, ,. . . . arzîi Finaneiare a fos! demisă în f claşi, R o m p res Printr-un ordin semnat de ministrul finanţelor Florin Georgescu, document transmis

printr-un fax Direcţici Generale a Finanţelor Publice şi Controlului Financiar de Stat din Iaşi, se face cunoscut că începînd cu data de 1 ianuarie 1996, întreaga conducere a secţiei Gărzii Financiare din localitate a fost eliberată din funcţie. Decizia are la bază concluziile ce au fost desprinse în urma controalelor făcute l a această instituţie, de Garda Financiară Centrală. ■ -

c a v a l o a r e s u p r e m ă . ,

$ Agenda /2 - •ţ Roza vînturilor /3^ Viaţa politică/4$ Artă - cultură/S§ Omul şi sodetatea/6-7§ Publicitate/8-104 Varietăţi/li$ Spor t/l 2♦ ŞtiinţS-învaţămînt/13$ Economia/14$ Eveniment/l5 ' .ţ Ultima oră/l 6

in. a n ] ./ / / i \ \ / I

w l l l i i i i

-j k ;

I H -y

ANUL VII NR. 1559 ISSN 1220-3203

SIMBATA-DUMINICA S-7 IANUARIE 1996 16 PAGINI 300 LEI

în acest sfîrşit de săptămînă, vremea rămîne rece. Cerul, temporar noros. Local va mai ninge slab. Temperatura minimă va fi cuprinsă intre -10 şi-5 grade C, iar cea maximă între -4 şi 0 grade C. Stratul de zăpadă:Băişoara25 cm iar la Vlădeasa 19 cm. Ieri la ora 12 temperatura aerului, lâ Cluj-Napoca era de -2 grade C iar presiunea atmosferică de 733,5/ mm Hg. (Meteorolog de serviciu, Silvia MUREŞ AN)

tuci un sandei de opinie oare w@a să ne prosteascăILIE CĂLIAN '

U na din bolile ”de import” din România de după decembrie 1989 este aceea a sondajelor de opinie. Ce-i drept, un

serviciu de acest gen existase înainte pe lîngă TVR şi lucrurile erau clare: rezultatele erau măsluite ca să placă ”sus”. Acum se lucrează "ştiinţific”, cu marjă de eroare de plus/minus 3%, pe eşantioane de nici 1300 de.persoane...

"Boala” îşi are hazul ei. Fundaţia Soros sau altcineva pune !a licitaţie un sondaj ,d“ opinie s r diverse instituie se reped să ia banii. Diferenţele dintre rezultatele cercetărilor lor nu pot decît să ne pună pe gînduri asupra scopurilor cu care se efectuează.

De.curînd, o astfel de instituţie, pompos intitulată Centrul pentru Studierea Opiniei şi Piojei Gallup Internaţional - şi care nu are nimic comun cu celebrul institut american Gallup, dar titulatura "sună bine” pentru naivi - ă realizat o astfel de cercetare pe un grup de 1.294 de persoane peste 18 ani. Cele mai hazlii rezultate s-au înregistrat la întrebarea penultimă, 8 b, referitoare la partidele cu care ar vota cei 874 de chestionaţi care au indicat un partid sau o alianţă de partide. Anume, ni se spune (după ce sondajele anterioare dovedeau un clar avans âl PDSR), cum că PDSR şi CDR s-ar afla la acelaşi nivel în topul preferinţelor:; 25%: Următoarele, cu cîte 7%, sînt PSM si PUNR, iar cu 6 % - PAC.PD, UDMR, PRM, cu 5 % -PDAR.

Nu există nici un argument logic - luînd în considerare ceea ce ştie tot omul - să credem, că deodată, popularitatea PDSR a scăzut atît de mult. Ne întrebăm, însă, ce se urmăreşte cu aceste cifre care falsifică realitatea, pentru manipularea opiniei publice.

Un scop ar putea fi să-mbete cu apă rece CDR, lacîndu-i pe liderii săi să jubileze de bucurie tocmai acum cînd de fapt chiar liderul alianţei, PNŢCD, trece prin momente foarte grele, iar preşedintelui CDR Emil Constantinescu, i se contestă utilitatea de candidat la preşedinţia ţării.

Un alt rezultat ar fi obligarea celor ce ”ţin” cu PDSR să facă o mai bună propagandă acestuia.

Ori poate, i s-ar sugera conducerii PDSR să renunţe la alianţa cu PUNR şi PSM şi să facă o majoritate parlamentară cu CDR şi să zicem, PAC - eventual şi PL’93 (3%) şi PSDR (1%), ceea ce ar conduce la o majoritate confortabilă, de 60%.

Oricare ar fi scopurile, toată lumea îşi dă seama că jocul e cusut cu aţă albă.Nici nu e de mirare că sondajul a fost calificat drept fals de către mai multe partide, sau că Adrian Severin a anunţat că PD va propune o lege pentru interzicerea publicării,sondajelor de opinie în timpul campaniei electorale. ■. •_ Citiţi rezultatele sondajului publicate integral în pag.7 şi constataţi singuri că răspunsurile la aproape toate celelalte întrebări suit de bun simţ şi pe bună dreptate vă veţi întreba cum chestionaţii respectivi s-au "prostit” numai cînd a venit vorba despre partide.

ÎTRANS! TARA NIMĂNUI3.Miza politică sau cine se joacă cu destine în TVansnistria?

Elitei politice locale rezultată în urma scrutinului din 24 dec.1995 îi revin’ răspunderi extrem do importante. Ea nu îşi poate permite să rateze luarea unor decizii care să ducă la sTttZZZZZtt* rfi» detensionare şi intrarea . victn cotidiene în matca normalitătii. 'O V ._

toată gama dintre naţionalismul moderat şi naţionalismul extremist. Aceasta va face ca, privită din exterior, politica generală a Federaţiei Ruse, să fie calificată drept neo-imperială şi va crea serioase probleme diplomaţiei ruse.Nu degeaba, prima persoană politică rusă contestată de majoritatea cîştigătoare a alegerilor din 17 decembrie 1995, este tocmai Andrei

-------- Kozîrev,ministrul afacerilor externe.^ în jocurile politice de Ia Moscova,.

astfel de decizie, imposibil de eludat, va fi şi găsirea formulei optime de eliberare a deţinuţilor politici, in frunte cu Ilie Ilaşcu. Gestul va fi perceput ca un pas foarte important spre stingerea conflictului dintre Transnistria şi guvernul de la Chişinău, gest urmat iu mod firesc de o uriaşă muncă pentru edificarea unei noi încrederi. -

Pe de aftă parte, duritatea luptei politice din Federaţia Rusă în anul electoral 1996, va determina- pe mulţi exponenţi ai elitei politice ruse să folosească problema

■ruşilor trăind in. afara graniţelor Federaţiei, ca pe o adevarată mană cerească în acumularea de capital politic. Nici un politician rus nu-şi va putea permite să neglijeze acest aspect, S ta tu ia lui L enin d o m in ă c lă d ire a

asa-num itulu i P arlam ent T ransnistrean .

Transnistria' prezintă o miză foarte importantă. Din punctul de vedere strategic,Transnistria devine cel mai vestic punct al Federaţiei, la limita de

contact direct cu un NATO extins,le este greu ruşilor să se obişnuiască cu ideea că ţările din Europa de Est aflate pînă în 1981 stib umbrela deciziilor luate la Moscova, s-au orientat azi ferm spre umbrela nord- americană, căutînd aproape cu disperare să obţină garanţii că nu vor mai fi abandonate ursului sovietic.

Federaţia Rusă nu va" ezita să folosească şantajul nuclear, în încercarea de a contracara acţiunea de extindere spre Est *a NATO. Aceasta va constitui premiza unei polarizări viitoare, care . va avea cu totul alte caracteristici şi

continuare în pag. a 4-ainterpretările acoperindEaE8ES88E&Eş^î3EssBf5!s®!i3BKiESssssBsesssss mm m m m m m & m m m

Uf»»—

Z I M B I T I ; /

P E N T R U D U M N E A V O A S T R Ă :

SC SPOR SA societatea de administrare a Fondului Mutual ARDAF .

I N V I T Ătoţi investitorii care pînă la data de 31 decembrie 1995 au dobîndit

calitatea de membru în Fondul Mutual ARDAF la

TRAGEREA LA SORŢIa premiilor oferite de SC SPOR SA; premii ce constă în Poliţe de

Asigurare de Viaţă Felix cu acumulare de capital peoperioadăde4ani.

Tragerea la sorţi va avea loc în data de 6 ianuarie 1996, orele 12, la hotelul Transilvania şi va fi televizată de Studioul TV CINEMAR Cluj.

PREMIUL FELIX -PREMIUL FERICIRII(760253,4)

Publicarea dosarului personal la Securitate al lui Virgil Măgureanu suscită în continuare discuţii şi păreri, uneori contradictorii. Aflat în vizită la redacţia noastră, d-1 Vaier Suian, vicepreşedinte al Senatului, ne-a declarat următoarele: "Este un gest important, cu semnificaţii care depăşesc persoana domnului Măgureanu, constituind un exemplu şi un îndemn pentru alte personalităţi ale vieţii politice de a proceda la fel. în acest context, aş vrea să menţionez faptul că pe agenda Parlamentului exiştă discutarea unui proiect de lege care preconizează liberul acces al fiecărui cetăţean la dosarul persotial-întocmit de fosta Securitate, ceea ce implică şi posibilitatea cetăţeanului respectiv de a decide dacă să dea publicităţii sau nu conţinutul acelui dosar”.

n i , f ig îo i i

B ucureşti, R o m p res Adrian Severin, vicepreşedinte al PD, califică publicarea dosarului lui Virgil Măgureanu ca rezident al Securităţii drept un gest "subteran, nesincer şi neloial, un abuz” din partea actualului director al SRL

Severin consideră că datele apărute în ultimele zile în presă- care atestă o implicare a lui Măgureanu în sistemul de informare al fostei Securităţi - contrazic declaraţiile, publice ale directorului SRI, care,-în urmă cu un an, preciza că nu a colaborat niciodată, înainte de ’89 cu Securitatea.

El crede că Măgureanu îşi asumă "riscuri , imense”, de vreme ce declaraţiile sale afectează credibilitatea instituţiei pe care o conduce în prezent.

Adriaq Severin îl acuză pe Virgil Măgureanu de încălcarea articolului 27 din Legea 14/92 (de organizare şi funcţionare a SRI), potrivit căruia este interzisă activitatea în cadrul acestei instituţii a unei persoane care a fost colaborator sau informator al Securităţii.

A D E V Ă R U L .de Cluj AGENDA sîmbătă - duminică, 4 - 7 ianuarie 1996

• Azi: Calendarul ortodox: + B o tezu l D o m n u lu i;(D um nezeiasca a ră ta re - Bobotează); Calendarul greco- catolic: Botezul Domnului. Toate ale sărbătorii. Sfinţirea mare a apei. Calendarul romano-catolic: + Epifania Domnului; Ss. Magi Gaspar, Melchior şi Baltazar.

• D um inică: Calendarul ortodox: + Soborul Sf. Prooroc Io an B o tez ă to ru l şi înaintem ergătorul Domnului; Calendarul greca-catolic: D u m in ica după B o tez u l Domnului. Sf. Ioan Botezătorul; Sf. N ice ta s de R em esian a , apostolul daco-romanilor (+ cca 420). Peste săpt. A p şi Ev din săpt. 15 d Rusalii; Calendarul romano-catolic: + B o tez u l Dom nului. Sf. R aym und din Penyafort, pr.

•PREFECTURA,CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIM ĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-60-30 ' •PRIM ĂRIA DEJ: 21-17-90 •PRIM ĂRIA TURDA: 31-31-60 •PRIM ĂRIA CÎMPIA TURZII: 3^-80-01 . •PRIM ĂRIA HUEDIN: 25-1548 •PRIM ĂRIA GHERLA: 24-19-26 :• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 si . “

11-15-10•PO LITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 1 3 -'

49-76 ' .•PO LIŢIA DEJ: 2I-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21 •PO LIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •PO LIŢIA HUEDIN: 25-15-38 : ' ■ •PO LIŢIA GHERLA: 24-14-14 . •POMPIERII: 981 .•APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA:

.11-24-71 - >• SALVAREA:• SALVAREA CFR: 19-85-91 •INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 •D E R A N JA M E N T E :'921• ORA EXACTĂ: 958•R E G IA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE

DISPECERAT: 11-87-48 •R E G IA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL ,

DISPECERAT: 11-63-02,• S.C. "SALPREST" S.A. DISPECERAT: 19-55-

22• COMENZI SPECIALE PENTRU

TRANSPORT REZIDUURI 11-10-12 in t 132 ^

•DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: DISPECERAT 928, 130561

ORARUL CURSELOR TAROM

31 octombrie' 1995 - 30 m artie 1996

Plecări din Cluj-Napoca - 9,20 şi 18,00

Plecări din Bucureşti - 7,50 şi 16,30 • \

de luni pînă vineri. Sîmbătă:Plecări din Cluj-Napoca -13,15Plecări din Bucureşti - 11,40 Tariful: 43.800 lei TELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentni externe

M e u

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA pmripa)e]edzrec{ii

trenuri accelerate, rapide şi inlercity • BAIA M A R E , SATU M A R E (p r in Dej): 15,05•BISTRIŢANASAUDj'15,43•BRAŞOV (prinD ej): 1,49 •BUCUREŞTI (p rin S ighişoara): 0,04; 4,55; 9 ^3 ; 14,17 î 21,52 (p rin Sibiu -P ia tra Olt): 11,42 (prin Petroşani-C raiova): 10,00 •BUDAPESTA: 0,28; 16,14;•GALAŢI (prinPloieşti-Bnzăn): 9,33 •IA ŞI: 0,00; 12,58; 21,14;•ORADEA- 2,45; 16,43; 21,00'•SATU MARE: 4,04 •SIBIU : 15,30•SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11 •TIM IŞOARA (prin Alba iulia): 5,19; 22,49; 23,08; (prin O radea): 15,16 •TÎR G U MUREŞ: 16,13;20,19 •INFORMAŢII GARA: 952

AGENŢn DE VOIAJ CFR 1INFORMAŢII: U-22-12 (intern)

19-24-75 (in ternaţional)

CURSE INTERJUDEŢENE din A utogara n

•Cluj-Napoca - Sibiu: 5,45; 14,00. •Cluj-Napoca - Tîrgu Mureş: 6,30; 14,00.• Quj-Napoca - Baia Mare: 6,30; 17,00 •Cluj-Napoca - Abrud: 6,00,14,15. N •Cluj-Napoca r Zalău: 6,30,12,30; 14,30,

18,30. ’ •Cluj-Napoca-Gîrbău-Zalău: 6,40• Quj-Napoca - Jibou: 7,00, 14,00 (prin

Gîrbou); 16,30 (prinlîida).• Quj-Napoca - Şimleul Silvaniei: 8,30,

16,00• Quj-Napoca-Aiud: 12,00.• Quj-^apoca-Alba-Iulia: 13,00. •Quj-Napoca-Bistriţa: 15^0(drculăvineri,

sîmbătă, duminică, luni).• Cluj-Napoca-Brad: 16,00.• Quj-Napoca-Cîrapeni: 13,15. ,• Quj-Napoca - Mediaş: 14,30!• Cluj-Napoca - Reghin: 16,30.• Cluj-Napoca-Tîrnăveni: 15,ÎS1.• Quj-Napoca-Tîrgu Lăpuş: 15,25.• Cluj-Napoca-Topliţa: 14,15.• Cluj-Napoca - Dej: 13,30 (prin Mociu);

14,00 (prin Tioc).• Quj-Napoca-Huedin: 13,15 (prin Căpuş),'24,00 (prin Sutor).

• Quj-Napoca-Turda 5,33; 6,30,6,50,7,20; 8,15; 9,30; 10,30, 11,30; 12,30; 13,20; 14,00, 14,30; 15,00; 15,30: 16,00, 17,00; 18,00; 18,30, 19,00, 20,00, 21,00; 22,30.

(*) nu circulă sîmbătă şi dnminicăCursele judeţene pleacă

din Autogara ICURSE INTERNAŢIONALE

'd in A u to g a ra II :• Cluj-Napoca - Budapesta, ca plecare din Cluj-Napoca tn zilele de luni, joi şi vineri la ora 7,00 şt Înapoierea din Budapesta tn zilele de marţi, vineri şi slmbâtA la ora 11,00• Cluj-Napoca- Oradea • Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca In ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc In ziua de joi ora 11.

IN FO R M A ŢII A utogaral: 14-24-26 A utogarall: 13-44-88

Teatrul Nationaly ...prezintă sîmbătă, 6 ianuarie, ora 19: Dorul întîlnirii cu Mesia.

Savarinăcurom

De ce aveţi nevoie: 600 m l lapte,250 g pesmet, 250 g miere, 500 g frişcă, 100 g miere, 2 pachete zahăr vanilat.

Mod de pregătire: Laptele, pesmetul şi 250 g miere se anoste™, iar compoziţia se toarnă într-o formă de şarlotă, foarte bine unsă cu unt. Se dă la cuptor şi se ţine circa o oră. Se scoate din cuptor şi se lasă în forma pmă se răceşte. Apoi, savarina se aşează pe un platou, se însiropează cu rom în care s-a dizolvat 100 g miere şi zahărul vanilat. Deasupra' se îmbracă cu fiişcă.

n i

l RCU. "Lucian Blaga" (strada Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 -13,45; 14,30 - 21,sîmbătă: 8-14, duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVÎANGOGA"

SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9- 17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni),,ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminică - închis. SALA DE LECTURĂ (str. M. Kogălniceanu nr.7) din 9 octombrii. 1995, ORAR: luni - vineri: 11-17,45; sîmbătă şi duminică - închis. MEDIATECÂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luni, miercuri: 14-19,45; marţi, joi, vineri:9-14,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica- închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar. luni - vineri 12 - 16 -

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi; vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Oran zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: încbis

■ Biblioteca Clubului Studen­ţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7- 9). Orar: marţi: 18- 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12- 14). Orar. luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri:-10-16; sîmbătă şi duminică închis’; ■ !

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil 8). Orar: luni, marţi,’ miercuri, joi: orele 16-20.

■Biblioteca "ValeriuBologa"a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ M uzeul N aţional de A rtă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis

■MuzeulNaţionaltleAriă,Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22).

, Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ M uzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inciusiv duminica: 10 - 16; luni închis.

■ M u z e u l. E tn o g ra f ic a l T ransilvaniei: deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis <

■M uzeulm emorial“EmilIsac” (strada Emil Isac 23). Orar:. miercuri-• duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ M uzeul Zoologic; zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14. „

FARMACIIF a rm a cii de se rv ic iu :

sîmbătă, 6 ianuar:.- Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06,• orar 8-20, Farmacia nr.31 "Balsamum”, Cart. Mărăşti Bl. R3, telefon 11-71- 83, orar 8-13, Farmacia nr.32 Cart. MănŞ.ştur I Compl. Flora, telefon 16-18-88, orar 8-13, Farmacia ”Zea”, P-ţa Unirii nr.27, telefon 19-75-96, orar 9-15;. dum in ică , 7 ianuarie: Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-20.

'F arm acii cu servic iu p erm a n e n t : Farmacia ’Corafarm”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05. '

Garda de noapte: Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 20-8.

Sîmbătă, 6 ianuarie P ro g ram u l 1: 7 ,00 B ună

dimineaţa cu... flori de gheaţă... de la Iaşi!; 8,50 Ba da, ba nu!; 9,50 Film serial: “Drumul spre A v o n lea” ; 10,40 M atin eu m uzical; 11,25 Lum ină d in himină; 12,30 Vîrstele peliculei;13.05 Pleiade; 14,00 Actualităţi; 14,10 T urnul B abei; 18,45 M apam ond; '1 9 ,1 5 T eleen c ic lo p ed ia ; 20 ,00 Actualităti; 20,50 Film serial:”Şantajul*’; 22,20 A fost odată un Revelion...; 23,25 Actualităţi; 23 ,45 F ilm se ria l: “P e rla Neagră” ; 0,30 Petreceţi cu noi!1.05 Vedele în recital.

Prograiiiui 2. 7,00 Întîlnireade sîm bătă’ 12,00 MTV; 13,00 TVR T im işoara; 13,30 E st- meridian magazin; 15,55 Desene anim ate; 16,20 F ilm serial: ” In im ă să lb a tic ă ” ; 17,05 Spectacolul lumii; 17,30 Serata muzicală TV; 20,30 Pariaţi pe campion!; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Planeta cinema - 100; 22,00 Sâptămîna sportivă; 22,30 Film serial; “Santa Barbara” ; 23,15 Alfa şi Omega; 0,15 Jazz- Alive.

PRO TV:8,00 Desene animate; 9,30 Film

serial: “Flipper” ; 10,00 Film artis tic : ”B u tch C assidy şi Sundance Kid” (r); 12,00 Sport extrem; 12,25 Raliul auto Granada- Dakar; 12,50 Doar o vorbă să-ti mai spun...; 12,55 Ştirile PRO TV; 13,00 Fotbal: Brazilia- Columbia; 15,00 Rugby; 15,30 Fort Boyard; 16,30 Film serial: “Dosarele X” (r); 17,30 Film

se ria l: “D u ck m a n ” (d e se n e an im ate); 18,00 F ilm seria l: “ S eaq u e st; 19 ,00 S e ria l documentar: “Ciudăţeniile lumii”; 19^0 Ştirile PRO TV; 20,00 Film artistic: “înapoi în viitor HI”; 21,55 Ştirile PRO TV; 22,00 Film serial: “NYPD Blue - viaţă de poliţist” ;

sgfe^ tor23.00 Film serial: “Lege si ordine” ; 0,00 Ştirile PRO TV; 0,05 Sport la minut - ştiri sportive.

TVR CLUJ-NAPOCA: Pr.2:7.00 Întîlnirea de sîmbătă: F ilm serial: “N atacha” ; R ubrica în limba germană. Rubrica în limba maghiară. M agazin de sfîrşit de săptămînă: ”M ai în glumă, mai în serios” - ce ne aşteaptă în 1996 - sondaj de opinie; M ugurel de cîntec românesc - tineri interpreţi de folclor laureaţi în 1995; Viaţa sportivă; Incursiune în necunos­cu t: m an ip u la rea co n d iţiilo r meteorologice (partea I); Serial de desene animate: ”Sandy Bell ; Muzică; Film serial: “Anastasia”.

Duminică, 7 ianuarieP ro g ra m u l 1: 8 ,0 0 B ună

dim ineaţa!; 9,00 J ’ip , copilu l s te le lo r; lOjOO F ilm se ria l: "Aventurile lui Skippy” ; 10,30 Lumină din lumină; 11,30 Din albumul celor mai frumoase melodii populare; 12,00 Viaţa satului; 13,00 Atlas; 14,00 Actualiiăţi; 14,10 Poşta TV; 14,20 Video-magazin; 17,50 Film serial: ”StarTrek” ; 18,45 A

doua Rom ânie; 19,15 R o tW '20.00 Actualităţi; 20,50 Fita’ artistic: ”0 femeie urmărită 22,20 Tragerea Super Loto 5 d a noulu i an ; 22,30 F ilm a săptămînii; 22,35 Cîntecel de dn, şi of...; 23r30^Actualităţi; 23,45 Film serial: "Anastasia”; O35 Avanprem ieră; 0,45 Noeturiu lirică.

