenodinium sp. MS

Goniaulax digitale MS



Goniaulax spinifera MS





Gymnodinium sp. MS




Gyrodinium lachryma MS

Gyrodinium pingue MS


283


BACILLARIOPHYTA 84

Peridinium crassipes MS

















CHLOROPHYTA 8



Lagerheimia sp. DS






CYANOPHYTA 2



CHRYSOPHYTA 8

284


BACILLARIOPHYTA 84





Ebria antiqua MS

Ebria tripartita MS



EUGLENOPHYTA 3


Euglena sp. DS


XANTOPHYTA 2


Meringosphaera setifera MS*) MS – specii marine şi marine–salmastricole

DS – specii dulcicole şi dulcicole-salmastricole

Tabel 3. Valori propuse pentru limitele claselor de potenţial ecologic pe baza parametrului

de biomasă (mg/m3) a fitoplanctonului

Iarnă

Index

Potenţial

ecologic

maxim

Potenţial

ecologic

bun

Potenţial

ecologic

moderat

Potenţial

ecologic

slab

Potenţial

ecologic

prost

285

Biomasa

[mg/m3] ≤ 1770 ≤ 3420 ≤ 5950 ≤ 9500 12000

EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0

Primăvară

Index

Potenţial

ecologic

maxim

Potenţial

ecologic

bun

Potenţial

ecologic

moderat

Potenţial

ecologic

slab

Potenţial

ecologic

prost

Biomasa

[mg/m3] ≤ 3515 ≤ 5690 ≤ 9025 ≤ 13600 17000

EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0

Vară

Index

Potenţial

ecologic

maxim

Potenţial

ecologic

bun

Potenţial

ecologic

moderat

Potenţial

ecologic

slab

Potenţial

ecologic

prost

Biomasa

[mg/m3] ≤ 1281 ≤ 2526 ≤ 4435 ≤ 7000 9000

EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0

Toamnă

Index

Potenţial

ecologic

maxim

Potenţial

ecologic

bun

Potenţial

ecologic

moderat

Potenţial

ecologic

slab

Potenţial

ecologic

prost

Biomasa

[mg/m3] ≤ 1840 ≤ 3640 ≤ 6400 ≤ 10200 13000

EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0


densitate (mii cel/l) a fitoplanctonului

Index

Potenţial

ecologic

maxim

Potenţial

ecologic

bun

Potenţial

ecologic

moderat

Potenţial

ecologic

slab

Potenţial

ecologic

prost

Densitate (mii

cel/l) ≤ 1000 ≤ 4500 ≤ 7800 ≤ 15000 30000

286

EQR 0,78 0,52 0,3 0,13 0


clorofila a (µg/l)

Index Potenţial

ecologic

maxim

Potenţial

ecologic

bun

Potenţial

ecologic moderat

Potenţial

ecologic

slab

Potenţial

ecologic prost

Clorofila a

µg/l

< 2,3 2,3 – 3,4 3,4 – 6,8 6,8 – 13,6 >13,6

EQR 0,74 0,50 0,25 0,12 0

Tabel 6. Valori propuse pentru limitele claselor de potenţial ecologic pentru

macronevertebratele bentale

Index Potenţial

ecologic

maxim

Potenţial

ecologic

bun

Potenţial

ecologic

moderat

Potenţial

ecologic

slab

Potenţial

ecologic

prost

AMBI 0,2-1,2 1,2-3,3 3,3-4,3 4,3-5,5 5,5-7,0

EQR 0,83 0,53 0,39 0,21 0

M-AMBI ≥0,85 0,85-0,55 0,55-0,39 0,39-0,2 >0,2

EQR 0,85 0,55 0,39 0,2 0

287

Anexa 6.1.5

Potenţial ecologic – elemente fizico-chimice


o corpuri de apă puternic modificate sau artificiale din categoria „râuri”

Pentru evaluarea acestor corpuri de apă se aplică aceleaşi principii şi limite stabilite ca şi

pentru corpurile naturale (anexa 6.1.3 A), considerându-se limitele dintre starea foarte bună şi bună

şi cea dintre bună şi moderată ca fiind limitele dintre potenţialul maxim şi potenţialul bun, precum

şi dintre potenţialul bun şi potenţialul moderat.

o corpuri de apă puternic modificate – lacuri de acumulare

Mărimea statistică calculată pentru conformarea faţă de limitele propuse este media aritmetică pentru sezonul de creştere a fitoplanctonului (martie – octombrie).