P rogram ul 2: 7,00 - 5 x 213.00 M TV; 14,00 Actualităti' 14,10 Film artistic: "Telegrame1' 15,35 Desene animate; 16,00 Recital Patricia Kaas; 16,20 Film serial: ”Inim ă sălbatică”; 17$ M agazin sportiv internaţional20.00 Telerecital Vasile Cosma';21.00 TV M . M esager; 21,30 D escoperirea planetei; 22,00 R itm uri m uzicale; 22,15 La puterea a doua; 23,00 Film serial: ’Santa Barbara” ; 23,45 MTV

PRO TV:8,00 Desene animate; 10,00

Film artistic; 12,00 Film serial: "Seaquest” (r); 12,50 Doar o vorbă să-ti mai spun...; 12,55 Ş tir ile PR O T V ; 13,00 Divertisment; 14,30 Baschet NBA Action; 15,00 Auto: Raliul Granada - Dakar; 15,30 Fotbal: ”11 C alc io” (d); 17,00 Schi magazin; 17,30 Talkshow: Faţă în faţă cu Ilie Şerbănescu; 18,30 Film serial: "Gesturi însemnate"; 19,30 Ştirile PRO TV; 19^55 Doar o vorbă să-ţi mai spun...; 20,00 F ilm a r tis tic : ’ Logodnici locotenentului francez’; 21,55 Ştirile PRO TV; 22,00 Film serial: "V erdict crimă!” ; 23,00 Fotbal: ”11 Calcio” (d); 0,05 Sport la m inut ştiri sportive.

n.

*<(VCI.» J

UNIPLUS RADIOSîmbătă, 6 ianuarie

8.30 întreruperea emisiei; 12.00 Reluarea emisiei; 12.15 CD Magazin; 12.45 Program de week-end; 14.30 Overdose; 1830 întreruperea emisiei; 21.05 Musie by request; 23.00 Party on tlie rad io . P ro g ra m informativ BBC Londra: 8; 14; 21. Ştiri Uniplus Radio: 15; 16; 17. ? r jr j îa m m uzical: 16.05; 17.05. .

Duminică, 7 ianuarie 6.00 Week-end matinal; 8.30

întreruperea em isiei; 12.00 Reluarea emisiei; 12.15 CD Magazin; 12.45 Program de week-end; 14.30 Overdose; 1830 întreruperea emisiei; 21.30 Top slow li+ ; 23.00 Musie by night. P rogram inform ativ BBC Londra: 8; 14; 18; 21. Ştiri Uniplus Radio: 15; 16;17.

Teatrul de păpuşi99PUCK”

prezintă duminică, ora 10,30: H an se l şi G re te l (secţia maghiară); ora 12: Trei prieteni de zăpadă - secţia română.

A RadioSonicFM «*, 7MH*

Sîmbătă, 6 ianuarie8.00-11,00 Sonic M atinal

(ştiri, sport, meteo, utilitare, muzică) (Geta Todoruţ); 11,00-13.00 E m isiu n e în lim ba m aghiară; 13,00-15,00 CD Sonic (Călin Andrei); 15,00-17.00 B lack M agic H ours (Daniel Boroştean); 17,00-18,30 O amintire şi-un surîs (emisiune peritru vîrsta a treia) (Vasile Truţa); 18,30-20,00 Seif Control (emisiune pentru adolescenţi) (M arina Lup); 20,00-21,00 Boum Top Sonic (Dj. Dreams);21.00-23,00 Emisixme în limba maghiară (Halmagyi Erika);23.00-8,00 ?:.iurday niglit fever (Călin Stănescu).

Duminică, 7 ianuarie8.00-11,00 Şi ce dacă e

dum inică?^ (ş tir i , ag en d a culturală, divertisment, muzică, curiozităţi) (Lucia Radu); 11,00-12.00 B lack M agic H ours (Daniel Boroştean); 12,00-14,00 Emisiunea în limba maghiară;14 .00-16 ,00 S u p er S onic (Dj.Dreams); 16,00-17,00 Sport Weekend (Cătălin Berindean);17 .00-18 ,00 M u sie N ew s (Dj.Magic); 18,00-21,00 Groapa cu lei (Gheorghe C ârlig şi M arius A ciu); 21,00-23,00 Emisiune în limba maghiară;23.00-6,00 Sonic Nightmare (Dj. Dreams).

S - 1 1 I a n u a r i e

CLUJ - NAPOCA: REPUBLI­CA - Reţeaua - SUA - premieră (9; 11; 13; 15; 17; 19). Sîmbătă şi duminica spectacolele încep la ora 11 * VICTORIA - C artea junglei - SUA - premieră (11; 13; 15; 17; ,19) * ARTA - Oameni de onoare - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) * MĂRĂŞTI : sala A - Delta Force - SUA (13; 15; 17; 19); sala B - Richie Rich - SUA (13,30; 15,30; 17,30) .* FAVORIT - Cavalerul mesei rotunde - SUA (11; 13,30; 16; 18,30).

TURDAFOX - O ur ţ i deştept - SUA -

premieră; Recfci'si în la rg - Hong Kong - premieră;

TEJERETULUI - F ă ră te am ă - India.

CÎM PIA TURZII MUNCITORESC - N ouă luni -

SUA - premieră; L iceenele d in Berverly Hills - SUA - premieră.

‘ DEJARTA - U ltim u l tw is t la

M oscova - Franţa - premieră; Fiica lui D ’A rtagnan - Franţa.

GHERLAPACEA ■ M a n d a t p e n tr u

m oarte - SUA - premieră; Teren m inat - SUA.

' POLICLINICA I INTERSERVISAN

sti*. Pascal}- nrJS, cart. GHcorgltf®.

I N T E R N E • C A R D IO L O G IE N E U R O L O G I E • P S IH IA T R U E N D O C R I N O L O G I E • R E U M A T O L O G I E •E C O G R A F IE -A L E R G O L O G B

D E R M A T O L O G I E * C H I R U R G I E * O R T O P E D » O .R .L . - O F T A L M O L O G IE G IN E C O L O G I E • O N C O L O G A P E D I A T R I E * U R O L O G IE A C U P U N C T U R A L A B O R A T O R (B io c h im ie - B a c te r f c J o g ie I m u n o l o g ie - P a ra z ito lo g ieT e s t e S I D A )ZILNIC, inclusiv DUMINICA o r c k 7 - 2 1Medic de gardă: orele 21 - '

R ezen ’a re , consultaţii to te V 41.41.63

ALIANŢA ANTISUICID L I F E L I N E

Sufletul nostru la dispo#'dumneavoastră Telef ) de noapte, telefonul .

41 41 63- Z i l n i c In t r e o r e le 20~__/

3j sîmbătă-duminică, 6-7 Ianuarie 1996 ROZA VÎNTURILOR A D E V A R U Ld e C8m

Conflictul din spaţiul fostei Iugoslavii a determinat un nou rol al NATO în Balcani("Bor ba")

NATO şi ruşii intră în spaţiul fostei Iugoslavii. Soldaţii americani vin în Ungaria, forţele germane sînt angajate, iar Elveţia şi Suedia se oferă să ajute Occidentul. Dacă cineva s-ar fi trezit după cinci ani de somn şi ar citi acum aceste ştiri, ar putea crede că cineva glumeşte sau că' â început al treilea război mondial. -

Conflictul iugoslav, cel mai înfiorător de acest gen din Europa ultimelor cinci decenii, a provocat o catastrofă de nedescris, dar a dus şi la redesenarea hârtii diplomatice şi de securitate, care cu numai cîţiva ani în urmă ar fi fost de neconceput, chiar şi în condiţiile încheierii războiului rece. Schimbările care au începui în această parte a lumii vor avea implicaţii largi în următorul mileniu. Deşi SUA, Rusia şi celelalte ţâri europene au avut dispute în legătură cu modalitatea de a se pune capăt războiului, au fost create noi precedente şi au fost sparte vechile tabuuri.

"Cred că fără aceasta criză, încă mulţi ani, sau probabil niciodată, nu s-ar ,fl petrecut seria de evenimente la care am asistat - NATO efectuînd operaţiuni în afara graniţelor ţărilor membre, - angajamente militare sporite din partea Germaniei, schimbarea atitudinii francezilor, colaborarea cu Rusia”, declară un înalt diplomat european de la Londra. •

Franţa, înfrico şată de incapacitatea europeană în fosta Iugoslavie, a anunţat că va relua o colaborare mai stinsă cu NATO, condusă de SUA, după ce aproape 30 def ani a păstrat o distanţă relativ rece faţă de organizaţia nord- atlantică. Ea a recunoscut, de asemenea, că Europa - cel'puţin în momentul de faţă- nu dispune de mijloace cu care să intre în competiţie cu puterea diplomatică şi militară americană. '

Pe de altă parte, Germania s-a apropiat tot mai mult de înlăturarea tabuului istoric referitor la angajarea ei militară în străinătate, conştientă că o ţară de talia şi puterea ei nu îşi mai poate permite să stea în planul secundar al intervenţiilor internaţionale de pace.

Pentru NATO efectuarea unei operaţiuni cu 60000 de soldaţi în Bosnia constituie o şi mai mare schimbare. Alianţa occidentală, care în perioada cea mai dificilă a războiului rece, nu a tras nici un glonte, îndeplineşte în prezent cea mai amplă operaţiune de pace şi aceasta în ’ afara gamiţelor sale.. După prăbuşirea Zidului Berlinului în 1989, la sediul

central al alianţei din Bruxelles predomina părerea convenţională că este puţin probabil ca NATO să se angajeze vreodată în misiuni ”în afara graniţelor”. Dar iată că NATO este prezentă în Iugoslavia încă din 1992,

asigurînd protecţia aeriana a forţelor ONU de pe teren şi controlînd aplicarea interdicţiei de zbor deasupra Bosniei decretată de organizaţia mondială.

Cînd graniţa dintre tradiţionalele operaţiuni de menţinere şi impunere a păcii s-a modificat, NATO a recurs la forţă şi la executarea de atacuri aeriene asupra sîrbilor bosniaci. Rusia, extrem de neîncrezătoare faţă de fostul inamic, şi-a exprimat îngrijorarea din cauza acestor acţiuni. Dar, între timp Moscova-a semnat acorduri de colaborare cu NATO ‘şi va trimite un contingent propriu de soldaţi care vor colabora cu organizaţia nord-atlantică în Bosnia. '

Alte ţări - inclusiv Polonia, Ungaria şi Republica Cehă - au profitat de conflict pentru a-şi intensifica cererile de admitere în NATO şi în UE. Suedia, care în timpul conflictului de cîteva decenii dintre Est şi Vest s-a situat ferm pe o poziţie neutră, contribuie de asemenea la forţele NATO. Chiar şi Elveţia neutră a permis forţelor aliate şi echipamentului lor să tranziteze teritoriul său în drum spre Bosnia. ,

Diplomaţii afirmă că operaţiunea în ansamblu ar putea constitui un precedent în politica europeană de apărare şi securitate, deoarece sub comanda NATO se află un spectru larg de ţări europene. , Această operaţiune va demonstra totodată dacă Alianţa occidentală poate să înregistreze succes acolo unde Naţiunile. Unite au eşuat. - '

Diplom aţia ungară poate juca un rol fa vo ra b il în adm iterea

tării In N A T O si U E(Reuter)

"înainte de a putea fi admisă în NATO sau Uniunea Europeană, Ungaria trebuie să convingă Occidentul, care este sceptic, că are un guvern eficient, capabil să ducă Ia împlinire propriile decizii. El a făcut mari eforturi în această direcţie în ultimul timp”, a declarat Attila Agh, analist politic şi fost diplomat

La 1 ianuarie această tară est-

( 9reducere a tensiunilor în regiune. Uniunea Europeană trebuie să. procedeze începînd din luna martie la o revizuire a Tratatului de la Maastricht, înainte de a decide dacă va accepta cererile de aderare a Ungariei şi ale altor ţări solicitante. Laszlo Kovacs, ministru de externe; al Ungariei, a declarat că este de părere că UE va avea în^vedere realizările' Ungariei în plan diplomatic. '

Olanda are de asemenea opinii favorabile la adresa diplomaţieieuropeană şi-a încheiat mandatul de

un an de preşedinte al Organizaţiei . ungare, a precizat Hans Sondaal, pentru Securitate şi Cooperare în ambasadorul olandez la Budapesta.Europa (OSCE), perioadă în care rolul acestui organism, înfiinţat în urmă cu 20 de ani, a fost extins în mod semnificativ.

Deseori luată în derîdere în trecut ca fiind o organizaţie care face doar declaraţii, în acest an OSCE a ajutat a negocierea armistiţiului din

regiunea rebelă a Rusiei, Cecenia, Precum şi la apropierea dintre

rmenia şi Azerbaidjan, ca şi dintre acedonia şi Grecia. Această

mediere a fost asigurată în mare Parte de diplomaţi unguri. Ungaria serveşte de asemenea ca bază a

Ungariei în UE şi NATO va depinde în mod decisiv de alţi factori, a declarat Hans Sondaal.

Potrivit lui Attila Agh, principalul obstacol în calea acceptării aderării Ungariei la UE îl constituie situaţia economică internă. Deşi produsul

■ intern brut al Ungariei este unul dintre cele mai mari din Europa

‘ răsăriteană, fiind de aproximativ 3900 de dolari pe locuitor, el este totuşi cu mult inferior PIB-ului celof mai sărace ţări,membre ale. UE. MaVea povară a datoriilor şi slaba infrastructură a acestei ţări sunt considerate, de asemenea, un

Ungaria ă dovedit un înalt obstacol în calea aderării. "Imaginea profesionalism în diplomaţie, iar nu reprezintă totul, iar diplomaţia acest fapt nu va fi pierdut din nu poate, compensa cu adevărat vedere”, a adăugat el. . , deficienţele economiei. UE impune

în ceea ce priveşte NATO,'; : unele condiţii foarte stricte în ceea aceasta este recunoscătoare ce priveşte economia de piaţă, peUngariei, care a permis trupelor americane să construiască în sudul acestei ţări o bază logistică pentru operaţiunile lor din Bosnia, a declarat Susan Elbow, purtătoare de cuvînt a Ambasadei Statelor Unite”. "Acestă operaţiune apropie şi mai mult Ungaria de NATO, ajutînd Budapesta să dezvolte.un sistem

în Bos' TO de men-inere 9 Pă°ii compatibil cu cel al NATO şi" în T*" punînd la dispoziţia armatei ungareim i ? Uj’ ea a semnat anul trecut o experienţă valoroasă”, a precizat.un tratat de reconciliere cu Slovacia, ea. ’ '

parte la insistenţele Dar deşi imaginea şi diplomaţiaca o modalitate de sînt semnificative, admiterea

*n bună r _. Occidentului,

care Ungaria va trebui să le îndeplinească şi pentru care nu există substitute”, a explicat el.’ în ceea ce priveşte aderarea la

NATO, principala problemă o Constituie acordul Rusiei de a-şi atenua, opoziţia faţă de extinderea Alianţei spre ţările care au fost membre ale Tratatului de la Varşovia, a adăugat Attila Agh.

NATO a precizat că nu va acorda Rusiei un drept de veto în privinţa extinderii, dar că va ţine seama de preocupările acestei ţări în domeniul securitătii.

Integriştii musulmani din Iran ameninţă interesele americane din lume

(AFP) . '

Mai multe mii de integrişti musulmanii iranieni au ameninţat la 2 ianuarie Statele Unite că vor acţiona împotriva intereselor americane ”pe teritoriul lor şi în Europa”, dacă Washingtonul va pune în aplicare .planul său împotriva Iranului.

Reuniţi. în faţa sediilor organismelor ONU de la Teheran, manifestanţii au formulat atacuri vehemente la adresa conducătorilor americani, îndeosebi a preşedintelui BilLClinton şi "a preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, Newt Gingrich, pentru faptul că au adoptat un plan care, în • opinia Washingtonului, vizează să tempereze regimul iranian.

"Acest plan are ca scop răsturnarea regimul islamic, iar noi vom interveni pretutindeni in lume, dacă va fi neceîar, pentru a-i împiedica pe americani să îl pună în aplicare”, a afirmat Hassan Allah-Karam, purtător de cuvînt al grupului integrist iranian Ansar-Hezbollah (Partizani ai Partidului, lui Dumnezeu). "Interesele americane de pretutindeni, inclusiv din Statele Unite, sînt ţintaj hezbolahilor” (membri ai partidului),

a adăugat el în faţa misiunii diplomatice a ONU, protejată de mai multe zeci de poliţişti.

într-un discurs deosebit de virulent el a subliniat că "Bassidji (miliţienii) vor aţaca interesele ametjcane în Europa şi în Statele Unite dacă guvernul american va interveni împotriva Iranului în Golful Persic”. "în prezent guvernul şi Ghidul (Aii Khamenei) ne interzic să acţionăm, dar de îndată ce ne voi da lumină verde nici un loc de pe lume nu va mai prezenta siguranţă .pentru americani”, a afirmat purtătorul de cuvînt. "Calea petrolului este în mîinile noastre şi vom demonstra lumii întregi că Statele Unite sînt cele mai vulnerabile”, a adăugat el, subliniind că "fiecare bassidii va deveni un butoi cu pulbere pentru Statele Unite”.

Allah-Karam, care conduce de mai multe luni principalele manifestaţii de : protest ale integriştilor . în universităţile din Teheran, a lansat un avertisment chiar celor din Iran care ”dau apă la moară Statelor Unite”evocînd "necesitatea unui dialog” cu Washingtonul sau care "aduc prejudicii economiei naţionale acaparînd produsele” de

consum ”Noi avertizăm de asemenea pe intelectuali şi presa că dacă veţi spune sau scrie unele lucruri ' susceptibile de a slăbi regimul, vă vom acuza că aţi folosit bani din. Statele Unite sau vă vom denunţa ca spioni", a declarat el.

De mai multe zile, oficialităţile şi* reprezentanţi ai mass-media iraniene denunţă planul american care vizează, în opinia lor, răsturnarea regimului islamic din Iran, Duminica 31 decembrie, Aii Akbar Nategh- Noiiri, preşedintele parlamentului, ceruse Adunării islamice să aloce "un buget special” serviciilor secrete iraniene ”pentru finanţarea unor acţiuni anti-americane în ţările islamice şi în Iran”.

Casa Albă a decis, la jumătatea lunii • decembrie, să adopte un program în valoare de 20 milioane de dolari destinat acţiunilor serviciilor _ secrete americane în scopul de a face mai moderat regimul islamic din Iran şi de a facilita trecerea acestuia la o formă mai democratică de guvemămînt. Acest proiect a fost adoptat în urma presiunilor făcute de N Gingrich, care consideră Iranul drept ”cea mai periculoasă ţară din lume”.

Acord de neextrădare a "regelui drogurilor” din Uniunea MyanmarBangkok, 5 ianuarie

(Rompres) ”Regele drogurilor” din Uniunea Myanmar, Khun Sa, este pe cale să semneze un acord cu guvernul de la Rangon, prin care să se stipuleze că nu va fi extrădat în Statele Unite, unde ar trebui să compară în faţa justiţiei, a informat o oficialitate din cadrul serviciului de inform aţii al Thailandei, citat de Reuter.

Statele Unite au anunţat, joi, oferirea unui premiu în valoare de două milioane de dolari celui care va da informaţii care să ducă la arestarea şi condamnarea lui Khun Sa. De asemenea, Washingtonul a apreciat că este de datoria Uniunii Myanmar să-l aducă pe ’regele drogurilor” în faţa justiţiei şi să-l predea autorităţilor americane.

A G E N Ţ IA N A ŢIO N A L Ă D E P R E S Ă

f O M P R l f

N A TIO N A L N E W S A G E N C Y

Arabia Saudită, Marocul, Iordania: piloni fundamentali în Orientul Mijlociu

("Corrieredellasera")Occidentul democraţiei Şi,

pluralismului, al separării puterilor în stat tremură pentru sănătatea a-trei regi care domnesc în ţările lor de nenumăraţi ani, cărora nu le pasă de scăderea popularităţii, nu se tem că-şi vor pierde tronul, dar se tem, în schimb, de neplăcerile unei internări în spital* Şi prin asociere cu recenta sărbătoare a Crăciunului, am putea spune că toţi tremură pentru sănătatea a trei regi magi, prieteni şi aliaţi ai' Occidentului, garanţi ai stabilităţii în zona Mediteranei şi a Golfului.Primul este corpolentul rege Fahd al Arabiei Saudite'de 73 ani, pe tron din 1982, suferind de diabet şi artrită şi internat în spitalul King Feisal din Riad din cauza unor grave tulburări cardiace.

Făhd este cel de-al doilea bărbat cel mai bogat din lume după sultanul din Brunei. Averea sa personală se ridică la 29 miliarde de dolari, o x duzină de parale, un Jumbo cir”trei etaje” şi un spital mobil. Este' treaba lui, se va spune. Fireşte, însă doar în parte, deoarece un semn din partea regelui ar putea să facă să crească preţul .petrolului,- făcînd să îngenuncheze întreaga lume.

Cel de-al doilea este regele Hassan

al H-lea, regele Marocului, de 66 de ani, care a fost internat în spital, în luna octombrie, din cauza unei bronho-pneumonii şi i s-a recomandat o lungă perioadă de odihnă. Mai întîi a trebuit să renunţe la discursul pe care urma să-l rostească la Adunarea Generală a ONU. La sfîrşitul lunii noiembrie a fost nevoit să anuleze vizita oficială în Franţa. La Rabat se zvoneşte că suveranul suferă de unele afecţiuni mult mai grave decît o simplă bronho-pneumonie, însă secretarul de stat al afacerilor externe, Tahib Fass Fihri, repetă neîncetat că "Majestatea Sa se simte foarte bine”.

Cel de-al treilea. rege„Hussein al Iordaniei”, de 60 de ani, dintre care 42 i-a petrecut pe tron, se află . sub observaţie permanentă după o ' intervenţie chirurgicală^extrem de delicată la căile urinare,. Suveranul lucrează acum în ritm normal, fără regim de cruţare. La funeraliile fostului premier israelian, Yitzhak Rabin, el a emoţionat lumea invocînd pentru sine o moarte de martir ca aceea a bunicului său Abdallah (asasinat la Ierusalim) şi a premierului israelian. Sănătatea regelui pare însă excelentă.

Remanierea guvernamentală din Egipt vizează continuarea procesului de reforme economice(Reuter)

Preşedintele Egiptului, Hosni Mubarak, l-a demis la 2 ianuarie pe premierul Atei Sedki, aflat în acestă . funcţie timp de nouă ani, în cadrul unui demers neaşteptat al cărui obiectiv este, în opînia sa, creşterea nivelului de trai prin continuareas. procesului de reforme economice. v Mubarak l-a numit înlocui lui Sedki pe-Kamal Ganzouri, care ocupa, funcţia de vicepremier din 1987 şi l-a însărcinat cu formarea noului guvern.

Declarînd că această schimbare are drept obiectiv accelerarea procesului de ameliorare a nivelului de trai în Egipt, Mubarak.a precizat în acelaşi timp că nu vor avea loc schimbări majore ale liniei politice. Sedki, care i-a urmat în funcţie lui Aii Lofti în 1986, a condus trei guverne. Mubarak l-a apreciat pe premierul eliberat din funcţie pentru coordonarea procesului de reforme sociale şi economice în perioada

care a inclus, în opinia sa, "cele mai dificile etape ale Egiptului”. în opinia unor economişti, principala ' realizare a reformelor lui Sedki a fost aceea de a fi determinat Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială să continue să . sprijine strategiile macro­economice, dar el a fost în repetate rînduri criticat pentru ritmul său prea lent. ’

Remanierea guvernamentală survine după alegerile legislative de luna trecută, care au fost marcate de violenţă şi dispute. Acest scrutin a consolidat poziţia Partidului Naţional Democrat de guvemămînt al lui Mubarak, care a obţinut majoritatea zdrobitoare, aşa cum se întîmplă în mod obişnuit cu ocazia - fiecărui scrutin. Islamiştii dip, opoziţie au acuzat însă autorităţile de fraudă electorală.

"Guvernul se schimbă, dar obiectivele pe care le urmăreşte nu”, a declarat Mubarak cu ocazia unei conferinţe de presă după

întrevederea cu Ganzouri la Palatul prezidenţial. Ganzouri, în vîrstă de

f 62 de ani, a obţinut doctoratul în economie în Statele Unite. El a negociat în repetate rînduri cu FMI,

■ care, împreună cu Banca Mondială, au sprijinit elaborarea' programului de reforme eco’nomice al Egiptului."Intenţionăm să continuăm procesul de reforme economice. Este o necesitate imperioasă. Cred că acesta este obiectivul nostru şi sper ca ei să accelereze ritmul” , a afirmat Mubarak. Preşedintele egiptean a apreciat că Egiptul, care a jucat un' rol im portant de mediator în procesul de pace din Orientul ■ Mijlociu după semnarea de’către el a tratatului, de pace. cu Israelul, nu îşi va modifica p'oziţia în problemele internaţionale.

Deşi numirea lui Ganzouri a fost salutată de opoziţie, aceasta s-a pronunţat\pentru ”o schimbare fundamentală” în componenţa guvernului

ADEVARULde Gluf

V I A T A POLITICĂ sîmbătă-duminîcă, 6-7 Ianuarie 1996 ^

C l u j e n i i r e v i n l a f a m i l i e , c a v a l o a r e s u p r e m ă

La cererea m ai multor cititori, reproducem două din graficele cuprinse în ancheta sociologică efectuată de un grup de studenţi şi cadre didactice de la Facultatea de Sociologie, Jurnalistică şi Filosofic a Universităţii "Bab eş-B olyai ", sondaj pe care l-am publicat în întregime în num ărul de miercuri al ziarului nostru.

Ce îi îngrijorează mai mult

Şomajul

4.02%

20.19% -

Legenda

f Saracirea continua

5.52%

1 foarte îngrijorat si îngrijorat

indiferenta

j— *"j foarte neingrijorat î------- ; si neingrijorat

Creşterea preturilor

~| 1.40%

9.71%

m g w m 88.89%

0.00% 10.00% 20.00% 30.00% 40.00% 50,00% ; ' 60.00% 70.00% 00.00% 90.00%

Ce îi nemulţumeşte mai mult

Traiul si viitorul tinerilor

3.94% '

67.38%

i Lipsa banilor17.06%

32.30%

•. ! Modul in care sunt tratati virstnidi

| 10.74%

39 82%

48.33%

Parlamentul si Senatul

”1 34 24%

43.99%

Tratarea salariaţilor de către patroni

9.29%

31.89%

43.89%

Legendafoarte nemulţumit «

■ H i nemulţumi

indiferenta

! ; foarte muRumli»lmu*umit

0.00% , 10.00% 20.00% 30.00% •40.00% . 50.00% 60.00% 70.00%

77.16%' ■ - - I.

Criminalitatea

4.07%

16.58% , ■ , |

Furtul si corupţia 4.56%

14.18% ' ' ' • ' ' ' I

ISTBI TA RA N IM Â N IH

93.Miza politică sau cine se joacă cu destine în TVansnistria?

urmare din pag. 1 multe ante-calcule.schimbîndsubstanţial parametrii relaţiilor moldo-ruse. Gestul radical si ostentativ al lui Zinganov, pri’n adresarea directă "către poporul nistrean”, viza fără dubii Republica Moldova, seriinificînd debutul unui

- , ^ p r o c e s de ise f Coraspondenţă din Tiraspol A aducere "acasă zul v de ia Caroi Hîişan ) a oii negre

moldovene”.

parametri decît polarizarea din timpul războiului rece.

în această situaţie folosirea de către factorii de putere din Federaţia Rusă, a scenariilor de tip "R eferendum sau alegeri zise libere (vezi cazul du la Carol HirşanCeceniei), are unscop precis-consfinţirea-reunificării cu Rusia,în perspectiva restabilirii unei uniuni lărgite de tip URSS, adaptată la realităţile secolului XXL

în această luptă, sînt speculate la maximum sentimentele de nesiguranţă a populaţiei rusofone din Transnistria, create de deciziile luate de vîrfurile politice naţionale de la Chişinău şi amintirea unui război murdar, pe care nu l-a dorit nimeni din cei direct implicaţi.

Partidul Comunist al lui Ghenadi Zinganov, precum şi alte formaţiuni* au ca obiect declarat refacerea URSS. Ce să mai spunem de alierea acestora, prin programe clare şi cu bătaie lungă, cu Partidul Liberal Democrat al lui Vladimir Jirinovki, care, pe deasupra, propune "reînfiinţarea KGB-ului, în întreg spaţiul ex-sovietic, cu un efectiv de cel puţin un milion de lucrători”.

Fostul comandant al Armatei a 14-a din Tansnistria, năbădăiosul general Alexander Lebed, a ajuns şi el în Parlament, de unde, ne vine greu să credem că nu va sprijini într-un fel sau altul, interesele zonei nistrerie, după ce a băut atîta vreme apă de Nistru...

Evident, vor urma zile grele şi pentru liderii de ia Chişinău, care s-au bazat pe principii comune promovate de un Boris Elţîn sau un Victor Cemomîrdin. Scadenţa se apropie, alegerile prezidenţiale şi mai ales rezultatul lor, vor răsturna

Geopolitic vorbind, importanţa Transnistriei va creşte exponenţial,paralel cu creşterea prezenţei americane în Balcani. NATO nu mai vorbeşte de "viitoare extindere spre-Est”, ci acesta extindere a devenit efectivă, încheindu-se practic o primă etapă importantă. Toate acestea dovedesc creşterea fără precedent a interesului Washingtonului pentru sud-estul european şi este evident că Moscova nu va mai dori să scape un nou tren, dorind să aibă un cuvînt greu de spus acum, sub un mandat al puterii, a cărei expirare va coincide cu sfirşitul secolului. Deocamdată este greu de văzut vreo lumină la capătul tunelului rus. Poziţia Chişinăuluinu este deloc de. invidiat, Moldova aflîndu-se clar, între ciocan şi nicovală, avînd nevoie vitală de o diplomaţie de mare calibru, pentru a face faţă suitei dc provocări ale Federaţiei Ruse.

în ceea ce priveşte ţara noastră, România nu e nici mai bogată şi nici mai săracă cu o Moldovă ciuntită cu 12,4% din teritoriul ei.Dar în mod sigur este mai bogată cu o idee ce induce un nou gen de teamă: aceea de a trăi în continuare, în proximitatea noii forme pe care "marele URSS” l-a găsit de a ne sta alături. De aici derivă răspunderi de la care nici un guvern, actual sau viitor, de la Bucureşti, nu se va putea sustrage..

Comisia de anchetă a Parlamentului

Republicii Moldova caută

să limpezească unele lucruri ...

Chişinău, 5 ianuarie (Rompres)

Formarea comisiei de anchetă privind cauzele declanşării conflictului militar şi dezintegrării teritoriale â Republicii Moldova constituie un drept legitim al Parlamentului, şi nu urmăreşte să. caute "vinovatul" pentru dezlănţuirea războiului din anul 1992* a relevat într-o declaraţie pentru presă deputatul Victor Cecan, preşedintele acestei Comisii, citat de Moldpres.

Membrii comisiei de anchetă nu sînt procurori sau judecători care caută vinovaţi pentru a-i trage la răspundere, scopul nostru este altul - a dezvălui cauzele declanşării conflictului militar şi dezintegrării teritoriale a republicii, a menţionat V. Cecan. .Fără a cunoaşte bine.aceste cauze, nu vom reuşi să urgentam procesul de reglementare a diferendului transnistrean, a opinat el.

Referitor la caracterul raportului ce urmează a fi prezentat Parlamentului pînă la 1 iulie curent de către comisia pe care o conduce, V. Cecan a relevat că, potrivit practicii ţărilor civilizate> asemeâea rapoarte conţin, de regulă, aprecieri politice aţe evenimentelor sau cauzei supuse anchetei - transmite agenţi® Moldpres. , - -

Y (

( s j ~ sîmbătă-duminică, 6-7 ianuarie 1996 ARTĂ - CULTURĂ A D E V Ă R U Lde Clm

M o n o g r a f ia

C a rd in a lu l IU L IU H O S S USub coordonarea Ierom.prof.univ.dr. Silvestru

' Aiigustin Prunduş - OSBM şi a pr.prof. Clemente Plaianu, recent a ieşit de sub tipar, la Editura Unitas din Cluj-Napoca, o carte monumentală (463 de pagini, ilustraţii, indice de nume, postfaţă, rezumate în limbi străine etc.), ce evocă viaţa şi martiriul marelui arhiereif dr.IULIU HOSSU. O carte scrisă cu dragoste, cu veneraţie, în spiritul unor adevăruri ce se cereau de mult rostite şi pe care demersuT' celor doi autori, precum şi al colectivului pe care , l-au coordonat îl împlineşte cu prisosinţă.

Parcurgînd capitolele cărţii (Partea întîi - Omul - Arhiereul - Cardinalul: Cuvînt introductiv Neamul Hossu; Iuliu Hossii, tînărui şi preotul. Episcop în primii ani: activitatea bisericească şi naţională; Ierarh al Bisericii Române Unite; De la Gherla la Cluj; O mare personalitate. "Episcop al vizMiilor canonice”; Parlamentar şi senator de drept; Conducător spiritual al românilor din Transilvania de Nord (1940-1944); 25 de ani’de episcopat Ecouri din presa vremii. Prinţul a poposit la noi; Om de cultură. Ctitor de aşezăminte. Membru de onoare al Academiei române; Relaţiile interconfesionale şi ecumenişmul Episcopului; începutul răutăţilor; Episcopul şi scoaterea Bisericii Române Unite în afara legii; Calvarul; Prinţ al Bisericii Române Unite:' Cardinal; Sfîrşitul, cărora li se adaugă o Cronologie, Anexe şi Partea a Il-a intitulată "Colaboratorii” -. tot atîtea mărturii de viaţă creştinească românească, aflăm despre OMUL "care purta cerul în inima sa, preocupat de trecut, prezent şi viitor, care voia să contribuie prin conduita sa liniară la viitorul omenirii, pe care-1 vedea în mîinile lui Dumnezeu şi pe care zilnic îl ruga: «Dă-mi puteri ca din sclipirea-ţi vie/O singură seînteie, baremi una,/Să las acelei lumi ce. va să v ie» (Dante Alighieri, Paradisul, Cîntul 33, 70)”, spune în postfaţă, dr. Alexandru Todea.

La 28 mai 1960, inima Cardinalului Iuliu HOSSU, -Episcopul Diecezei din ClUj-Gherla a încetat să mai bată. Sufletul lui şi-a luat zborul spre Cel de Sus, despre care el însuşi spunea: "Ştiu cui am crezut! Şi sînt convins că El are puterea să-mi păstreze bunul încredinţat pînă în ziua de apoi” (II Timotei 1,12). Credinţă înlărită tot prin cuvintele Cardinalului: "Ajutat de DARUL SFATULUI am ajuns, în meditaţiile mele, la concluzia că acea fericire promisă

p

• i ţ e

, . a :

f ,

■ M l

de Isus celor MILOSTIVI nu se poate obţine decît practicînd mila cu cei care greşesc: "ţi-am iertat slugă netrebnică, zice Domnul, toată datoria, oare nu se cădea să ierţi şi tu pe datornicul tău?” (Matei 18, 32-33). Cînd ceasul dreptăţii va sosi, BISERICA 'UNITĂ SĂ PĂŞEASCA ÎN PUBLIC CU DOCTRINA IERTĂRII, cu armonia şi pacea între oameni. Eu, în numele vostru, voi vorbi în faţa Sfintei Treimi, în faţa lui Isus şi în faţa Mijlocitoarei Doamne. Fiţi tari în credinţă, nutriţi speranţa şi iubiţi- vă între voi şi .iubiţi pe toţi oamenii de orice naţionalitate şi de orice confesiune!”

La finele cărţii găsim rezumate în limbile engleză, , franceză şi italiană, care încheie şi întregesc o lucrare de o valoare documentară excepţională, ce restituie generaţiilor de azi şi celor viitoare o pagină de istorie şi de speranţă românească, pilda unei personalităţi ce s-a jertfit pentru triumful adevărului şi drepturile naţiunii române, aşa cum a trăit să le vadă, consfinţite prin Unirea cea Mare de la 1 Decembrie 1918.

M ichaela BOCU

Festivalul National "Eterna epigram ă”Cea de a Vil-a ediţie a Festivalului

Naţional "Eterna epigramă” se va desfăşura la Cluj-Napoca în zilele de 23-24 martie 1996, în organizarea Inspectoratului Judeţean pentru Cultură, a. Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga”, a Centrului de îndrumare a Creaţiei Populare, a Cercului Militar Cluj şi a Cenaclului epigramiştilor clujeni "Satiricon”. Potrivit celor comunicate de organizatori, tema concursului de epigrame este: ”Vin alegerile, vin!”,

creaţiile doritorilor urmînd a fi expediate pe adresa Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga” (3400 Cluj-Napoca, Piaţa Ştefan cel Mare Nr. 1, tel. 064/111606; 195428), pînă la data de 10 martie a.c. Vor f i \ trimise maximum 5 epigrame la tema propusă, . în 3 exemplare dactilografiate şi semnate, cu adresa şLtelefonul concurentului. Invitaţiile pentru festival vor fi expediate în urma jurizării materialelor primite.

M.B.

Reuniunea de iarnă a sălăgenilorFiii Sălajului şi simpatizanţii

lor sînt invitaţi sîm bătă, 13 ianuarie a.c., ora 14,00 lareuniunea de iarnă a Societăţii culturale "Silvania Rediviva”, ce se va desfăşură la restaurantul ^Rapsodia" (separeu stingă), înscrierile pentru banchet pot fi făcute la domnul economist Eugen Drâgla - Banca Agricolă, precum şi. direct la şeful.

restaurantului, economist Ioan Pop (fiu al Sălajului din Mlădia). Tema reuniunii: "Ju riz a rea proiectului pentru statuia lui Simion B ărn u ţiu " , bust de bronz, pe soclu de marmură, ce va fi amplasat Ia Cluj-Napoca.

Colegiul d irec to r al Societăţii culturale "Silvania R ediviva"

Expozitiif ilV ernisaie• La Galeria de Artă din Piaţa

Unirii nr. 14, Cluj-Napoca, 'mai este deschisă expoziţia intitulată

> "EXERCIŢIU”, a elevilor de la Liceul de Artă "Romul Ladea”. Vă invităm să o vizitaţi, pînă marţi, 9 ianuarie, inclusiv. <>/ ... .j/r

V Un iu nea Artiştilor Plastici din-

România, Filiala interjudeţeană Cluj-Bistriţa-Zalău, invită publicul- interesat la vernisajul expoziţiei de pictură â artistului, Claudiu PRESECAN, care va avea loc miercuri, 10 ianuarie a.c., ora 19,00, la Galeria d6 Artă din Piaţa Unirii nr. 14. Creaţia pictorului va fi prezentată de Ramona Terdic Novicov, critic de artă.

‘ M .B.

Universitatea Populară Cluj-Napoca

Luni, 8 ianuarie a.c., la ora 17,30 expunerea cu titlul: ”90 de ani de la naşterea savantului fiziolog Grigore Benetatto". Prezintă: prof. univ. dr. doc. Crişan MIRCIOIU.

Moment important în istoria Moldovei acum 1 3 7 de arii

La" Iaşi Adunarea electiva a Moldovei l-a ales, în ziua de 5 ianuarie 1859, pe colonelul Alexandru Ioan Cuza, domn al Moldovei. După apelul deputaţilor, unul după altul, în ordine alfabetică, începînd cu Vasile Alecsandri, erau chemaţi să voteze. Fiecare urca la tribună, unde rostea cu "glas tare” numele candidatului pentru care îşi dă votul. In sala stăpînită de adîncă tăcere, răsună pe rînd, de 48 de ori acelaşi nume: "Alexandru Ioan Guza". Partida naţională din Moldova repurta astfel un strălucit succes.

Profund emoţionat, 'noul demni lar se urcă şi el la tribună, rostind: "Jur... în faţa ţării mele, că voi păzi cu sfinţenie drepturile şi interesele patriei, ca voi fi credincios Constituţiei în textul şi în spiritul ei, câ în toată domnia mea voi priveghea la respectarea legilor pentru toţi şi în toate, uitînd toată prigonirea şi toată ura, iubind deopotrivă pe cel ce m-a iubit şi pe cel ce m-a1 urît neavînd dinaintea ochilor mei decît binele Şi fericirea naţiei române".

Mihail Kogălniceanu, rosti cu acest prilej-cuvinte pline de semnificaţie, străbătute de multă căldură patriotică la adresa prietenului său de luptă: "După una sută cincizeci şi patru de ani de dureri* de umiliri şi de .gradaţie naţională Moldova a intrat în vechiul ei drept consfinţit Pnn capitulaţiile sale dreptul de- a-şi alege, pe capul său, pe domn... rin înălţarea ta pe tronul-lui

9 an cel Mare s-a reinălţat însăşi

naţionalitatea română... Alegîndu- te pe tine domn în ţara noastră noi am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi noi, om nou... Fii dar omul epocii; fă ca legea să înlocuiască arbitrariul; fă ca legea să fie tare, iar-tu Măria ta, ca domn, fii bun, fii bun mai ales pentru acei pentru care mai toţi domnii' trecuţi au fost nepăsători sau răi. Nu uita că dacă... deputaţii te-au ales domn, însă ăi să domneşti peste două milioane de oameni! Fă dar domnia ta să fie cu totul de pace şi de dreptate. . . Fii simplu, Măria tâ... fii domn cetăţean; urechea ta să fie pururea deschisă Ia adevăr şi.închisă la minciună şi linguşire... Cînd Mihail Kogălniceanu îşi sfîrşi emoţionanta-i cuvîntare, afară băteau toate clopotele străvechiului oraş, umplînd' văzduhul cu sunetele lor. De asemenea, 101, lovituri de tun îl salutau pe noul domn. înaintea palatului din Iaşi aştepta o mare mulţime de oameni. A doua zi după alegere, emoţionat în frumoasa-i uniformă de colonel, de cavalerie, domnitorul Alexandru Ioan Cuza primi defilarea unităţilor militare din Iaşi. Patru zile în şir, procesiunile formate din mii de bărbaţi, femei şi tineret au venit, la lumina miilor de torţe, să felicite pe noul domn ales al Moldovei, în persoana lui Alexandru Ioan Cuza.

Prezenţa lui Cuza în scaunul Moldovei a netezit calea spre unirea Moldovei cu Ţara Românească şi făurirea României modeme.Colonei (r) Teodor GROZEA

Premiu literar britanic decernat scriitorului Salman RushdleScriitorul britanic Salman

Rushdie a primit, zilele trecute, premiul ."Whitbread” pentru cel mai reuşit roman al anului, considerat a fi cartea sa "Ultimul suspin al maurului”, relatează agenţia France Presse. Juriul care a acordat prestigiosul premiu - compus din dramaturgi, critici literari şi editori - a salutat "o operă remarcabilă”, care relatează, într-un stil colorat, istoria unei importante dinastii maure. "Ultimul suspin al maurului”, este primul roman scris de Rushdie dupa cunoscutele şi

controversatele "Versete satanice”, care i-au adus, în februarie 1989, o condamnare la moarte din partea ayatollahului Khomeiny, care şi-a - justificat sentinţa prin faptul că "Versetele ” sînt blasfemiatoare, din punct de vedere al preceptelor islamului. Premiul "Whitbread” este însoţit de suma de 2.000 de-lire sterline şi îi dă posibilitatea lui Salman Rushdie să concureze, alături de alţi patru scriitori britanici, în vederea obţinerii premiului acordat pentru cea mai bună carte a anului. (R om pres)

Apariţia unui volum de proză

româneascăIn cadrul seriei de publicaţii

"Observator”, coordonată de domnul Radu Bărbulescu din Munchen, a apărut volumul "Proză românească din Bavaria şi Munchen”, antologie în limba germană' cuprinzînd lucrări ale scriitorilor originari din România. Volumul prezintă proze de Radu Bărbulescu, Matei Chihaia, Pavel Chihaia, Magdalena Constaritinescu, Ioan Dan, Vasile Iliescu, Hans Linder, Vasile Mănuceanu,. Dan Platon, Silvestfu Popescu, Titu Popescu, Gheorghe Săsărman, Sanda-Maria Schneider, Harald Siegmund, Tereşia B. Tătaru, Cornelia Vissarion-Mănuceanu.