1. Indicatorul pH- Pentru lacurile de acumulare, la indicatorul pH, încadrarea în potenţialul ecologic

maxim (PEM), bun (PEB) şi/ sau moderat (PEMo) se va efectua după cum urmează:o Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al

fitoplactonului (martie – octombrie) se află în interiorul intervalului [6,5 – 8,5], atunci se încadrează în potenţialul ecologic maxim (PEM).

o Dacă media aritmetică a valorilor de pH pentru sezonul de creştere al fitoplactonului (martie – octombrie) se află în afara intervalului [6,5 – 8,5], atunci se încadrează în potenţialul ecologic moderat (PEMo).

2. Condiții de oxigenare- Incepand cu anul 2011 in evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa

puternic modificate - lacuri de acumulare, pe langa oxigenul dizolvat mai intra CBO5 si CCO-Cr

3. Nutrienții- Incepand cu anul 2011 in evaluarea potentialului ecologic al corpurilor de apa

puternic modificate - lacuri de acumulare, pe langa P total mai intra in evaluare N-NH4, N-NO2, N-NO3, N total si P-PO4

Valorile propuse ca fiind limite între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) pentru indicatorii ce intra in evaluarea potentialului ecologic pentru lacurile de acumulare sunt prezentate în Tabelele 1 si 2.

Evaluarea realizată pe baza elementelor fizico-chimice (generale şi poluanţi specifici) este determinată de principiul „cea mai defavorabilă situaţie”.

Poluanţi specifici - evaluarea se face în conformitate cu precizările din Anexa 6.1.3B.

288

289

Tabel 1: Valorile limită între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) – categorii tipologice pentru lacurile de

acumulare - CBO5, CCO-Cr și Oxigen dizolvat

Categorie tipologica veche

Categorie tipologica

noua

CBO5 (mg/l O2)

CCO-Cr (mg/l O2)


PEM PEB PEM PEB PEM PEBROLA01+ROLA02 ROLA01 3.00 6.00 40.00 60.00 8.00 6.00ROLA03+ROLA04 ROLA02 3.00 6.00 40.00 60.00 8.00 6.00ROLA05 ROLA03 3.00 6.00 10.00 25.00 8.00 6.00ROLA06+ROLA08 ROLA04 3.00 5.00 20.00 40.00 8.00 6.00ROLA07+ROLA10 ROLA05 3.00 5.00 20.00 40.00 8.00 6.00ROLA09+ROLA11 ROLA06 3.00 5.00 20.00 40.00 8.00 6.00ROLA012+ROLA13+ROLA14 ROLA07 3.00 5.00 20.00 40.00 10.00 8.00

290

291

Tabel 2: Valorile limită între potenţialul ecologic „Maxim” şi „Bun” (PEM/PEB) şi respectiv „Bun” şi „Moderat” (PEB /PEMo) – categorii tipologice pentru lacurile de acumulare – nutrienți

Categorie tipologica veche Categorie

tipologica noua

N-NH4 (mg/l N)

N-NO2 (mg/l N)

N-NO3 (mg/l N)

N total (mg/l N)

P-PO4 (mg/l P)

P total (mg/l P)