(R om pres)

Obiceiuri tradiţionale la Bobotează

. Un obicei îndătinat în toate . zonele ţării, la Bobotează era acela al colindatului sau a "iordănitului” fiecărei case, de către copii. Numit "Chiraleisa”/ în Bihor ca şi în alte ţinuturi din vest, obiceiul se mai păstrează : pînă azi, desfăşurîndu-se în aşteptarea şi emoţia colectivă ca o binecuvîntare a "celor curaţi”, care se va răsfrînge benefic asupra gospodăriilor, a cîmpurilor şi a roadelor. •

Se obişnuieşte astfel ca în ziua de Bobotează copiii să cutreiere satul, cu bice, lanţuri şi clopote, să înconjoare casele, gospodăriile, sălaşele şi grajdurile menind prosperitate, belşug, spor la toate. Oprin- du-se la ferestre, întrebau: ”Aveţi boi, oi, porci? Să vi le' sporeacă Dumnezeu”, apoi

"Ce e de rău: •Să le bată Dumnezeu

Cele rele şi nu-s la casă 'Să nu le dea Dumnezeu, Iară binele sporească "-

\

Sunînd din clopote şi zuruind din lanţuri ca să sperie ”tot ce-i- rău” şi ţă binecuvînteze, clopotul, cu "glasul său”, unii colindau:;

"Chiraleisa, spic de grîu, pînă-n brîu ”... sau:

"Frig în codru '-- Clisă-n podu;

Pace-n ţară,_ Grîu la vară,Roadă-n pomi... ” '

■ Pentru urare şi osteneală,. copiii primeau darurile Crăciunului şi ale Anului Nou, colăcei, prune uscate, nuci, mere, adică roadă din roadele pămîritului.’ Copiilor născuţi în acea zi li se- dădea să tea apă din clopoţelul de "Chiraleisa (de la gr. Kirie Eleison), pentru a avea glas limpede şi pentru a fi bun cîntăreţ. Căci nimic nu-i mai cu noroc - se credea- ca binecuvîn tarea zilei de BOTEZUL DOMNULUI”

prof. Eleonora URSU

Fiorin s ă s ă r m a n : "C olindele cer suflet...-F lo r in . Săsărm an, cîteva

cuvinte despre debutul tău pe scena'de concert, cîteva cuvinte despre cariera artistică..> -Am debutat pe scena de concert

în anul 1978, la Beclean, de unde sînt originar. Din 1984 pînă în 1985, am fost membru al Cenaclului Flacăra. Nu au fost ani în care să mă lansez în mod deosebit, şi acest lucru mi-a prins bine. Pentru că a trebuit să muncesc mai mult, mai serios. O muncă specifică;'-de atingere a profunzimilor. în muzică nici nu se poate altfel. în anul 1984 am debutat cu o casetă, "Vitralii”, o muzică folk-pop, alături.de mine aflîndu-se, ca şi acum, Alexandru Filip. . - •

-Ce aduce nou caseta ”O areunde... pe păm lnt. Colinde”?

-Majoritatea sînt inedite. Fiind culese într-un areal foarte îngust. Este deci vorba de satele Cristeştii Ciceului şi Măluţ, din imediata

vecinătate a Becleanului. - Ca exemple, ”Se-aude blînd spre seară”, "Ce se vede-n zare", "Din răi vesel, luminos”, "Ce-aţi văzut păstori”, texte şi . colinde necunoscute. - •

-Se gîndeşte Florin Săsărman la o continuare a acestei casete, cu o alta, tot cu texte inedite? ■ -, ■

-Am avut probleme şi cu "Oareunde... pe pămînt”, pentru că - nu am fost susţinuţi financiar. Am avut apoi, o invitaţie pentru Statele Unite, pentru a cînta în diaspora română, dar pentru a merge aveam nevoie de un CD! Indiscutabil, pentru 1996 rămîne în plan continuarea casetei, cu noutăţi desigur. Un CD este şi el în planul meu. Nu intenţionez un ciclu de mai multe casete de colinzi, acest lucru aduce cu o afacere. Colindele cer suflet, mult suflet. La toate manifestările în care am urcat pe scena de concert intrările au fost gratuite, fără onorarii de nici un fel.

-De la_ ca n tau to ru l F lorin Săsărm an ' la redacto ru l, reporterul Florin Săsărman.

-Cele două condiţii se. completează fericit!-îmi place să fac multe lucruri, îmi place să le fac bine, să rămînă ceva bun, viabil, de carS' să-ţi aminteşti.

Părerea mea este că un artist trebuie să' fie şi un. învăţător, (să lase ceva în urma sa. întocmai ca un redactor, ca un reporter. Prezent tot timpul cu ceva interesant, atrăgător, de ţinut minte.

/ D e m o ste n e SOFRON

ADEVARULd e O l u j

OMUL 5/ SOCIETATEA sîmbătă-duminică, 6-7 ianuarie 1996 { 6

s # i §;:J U V I % tS&WjfMtt

, B ucu reşti (R om pres) - "La ora actuală e s t i m ă r i l e pagubelor provocate în urma ^ undaf îlor f ! 11 tpreciat, atîta timp cît apele nu s-au retras", a afirmat în exclusivitate, dl Cornel Mitoiu, inspector ş e f es P J

p niMvnrfK ”Amnlnnren nrextei inundaţii se anreciaza ca este la un nivel mai mareapreciat, ______ „ ___ . „ . .de Stat al Apelor, unui.redactor ROMPRES. "Amploarea acestei inundaţii se apreciaza < decît a celei din anul 1970, fiin d afectată mai mult de jumătate din suprafaţa ţării, r e s p e c U v ^ că previziunile de prognoză şi apelurile au fo st luate în seamă de către populaţie în zonele calamitate, o con număr mic de victime, pînă acum producîndu-se decesul a două persoane. In urma rapoartelor Comisiei pentru apărarea împotriva dezastrelor, guvernul a alocat în 1995 un fond de 1 miliard de lei pentru is ri ui ajutoarelor, constînd în medicamente, hrană, îmbrăcăminte etc. pentru persoanele sinistrate.

Comisiile judeţene activează pentru limitarea efectelor produse de inundaţii, cu asigurarea mijloacelor de intervenţie operativă, cît şi pentru prevenirea, în măsura posibilităţilor, a poluării apelor din zonete petroliere afectate. Astfel se lucrează la refacerea că ilo r ru tie re , a re ţe le lo r electrice şi telecomunicaţiilor. '

în acest sens, în programul pe anul 1996 al ministerului de resort se prevede realizarea unor lucrări pentru apărare împotriva inundaţiilor, în valoare de 70 de miliarde de lei, reprezentînd 50 la sută din valoarea totală a investiţiilor propuse în acest an.De asemenea, se prevăd lucrări de îndiguire în zonele petroliere,

peste 30 de km de lucrări de regularizare şi îndiguire pe rîurile Tazlău, Mureş, Trotuş,. Buzău, Băsca Mare şi lucrări noi de apărare împotriva inundaţiilor, în valoare de 10 miliarde lei.

Faptul că se pune accent pe aceste lucrări de îndiguire se datorează volumului redus de îndiguire faţă de lungimea totală a nurilor, acesta fiind în prezent doar de 30' la sută.

De asemenea, în acest an se va acţiona mai mult pentru educaţia populaţiei în prevenirea calamităţilor.

O altă măsură care trebuie intensificată, a apreciat inspectorul este de a supraveghea atent şi depista din timp eventualele probleme apărute în construcţia digurilor cît şi a acumulărilor.

Ju d e ţu l A lb a a' fost

cel mai lo v it de v iitu ri

Cotele apelor rîurilor sînt în scădere

Bticurcşti (Rompres) - "Cotele apelor rîurilor sînt în scădere, practic viiturile din Transilvania au părăsit teritoriul României”, a declarat dl Aurel Constantin Ilie, ministrul apelor, pădurilor şi protecţiei mediului în exclusivitate agenţiei Rompres, apreciind totodată că situaţia este sub control.

în opinia domniei sale pagubele provocate în urma inundaţiilor sînt extrem de mici faţa de amploarea fenomenelor produse. Diminuarea acestor pagube este consecinţa conlucrării deosebite cu toate instituţiile statului, care fac parte din Comandamentul de apărare împotriva dezastrelor, care au intervenit operativ acolo unde âu fost perturbaţii. Un 'factor esenţial care. a dus la diminuarea pierderilor de vieţi omeneşti a fost * sistemul de avertizare şi ajutoare către populaţie, care a funcţionat foarte bine, a mai apreciat ministrul.

La ora actuală majoritatea acumulărilor sînt pline, astfel că cele strategice înregistrează un coeficient, de umplere de peste 60 la sută, iar celelalte (o clasă de importanţă de calibru 2 şi 3 au un coeficient de umplere de 98-99 la sută, în urmă rezultînd o energie suplimentară, bine venită, dar nu prin aceste fenomene dezastruoase. -

S itu a ţia tr a n s p o r tu r ilo r pe calea fe ra tă

Bucureşti (Rompres) - SNCFR comunică ciţ în cursul zilei de 3 'ianuarie 1996, ca urmare a intervenţiei'personalului de la întreţinerea, căii şi a utilajelor specifice, a fost redată circulaţiei trenurilor porţiunea de linie cuprinsă între staţiile Tîrguşoru Nou - Zalhanaua, pe secţia Ploieşti Sud - I.Lr Caragiale, cu restricţie de viteză de 30 kmh.' - Rămîn în continuare închise. pentru

circulaţia trenurilor de călători şi marfă secţiunile cu linie cu ecartament îngust, astfel: •

- T u rd a - A b ru d , în tre s ta ţii le Ocolişel şi A brud ; A gnita - Sibiu, între staţiile Agnita şi B ereşti. .

Pe secţia de circulaţie Salva -V işeul de Jos trenurile de călători circulă cu asigurarea transbordării călătorilor cu mijloace auto între staţiile Dealul Ştefăneşti şi Salva, conform program ului prevăzut în- m ersul trenurilor de călători. Pe această secţie nu se execută transporturi de marfă.

De asemenea, se mai circulă cu restricţii de viteză pe unele secţii 'afectate de calamităţi, astfel:

Sebeş - G u ra H onţ - rcstric ţie de 30 k m /h ; A c iu ţa - I la lm a g iu - restric ţie de 30 km /h; P oiana Ilvei - M ăgura Ilvei - restric ţie de 10 km / h; F iliaşi - Livezcni - restric ţie 30

'km /h ; Sîngeorz Băi - R odna Veche - restric ţie de 30 km /h; A pahida - Dej - re s tr ic ţie de 30 km /h; Seciuri - A lu n u - r e s t r ic ţ ie de 5 k m /h ; S trehaia - M oţru - rcstricţie de 50 km /h.

în toate zonele afectate sînt mobilizate efective de salariaţi de la întreţinerea căii ferate, proiectanţi de specialitate, precum şi utilajele necesare care acţionează pentru refacerea terasamentelor şi lucrărilor de artă afectate, în _ vederea redeschiderii circulaţiei trenurilor.

A lb a (Rompres) - Prin . configuraţia geografică şi reţeaua hidrografică de pe teritoriul său, judeţul Alba deţine un important factor de risc în privinţa | inundaţiilor. De altfel, inundaţiile |

. de la sfîrşitul lunii decembrie ■ 1995 au situat acest judeţ pe locul ! 1 pe ţară, raportat la proporţii şi ■ consecinţe. Inundaţiile 'I catastrofale de pe nul Arieş au | fost cele mai mari din ultimii 50 | de ani, apreciază specialiştii de | la RA Apele Române. Viitura de ■ pe Mureş a fost a V-a ca grad de J mărime, fiind depăşită de cele din ■ 1970 şi 1975. Pagubele cele mai I mari s-au înregistrat în domeniul | infrastructurii, drumurile fiind | cele mai afectate. Sîmbătă, 6 | ianuarie, se prevede reluarea ■ circulaţiei pe DN 75, zona _ Scărişoara-Albac. Distrugerea a J zeci de poduri şi podeţe, precum I şi a drumurilor, menţine şi în | prezent'tnulte sate -din Apuseni | în situaţia de izolare. în comuna | Sohodol sînt izolate 14 sate, iar ■ în comuna Vidra - 15 sate. în _ comuna Bistra, datorită ruperii * drumurilor, 120 de gospodării au I rămas izolate. Întrucît valoarea | distrugerilor este deosebită, | prefectura Alba a analizat cu | primarii din zona calamitată şi j şefii .serviciilor p u b lic e - descentralizate, măsurile ce se J impun pentru ajutorarea I populaţiei sinistrate şi refâcerea I infrastructurilor. |

Confortul termic al populaţiei - indice esenţial al nivelului de traiDesfăşurarea normală a

tuturor proceselor vitale ale organismului uman este condiţionată de menţinerea unei temperaturi interne constante.de circa 37 °C, cu o toleranţă de ±0,5 °C, care conduce la o temperatură medie a pielii de 33°-34°C. Ţinînd seama de îmbrăcăminte, se obţine, prin medie ponderată, o temperatură medie-a suprafeţei omului de cca 24°C, în cazul unui mediu ambiant de 18-20°C. în jurul temperaturii mediului de 20°C sistemul termoregulator uman încetează de a fi suprasolicitat, parametrii mediului asigurînd singuri o absorbţie de căldură egală cu căldura internă produsă de. organism.

Este suficient ca temperatura mediului ambiant să scadă; cu 2-3°C sub temperatura de 20°C, că să apară senzaţia de răcoare. Cu cît temperatura scade mai mult, creşte inconfortul termic, scade • randamentul dar şi capacitatca organismului dc apărare. Depăşirea unor anumite limite dc inconfort tcrmic prelungit poate provQca

dereglarea funcţiunilor interne, extenuarea unor organe. Sensibilitatea unui om în vîrstă la variaţiile tem peraturii senzoriale este mai mare, decît

: la un om tînăr, datorită scăderii aptitudinii de adaptare a sistemului termoregulator, a

^circulaţiei neuniforme a sîngelui. -

Iată deci că proiectarea ş i . realizarea unor locuinţe şi a instalaţiilor aferente presupune în mod categoric rezolvarea confortului termic, formarea unei clime. interioare acceptabile, în deplină concordanţă cu necesităţile omului. .

Cea mai mare parte din judeţ este amplasată în zona a Il-a climatică, iar numărul zilelor de îngheţ cu temperaturi mai mici de 0°C, ■ însumează anual, în medie, 126. Temperaturile medii sub 12°C, cînd trebuie încălzite locuinţele, se întîlnesc pe o durată medic de 199-200 zile, de la începutul lunii octombrie şi pînă în aprilie.

ihg. Dumitru TELEAGĂ

Din partea Direcţiei de Telecomunicaţii

P r i m i m

l a r e d a c ţ i e

Domnul Pop Vasile a depus o .reclamaţie privind valoarea convorbirilor automate (12690 lei) facturate pentru luna aprilie 1995.

Orice reclamaţie privind facturarea convorbirilor automate declanşează o procedură de

^verificare complexă, care prevede calculul valoric al impulsurilor,

. modul de înregistrare al acestora la contorul abonatului, starea reţelei

' telefonice şi a instalaţiei din centrala care îl deservesc. D, Tc. nu are posibilitatea înregistrării în mod permanent a convorbirilor telefonice pentru toţi abonaţii unei

, centrale dar în cazul unei reclamaţii postul telefonic respectiv este obligatoriu pus sub observaţie înregistrîndu-se numerele de telefon apelate, numărul de impulsuri înregistrat pentru fiecare convorbire, ora de finalizare a convorbirii. Rezultatul acestei observări se trimite abonatului eu scopul de a putea fi verificate şi identificate numerele de telefon. Verificările efectuate în cazul abonatului Pop Vasile atestă că de ■ la. postul telefonic 171991 se efectuează convorbiri locale şi internaţionale iar din punct de

vedere tehnic s-a constatat că înregistrarea impulsurilor este corectă.

Domnului Pop Vasile i s-a comunicat rezultatul observării noastre dar dînsul susţine că nu a efectuat unele din convorbirile înregistrate. Este important să subliniem că numerele de telefon constatate au fost apelate şi de la postul telefonic al d-nei Popescu Maria-Rodica, fiica d-lui Pop Vasile, lucru constatat de noi în urma reclamaţiei acesteia. La aceste telefoane ne-au răspuns persoane care au confirmat faptul că sînt parteneri de convorbiri cu familia d-nei Popescu. în aceste condiţii nu putem considera obiecţia d-lui Pop Vasile întemeiată. Referitor la nota redacţiei care însoţeşte scrisoarea d- lui Pop Vasile ne simţim obligaţi

~ să subliniem următoarele aspecte: Direcţia de Telecomunicaţii Cluj este preocupată de rezolvarea' cu dotarea existenţă, în mod civilizat a reclamaţiilor înregistrate (900 lunar) iar erorile care apar nu sînt în nici un caz premeditate. Unitatea noastră este conştientă de uzura fizică şi morală a reţelelor şi centralelor de telecomunicaţii fapt care generează erori de taxate şi de aceea pentru toate aceste cazuri se acordă scăderi care se operează în facturile următoare.

Director comercial, ec. M. Rodicâ CĂLIN

Direcţiade Telecomunicaţii Cluj

0 strsadă prea

î n g u s t ă . . .

Municipiul. . Cluj-Napoca.. constituie o problemă grea pentru circulaţia rutieră, nu atît datorită numărului de autovehicule la mia de locuitori, cît a arhitecturii părţii carosabile şi a densităţii în zona centrală şi adiacentă. Reţeaua transportului în comun a fost de mai multe ori modificată, de asemenea sensurile de circulaţie, în scopul asigurării unei mai mari fluenţe a circulaţiei. S-au făcut multe lucruri bune, dar şi greşeli, sau la data respectivă nu s-au găsit soluţii mai bune. în ce priveşte circulaţia în zona centrală, pe care o numim, în acest text, zona zero, adică Piaţa Unirii şi ramificaţiile (mai ales B-dulEroilor), nu ni se pare bine orientată, a devenit prea intens circulată. Sigur, ar fi de dorit ca şi în municipiul Cluj- Napoca, precum în alte mari oraşe din diverse ţări, să nu prea aibă acces autovehiculele de tot felul în zona zero. în ultima instanţă ar fi preferabilă o circulaţie

G h e r la ■

Problema apel a fost rezolvatăDacă iarna trecută au f0st

multe probleme cu asigurarea apei potabile a populaţiei oraşului Gherla, la începutul acestui an s-a îmbunătătit situaţia. Chiar dacă mai există multe nemulţumiri din partea locatarilor de la etajele superioare ale blocurilor presiunea apei potabile a crescut în ultima periqadă.

Dintr-o discuţie purtată zilele trecute cu directorul RAGCL Gherla, domnul biolog Arghil Filip, am aflat cauzele îmbunătăţirii asigurării apei pe raza urbei de pe Someş. După ce s-a dat în funcţiune noul bazin cu capacitate de 5000 mc, pe reţeaua stradală s-a reuşit să mărească' presiunea apei, nemaiexistînd dificultăţi nici în asigurarea apei industriale. S-au montat apometre aproape în toate punctele importante ale localităţii, reuşindu-se astfel sâ se verifice 'd in orâ în oră consumul populaţiei. Toamna trecută s-au cfectuat toate reparaţiile pc conductele principale şi s-au luat măsuife necesare în vederea evitării risipei. S-au constituit echipe de control formate din specialiştii de Ia RAGCL, dar şi din consilierii locali, care periodic au informat pe edilii oraşului asupra situaţiei existente.

Aşa cum ne spunea directorul RAGCL, numai în primele trei zile ale accstui an, populaţia oraşului Gherla a consumat 14.000 mc apă. Dacă avenrîn vedere greutăţile ivite la tratarea apei potabile în urma inundaţiilor de la sfîrşitul anului trecut, consumul este foarte mare. Totuşi, s-a trecut cu bine peste aceste impedimente, limpezimea apei revenind la normal şi pe conducta Gilău- Gherla. Oricum, în primele zile ale acestui an, locuitorii oraşului Gherla au apelat şi la lîntinile de pe străzile urbei, iar apa minerală a trecut în doar cîteva ore. »

Serviciul apă-canal din cadrul RAGCL Gherla este pregătit pentru orice intervenţie, deocamdată în localitate neexistînd probleme în privinţa apei potabile, cum şi apa caldă este. asigurată zi de zi în toate cartierele/oraşului.

SZEKELY Csaba

^restrictivă, dacă altă soluţie W există.

Str, Decebal este una dintre cele mai înguste străzi din municipii cu dublu sens de circulaţia inclusiv a transportului în com® Din această cauză apar frecvent5 blocări ale circulaţiei, blocaj carţ se extinde în zonă datorit1 circulaţiei dense specific perimetrului staţiei CFR. La toate acestea se adaugă şi starea foal* proastă a străzii - plină de grop1’ ceea ce determină o viteză fo*1 mică de circulaţie şi slalom»11 pentru evitarea gropilor. Crede® că primăria municipiului are vedere modernizarea respecţi^ 1 străzi, deoarece în toamnă o ecW de chiulangii de la "drumuri , lucrat o săptămînă la înlocui16*/ bordurilor, au fuşerit ceva, las*® lucrarea neterminată, de risuJ -plînsul lumii. Sperăm că, P'11*’,

c n Hr v0urma, ceva se va tace.

Iorf6 o i» ‘

(7 ) sîmbâtâ-duminfcâ, 6-7 ianuarie 1996 OMUL SI SOCIETATEA : A O eV A ffgU I-1 de Gfiisa 1

> .

Centrul pentru Studierea Opiniei şi Pieţei Gallup International a realizat un sondaj de opinie, în perioada 7-10 decembrie, pe un eşantion reprezentativ de 1.204 persoane în vîrstă de 18 ani şi peste. Marja de eroare este de plus-ntinus 3 la sută.

1. CREDEŢI CĂ, ÎN GENERAL, ŢARA NOASTRĂ SE ÎNDREAPTĂ ÎNTR-O DIRECŢE BUNĂ?

Sînt de acord Nu sînt de acord Nustiu

40% 23 % 37%

2. CREDEŢI CA IN ŢARA NOASTRĂ EXISTA UN CONFLICT PUTERNIC ÎNTRE

1. bogaţi şi săraci2. guvernanţi şi guvernaţi3. muncitori şi patroni4. tineri şi bătrîni5. minorităţi naţionale şi restul populaţiei

Da Nu Nu ştiu44% 47% 9% ’48% 40% 12%43% 46% 11%30% 61% 9%28% 58% 14%

y

3. VOI CITI ACUM CÎTEVA AFIRMA ŢII. VĂ ROG SĂ ÎMI SPUNEŢI DACĂ SÎNTEŢI SAU NU DE ACORD CU FIECARE DINTRE ACESTEA:

. Da Nu Nu ştiu1. Este normal ca oamenii să fie împărţiţi în V bogaţi şi săraci 50% 40% 10%2. Perspectivele mele financiare pentru următoriiani sînt bune ' ' - 22% 49% 29%3. Veniturile celor mai bogaţi oameni din ţara noastră nu ar trebui să depăşească cu mai multde trei ori veniturile celor mai săraci 41% 37% 22%4. în zilele noastre, nu este înţelept să îţi spui înmod deschis opiniile politice 34% 47% 19%5. în zilele noastre nimic nu este mai important ,decît banii 54% 37% 9%6. Este de neconceput ca în ţara noastră, cineva săpoată fi arestat şi deţinut pentru motive politice 68% 16% 16%7. în ţara noastră, puterea judecătorească esteindependentă de puterea executivă 33% 25% 42%

4. CARE DINTRE URMĂTOARELE OPŢIUNI AR F I M AI POTRIVITĂ• ÎN MOMENTUL DE FA TĂ PENTRU ŢA RA NOASTRĂ?

% ........ ........................................................................ “ .....................*...... ‘..........“ ......... ............

- să avem un sistem democratic / 55%- să avem o guvernare de mînă forte chiar dacă aceasta ar însemna

o limitare a democraţiei 28%-nustiu ' 17%

5. SÎNTEŢI DE ACORD CĂ

3>-

Da Nu Nu ştiu1. avînd în vedere situaţia în ansamblul eij ar fimai bine fără Parlament 10% 74% 16%2. alegerile sînt cea mai potrivită cale pentru astabili cine va guverna ţara 87% 5% 8%3. alegerile locale nu sînt foarte importante şi nuprea contează dacă votezi 25% 64% 11%4. pentru a rezolva mai repede problemacriminalităţii este necesar ca drepturile . .cetăţeneşti să fie limitate un timp , 32% 48% 20%5. partidele politice ar trebui desfiinţate pentru \ca situaţia să se îmbunătăţească 11% 72% ’ 17%

6. D VS PERSONA L CE PREFERA TI?

- un loc de muncă sigur, chiar dacă nu este bine plătit- un loc de muncă bine plătit, chiar cu riscul de a-1 pierde -nu stiu

56%25%19%

7. VĂ ROG SĂ ÎM I SPUNEŢI DACĂ SÎN TEŢI DE ACORD CU FIECARE DIN URMĂTOARELE AFIRMAŢII:

' . \ Da Nu Nu sînt sigur/ nu ştiu1. Indiferent dacă banii au fost cîştigaţi pe căicinstite sau nu, important este pentru ce sînt -

# folosiţi 43% 43% 14%2. Tuturor celor care s-au îmbogăţit în ultimii5 ani ar trebui să li se naţionalizeze capitalul 33% 48% 19%3. Economia de piaţă este preferabilă unei 1 ieconomii controlate de stat 59% 19% 22%4. Numai cei bbgaţi cîştigă de pe urmaprivatizării. 50%' 34% 16% •. *5. Privatizarea îmbunătăţeşte nivelul de trai alîntregii populaţii 32% 44% 24%6. Schimbările politice importante se vor petreceîn ţara noastră în următorii ani, 37% 19% 44%

H. ITACĂ ALEGERILE S-AR DESFĂŞUR i tS l IZ/, c u a PARTID S l(A LIA N Ţt DE PARTIDE U T VOTA?

a)au indicat un partid/ alianţă de partide 68%nu ştiu 20%nu ar vota b>- Partidul Democraţiei Sociale din România (PDS

12%

ÎR) - ; .25%- Convenţia Democratică din România (CDR) 25%- Partidul Socialist al Muncii (PSIyl) 7%- Partidul Unităţii Naţionale Române (PUNR) 7% .- Partidul Alianţei divice (PAC) ' 6%- Partidul Democrat (PD) 6%- Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) 6% '- Partidul România Mare (PRM) 6%- Partidul Democrat Agrar din România (PDAR) 5%'- Partidul Liberal *93 (PL’93) . 3%- Partidul Socialist (PS) , . 2%- Partidul Social Democrat din România (PSDR) 1%- Altul, şi anume 1%

9. CARE ESTE PĂREREA DVS ÎN LEGĂTURĂ CU DEZVOLTAREA RELA ŢII LOR ŢĂ RII NOASTRE CU:

1. NATO2. Ţările Uniunii Europene3. Rusia4. SUA5. Japonia

Acord/DezacordNu mă interesează/Nu ştiu

. 73% 2% 3% 7% 15%80% 2% 1% 5% 12%58% 12% 10% 7% 13%82% 1% 1% 5% 11%78% 2% • 2% 5% 13%

1 ©ffiDODCSirg.

OOQÎÎODfflagDtBODaOan gajează prin concurs,

în data de 13 ianuarie 1996:® DIRECTOR ECONOMIC «CONTABIL ŞEF

■ ' • DIRECTOR MARKETING ;( Vechime minimum 5 ani în domeniu. . )• SECRETARĂ-cunoscătoare a limbilor engleză (scris şi vorbit), germană, operare PC informaţii: - la sediul firmei de pe Calea Turzii

Telefon: 438491 - 93.. (584423,5)

s.c. MAin c

BELLOorganizează excursii CLUJ - ISTANBUL - CLUJ începînd cu data de 05.01 .'96 . n condiţii de siguranţă şi confort.Plecare în fiecare joi la ora 07.00, cu cazare o noapte la Istanbul.

Preî:100 DM 30.000 lei..Informaţii: p-ţa. Mihai Viteazu nr.2 tel: 130892

(584410,11.12)

CMJHTJ

P U C U R I C A L IT A T E F R A N C E Z Ă :

Toate d im en siu n ile .S erv ire d irec t din s to c .

R ep rezen ta n ţa F R A M A . C lu j-N a p o c a .

Tel/fax: 0 6 4 - 1 9 5 7 8 5 (241526)

CENTRUL DE INFORMATICA APLICATAPRIMUL CENTRU AUTORIZAJ DE INSTRUIRE ÎN

INFORMATICĂ din Cluj, cu 23 de ani de activitate în domeniu, organizează:

n . din 15 ianuarie, curs de calificare:• ANALIŞTI-PROGRAM ATORI cu stud ii medii şi superioare^

n din 29 ianuarie, curs de calificare: ;• OPERA TO RI PC cu s tu d ii m edii (superioare) °

P rogram : zilnic, 6 ore, dupS-am iazaf

Certificate eliberate de MINISTERUL ÎNVĂŢĂMÂNTULUI. h Cursuri de scurtă durată: ' ;- P rogram are în: Fox-Pro, Turbo-PASCAL, Auto-CAD;- In iţiere în utilizarea PC -urilo r; R eţele publice transm isii date.

Informaţii: str.Repuhlicii, nr.107, tel. 124185, 195477

Aveţi probleme financiare?Doriţi o soluţie

5 J

rapidă?Ape|aţi la sectorul PUBLICITATE

al ziarului nostru!

Biblioteca Judeţean! ’W a v ia n Goga” Cluj

organizează concurs pentru ocuparea următoarelor posturi:

- 1 p ost b ib lio te c a r s tu d ii superioare- grad III;

- 1 post de îngrijitor, absolvent şcoală generală sau liceu;

- 1 post şofer - mecanic auto - absolvent şcoală profesională.

Concursul va avea loc în ziua de 22 .01 .1996 orele 9,OOIa sediul Bibliotecii Judeţene "Octavian Goga”, P-ţa Ştefan cel Mare nr.1.

Dosarele pentru concurs se depun la Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga” pînă în data de 1 8 .01 .1996 , orele 15,00.

In fo r m a ţ i i s u p lim e n ta re

(763050) *a n r .1 1 1 6 0 6 .

©mooDcsoţ

angajează prin concurs, în data de 13 ianuarie 1996:

® SEF COLOANĂ AUTO9

In fo rm a ţii si te s ta re la sediu l# i

f irm e i A W A 1, Sos. C lu j-O rad ea k m 13 , te l. 1 9 4 4 0 0 . (240532,3)

B 3 E S T A U i 2 4 k N T t J i _

C L U B 1 c c ;Angajează

b a r m a n - o s p ă ta r f e m e ie . T e le fo n 4 3 - 0 6 - 1 9 . (241523)

COMPLEX COMERCIAL "MIHAI VITEAZUL", ET.DESCHIS ZILNIC: ORELE 8- 20. (2 4 1 2 1 9 -2 3 1

SC CORAL SA TurdaStr.Republicii nr.l5,jud. Cluj

O rganizează licitaţie pen tru contractarea lucrărilor de întreţinere, revizuiri tehnice şi reparaţii curente la utilaje com ercia le frigorifice şi nefrigorifice pentru anul-1996 în data de 15 ianuarie 1996, ora 10.

Taxa de participare este de 100.000 lei. ■

G a r a n ţ i a d e p a r t i c i p a r e e s t e d e 1 . 0 0 0 . 0 0 0 l e i .

Informaţii privind docum entaţia pentru Jicitaţie se obţine la sediul societăţii, biroul administrativ, telefon 311044 interior 13. (584441)

SC A D R U TIC A s nPRODUCE

BUCĂTĂRIIMOBILER DE BIROU

MOBILIER LA COMANDĂCu materiale şi calitate occidentală

Str.Oasuiui 27 - lîngă Benzinăria PECOT e l . 1 3 2 5 3 7 - 1 3 2 5 3 3

■ _______ ___________ (241525,6)

BARCA DACIA FELIX SA

S U C U R S A L AC L U J

str.Dorobanţilornr.S Vinde la licitaţie publică casă compusă

din 2 corpuri cu 4 camere, bucătărie, respectiv o cameră şi pivniţă situată în comuna Iara, strada Piaţ nr.337.

Licitaţia va avea Ioc în ziua de miercuri 17 ianuarie 1996 ora 11,00la Judecătoria Turda, Birou Executori Judecătoreşti.

Informaţii suplimentare la sediul Băncii si telefonr

196920, 196916 int.149, 150.(763051)

Spitalul Clinic de CopiiCluj-Napoca, str. Moţilor nr. 68

anunţa pentru data de 16.01.1996; primirea unor oferte privind executarea lucrărilor de ”R.K. şi Modemizare”laClinicaChirurgie Infantilă, str. Moţilor nr.68.

Documentaţiile se pot ridica de la sediul instituţiei. Depunerea ofertelor se poate face pînă la data de

150U996' . 04053,)

S C S O R E X S R Langajează brutari pentru deservire

cuptor de cărămidă şi cuptor Dampf. In fo r m a ţ i i la t e le fo n :

1 3 4 1 6 2 .Cererile se depun pe adresa:

(584434) Einstein n r.8

A N U N Ţ. * - '* în conformitate cu Hotărîrea Consiliului local

nr.254 din 19.12.1995, s-a aprobat angajarea de personal pe bază de convenţie civilă, retribuit cu procent de încasări, la parcările publice plata cu ora.

Persoanele interesate rugăm a se adresa la Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, str. Moţilor nr. 1-3, etaj II, camera 80, după orele 12. (763049)

/

j v

9 ) sîmbătă - duminică, 6 - 7 ianuarie i 996

OFERTA SPECIALAperioada 8 -31 ianuarie 1996

SC U M iS E M SJkstr.Fabricii de zahăr nr.109 Cluj-Napoca

telefon 415183, fax 415186vinde ziln ic în tre o re le 8-16:-arpagic 2.000 lei/kg- arpagic stufat 1.000 lei/kg -usturoi 2.000 lei/kg.

Preturile includ si TVA-ul.' - _____________ (584437)

SC AVICOLA Valea Seacă SACluj-Napoca, str. Valea Seacă nr.1A,

• telefon 180027

anunţă concurs pentru ocuparea postului de D IR E C T O R FIN AN CIAR.

Condiţii de participare: studii superioare, cunoaşterea unei limbi străine (engleză sau franceză), vechime în muncă conform legii. Data ţinerii concursu lu i:

(584438) 1 f e b r u a r i e 1 9 9 6 .

Comisia Electorală Judeţeană Cluj

: anunţă că în zilele de 8-9-10 ianuarie 1996, între orele 8-18, va avea loc în sala de şedinţe a Direcţiei Sanitare Judeţene Cluj, str. Clinicilor nr. 3-5, etajul II, al doilea tur de scrutin pentru alegerea Consiliului Judeţean al Colegiului Medicilor şi pentru Adunarea Generală a Colegiului Medicilor din România.

Comisia Electorală Judeţană a Colegiului Medicilor

adevărul Un cotidian care satisface[de Cluj gusturile dumneavoastră!

Administraţia Taberelor Şcolareanunţă concurs pentru ocuparea

următoarelor posturi:• pedagog - fem eie •îngrijitoare• paznic• muncitor întreţinere,

. de preferinţă tîmplar.Concursul va avea loc în 31 ianuarie

1996.R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a t e l .

1 9 2 8 1 7 , 1 9 6 1 6 5 . (241527)

Societate CqmercialăFINANCIARĂ PE ACŢIUNI,oferă posibilitatea

' p e rso an e lo r fizice să investească pe bază de

CONTRACT ÎN AFACERI

SIGURESe oferă 10 % pe lună la

investiţiile de minim 5 mii. lei şi 12 % pe lună la investiţiile

de minimi 0 m ii. lei Relaţii lasediul de p e^ str. Mureşului nr.14, 2 sau la tel. 4 1 4 5 2 1 . cn

/x ftim păr teren pentru construcţii, garsonieră şi

—apartament. Tel. 142-907.VTnMMri-cump&r&rl ^

apartamente-case, terenuri prinţ

s tr .B ra şâ t itr .4 4 , UL 147897, «rele 10 -1 7.

• Firmă import vinde prin magazinul Intersat, str. Donath nr. 51, televizoare color second hand, com ponente pentru televizoare color, capete video, dozatoare suc Siemens. Tel. 18- 55-50. (571201)

• Vînd sau schimb spaţiu comercial în construcţie, Piaţa Mărâşti. Tel 41-42-09. (582155)

A D E V Ă R U Lde Cluj yrVrr m/fnywiffcTi t-

Stimaţi cititori, orarul ghişeelor de mică

publicitate şi reclamă este următorul:Luni » V ineri S îm b ă tă

8 - 1 6 9 - 1 4 .

M A T R IM O N IA L E

• Intelectual 39/1. 81 situaţie materială foarte bună, doresc cunoştinţă cu domnişoară, doamnă 25-35 ani cu calităţi fizice, caracter pentru prietenie, căsătorie. Răspuns cu foto lâ Of. P. Cj 12 C - P. '829 (571098)

V îN Z A R IC U M P Ă R Ă R I

• Cumpăr teren construcţii zonă , lin iştita . P lata imediat(valută). Tel. 43-00-30, orele 10-16. (564491) .

• Vînd 5000 mp teren arabil în zona Peco Cîmpia Turzii. Tel 18- 65-66. (564481) .' • Vînd teren construcţii 230

mp cu materiale şi casă provizorie proiect p+2. Str. Jiului nr. 27 (564526)

• Vînd teren construcţie Floreşti. Relaţii tel 16-71-85 ora 17-21. (582104)

• Vînd 4 ari teren lîngă lacul Someşul Cald, întreg sau parcele. Tel 18-52-02. (582162)

• Vînd apartam ent 3 camere central finisat 25000 DM. Tel. 15-77-48. (564438)

• Cumpăr auto: IMS, maşini ruseşti 1940-1960. Tel. 43-80-36; ora 8-20 (564430)

• Vînd casă Floreşti zonă centrală BMW 320 din 1990 rulotă italiană remorcă străină, aparat pop corn, staţie audio Uher. Tel. 18-49- 03.(564464)

• Vînd spaţiu comercial de 2x50 mp la.şosea. Tel 13-72-81. (564500)

. • Cumpăr teren 1000 mp. Relaţii la tel 43-24-57 între orele 8- 15.(564505)

• Vînd apartament 3 camere în str. Fabricii de Zahăr nr. 77 ap. 11, cu toate aprobările pentru spaţiu comercial, camion 5 .tone Mercedes 913. Tel. 15-44-48. (571208)

• Cumpăr casă de marcat. Telefon 17-09-22 (571225)

• SC Melina SRL, plătitor de tva, vinde cherestea răşinoase uscată debitată la gater. Lungime 3- 4 m, grosime 24-48-62 mm. lăţime 130-400 mm. Relaţii tel. 13-03-22 (571233)

• Vînd sau închiriez garaj din beton pe str. Zorilor nr. 35. Tel 18-32-25. (564492)

• Cumpăr casă în stare bună sau dau Ia schimb apartam en t 3 cam ere plus d iferen ţă. Tel. 16-62-83 (571062)

•. Cumpăr garsonieră. Tel. 16-62-83 (571063)

• Vînd sau schimb apartam en t 2 cam ere ultracentral cu rapartament 2 sau 3 camere central, parter. Tel. 13-51-25 (571238)

• Cum păr garsonieră; apartam ent 1 cameră. O fer 10000DM. Tel 13-48-18 (582091)

• Vind apartam ent *3 camere Mărăşti Tel 14-41-85. (582107)

• Vînd apartam ent 2 camere. Str. Oltului nr. 82, Bl. S il, ap. 12. (582123)

• Vînd apartam ent 3 camere. Str. Dorobanţilor nr. 102, ap. 58f (582142)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 cartier Gheorgheni la parter cu( balcon. Tel. 17-15-53. (564336)”

• Cumpăr apartament. Tel. 17- 38-72.(564384)

• Vînd 3 camere. Tel, 18-37- 02.(564401)

• Cumpăr apartament. Vînd mobilier, panel-furnir. Tel. 43-01- 11.(564416)

• Vînd casă 3 camere-grădină- plan pentru etaj în Baciu nr, 666 . Preţ 60 milioane negociabil. (564424)-

• Vînd apartament'2 camere nedecomândate, telefon, parchet, Grigorescu, 25 milioane negociabil. Tel. 18-58-88 orele 18-22, (564436)

• Vînd casă din lemn, la munte. Comuna Valea Ierii nr. 101. (564468)^ .• Vînd apartament două camere plus garaj. Str. Mehedinţi nr. 10-12 et 2 ap. 18. (564485)

• Cumpăr garsonieră, apartament una cameră. Tel 16-89- 25. (564506)

• Vînd apartament 5 camere, podite, cu lambriuri, cu instalaţie de încălzire proprie în . staţiunea Borşa Maramureş. Preţ negociabil. Tel 42-52-49 după ora 18. (564518)

• Vînd apartament 2 camere decomandate, parter. Tel 17-53-32. (564524)

• Vînd casă, grădină. Tel 17- 03-56, (564525)

7 • Vînd 4 camere Mănăştur etaj1 imediat ocupabil. Tel. 17-14-17 (571041)

' • Cumpăr apartament 2 camere. Tel. 16-69-98 între orele18-21 (571050)

• Vînd apartament 3 camere str. A. Vlaicu nr. 25, bloc VI5 sc.2 ap. 60 et. VII. Vizibil orele 18-22 (571056)

• Cumpăr garsonieră sau apartament 1 cameîă. Tel. 17-19-04 (571060) • ,

• Cumpăr apartament 1-2 camere. Tel. 13-39-94 (571078).

• Inchiriez(cumpăr) teren, casă zona Grigorescu (varianta 1 Decembrie) sau Zorilor-Mănăştur varianta legătură, Telefon 19-54-35 ora 16-20. (571124)

• Schimb(sau vînd) apartament3 camere Oradea Rogerius cu apartament Cluj-Napoca. Telefon19-54-35'după ora 16. (571125)

• Vînd casă în Turda central. Tel 15-52-37 Cluj. (571140)

• Vînd cabană din lemn. Tel 19-22-69 (571155)

• x Cumpăr sau închiriez contract ICRAL. Tel 18-95-05 după ora 18. (571181)

• Vînd apartament două camere ultracentral. Tel. 13-19-43 (571190)

• Vînd pivniţă ultracentral şi casă mică cu grădină. Tel. 15-62- 62 (571211)

. • Cumpăr locuinţă în zona Teatru, Tribunal sau schimb cu apartament 4 camere, modificări deosebite Tel. 41-46-51 (571235)

• Cumpăr apartament zona Grigorescu. Tel. 13-11-35 sau 18- 43-43. (571240)

\ OFERĂ ACUM!

DX2/66 -819$ DX2/80 - 829$ DX4/100- 883$

^ fa x '4 3 2 6 8 0 m ? 5 2 3

• Vînd casă cu/sau teren pentru construcţii, sau schimb cu apartament şi diferenţă. Str. Balzac nr. 12, cartier Grigorescu. (571245)

• Vînd garsonieră cu telefon, str. Pasteur nr. 65, e t 4. Ocupabilă imediat, 19 milioane. Tel. 12-79-32 (571252)

• . Vînd garsonieră str. Parîng nr. 35 ap. 166. Relaţii zilnic ora 15- 17(581964)

Cumpăr garsonieră confort 2- 3 exclus ultimul etaj. Tel 18-49-47 (582004)

• Cumpăr urgent apartament 2 camere sau garsonieră. Tel 17-41- 75.(582011) -

• Cumpăr apartament 2 camere nefinisat. Ofer 13-16 milioane. Telefon 14-08-21. (582054) >

•• Vînd sau schimb 3 camere cii 2 garsoniere. Tel 15-68-50 seara. (582056)

• Vînd garsonieră. Str. Cemei nr. 1 , ap. 2 , familia Cătană. (582106)

• Cumpăr apartament 1-2 camere zonă bună. Tel 18-43-29 după ora 10 (582109)

• Vînd 3 camere parchet, telefon, etaj II, Mănăştur. Tel 15- 80-46. (582117) ’

• Vînd Sau schimb'garsonieră confort I. Str. Gării nr. 2A, ap. 5, pafter. (582125)

• Vînd apartament 2 camere mobilat sau nemobilat, cu telefon, în cartierul Zorilor, 32 milioane. Str. Lunii nr. 22, sc. 3, et I, ap. 27. (582137)

• Cumpăr apartament 2-3 camere în Zorilor, Pata, Gheorgheni. Telefon 14-75-85 sau 14-31-37. (582138). • Vînd garsonieră confort unu str. Grigore Alexandrescu nr. 28. Tel 16-62-56 sau 11-49-59. (582141) ,

ADEVĂRULde Cluj

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

~S|blEV A R u lc8e C8m|

(ADEVĂRULI de Cluj ****,«*«Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

S im ţiţi că nu m ai pu teţi trăi în această lume în continuă mişcare?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

S ^ p e^ S R I^ S tr^ Napocă'iir.*! < î'tel$î ţ>a ir lîi'S G

• Vînd convenabil garsonieră confort I, preţ 14. 500. 000, str, Cemei nr. 9, ap. 3. Vizibilă ora 12-15 (582158) .