PEM PEB PEM PEB PE

M PEB PEM PEB PE

M PEB PEM PEB

ROLA01+ROLA02 ROLA01 0.40 0.80 0.00 0.35 0.80 1.50 2.00 4.00 0.05 0.10 0.06 0.12ROLA03+ROLA04 ROLA02 0.40 0.80

0.000.35 0.80 1.50 2.00 4.00 0.05 0.10 0.10 0.20

ROLA05 ROLA03 0.44 0.90 0.00 0.35 1.60 3.30 2.50 5.00 0.12 0.25 0.18 0.38ROLA06+ROLA08 ROLA04 0.20 0.40

0.000.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.04 0.08

ROLA07+ROLA10 ROLA05 0.20 0.40

0.000.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.05 0.10

ROLA09+ROLA11 ROLA06 0.20 0.40

0.000.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.07 0.14

ROLA012+ROLA13+ROLA14 ROLA07 0.20 0.40 0.00 0.35 0.40 0.80 1.00 2.00 0.02 0.03 0.02 0.04

292

Anexa 6.1.5A

Sistemul de clasificare şi evaluare al apelor de suprafaţǎ

Corpuri de apǎ puternic modificate – elemente fizico-chimice – Ape costiere


Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru “Potenţialul ecologic

maxim” şi “Potenţialul ecologic bun ”:

6. Transparenţa

7. pH

8. Salinitate

9. Regimul de oxigen (concentraţia oxigenului dizolvat, saturaţia oxigenului dizolvat,

consumul biochimic de oxigen)

10. Nutrienţi (azotul din azotaţi, azotul din azotiţi, azotul amoniacal, fosfor din

ortofosfaţi, siliciu din silicaţi)

Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru “Potenţialul

ecologic maxim” şi “Potenţialul ecologic bun ” pentru elementele fizico-chimice generale:

- Stabilirea limitelor pentru “Potenţialul ecologic maxim” s-a fǎcut luând în considerare

mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi valorile

elementelor fizico-chimice ce caracterizezǎ starea ecologicǎ foarte bunǎ a celei mai apropiate

ape de suprafaţǎ, respectiv pe cele ale tipologiei RO_CT2, precum şi datele existente în

perioada 2006 -2008 pentru corpul modificat

- Stabilirea limitelor pentru “Potenţialul ecologic bun ” s-au stabilit în acord cu limitele

maxim admise de legislaţia în vigoare (Ord. 161/2006) pentru parametrii fizico-chimici luaţi

în considerare.

- Valorile propuse pentru potenţialul ecologic maxim şi potenţialul ecologic bun pentru

parametrii fizico-chimici generali sunt prezentate în Tabelul 1.

Starea datǎ de elementele fizico-chimice generale este determinatǎ de principiul


293

Poluanţi specifici

Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru “Potenţialul ecologic

maxim” şi “Potenţialul ecologic bun ”:

4. Metale grele

5. Hidrocarburi

6. Pesticide organoclorurate

Valorile poluanţilor specifici nu sunt corelate cu alterǎrile hidromorfologice (WFD CIS

Guidance Document No. 13, Overall Approach to the Classification of Ecological Status and

Ecological Potential, art.5.1.9.). De aceea valorile care caracterizează potenţialul ecologic maxim

şi potenţialul ecologic bun, precum şi considerentele avute în vedere la la stabilirea limitelor

pentru “Potenţialul ecologic maxim” şi “Potenţialul ecologic bun ” sunt aceleaşi cu cele ale

celei mai apropiate ape de suprafaţǎ, respectiv cele ale tipologiei RO_CT2, conform precizărilor

din Anexa 8.1.3D.

Starea datǎ de elementele fizico-chimice (generale şi poluanţi specifici) este

determinatǎ de principiul “cea mai defavorabilǎ situaţie”.