•. Cumpăr urgent apartament 2 camere-şi garsonieră cu telefon. Plata pe loc. Oferte la tel 17-85-96 (582163)

• Vînd urgent 4 camere confortH. Str. Mehedinţi nr. 13, Bl. 01, ap. 50. (582164)

• Vînd Lincoln Town Car1989 tip limuzină to ta l accesorizată deosebită. Inform aţii tel. 065/16-04r06 orele 14-22. (564218)

• Vînd Peugeoţ 405, model1990 excepţional. Tel. 14-42-42. (564289) ,

• Cumpăr Oltcit. Tel. 16-56-74. (564369) ’

• Vînd urgent piese Opel Kadett E Carayan. Inf. tel. 19- 20-04.(564527)

• Cumpăr Dacia J300 sau Dacia 1310 cu oferte serioase. Tel. 13-51-64 (571082)

• Cum păr autoturism neînmatriculat TV color. Tel 19-73-82. (582010)

« Vînd Audi lOOcc injecţie din 1986, 6800 DM. Tel 13-69-00. (582075)

• Cumpăr talon Mazda 626 2000 cmc 2 uşi şi talon VW Jetta 1400 cmc 1985. Tel 18-22- 39. (582144)

• Vînd Audi 80 1988 diesel roşu înmatriculat 11700 DM şi Audi 80 benzină 1, 8 F 1988 8600 DM plus vamă. Tel. 14-*75-34. (564298)

• Vînd Opel Ascona, motor 1800 I an fabricaţie 1982, neînmatriculat (2200 DM), Opel Record, motor 2000 Combi, cutie automată, an fabricaţie 1982 (2600 DM negociabil). Tel. 19-94-66 între orele 9-17. (564374)

• Vînd Dacia Break deosebită0 km. Tel. 16-01-92. (564442)

• Vînd camion SR 113. Tel.18-67-81. (564452)

• Vînd Renault 20 neînmatriculabil în stare de funcţionare. Tel. 42-03-36. (564479)

• Vînd urgent Skoda 120 L puţin avariată. Tel 19-85-14; 15-68-02.(564494)-

• Vînd Mercedes 350 SE injecţie, cutie automatică, aer condiţionat alarmă, pentru 12 Cj. Tel 15-08-02 (564497)

• Vînd Ford Tranzit sau talon. Tel 16-96-46. (564521)

• De vînzare Alfa Romeo Julieta, înmatriculată şi Mercedes 307, vamă achitată. Str. Laleleor nr.1.(571006)

• Vînd Golf 2, 1800 cmc, pe benzină şi piese Golf 2 şi BMW 524 TD ari 1989. Tel. *41-00-59 (571033) . •

• Vînd VW Transporter diesel, Ford Escort diesel, Ford Sierra recent aduse. -Tel. 18^90-30 (571036)

• Vînd VW Transporter 12 CJ, 3000DM Asigur numerele. Tel. 12- 84-09 (571064)

• Vînd Dacia 1410, 0 km, deosebită. Tel. 19-55-08 (571068)

• Vînd VW Transporter şi piese. Aleea Rretezat nr. 1 bl. R2

.ap. 1.(571081)• Cumpăr talon Ford Sierra

1980 1986. Tel 048/62-75-10. (571106)

• Vînd Dacia 1300 accidentată. Tel 13-36-11. (571119)

• Vînd Mitsubishi L300 tonaj 2205, 9 locuri. Tel 17-09-77. (571160)

• Vînd Dacia 1410 an 1991. Preţ 7. 200. 000 lei. Tel 15-41-55. (571174)

• Vînd caroserie Dacia 1300. Tel. 16-01-40. (571195)

• Vînd VW Golf an 1981, neînmatriculat, 1900 DM. Tel. 15- 77-55 orele 10-14. (571204)

• Vînd talon sau autoturism Nissan Datsun Cherry 1979, cu motor defect, preţ convenabil. Tel. .16-6268.(571212).

• Vînd Fiat Ritmoturlx) diesel. Tel 19-00-83 (571220)

• Cumpăr bloc motor Dacia 1300 standard. Tel. 13-86-89(571228)

• Vînd autoturism Ford Fiesta1100 an fabricaţie 1988. Tel. 19- 75-49(571230) •

• Vînd rotopercutor, flex, Microbus Peugeot TeL 14-98-27;19-75-49(571232)

• Cumpăr talon Aro 244 cu carte de identitate. Tel. 16-25-61 (571242) ~

• Vînd Renault 12 cu talon şi carte identitate. Str. Balzac nr. 12(571246)

• Vînd Dacia 1100 stare bună1,- 2 milioane. Tel 13-13-11. (582078)

• Vînd Honda Acord 2000 cmc, 1990, catalizator 133CP. Tel 41-03-86! (582097)

• Vînd ieftin Hanomag 3 t neînmatriculat. Tel 14-86-54. (582115)

• ' Vînd cameră' video “Panasonic” M 3000 nouă. TeL 19- 34-38 ora 12-20 (564412)

• De vînzare antenă parabolică şi un video fecorder. TeL 15-71-41. (564439). '. -

• Vmd amplituner Sony cu boxe 1200000 lei. TeL 41-18-92.(564449)

• Vînd congelator 5 sertare. TeL 18-86-70. (564487)

,• Vînd 3 televizoare alb-negru cu, circuite integrate. Tel 43-80-56 seara după orele 19. (564517)

• Vînd schiuri Blizzard 1, 90 m + beţe, > cu legături Tyrolia

«diagonal, clăpari Nordica nr. 43, preţ 1 milion şi instalaţie încălzire ]pe gaz Vaillant, preţ 1 milion. Tel.13-55-85. (571057)

• Vînd 486 DX2-66MHZ Intel CPU 4Mb RAM Cirrus 512Kb Svga 14 fără HDD. TeL 16-09-20 (571200)

• Vînd'congelator Arctic, 5 sertare TeL 15-95-56 (571226)

• Vînd IBM 386SX: Tel 18- 75-43. (581979) . .

• Vînd boxe. noi Akai 50 W şi 150 W jocJNintendo. Tel 19-08-05. (582152)

• Vînd aragaz 3 ochiuri, dulapuri, canapele, mese, sobă încălzire cu petrol. Informaţii tel,17-21-10. (564421)

• Vînd ouă prepeliţă. Tel 41- •34-53 15-17-50.(564484)

• Vînd dulap cu 2 uşi şi vitrină, mobilă Bobîlna. Tel 14-72- 29.(564503)

• Vînd pui ciobănesc german 6 luni mascul. Informaţii tel. 13-76- 35. (571133)

- • Cumpăr discuri muzică cu formaţii rock româneşti. Tel 13-78- 60(571139) ,

• Vînd fin şi otavă max. 14 tone. Tel 18-05-25. (571168)

• Vînd garnitură-mobilă. Informaţii tel. 19-47r95, seara. (571185)

• Vînd pui de boxer. Tel. 13- 35-29 (571197)

• Vînd cazan central pe cărbuni, cazan cupru pentru ţuică, butoi de vin 100 litri. Tel. 13-03-13 (571203)

• « Vînd convenabil scurt vulpe polară, deosebită. Tel. 15-10-72(571213)

• Vînd urgent pui boxer. Preţ negociabil. Tel,J4-33-42 (571254)

• Vînd colţar nou la preţ avantajos. Informaţii la tel 17-68-53. (582093)

• Vînd medicament Niacalcin Nasal 100 pentru osteotenie; mobilă hol şi dormitor, ieftin. Tel18-52-24. (582120)

• Cumpăr ceasuri vechi (de masă sau pendulă), cu preţ avantajos. Tel 19-38-88. (582129)

• Cumpăr mobilă modulară bucătărie şi canapea extensibilă. Vînd ieftin parchet fag. Tel 14-75- 85. (582139)

■ Vînd căţei cîine lup, 2 fotolii pat noi Tel 17-10-36. (582147)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb garsonieră confort I cu apartament. Tel. 12-20-27.- (564434)

• Schimb apartament e camere cu 2 garsoniere. TeL 17-39-01 (571210)

• Schimb 4 camere, modificări deosebite, cu casă cu grădină, în Cluj sau apropiere, obligatori cu apă în casă şi gaz, sau cu 4 camere în Zorilor. Ţel. 41-46-51 (571236)

• Schimb apartament 1 cameră + diferenţă cu 2 sau 3 camere. TeL12-78-96 (571241)

• Schimb garsonieră confort I cu apartament 2 camere confort I şi diferenţă. TeL 12-46-79. (571243)

• Schimb central o cameră ICRAL cu locuinţă mai mare. Ofer diferenţă Str. Kogălniceanu nr. 8,

.ap. 16. (582077)• Schimb garsonieră confort I

finisată cu apartament 2 camere. Prefer zona Mărăşti, Gheorgheni. Tel 19-54-30 între orele 16-18. (582094)

În c h ir ie r i

• Dau în chirie magazin dotat; central. Tel 19-56-67. (564519) '

Caut de închiriat spaţiu pentru magazin 200-400 mp, zonă comercială bună. Tel 13-13-17 orele 9-17 (581923)

• Caut de închiriat spaţiu comercial, central. Tel 43-26- 80. (582030)

• Dau în chirie trei camere nemobilate. Str. Tache Ionescu nr. 78(564504)

• Dau în chirie apartament 2 camere plata anticipat în valută 1 an. Tel 17-09-18 ora 13-18. (564522)

• Dau în chirie apartament semicentral, telefon, TV Cablu. TeL 19-00-84. (564523)

• Dau în chirie apartament trei camere nemobilat, cartier Gheorgheni. Tel. 14-56-46 (571046)

• Dau în chirie o garsonieră mobilată str. Horea, cu telefon. Chiria în valută. Tel 13-64-93. (571118)

• Dau în chirie pentru birou firmă apartament două camere etaj2, cu telefon individuaL TeL 18-27- 74(571187)

• Dau în chirie garsonieră mobilată plată anticipat pe şase luni. TeL 13-18-31 (571205)

• Dau în chirie apartament 3 camere cartierul Zorilor. TeL 15-35-89 orele 12-22. (571206)

• Dau în chirie apartament 4 camere mobilat, Zorilor. Tel 17-34- 25. (582047);

• Dau în chirie apartament 3 camere confort. Informaţii str. Jean Jaures nr. 12/A, et. 3, ap. 14, zilnic orele 16-20. (582100)

• Dau în chirie 3 camere Mănăştur, telefon, decomandate. Tel 15-80-46 (582118)

* • Dau în chirie garaj cartier Grigorescu. Tel 18-52-24. (582121)

• Dau în chirie apartament 2 camere, nemobilat, cu telefon. Plata anticipat. Tel 18-32-38, (582128)

• Dau în chirie apartament 2 camere, garaj, telefon. Plata anticipat valută. Tel 18-35-82 orele 16-19. (582140)

; • Caut de închiriat spaţiu depozit la marginea Clujului sau în satele apropiate. Tel. 16-92-85.(564450)

• Caut de închiriat spaţiu comercial (semi)central. Tel. 15-53-38.(564462)

■ Ofer spaţiu pentru închiriat depozit en gros, Bistriţa. Tel. 22- 49-52 după ora 15. (571209) .

• Ofer chioşc cu vad. Tel 18-34-16. (582072) ’

. • Dau în chirie spaţiu 70 mp. Tel 14-59-80. (582149) :

• Studentă străină caută de închiriat locuinţă. Tel 12-10-69 ; 12-91-10. (581983)

. • T înăr serios, caut garsonieră sau apartament de înch iria t. Telefon 14-30-20.(582159)

• Caut de în ch iria t garsonieră. Tel 15-06-22 după ora 19. (582165)

* Dau în chirie apartament 3 camere în C ipariu et. 1, nemobilat, fără telefon, pentru 6(şase) luni Tel. 41-42-09.(564532)

* Dau în chirie apartament cu o cameră pluş dependinţe, pentru pretehţioşi. Tel 41-42- 18 zilnic orele 17-21. (582133)

• Ofer pentru închiriere apartament două camere etaj 1, telefon internaţional, parcare, în cartier . Zorilor, zona IEIA. Prefer firmă. Tel. 12-18-79. (564372)

• Dau în chirie apartament 2 camere nemobilat cu telefon în Zorilor. Informaţii tel. 14-68-44 seara, (564467) ’

• Dau în chirie o cameră cuintrare separată unei fete serioase. Tel. 41-20-39. (564469)

• Dau în chirie casă. Tel 18-69-48.(564496)

• Caut de închiriat apartament2 camere. Tel. 15-42-86; 17-47-98 după ora 16. (564406)

• Tineri căsătoriţi căutăm pentru închiriat garsonieră. Oferte latei 14-56-83. (571172)

Studentă româncă, caut să închiriez apartament sau garsonieră cu telefon. Tel 12-33-48; 12-78-90(582049) . ’

DIVERSE

• Angajăm m uncitori elcctronişti şomeri. Tel. 43-25-20 între orele 8-16. (564408)

• înfiinţez societăţi (SRL). Tel. 15-42-69; 13‘-28-07 după ora 19. (564428)

• Fac practică obţinere âvize-Iicenţe im port-export. Str. N. Titulescu 8 s£. 1 ap. 7 zilnic 14-17 (564508)

• SC Tracorom SRL angajează in sta la to r-su d o r. Relaţii la tel. 1511-76 sau 14r09-63, seara. (571184)

• Angajăm vînzători. Tel. 15-06-62 după ora 19. (571255)

Societate comerci»u execută construcţii de orice tip cu predare lă cheie, cu finis,jt deosebite, în cel mai j car, timp. Sunaţi zilnic la tel 19.7ţ. 28 după orele 17. (582111)

• SC Romsa SA angajez vînzătoare şi gestionar. Tel 13. 52-42 orele 9-17. (582124)

• SC Saturn ia SRL angajează: şer unitate, merceolog, agenţi comerciali. Relaţii str. Iugoslaviei nr. (9 între orele 16-18. (582143)

• Angajez vînzătoare. Te]14-53-08. (582146)

• .Zilnic în Germania cu Atlaşsib pe ,ruta Nurnbeig. Augsburg-UlmStuttgart-Karlsrulie. HeilbronnMannheim-Frankfurt- S iegen-KolnDu sseldorf-Dortmund, Vindem asigurări medicale şi carte verde. înscrieri tel. 43-34-32; 43-23-06; 19-22-06; 19-48-86. (564188)

• Angajăm măcelar şi vînzătoare. Tel. 19-34-38 orele 12-20.(564411)

•. Societate franco română angajează agenţi publicitari. Asigurăm, formare instruire. Tel 43-80-36. (564429)

• SC Sarco Exim SRL angajează agent comercial cu experienţă în domeniul vînzărilor, absolvent învăţămînt superiot tehnic, cunoştinţe limba engleză, posesor auto. Prezentarea (curiculum vitae şi foto) pînă la 10,01. 1996 la adresa str. E. Isacnr. S et. II. (564471)

• Angajăm cosmetician» serioasă şi cunoscătoare în domeniu. Concursul în 7. 01. ou 12 în str. Bucureşti nr. 64 bl. D1S sc. II ap. 27. Acte: atestat de cosmeticiană sau diplomă şi buletin de identitate (564476)

• Angajăm fete pentm ambalare ness. Tel 13-42-13 orele10-15. (564486)

• Angajăm brutari şi şofer distribuitor pentru pîine. Str. Pasteur nr. 77 sau tel. 43-80-31. (564488)' -

• Muzică, fimări. TeL 16-10-21. (571087) ;

• Execut lucrări interioare Vînd-închiriez spaţiu - comercial Tel. 16-41-12. (571216)

• Angajăm vînzătoare serioase Tel. 14-02-22 (571234)

• SC Colţ Alb SRL angajează barman-ospătar.-Relaţii la telefon 15-31-80 în tre o rele 17-19(582050)

• Asociere Tehnofarm. Tel 18- 34-16. (582071)

• Masaj la domiciliu. Tel 18" 58-75. (582105)

• Ofer împrumut. Tel 41-2102. (582113) ;

• Expert contabil ţin evident contabilă. Tel. 17-65-59. (564445)

• îngrijesc copil la dornic® meu. Tel. 15-17-20 ora 17-2" (571194)/ .

• Tineri căsătoriţi, îngriji persoane în vîrstă contra locuinţ*Tel 16-81-36. (582039)

râ. T(l■ • Ţin contabilitate primai.18-52-24. (582122) '

• Traduc texte din l i ţ franceză şi engleză. Tel 13-1® (582134)' '

• Studentă, meditez 1'® română. Tel 13-10-81. (58213 )

'“sUjr

fi l) sîmbătă - duminică, 6 - 7 ianuarie 1996 PUBLICITATE ELC£S&8j]

---:---------. ---- —---- i--■

îngrijire femeie bătrînă bolnavă. Telefon 16-57-16 după ora 17. (582073)

Caut femeie pentru îusriiirc bătrîn, zona Pata. Tel 15-78-69.(582090)

------T Căutăm în ^cartierul.Gheorgheni. doamnă' pentru

■; supravegherea unei fetiţe 3 ani.Program comod. Tel. 1,4-03-56 sau

; 14-49-82 (571045). Solicit contra cost invitaţie

: pentru 3 luni în Germania. Tel. 14- : 17-52. (564425)•i • Confecţionez role te din lemn1j. şi plastic. Oradea tel 059/47-98-22.! (570556)

PIERDERI| • Pierdut legitimaţie de

serviciu . eliberată . ^de SC ; ' “Clujana”SA Cluj pe numele ţ Astăluş Victoria. O declar nulş.I (564475)j • Pierdut autiorizaţie nr. 17429> CE57.11195 pe numele Orfescu j Maneta. O declar nulă. (564495.) î ■ Pierdut în'31. 12. 95 lîngă ] Intim căţeluşă de 7 luni neagră cu 5 / labele maron. Răspunde la numele 1 Rita. , Găsitorului recompensă lydeosebită. Tel 19-66-33. (571147) f • Pierdut carnet de sănătate peI numele Andreica Cornelia. îl declar Jj nul. (571198)] • Pierdut carnet de student pe | numele Bucşa Georgeta. îl declar j nul. (571222)j • Găsit legătură chei str.| Galaxiei Tel 14-25-85. (582108)

• Chindris Ilie Răzvan pierdut carnet de student. îl declar nul. (582130) . / _____________

DECESE COMEMORĂRI* Cu nemărginită durere în

suflet anunţăm moartea fulgerătoare a fiului nostru drag DANIEL-IONUŢ CÂMPEAN de 23 ani. Ceremonia funebră va avea loc la Cimitirul Central în data de08 ianuarie 1996 orele 14. Să st odihnească în pace! Mama şi tata. (564511)

• Cu adîncă durere, fiicele Rodica şi Mariana cu familiile inunţă încetarea din viaţă în data de 4 ianuarie 1996 a iubitei Jor mame soacre şi bunici PETRUŢA MARIA, sullet nobil şi blînd. Bunătatea şi gingăşia ei vor rămîne veşnic jB inimile -n o a s tre , înmormîntarea va avea loc luni* ianuarie ora 14 la Capela Nouă Mănăştur. Familia ing. Hamza-Petruţa G rigore şi amilia dr. Nistor Sorin.

(564530) • -

• Cu adîncă durere *»unţăm încetarea din viaţă, la

d* ani, după o -scurtă dar f * a ^n ferin ţă , a scumpeitp d p ^ mătu*‘ COSTIN

EZIA. Fie-i ţărîna uşoară! eremonia funerară va. avea

®c luni, 8 ianuarie 1996, ora C» I ° , la Cirailirul C entral Mi i i^are. Sandy, Doiniţa şi ^ j Petrmea. (564531)

„ n *, ad' ncă durere în Tui * - anuntani încetarea

’lgeratoare din v ia ţă a

/s«r!np,ll.Ui nostru s°t> ta tă »A b m ?,i bu“ic m â c â u a nînmn ’ v*rsfa de 56 ani. : , r r ,a- Va avca loc în12 « ianuarie 1996, ora (571188) Un,,if ul ManaŞtur.

„ O ----1 “*-»•sîntem alături de voi cu tot sufletul la pierderea soţului şi ta tă lu i drag , MÂCÂUAN AUREL, care a' plecat atît de repede d in tre noi. Familia Fărcaş Teofil cu soţia Doina şi copiii Daniel şi Mihai. (571191)

• Cu inimile zdrobite de durere anunţăm pe toţi cei ce 1- au cunoscut pe bunul nostru soţ, ta tă , socru şi bunic, CÎMPEAN SIMION, în vîrstă de 50 ani, că atunci cînd aveam a tîta nevoie de el a plecat dintre noi, lăsîndu-ne un mare gol. Înmormîntarea va avea Ioc de Ia Capela Nouă Mănăştur, în 08. 01. 1996, ora 12. Nu te vom uita n iciodată. Soţia Maria, cipiii Marilena şi Cipri, g inerele Romeo, nepoata Bianca. (571253)

* Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată, socru şi bunic, MOGA GHEORGHE, la v îrs ta de 86 ani. Înm orm întarea va avea loc sîmbătă, 6 ianuarie 1996, la „ora 14, în Cimitirul din str. C rişan . Dumnezeu să odihnească în pace sufletul său bun şi nobil. Fiul şi familia sa îndurerată. (582098)

• Cu adîncă durere anunţ încetarea din viaţă a scumpului meu soţ, MOGA GHEORGHE, la . v îrsta de 86 ani. Înmormîntarea va avea loc în Cim itirul din str. C rişan la data de 6 ianuarie 1996, la ora 14. Soţia îndurerată. (582099)

• Z drobiţi de durere anunţăm trecerea în nefiinţă, după o lungă şi grea suferinţă, la numai 50 ani, a scumpului nostru frate, cumnat şi unchi, CÎMPEAN SIMION. F ra ţii Ştefan şi Ioan cu- fam iliile, (582112)

• Cu profundă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru flu, ŞUTEA EUGEN. Înm orm întarea va avea loc la Cimitirul Mănăştur în data de 8 ianuarie ora 15. Părinţii. (582131)

• Cu deosebită durere anunţăm încetarea din viaţă, Ia vîrsta de 31 ani, după o' grea: suferinţă, a celui care a fost scumpul nostru soţ şi ta tă , LUCA DĂNUŢ.Înmormîntarea va avea loc în data'de 08. 01. 1996 ora 13, de la Capela 1 Mănăştur. Nu te vom uita niciodată. Familia îndoliată. (582145) -

. • Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din v ia ţă , în urm a unui trag ic accident, a scumpului nostru soţ şi ta tă , MOLDOVAN VASILE, Ia vîrsta de 32 de ani. Înmormîntarea va avea.loc în data de 8 ianuarie, ora 12, în localitatea Cămăraş. Nu te vom uita niciodată. Odihneşte-te în pace. Soţia Minuca şi copiii Lucian, Diana şi' Denisa. (582154)

• Aducem un pios omagiu celei care a fost cuscra noastră PETRUŢA MARIA. Dumnezeu s-o odihnească. Familia Nistor Titus. (564477)

Sîntem alături de tine şi familia ta, dragă Rodica în aceste clipe cînd treci prin nemăsurata pierdere a celei care ,ţ*_a dăru it viaţa. Dumnezeu să o odihnească în pace. Colectivul Centrului Creştin. (564480)

• Sîntem a lă tu ri de nepoatele şi verişoarele noastre în marea durere pricinuită de m oartea mamei lo r dragi PAPIŢA MARIA. Sora Ileana, Soni Ion şi Dana cu familiile. (564483)

' * în tre ag a noastră compasiune la trecerea în nefiin ţă; a dragului nostru IURA CIOBOTARIU. Fam. Mucea şi Vereş. (564489)

• Sîntem a lă tu ri de familiile'Stănilă şi Crişan în marea durere pricinuită de moartea mamei şi soţiei lor dragi. Familia Dana şi Sorin Pop. (564490)

• Sîntem a lă tu ri de colegele noastre Bnkos Agneta şi .Jud ith în m area durere pricinuită de moartea mamei şi bunicii dragi. Colectivul SC Asirom Sa Cluj. (564493) .