Tabelul 1. Valori propuse “Potenţialul ecologic maxim” şi “Potenţialul ecologic bun ”,

pentru elementele fizico-chimice generale

ParametruPotenţialul ecologic

maximPotenţialul ecologic bun

Transparenţa, m > 2 2

pH 6,5-8,5 6,5-9,0

Salinitate, ‰ 11-16,5 11 – 18,5

Oxigen dizolvat, mgO2/l > 9 6,2 - 9

Saturaţia oxigenului dizolvat,

%

> 80 % > 80%

CBO5, mgO2/l < 5 5 - 6

Ortofosfaţi, P-PO43- mg P/l < 0,03 0,03

294

Azotaţi, N-NO3- mgN/l < 1 1- 1,5



Silicaţi, S-SiO44- mgSi/l < 3 3,0

295

Anexa 6.1.6.

Etapele necesare evaluării stăii chimice a corpurilor de apă de suprafață

În acestă anexă a Planului de Management se prezintă principalele elemente metodologice care au stat la baza evaluării stării chimice a apelor de suprafață, elemente care au în vedere cerințele Directivei Cadru a Apei (2000/60/CE), ale Directivei privind standardele de calitate a mediului pentru substanțele prioritare (Directiva 2013/39/UE), cât și cele ale ghidului european de raportare pentru cel de-al 2-lea Plan de Management (versiunea 4.7 din 14 noiembrie 2014). Astfel, la nivel național, pentru evaluarea stării chimice pentru apele de suprafaţă (râuri, lacuri naturale, ape teritoriale, ape tranzitorii și ape costiere) – corpuri naturale cât şi cele modificate din punct de vedere hidromorfologic şi artificiale s-a procedat astfel:

1. Pentru substanțele prioritare din tabelul 1 s-a realizat screening-ul în vederea stabilirii relevanței acestor substanțe la nivel de bazinelor/spațiilor hidrografice.

2. Pentru substanțele relevante la nivel de bazinelor/spațiilor hidrografice s-a derulat programul de monitoring de supraveghere și după caz, operațional cu o frecvență de minim 12 ori/an/secţiune de monitoring cu următoarele precizări, folosindu-se datele de monitoring din 2013, iar pentru situațiile în care nu au fost disponibile, s-au utilizat datele de la nivelul anilor 2009, 2010, 2011 sau 2012.

3. Pentru substanțele prioritare monitorizate, evaluarea stării chimice propriu-zise s-a realizat prin compararea valorilor concentrațiilor de substanțele prioritare relevante la nivel de bazinelor/spațiilor hidrografice în matricea apă cu SCM-urile din tabelele 1 și 2 (atât media aritmetică = MA cât și concentrația maximă admisibilă = CMA), precum și ținând cont de următoarele aspecte: 3.1 Pentru substanţele prioritare nesintetice (metale) raportarea s-a facut la concentraţia

fracţiunii dizolvate în coloana de apă. Pentru corpurile de apă în care aceste substanțe se regăsesc în mod natural, valorilor concentrațiilor s-au determinat prin diferență din concentraţia fondului natural. Metodologia privind luarea în considerare a fondului natural în evaluarea stării este descrisă în detaliu în anexa 6.1.6 a primului Plan de Management. Trebuie precizat că parametrii care afecteaza biodisponibilitatea metalelor (pH, duritate, carbon organic dizolvat sau alti parametrii privind calitatea apei) nu s-au luat în considerare când s-au comparat valorilor concentrațiilor de metale și compuși ai acestora cu valorile SCM.

3.2 Pentru substanţele prioritare sintetice (organice) raportarea s-a făcut la concentraţia totală în coloana de apă.

3.3 S-a analizat adecvanța metodelor folosite pentru analiza substanțelor prioritare, verificîndu-se dacă acestea îndeplinesc cerințele minime de performanță (incertitudine de măsurare de max. 50 % (k = 2), estimată la nivelul standardelor de calitate a mediului aplicabile și limita de cuantificare de max. 30 % din valoarea

296

SCM-urile aplicabile) cu excepția. Pentru substanțele prioritare pentru analiza cărora metodele nu au fost adecvate, s-au utilizat cele mai bune tehnici analitice diponibile (BAT).