‘ • Sîntem alături de colegul nostru dl. dir. adj. Tiniş Adrian în marea durere pricinuită de pierderea tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei. Colegii de la D irecţia de Muncă şi Protecţie Socială a judeţului Cluj. (564499)

• Ne despărţim cu multă suferinţă în inimă de scumpul nostru nepot DANIEL-IONUŢ CÂMPEAN. Moşu şi Buni. (564512)

• în aceste momente cutremurător de grele, sîntem a lă tu ri de fam ilia colegei noastre 'Ileana Câmpean şi-i transm item sincerecondoleanţe la d ispariţia p rem atu ră a lui IONUŢ. Membrii Institu lu i “Sextil Puşcariu”. (564514)

• Ne luăm un ultim rămas bun de la iubitul nostru verişor şi nepot DANIEL-IONUŢ Câ m p e a n ! Priki, Vali, Tuliu. (564515) ~

• transm item domnului arh. Aurelian Buzuloiu sincere condoleanţe . şi în treaga com pasiune. în aceste grele momente la trecerea în nefiinţă a persoanei d ragi, MÂRIA BUZULOIU. Fam. jirh . Radu Spânu. (564516)

• Sîntem alături de familia Milchiş Vasile în marea durere cauzată de m oartea tatălu i drag. Familia Hosu. (571182)

• Sincere condoleanţe prietenului Vişinei Crişan, în greaua încercare p rin care trece. H erm ina M ustea. (571183)

• Dumnezeule, aşază în loc lum inat pe naşu AUREL MÂCÂUAN. Finii Vera şi Vasile Cozar. (571186)

• Condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei ing. Ştefan M oţ, la decesul tatălui drag. Familiile Ofrim Timiş şi Mihali (571189)

• Sîntem alături de familia Cîmpeanu Ioan, în aceste momente grele pricinuite de m oartea fiului lor drag IONUŢ. Familia Secăreanu şi bunica. (571196)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune fam iliei Goga Augustin, la decesul cum natului DAN. Familia Coc Ilie. (571207)

• Sîntem alături de colega noastră Biluca Maria, în aceste clipe grele pricinuite de m oartea mamei sale dragi. Sincere condoleanţe din partea colectivului de salariaţi al. SC Transilvania SA, Cluj-Napoca.(571214)

• Un ultim omagiu şi trist rămas bun de la dragul nostru fin, MÂCÂUAN AUREL. Odihnească-se • în pace. Condoleanţe familiei. Familia Vaida Gheorghe. (571219)

* întreaga compasiune arh. Buzuloiu la decesul soţiei MIA născută BĂLIBAN. Adio suflet bun. Florica Bunica. (571221)

* Sîntem 'ală turi de prietenul nostru a rh itec t Aurelian Buzuloiu, la pierderea soţiei dragi. Sincere condoleanţe.-Familia dr. Caius Zamora. (571223)

• Suntem alături de familia Câmpean în aceste momente dureroase . D ispariţiaprietenului nostru IONUŢ a lăsat un mare gol în sufletul nostru . Ioana şi F lorin . (571224) .

,• Cu adîncă durere ne despărţim de buna noastră cumnată , PETRUŢA MARIA. Condoleanţe ' fam iliei îndurerate . Familia Gorcea Pamfil. (571231)

• - Sincere condoleanţe doam nei Moga Iuliana la trecerea în nefiinţă a soţului d rag , MOGA GHEORHE. Fam ilia Abraham Vasile. (571244) >

• Sîntem alături de colegul nostru Crişan Nîcolae în aceste momente grele, pricinuite dc trecerea în nefiinţă a soţîei.sale dragi şi transm item sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul sucursalei Cluj a Băncii Dacia Felix, (571250)

•' Sîntem alături de colegul nostru C rişan Nicolae, în m area durere pricinuită de decesul soţiei dragi. Sincere condoleanţe. Colegii de la Biroul Jurid ic al sucursalei Cluj a Băncii Dacia Felix. (571251)

• îm părtăşim durerea naşei : noastre Socaciu M argareta la decesul mamei dragi. Finii Nelii, Viorica şi Cristi Socaciu. (581963)

• Cu adîncă durere în inimi ne despărţim de scumpul nostru frate, cumnat, unchi, MÂCÂUAN AUREL.Dumnezeu să-l ierte. Cornel, M aria şi Monica cu familiile. (582103) .

* M ariana şi Sorin,

Nistoreştilor, de nimeni n u , te desparţi mai crunt mai tragic

decît de EA de MAMA. EA E

DE N EiN LO C U IT. Sîntem alături de sufletul vostru şi nu

uitaţi: "CINE ARE PĂRINŢI PE

PAMINT NU ÎN GÎND" ... Ana şi Florin Piersic

• Cu adîncă du rere anunţăm încetarwa din viaţă, după o grea. su fe rin ţă , a colegului de serviciu , MOLDOVAN VASILE. Înmormîntarea va aveai loc în data de 08. 01. 1996 în localitatea Cămăraş, ora 12. Odihnească-se în pace. Condoleanţe fam ilieiîn d u rera te din p arte a colectivului de muncă al SC “Ardealul” SA Cluj. (582110)

• O dată cu dispariţia ta IONUŢ, am pierdut pe cel mai drag p rieten . C ondoleanţe familiei prof. Cîmpean. Adi, Remo, Horia, Călin. (582114)

• Sîntem alături de colega noastră M ariana N isto r în greaua pierdere suferită prin trecerea în nefiinţă .a mamei dragi. Colectivul Catedrei de Chimie Organică. (582127)

* Sîntem a lă tu r i de Valentina Luca şi fiicele ei şi le transm item sincerecondoleanţe în aceste momente grele cauzate de p ie rd erea soţului şi tatălui drag. Familia Codrean. (582150)

• Sîntem alături de scumpa noastră soră şi .cumnată, la p ie rderea soţului d rag , VASILE MOLDOVAN. Familia Bodiş. (582157)

• EUGENE, cine-mi va mai zice mie “tuşică”J Dumnezeu să te odihnească în pace. Sîntem a lă tu ri de voi, M ărioăra şi Iosif. Nepoata M ă rio a ra ,c n familia. (582161)

• O tristă aducere aminte la împlinirea a 20 de ani, de cînd ne-a părăsit iubitul nostru soţ şi tată ALBU GAVRIL. Nu te vom uita niciodată. Doina, Lavinia, Sanda. (564346) ~ .

• Cu inimile cernite de durere anunţăm că s-au scurs2 ani de cînd m oartea nem iloasă l-a smuls din mijlocul nostru pe d ragul nostru LUPAŞ PAVEL, soţ, tată, socru 'şi bunic. Veşnică amintire. Cheţa, Nuţi, Ştefi şi Florin. (564529)

• Se împlinesc 7 ani de cînd scumpul nostru fiu, soţ şi tată, VASILE CÂTANÂ, prim bariton al Operei Române, ne- a părăsit pentru totdeauna. Sufletul lui cald va răm îne veşnic viu în inimile noastre. Mama, Mila şi Bibi (571065)

• La şase săptămîni de la dispariţia prem atură a celui care a fost STAN VASILE un pios omagiu din p a rte a colegilor de la AS “Rheuma”. Odihnească-se în ■ pace. (571104)

• Cu imaginea lui în suflet şi în gînd, adunăm toate amintirile într-un pios omagiu, la împlinirea a 27 ani de la dureroasa-despărţire de dragul nostru soţ, ta tă ş i ' bunic BUDIŞAN GAVRIL. Soţia Veronica, copiii: Sia, Nicolae, Ion, M ărio a ra şi I r in a cu fam iliile. Dumnezeu ss-l odihnească în pace (571151) ' j

SAntem alături de Ileana şi Ja n Câmpean în aceste momente grele . Sincere condoleanţe în treg ii ramilii. Fam. Noja (G)

• Pioasă aducere aminte la îm plin irea unni an de l a trecerea îh nefiinţă a celei care a fost draga n o as tră soţie, m am ă, bunică în v ă ţă to a re MARIA RADU. Odihnească-se în pace. Comemorarea va avea Ioc duminică 7 ianuarie 1996, o r a . 12, la B iserica “ Schimbarea Ia faţă” din B-dul E ro ilo r Fam ilia în d u rera tă . (571157)

• Se îm plinesc şase săptămîni de. la moartea celei care a fost cea mai bună mamă şi - bunică, DI JMĂRESCU EMILIA. Familiile Grindean şi Dijmărescu. (571192)^

• Au trecut 6 săptămîni de cînd a plecat pe drumul fără în to a rcere irig. ~ PETRE PÂRVULESCU. Parastasul va avea loc duminică, 7 ianuarie 1996, ora 12, 30, la Catedrala O rtodoxă C lu j. Fam ilia.(571247)

• Se îm plinesc, la 7 ianuarie, 4 *ni de la dureroasa despărţire de iubita noastră soţie, mamă, soacră şi bunică, VIORICA GÎRBICEAN din A pahida. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia îndurerată. (581952)

• Se împlinesc 6 săptămîni de cînd a plecat dintre, noi cel care a fost HRISTEA ION, 62 ani. Dumnezeu să-I odihnească. Slujba de pomenire va avea loc dum inică, 7 ianuarie , Ia B iserica O rtodoxă din s tr . Maxim G orki. Familia îndoliată. (582096)

• Sîntem alăturiUe scumpa noastră soră şi cum nată, la p ie rderea so ţu lu i drag, VASILE MOLDOVAN. Familia Bodea Ioan, Leana şi copiii. (582156)

• D ouă-ie rn i au nins mormîntul şi golul sufletelor noastre. La 7 ianuarie 1996 se împlinesc 2 ani de la dispariţia dragului nostru col. (r) ERCHEDI VASILE.Mulţumim tuturor celor care şi păstrează vie amintirea. Soţia Luci şi fiica Luminiţa. (582126)

• / A trecu t un an de singurătate , aştep tărizadarnice şi zbucium sufletesc de cînd dragul nostru soţ şi tată, NICOARÂ NICOLAE, a plecat mult prea devreme pe drumul fără întoarcere. îţi vom păstra veşnic o vie amintire. Dumnezeu să te odihnească în pace şi linişte. Soţia Ani, copiii Crisţina şi Nicu. (582153)

. • Mulţumim tuturor celor care au fost alături de noi şi an participat cu prezenţă, cu (lori şi cu pioşenie la durerea pricinuită de pierderea bunei

i noastre m am e, bunici şi , s trăbun ici JUCANl f’LÎS’ABETA. Familiai -r.rbirfrată. (56-1502)

ADEVĂRULde Ciul

SPORT sfmbăti-duniinicÂ, 6-7 ianuarie 1996

>"7 ’

Dialog... invers mm _ WISorilTBagiu infirmă zvonurile ş i... ataca!

Multe "valuri” au stîrniţ în rîndul opiniei publice fotbalistice, în ultimele vie ale lui decembrie trecut şi primele zile ale noului an, zvonurile legate de iminenta plecare de la ”U” a jucătorilor Ovidiu M aier (la Steaua) ş i Vasile Brătianu II (spre Brăila sau Jiul), zvonuri alimentate de presa scrisă şi de audio­vizual. Prilejul de-a ataca realitatea concretă de la cea mai autorizată sursă - Fotbal Club ”U”, într-un dialog cu Sorin Bagiu, preşedintele executiv al clubului. Asta a fo stjo i 4 ianuarie. Dialogul purtat vi-lprezint, nu înainte de ă sublinia că el a avut loc în trei ”reprize ”, de două ori intervenind lungi ”'pauze” determinate de convorbiri telefonice purtate cu Dan Lăzărescu, de la federaţie, respectiv , Cristian Costache, şeful departamentului Fotbal al ziarului Gazeta Sporturilor ( ”cointeresat” tot de "cazul M aier”).

- La mulţi ani, nea Victor. Bine ai venit la noi la Club!

. Bănuiesc ce vînt te aduce. De azi .de dimineaţă a trebuit să răspund şi să "dau socoteală” Ia zeci de telefoane,

- în acest caz, concret, care este situaţia ”vînturată” cu : Ovidiu Maier? Că prea multă vîlvă se face cu iminenta lui plecare la Steaua, unii colegi din'presa scrisă dînd ca sigură, prezenţa sa sub culorile echipei

'lampioane încă din acesta iarnă.

- Nea Victor, am mai spus-o şi la obişnuitele noastre conferin- ■ ţe de presă de la stadion, o repet

şi acum: OVIDIU MAIER, clar şi . fără echivoc, prin contractul încheiat este omul nostru- pînă în august 1998, respectiv ca jucător al lui ”U” pînă la 1 iulie 1997, cînd, eventual, contractul' ca jucător poate fi renegociat. Vă pot oferi mostra contractului, ca să-l fotografiaţi şi să-l daţi publicităţii. Adaug că pînă la ora actuală partea noastră, adică clubul, şi-a respectat cu stricteţe îndatoririle. De ce atunci ziarele,‘ chiar şi pe plan local, fac valuri: vînturînd ştiri.false?

- Este o ”boală” nouă, Sorine, foarte la modă, de-a cîştiga atenţia cititorului servindu-i senzaţionale veşti de ”ultimă oră”.

- Numai că astfel de veşti, anulate după două-trei zile' de altele care 1 etalează exact pe dos faptele incriminate dăunează credibilităţii cititorului, crează o stare de tensiune în cazul nostru pentru Maier şi club, tensiune de care nu avem nevoie. ■

- De acord.' Credibilitatea citito­rului sau a telespectatorului scade prin mostrele de ştiri vehiculate, incitante şi fără acoperire. Este o modalitate de a vinde "producţia” de acest gen. Dar să revenim la ale noastre, în speţă la ”cazul” Vasile Brătianu II. Pleacă de la

■”U”? - ţ- Şi în acest <”eaz” repet: Vasile

Brătianu II este definitiv al lui "U”,

prin contract, pînă la 1 iulie 1997. Culmea este că nici în cazul Maier şi nici în cel referitor la Vasile Brătianu II, părţile "interesate” nu ne-au contactat. Nici Steaua şi nici alte echipe interesate de cei doi n-au făcut nici un pas de apropiere, de tatonare. Poate că au făcut-o... indirect, prin vorbe aruncate în vînt şi prinse de urechi sensibile de gazetari care servesc cititorii cu lucruri auzite din "surse demne de încredere”. O fi şi aceasta o modali­tate a marilor cluburi, cum este Steaua, de-a semăna incertitudinea în viaţa cluburilor mai mici pentru ca apoi să culeagă -pe de gratis "fructele” numite achiziţii de jucători de valoare.

- Constat că dialogul s-a... inversat: primesc răspunsurile cuvenite la întrebările puse dar, la rîndul meu, trebuie să mă convertesc la "punctele tale de vedere”. De acord şi cu cele spuse

, anterior. Cum cele două ”cazuri” sînt elucidate ce ai mai avea de adăugat?

- Tot din cele scrise şi apărute aş dori să se ştie că o serie de jucători ai lui ”U” la ora actuală sînt împrumutaţi, continuînd să fie ai noştri la expirarea contractului de împrumut. Ca să dau cîteva exemple: Stelică, Gherman este împrumutat la Unirea Dej, Fedor şi

■ Sălăjean la I.S.C.T., iar mai recent Neferoiu a fost împrumutat pentru doi ani Sportului Studenţesc.

- Fiindcă ”am intrat în pită”, cum se spune, ajungînd sâ pun eu întrebări, ce se aude cu situaţia

lui Colceag, respectiv ceva despre memoriul legat de folosirea lui Pavel Badea de către craioveni în meciul cu ” U” şi care conform reglementărilor în vigoare avea. două etape de suspendare?

- Nici un răspuns. Concret,^ nimic despre cazul lui Pavel Badea la memoriul înaintat C.C.N., nimic nici la celălalt despre situaţia lui Colceag. F.C. Naţional nu şi-a respectat clauze­le contractuale, deci Colceag este al nostru, motiv pentru care am înaintat un memoriu, rămas tot fâră răspuns pînă azi deşi a fost înaintat de mai bine de o lună aceluiaşi for. Tocmai pe această temă am fost interpelat la telefon şi de dl Dan Lăzărescu.

- Ce ar mai fi de adăugat în finalul dialogului? .

- - Gă miercuri 10 ianuarie sună goarna reîntîlnirii, că între 10 şi 12 vor fi efectuate vizitele medicale concomitent cu primele antrenamente. Despre planul de desfăşurare a antrenamentelor de pregătire a viitoarei perioade competiţionale cît şi despre alte lucruri cu prilejul primei conferinţe de presă a clubului nostru, în viitorul foarte apropiat.. - Voi fi prezent şi fiindcă am fost întîmpinat cu urarea de ”La mulţi ani!” ţi-o adresez din inimă şi eu, ţie, întregii conduceri a clubului, lui Dan Anca şi jucătorilor. .

A consemnat Victor MOREA

C etrcsnectivâ vo le ibalisticâ 1 9 9 5

1995 a fost un an,foarte bun pentru voleiul clujean, datorită implicării responsabile a cluburilor, tehnicienilor şi jucătorilor şi, nu în ultimul rînd, aportuluţamor susţineri financiare deosebite (dacă e să le amintim, SC ARDAF SÂ, SM INVEST HOLDING, CONIS, Someşul Dej, Casirom Turda, ISCT, o listă cu nume puţine, dar emblematice pentru voleiul clujean). ~

Fără exagerare, putem afirma că voleiul românesc şi-a mutat capitala la Cluj-Napoca. Concentrate în municipiul de pe malurile Somşşului numeroase evenimente: turneul final al Cupei României, Cupa Conis, SM Invest Cup, Cupa ARDAF, meciurile naţionalei masculine a României în preliminariile C.E., consfătuirea anuală a arbitrilor divizionari de volei, spectaculoasa calificare a ”U” Ardaf în primele 16 în Cupa Cupelor, turneele junioarelor şi juniorilor de la CSS Viitorul Conis Cluj şi ”U” SM . Cluj. Prin extindere, un titlu de campioane naţionale pentru junioarele II de la CSS Turda, un loc IV în turneul final al Cupei României pentru Someş Victoria LAPI Dej, înfiinţarea unei noi echipe feminine, CSS Casirom Turda, în seria a Il-a a diviziei B, un loc IV pentru juniorii I de la Someşul LAPI Dej în turneul-final al campionatului naţional, turneu desfăşurat la Bucureşti, o medalie de bronz

pentru juniorii de la CSS Viitorul Conis Cluj. Ce este mai important însă, săli tot mai pline la jocurile echipelor noastre, un public entuziast şi entuziasmat de spectaculozitatea şi' dinamismul unor întîlniri. Spectatorii clujeni au avut motive să fie fericiţi. Au văzut la lucru echipe de renume, cîteva participante în cupele europene intercluburi: Vasas Budapesta, Reggjo. Calabria, Partizan Belgrad, Steaua Roşie Belgrad, Dinamo Bucureşti (la băieţi), Rapid Bucureşti (la fete). Şi tot în rîndul evenimentelor de notat, reţin atenţia locurile I deţinute de ”U” SM şi ”U” Ardaf la finele turului. Să mai adăugăm, în premieră absolută pentru Cluj-Napoca, un turneu de volei plajă, cîştigat tot de clujeni. - -

In fine, arbitrii clujeni au avut şi ei satisfacţii: promovarea. în categoria I a doi arbitri (unul fiind

' domnul Ion Bogendorfer), absolvirea testului de către toţi divizionarii, plus trei nume noi; consfătuirea divizionarilor, în premieră absolută la Cluj, un nume cert pe firmamentul arbitrilor de categorie republicană, în persoana domnului Niculae Ştefan, retragerea din activitatea de arbitraj'a domnului Viorel Chkweanu, arbitru internaţional şi intrarea d-sale pe listele observatorilor federali; alţi doi aspiranţi la categoria I (Florin Purice şi Mircea Rus). ■

—— , r

f '

r

%■ HM

*

Piţigoi (7), M ărginean (11) şi S to ian - tre i piloni d e bază pen tru "U" Ardaf. Foto: Ion PETCU

Remember 1995:»17 ianuarie: ia fiinţă Comisia

judeţeană de volei, preşedinte ales fiind domnul Bazil Boldur.

•8/15 februarie: în Cupa României, faza a ’V-a, la Baia Mare victorie a ”U” TransgeX Ardaf cu 3-2. în retur, la Cluj, va fi 3-0 pentru gazde şi odată cu ea intrarea în turneul final asigurată.

• 3-5 martie: turneul final al Cupei'României la masculin. ”U” Ardaf pe locul II, după Dinamo care realizează eventul, campionat-cupă; "Cupa Conis” la juniori I revine organizatorilor, .CSS Viitorul Conis Cluj. Două competiţii de anvergură, impecabil organizate. în turneul

Cupei României, LAPI Dej ocupă locul IV; 15-19, Turda: CSS Turda campioană naţională la junioare III (antrenori prof. Alexandru Lazăr şi prof. Sorin Pop).

• Aprilie: final în C.N. al diviziei A. ”U” Ardaf promovează în A. La

. fete, "U” SM, pe locurile 3/4, intră în turneul 2 de baraj de la Ploieşti. Cu un nou antrenor, prof. Ferencz Arpad; în turneul final al juniorilor I, CSS Viitorul Conis Cluj (antrenor Ovidiu Vasu) ocupă locul 3, cucerind medaliile de, bronz. Pe locul IV dejenii de la Someş Victoria LAPI (aitrenor prof. Armând Dimitriu).

• 19-20 mai: Cluj-Napoca, ”U" SM campioană naţională universitară, sub conducerea prof. univ.

Constantin Bengeanu. Băieţii, antrenaţi de prof. Alexandru Mureşan ocupă locul II în turneul de la

-Timişoara.• 24-28 mai: în turneul II de baraj

desfăşurat la Ploieşti, cinci victorii din cinci meciuri pentru ”U” SM şi promovarea în A; naţionala masculi­nă a României debutează în CE.

• Iulie: transfer bombă la ”U” Ardaf: Anton Piţigoi. Plus Oprea, Stoian, Dudaş şi Mărginean. Şi un preparator fizic de renume, Antonian Pândele. Transferuri de bun augur pentru universitarii prof. Nicu Pop.

• 11-13 august: etapă naţională în C.N. de volei' plajă, în premieră absolută la Cluj, dotată cu Trofeul Ardaf; divizionara B Victoria Someş

LAPI Dej are un nou antrenor, prof. Alexandru Mureşan;

• Septembrie: 17-19: ”-U” Ardaf locull în Cupa ”U” Explorări Baia Mare; antrenor nou la "U” SM, în -persoana lui Valerian Luca; 14-17: SM INVEST CUP pentni echipe feminine, cu opt participante. ”U”. SM pe locul V, lucru ce va duce la schimbarea, antrenorului Ferencz Arpad; 22-24: Cupa Ardaf cu patru participante. ”U” Ardaf pe locul 2, după Steaua Roşie Belgrad; 15-17: consfătuirea anuală a arbitrilor divizionari de volei; retragerea din activitatea de arbitraj a domnului Viorel Chioreanu, arb itru" internaţional. 800 de meciuri dintre care peste o sută internaţionale; nou

antrenor la ISCT: Martin Marcsik., • 2/9 decembrie: ”U” Ardaf se

califică în urma celor două meciuri între primele 16 în Cupa Cupelor, în dauna Partizanului Belgrad, calificare la punctaveraj, 85-81; în turneul organizat de către CSS Viitorul Conis Cluj, îşi fac debutul trei tineri arbitri clujeni (Victor Simon, Nicolae Cristea şi Cristian Crlstea), candidînd pentru intrarea în lotul divizionar de arbitrii. Şcoala clujeană de arbitraj a fost din nou la înălţime; 23 decembrie: final de tur cu cele două echipe clujene, ”U” SM şi "U” Ardaf pe locul I.