297

Tabelul 1

SCM-uri potrivit Directivei SCM veche

Nr. Denumirea substanței Număr CAS1

SCM-MA Ape interioare de suprafață (microg/l)

SCM-MA Alte ape de suprafață (microg/l)

SCM-CMA Ape interioare de suprafață (microg/l)

SCM-CMA Alte ape de suprafață (microg/l)

(1) Alaclor 15972-60-8 0,3 0,3 0,7 0,7

(2) Antracen*** 120-12-7 a se vedea Tab 2.

(3) Atrazin 1912-24-9 0,6 0,6 2 2(4) Benzen 71-43-2 10 8 50 50

(5) Difenileteri bromurați**, *** 32534-81-9 a se vedea Tab 2.

(6) Cadmiu si compusii*** 7440-43-9

< 0,08 (clasa 1) 0,08 (clasa 2) 0,09 (clasa 3) 0,15 (clasa 4) 0,25 (clasa 5)

0,2



(6a) Tetraclorură de carbon 56-23-5 12 12 - -(7) Cloralcani C10-13*** 85535-84-8 0,4 0,4 1,4 1,4(8) Clorfenvinfos 470-90-6 0,1 0,1 0,3 0,3

(9) Clorpirifos (Clorpirifos-etil) 2921-88-2 0,03 0,03 0,1 0,1

(9a)

Pesticide ciclodiene Aldrin Dieldrin Endrin Isodrin

309-00-2 60-57-1 72-20-8 465-73-6

Σ = 0,01 Σ = 0,005 - -

298






(9b) DDT total para-para-DDT

neaplicabil 50-29-3

0,025 0,01

0,025 0,01

- -

- -

(10) 1,2-Dicloretan 107-06-2 10 10 - -(11) Diclormetan 75-09-2 20 20 - -

(12) Di(2-etilhexil)ftalat (DEHF)*** 117-81-7 1,3 1,3 - -

(13) Diuron 330-54-1 0,2 0,2 1,8 1,8(14) Endosulfan 115-29-7 0,005 0,0005 0,01 0,004(15) Fluoranten*** 206-44-0 a se vedea Tab 2.(16) Hexaclorbenzen*** 118-74-1 a se vedea Tab 2.(17) Hexaclorbutadienă*** 87-68-3 a se vedea Tab 2.(18) Hexaclorcicloxan*** 608-73-1 0,02 0,002 0,04 0,02(19) Izoproturon 34123-59-6 0,3 0,3 1 1

(20) Plumb și compușii săi*** 7439-92-1 a se vedea Tab 2.

(21) Mercur și compușii săi**, *** 7439-97-6 a se vedea Tab 2.

(22) Naftalină 91-20-3 a se vedea Tab 2.(23) Nichel și compușii săi 7440-02-0 a se vedea Tab 2.

(24) Nonilfenol (4-nonil-fenol) 104-40-5 0,3 0,3 2 2

(25) Octilfenol ((4-(1,1’,3,3’-tetrametilbutil)-fenol)) 140-66-9 0,1 0,01 - -

(26) Pentaclorbenzen*** 608-93-5 0,007 0,0007 - -(27) Pentaclorofenol 87-86-5 0,4 0,4 1 1

299






(28) Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)** , *** neaplicabil a se vedea Tab 2.

(29) Simazin 122-34-9 1 1 4 4(29a) Tetraclor-etilen 127-18-4 10 10 - -

(29b) Triclor-etilen 79-01-6 10 10 - -

(30) Compuși tributilstanici (Cation tributilstaniu)**, *** 36643-28-4 0,0002 0,0002 0,0015 0,0015

(31) Tricloro-benzeni 12002-48-1 0,4 0,4 - -(32) Tricloro-metan 67-66-3 2,5 2,5 - -(33) Trifluralin 1582-09-8 0,03 0,03 - -

Notă- = fără valoare, nu intră în evaluarea stării** = substanță PBT omniprezentă*** = substanță pentru care se face analiza tendinței concentrației

300

301

Tabel 2

SCM-uri potrivit Directivei SCM nouă

Nr. Denumirea substanței Număr

CAS

SCM-MA SCM-MA SCM-CMA SCM-CMA Ape interioare de suprafață

Alte ape de suprafață

Ape interioare de suprafață

Alte ape de suprafață

(2) Antracen*** 120-12-7 0,1 0,1 0,1 0,1

(5) Difenileteri bromurați** , *** 32534-81-9 - - 0,14 0,014

(15) Fluoranten*** 206-44-0 0,0063 0,0063 0,12 0,12

(16) Hexaclorbenzen*** 118-74-1 - - 0,05 0,05

(17) Hexaclorbutadienă*** 87-68-3 - - 0,6 0,6

(20) Plumb și compușii săi*** 7439-92-1 - (*) - (*) 14 14

(21)

Mercur și compușii săi**, *** 7439-97-6 - - 0,07 0,07

(22) Naftalină 91-20-3 2 2 130 130

(23) Nichel și compușii săi 7440-02-0 - (*) - (*) 34 34

(28)

Hidrocarburi aromatice policiclice (HAP)**, ***

Benzo(a)piren 50-32-8 1,7 10-4 1,7 10-4 0,27 0,027Benzo(b)fluoranten 205-99-2 - - 0,017 0,017Benzo(k)fluoranten 207-08-9 - - 0,017 0,017Benzo(g,h,i)-perilen 191-24-2 - - 8,2 10-3 8,2 10-4

Indeno(1,2,3-cd)piren 193-39-5 - - - -

Notă- = fără valoare, nu intră în evaluarea stării* standardul din Directivă se referă la concentrația biodisponibilă, care momentan nu a putut fi calculată** = substanță PBT omniprezentă*** = substanța pentru care se va face analiza tendinței concentrației

302

3.4 La calcularea valorilor medii s-au avut în vedere următoarele:3.4.1 Dacă cantitățile de substanțe dintr-o probă dată sunt inferioare limitei de

cuantificare, rezultatele măsurătorilor au fost considerate ca fiind jumătate din valorea limitei de cuantificare respective.

3.4.2 Dacă valoarea medie calculată a rezultatelor măsurătorilor menționate la alineatul 3.4.1 este inferioară limitelor de cuantificare, valoarea este considerată „inferioară limitei de cuantificare”.

3.4.3 Alineatul 3.4.1 nu se aplică substanțelor care corespund sumelor totale ale unui grup dat de substanțe, inclusiv metaboliții, produșii de degradare și de reacție corespunzători ai acestora. În aceste cazuri, rezultatele inferioare limitei de cuantificare a substanțelor individuale sunt egale cu 0.

3.5 Nu s-au fost stabilite “zone de amestec” propriu-zise.

4. Pentru situațiile în care la nivelul unui corp de apă nu s-au stabilit secțiuni de monitorizare, s-au considerat datele de monitoring obținute prin gruparea corpurilor de apă. Față de primul Plan de Management, în vederea grupării în scopul evaluării stării unui corp de apă s-au utilizat, acolo unde a fost cazul, datele de monitorizare de la mai multe corpuri de apă.

5. Pentru corpurile de apă pentru care nu a fost posibilă nici gruparea acestora, evaluarea stării chimice s-a realizat pe baza analizei de risc, utilizând abordarea din Raportul pentru Art. 5 al DCA (versiunea revizuită) și Planul Național de Management (respectiv prezența/absența presiunilor chimice semnificative existente la nivelul anului 2012).

6. În cazul substanțelor prioritare existente la care s-au stabilit noi SCM-uri (tabel 2), s-a avut în vedere că starea chimică bună trebuie atinsă în 2021, pentru restul fiind 2015.

303

304

Documents

arhiva.rowater.roarhiva.rowater.ro/dabanat/Anexe la Draft Plan de... · Web viewAnexa 6.1. Sistemul de clasificare şi evaluare al corpurilor de apă de suprafaţă în conformitate