Demostene SOFRON

Fotbal în sală •Intrată deja în tradiţie ’c«»,Speranţelor” la fotbal a lt

startul ieri la ora «,00, în $,! Sporturilor ”Horia Demian” ţ, o zi înainte avusese loc şe<Uw tehnică de organizare a aceşti turneu de fotbal în sală rezerv, copiilor născuţi în anii 1983. 1984. Au participat domnii Soij Bagiu, Mircea Salomir, Nicol, Enac, Vasile Dobrău, prezem lor reprezentînd o garanţie', reuşitei.

Grupa celor născuţi în. 19g] este formată din echipele ’’(f Constructorul; Consaur, CSS T; Mureş şj Şcoala Generală nr.i Tg. Mureş. în afara competiţii în această grupă; va mj participa o echipă a clubului ”U”.

Grupa celor născuţi în 19$ este formată din echipele ”lf C onsaur, CSS Tg. Murti' Viitorul CUG şi Şcoala Generai nr. 9 Tg. Mureş. Să remarcă: că şi în acest an A.S. ”CFR”, nu onorează competiţia cu nij o echipă.

Arbitrajele vor fi asiguratei-/ arbitri divizionari şi aş numi don pe cîţiva dintre ei: Marin Salomir, Vasile Jucan, Mu Dorin, Lucian Mandi, Mitei Albon.

Partidele zilei de ieri s-« încheiat cu rezultatele:

G rupa 1983, etapa I.CSS Tg. Mureş - ”U” I I1-4 C onstructoru l - Şcoali,

Generală nr. 9 Tg. Mureş 3-7 ”U” - Consaur 8-0 Grupa 1984, etapa I. V iitorul CUG - Şcoali

Generală nr. 9 Tg. Mureş 2-3 ”U” .- Consaur 7-1 CSS .Tg. Mureş stă.G rupa 1983, ctâpa II.”U” - Consaur Şcoala Generală nr. 9 Tg

Mureş - ”U” 0-7 CSS Tg. M ureş’

Constructorul 1-1 Grupa 1984, etapa II.CSS Tg. M ureş - Şcoali

Generală nr. 9 Tg. Mureş 0-1 Viitorul CUG - ”U” 1-7 Consaur stă.Program ul z ilei de

Partidele vor începe la ora 14,® Grupa 1983, etapa III. Constructorul - ”U” II Consaur - Şcoala Generală®

9 Tg. Mureş ”.U” - CSS Tg. Mureş Grupa 1984, etapa III*- ”U” - CSS Tg. Mureş 1 Consaur - Viitorul CUG Şcoala Generală nr. 9 Tf

Mureş stă.Grupa 1983, etapa IV.”u”- ”u”nConsaur - Constructorul Şcoala Generală nr. 9 !

Mureş - CSS Tg. Mureş G rupa 1984, etapa IV- Consaur - Şcoala General11

9 Tg. Mureş T(V iitorul CUG - CSS »

Mureş y”U” Stă. / ' ' .

• Programul zilei <Je dunU [ Partidele vor începe la ora <

G rupa 1983, etapa V. Şcoala Generală nr. “

Mureş - ”(J” II”U” - Constructorul ■

• CSS Tg. Mureş,- Cons»» / \ G rupa 1984, etapa V- r ”U” - Şcoala Generala »

Tg. Mureş .CSS Tg. Mureş.-Consa»Viitorul CUG stă.

^T n) sîmbâtâ-duininică, 6-7 ianuarie 1996 STHNTĂ - ÎNVÂ TÂMÎNT ADEVARULde Cim

a S o r i i ’ t / i t i i c u l t u r a l e

jjy-'JX’U RF.niVIVA

|n memoriamANDREIŞAGUNA

Din ianuarie 1996, Facultatea de Teologie Ortodoxă “Andrei Saguna” din Sibiu va avea pefrontispiciu o superbă “emblemă” sculptată şi turnată în bronz. Inscripţia, redată în dublu relief, într-o^ sinteză de caractere “Antiqua şi Arhaic Românesc” este următoarea: România/ Ministerul Invăţa- mîntului / Universitatea Sibiu/ Facultatea de Teologie Orto­doxă “Andrei Şaguna”. D i­mensiuni: 900/400 mm; autor: sculptorul Ilarion Voinea; donator: Societatea culturală SILVANIA REDIVIVA, pen­tru instituţia sibiană ce poartă si onorează numele mitropo- iitului Andrei, baron de Şaguna.

Cu binecuvintarea I.P.S. Bartolomeu Ananiă, lucrarea este expusă la librăria de cărţi bisericeşti a Arhiepiscopiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului şi Clujului, pînă la 12 ianuarie, dată la care va fi transportată la Sibiu.

A comanda o asemenea lucrare de artă şi a susţine

pxecutarea ei înseamnă efort 'suprafiresc. Şi mai înseamnă

percepţia corectă a îndemnului “Cere şi ţi se va da”, care nu se referă la trebuinţe şi orgolii casnice sau mercantile. Astfel, tot ce vei cere vei primi, dar ... SĂ NU CERI NIMIC PENTRU TINE! ' ‘

Aurelia PETRULE

Astăzi. Ia Pediatrie III

Reuniune ştiinţifică de bilanţ

în organizarea Societăţii Române de Ajutorare a Bolnavilor Fenilcetonurici, astăzi, de la ora 11,00, la Clinica Pediatrie III din Cluj- Napoca, str. Cîmpeni nr.4, va avea loc o reuniune cu caracter ştiinţific şi de bilanţ în legătură cu activitatea Societăţii şi a clinicii în combaterea şi tratarea unei maladii extrem de periculoase: fenilcetonuria.

încă din 1979, la Clinica Pediatrie III a fost înfiinţată o sraţie-pilot pentru depistarea fenilcetonuriei, boală genetică cu mare risc de transmitere, avînd drept urmare naşterea de copii cil această boală şi care antrenează un grav handicap neurologic. Semnificativ, ca să dăm doar un singur amănunt: boala este prezentă la naştere, dar semnele acesteia nu devin evidente decît după împlinirea virsţei de 4 luni. Activitatea clinicii s-a axat, aşadar, pe depistarea acestei boli la naştere Ş* aplicarea tratamentului în Primele săptămîni de viată, Prevenindu-se astfel rft k°lii şi instalareafardului neuropsihic. Bilanţulst-0(™r va oglindi rezultatele ftonţiftce şi de practică

S ooS h mregistrate la celem,7 °° f 5 u r i testate în mai i n J , ^ ale Transilvaniei, dpn’ ,^ a’U care au condus la depistarea a 95 de cazuri atinse

aceasta boală. • .in v l,manifestare au fost siifp ■ ■ Par*nt^ copiilor

W S Zl dcf feniketonurie, Personal amintite»£ p o c ltelra1 iCaledmCluj- Wvecbate. ■*“ jude*ele

M. BOCU

Marginalii la simpozionul:

“Contribuţia dascălilor ardeleni la dezvoltarea învătămlntului românesc”i

Reuniunea ştiinţifică de la Cluj- Napoca a avut însă un dublu scop:

- primul l-a reprezentat deschiderea secţiunii Cluj a Societăţii Naţionale, pentru învăţătura Poporului Român; cel de,al doilea - desfăşurarea* lucrărilor simpozionului cu tema: “Contribuţia dascălilor ardeleni la" dezvoltarea învăţămîntului românesc”. După cum am mai avut ’ ocazia să scriem, Societatea . Naţională pentru învăţătura Poporului Român (SNPIPR) a fost fondată la 23 martie 1886 şi a reprezentat un moment hotărîtor în împlinirea idealurilor marilor intelectuali patrioţi de la 1848 şi a generaţiei Unirii de la 1859, care vedeau în luminarea şi ridicarea spirituală a cetăţeanului de rînd condiţia sine qua non a progresului social-economic al ţării. Prin tot ceea ce a întreprins, SNPIPR a adus o contribuţie remarcabilă la ridicarea nivelului de' instrucţie, ■

Desfăşurat la ceas de toamnă clujeană tîrzie, cu participarea unor personalităţi ale vieţii academice culturale, religioase şi ştiinţifice din cele mai importante centre universitare ale ţării, simpozionul, despre ale cărui concluzii dorim să vorbim în cele de fa ţă * beneficiind şi de informaţiile ce ne-au fo st puse la dispoziţie de domnul prof. univ. dr. Miron Ionescu, şeful Catedrei de Ştiinţe ale Educaţiei din cadrul Universităţii “Babeş- Bolyai” - a oferit ocazia evidenţierii unor idei, a unor figuri ilustre de slujitori ai şcolii, precum şi a cîtorva dintre rezultatele, în plan teoretic şipractic, pe care se clădeşte sistemul educaţional românesc.

educaţie şi,cultură al poporului român, dobîndind în conştiinţa publică un prestigiu cu totul deosebit Dacă, din motive prea bine cunoscute, Societatea a fost desfiinţată în anul 1948, aceasta avea să renască la 5 iulie 1992, răspunzînd astfel unei obligaţii morale faţă de marii noştri înaintaşi: Gheorghe Lazăr, Gheorghe Şincai, George Bariţ, Simion Bămuţiu, loan Slavici, loan Maiorescu, loan Popasu, Onisifor Ghibu, Andrei Şaguna,Ion Pop-Reteganul, Coriolan Suciu, Andrei Mureşanu, George

Vâlsan, Gabriel Bănulescu Bodone,' Vasile Petri, Ioachim Crăciun, Vladimir Ghidionescu, Floriân Ştefanescu Goangă, loan S. Paul şi mulţi, foarte mulţi alţii.

SNPIPR este o instituţie de educaţie,"ştiinţă şi cultură; autonomă, nonguvemamentală, fără scopuri patrimoniale, fără caracter . politic, independentă faţă de orice formaţiune sau partid, avînd, între , altele, următoarele obiective: sprijinirea dezvoltăriiînvăţămîntului, educaţiei şi culturii în rîndul românilor de pretutindeni;

încurajarea şi susţinerea eforturilor pentru menţinerea credinţei în rîndul românilor de pretutindeni; moderni­zarea continuă şi creşterea calităţii educaţiei' naţionale; cultivarea respectului faţă de valorile naţionale şi universale; sprijinirea activităţii de formare a tinerilor şi adulţilor în - spiritul valorilor umane şi a celor mai frumoase aspiraţii sociale. Aşadar, o reaşezare a învăţămîntului românesc potrivit spiritului şi standardelor începutului unui nou mileniu, în.care ar trebui să triumfe simţul umanului... .'

Cele 45 de comunicări ştiinţifice prezentate în plen şi în cele patru • secţiuni s-au ridicat la un nivel înalt, demonstrînd pe lîngă , pro­fesionalism, dorinţa participanţilor

'de a scoate/la lumină şi a face cunoscut contemporanilor sensul ascendent 1 al , fenomenului - educaţional românesc de-a lungul timpului. Tematica a 'fost diversă (personalităţi, - experienţe remarcabile, idei, reviste, rolul şcolii şi al bisericii în formarea omului etc.) Poate .tocmai varietatea tematică a dat nota specifică ce a impus un autentic dialog. Autorii au dovedit obiectivitate în abordare, fiind supuse discuţiei idei sau realizări care au stat prea mult în umbră, dar pe care tineretul trebuie să le cunoască, pentru actualitatea şi valoarea lor. ' .

M ichaela BOCU

PIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIL ,

Ecologia este o ştiinţă fundamentală în care se studiază, în mod sistematic, relaţiile dintre fiinţele vii ale unui mediu dat şi relaţiile dintre aceste organisme şi mediul înconjurător. Se mai spune că Ecologia este ştiinţa echilibrelor din natură, la care participă toate componentele naturii: solul, apa,, atmosfera, flora şi fauna. De fapt, ecologia este o ştiinţă a naturii, luată ca întreg şi nu pe “felii”, aşa cum fac ştiinţele naturale specializate: zoologia, botanica, geografia, geologia etc. Ecologia stabileşte tocmai legile şi condiţionările interdependenţelor între fenomenele particulare ale naturii.

Ce înseamnă o temă de felul celei de care încercăm să ne apropiem; aspectul social al unei ştiinţe, adică, în cazul nostru, al ecologiei?

Atributul “social” adăugat unui. substantiv exprimă ideea că este vorba de ceva care se referă la societate, care, prin natura sa îşi

A S P E C T E S O C IA L E A LE E C O L O G IE I ( I )avea originea în societate sau depinde de societate.

Pentru a înţelege mai uşor de ce ecologia - ca ştiinţă teoretică fundamentală - are aspecte sociale extrem de importante, trebuie să constatăm că din ecologia fundamentală derivă alte două direcţii de preocupări majore şi anume:

- O ecologie aplicată,care este tot o ştiinţă, dar care cuprinde ştiinţele şi disciplinele ce studiază efectele activităţilor omeneşti asupra mediului şi asupra organismelor existente în acel mediu, inclusiv asupra omului însuşi. Un exemplu convingător:Sătenii ;unui sat hotărăsc să distrugă" ciorile locului pentru că acestea le dijmuiesc recolta din cîmp. După ce ciorile au fost decimate, sătenii constată că s-au înmulţit, peste măsură, şoarecii şi şobolanii, care le făceau şi mai mari pagube, nu numai afară în cîmp, dar şi în magazii, case şi

intervenţia unilaterală a omului fiind în plus şi dăunătoare acestui echilibru.

Domeniul ecologiei aplicate hu

trebuie redus, aşa cum se face de obicei, la studiul unic al poluărilor, în realitate, acest domeniu de aplicaţie a Ecologiei include toate aspectele vieţii noastre cotidiene. în acest moment; am făcut un pas

importanţ spre aspectele sociale ale Ecologiei.

în fine, există un al treilea element care, împreună cu cele două de mai înainte, alcătuiesc un veritabil “Triptic ecologic”. Este vorba de o ecologie politică, ce îşi propune să răspundă nemijlocit

~ problemelor ridicate de celelalte • două componente cu preponderenţă calor ce decurg din Ecologia aplicată. Aceste probleme ar putea fi formulate astfel:

De ce omul se comportă aşa în raport cu mediul înconjurător şi chiar în raport cu el însuşi? Este acest comportament un rău necesar, o etapă obligatorie prin care omenirea trebuie să treacă pentru a-şi asigura o existenţă mai bună? Nu cumva mai degrabă este vorba de o cale sinucigaşă pe care omul trebuie să o părăsească de urgenţă pentru â se evita o catastrofă planetară?

Dacă aşa stau lucrurile, ce propun ecologii şi ecologiştiî pentru

stăvilirea poluării pentru I înlocuirea r actualelor surse | poluante de energie, pentru ■ conţrolul demografiei, pentru _ creşterea resurselor alimentare, I fără a se recurge la tehnici i moderne, 'dar: însoţite de efecte | : dăunătoare pe termen mediu şi ■ lung etc? : J, Dacă vom considera Ecologia I sub aceste trei aspecte, vom |; constata că esţe vorba de fapt de | o mişcare ideologică de mare . amploare, foarte ambiţioasă şi ■ care deranjează esenţial | ideologiile şi filozofiile politice | care se pretind a fî pilonii culturii ■ modeme, indiferent de substanţa ! lor filozofică. I

Ecologia - cu înţelesul ei triptic | - este la fel de contestatară | precum au fost teoriile lui .

1 Copemic sau Galilei, cu privire ■. la modelul sistemului solar, sau I teoriile'lui-Lamarck şi Darwin | asupra evoluţiei speciilor pe ■ Terra etc. (va urma) . ■ • _

prof.univ. I C onstan tin CODREANU |

Cartea recentă a tinerilor universitari clujeni - ş e f lucr. Alexandru Ozunu şi ş e f lucr. Radu Mişca - “Introducere în proiectarea instalaţiilor chim ice”, Editura “Genesis”, Cluj-Napoca, 1995,149p.+ 34 de Anexe-vine după o relativ îndelungată perioadă de cercetare şi reflecţie, punctată de publicarea mai multor studii ş i de susţinerea unor comunicăriştiinţifice în ţară ş i străinătate.

( Canea de ştiinţa) ALEXANDRU OZUNU, RADU MIŞCAI ntroducere în proiectarea

INSTALAŢIILOR CHIMICE”

în demersul lor ideatic autorii pornesc deia o clară opţiune... "prezenta lucrare îşi propune să constituie un instrument (Te iniţiere accesibilă - în problematica proiectării din perspectiva ingineriei chimice. Ea a fost realizată pentru studenţii Facultăţilor de Chimie şi Inginerie Chimică, dar poate fi utilă şi altor specializări cu profil comparabil”.' Investigaţie de ţinută academică -.

Introducere in proiectarea instalaţiilor, chimice - este structurată în 9 capitole, impunîndu-se prin densitatea : şi rigurozitatea afirmaţiilor, prin importanţa problematicii abordate: studii de p ro iectare,,proiectare tehnologică- concepţie de sistem, lista utilajelor şi echipamentelor necesare, proiectarea de montaj, construcţia, punerea în funcţiune şi controlul instalaţiilor chimice. Lucrarea, fiind printre puţinele existente în literatura română de specialitate, are o configuraţie, o “alură” de ghid, făcînd trimiteri bibliografice la literatura specifică existentă în bibliotecile româneşti, tocmai pentru a facilita celor interesaţi demersul lor initiatic.

Autorii “atacă, abrupt problematica cărţii, capitolul I “Ingineria

sistemelor chimioe şi activitatea de proiectare” explicînd cîţiva dintre termenii cu ' care vor opera pe ’ parcurs: proiectare,model prototip, profit, tipuri de licenţe, studiu de marketing, continuînd, în celelalte capitole, cu pregătirea personalului, relaţii angajaţi-echipa managerială, materialei» de construcţie,controlul proceselor, modelarea matematică a amplasării utilajelor,

Al. Ozunu şi R. Mişca demonstrează cu profesionalism şi acurateţe că disciplina în care s-au specializat - Proiectarea instalaţiilor chimice - are un rol deosebit, fundamental, în pregătirea viitorilor ingineri chimişti şi că tendinţa actuală este

- de a scurta drumul de la concepţia unui produs nou pînă la realizarea industrială a acestuia. Evident, aplicînd metode simple şi eficiente de laborator î n “ ... instalatu chimice suple, flexibile, multifuncţionale şi “ieftine” energetic”. La baza acestora

’ riu;poate sta decît profitul, totdeaunaconstrucţia instalaţiilor chimice, punerea maxţmizat şi condiţie , sine qua non de ; în funcţiune şi’ operarea instalaţiilor continuare a ciclurilor de fabricaţie.chimice etc. Notabil este faptul că autorii - îmbină cu pricepere stilul ştiinţific al unui anumit sector de activitate profesională - ingineria chimică moderni - cu neologizarea terminologiei ştiinţifice de profil, adoptînd şi utilizînd un vocabular tehnico-ştiinţific adecvat pentru potenţialii, cititori ai lucrării. Capitolul 9 .- Aspecte economice - vine să potenţeze aserţiunea: “Aspectele economice ale procesului tehnologic şi instalaţiei sînt nu numai obiectul de studiu al economistului, ci şi al inginerului proiectant şi tehnolog,' care

. trebuie să estimeze dimensiunile financiare' ale investiţiei şi profitului”.

“Introducere în proiectarea . instalaţiilor chimice” are un solid suport ştiinţific şi o inspirată argumentaţie, constituindu-se într-un cert instrument de iniţiere în problematica proiectării din

' perspectiva ingineriei chimice. Anexele (34), dezvăluind o cercetare în profunzime, tenace şi de durată, impun doi cercetători ştiinţifici de certă vocaţie şi o editură - Genesis - al cărei director, inginer IONUŢ BURCĂ, a tipărit cu acurateţe şi temeritate o aşteptată carte de ştiinţă, nu una uşoară, de duzină,, cu sigure şi imediate profituri comerciale. - . -

C om eliu IUREŞ

Alexandru OZUNU Radu MIŞCA

I n t r o d u c e r e în P r o ie c t a r e a

I n s t a l a ţ ii l o r C h i m i c e

- j& D C E 'M Z & f S U Lde Cluj ECONOMIA sîmbătă-dumînică, 6-7 ianuarie 1996 (14)

A R E N E V O IE

D E 0 S T R A T E G IE C L A R AOmenirea se confruntă cu un pericol de mari proporţii: declinul resurselor agricole pe locuitor. Aceasta se datorează

scoaterii din circuitul agricol a unor însemnate suprafeţe şi creşterii demografice care a depăşit cu mult prognozele. Această realitate readuce agricultura în prim plan. , -

Bilanţul agricol al anului 1995 impune României rezolvarea a numeroase probleme. Cert este că posibilităţi avem.însă valorificarea integrală a acestora impune o politică agrară mult mai tenieinicconcepută.

România este una dintre ţările cu condiţii propice pentru cultura grîuluL Condiţiile naturale favorabile pe cea mai mare parte a teritoriului ţării, situează cultura griului p e loc principal. La noi, se cultivă anual peste două milioane de hectare cu grîu ş i se obţine în condiţii normale o producţie de 6-7 milioane tone, asigurînd acoperirea necesarului din economia naţională şi un surplus pentru export. După producţia de gria pe care o realizează, România ocupă locul al 6-lea în Europa, ea fiind precedată de Franţa, Germania, Anglia, Polonia ş i Italia.

Cercetătorii de la Institutul de Economie Agrară din cadrul Academiei de Ştiinţe Agricole ş i Silvice au elaborat mai multe rapoarte printre care şi cel al griului din care prezentăm un rezumat

Hi'

:: v : f' -.'v-îr 'n x *

WfMÂ

v t m ţ i i P

pF$» <•* «a

V’ U j i 'M a »

'».<(/*■ * r '■, V

RAPORTULGRfULUS

/'Condiţiile favorabile pe care le găseşte pe o bună parte a teritoriu lui ţă rii, p recum şi experienţa bogată, trad iţia acum ulată de producătorii agricoli în obţinerea unor recolte constante şi de calitate superioară deschid perspective promiţătoare dezvoltării acestei culturi în ţara noastră. Creşterea consumului de pîine al populaţiei şi cererea pe piaţa mondială au determ inat, în tr-o anu m ită perioadă , extinderea suprafeţelor cultivate cu grîu şi sporirea rapidă a producţiei totale.

Dacă în perioada 1934-1938, suprafaţa cultivată cu grîu a fost de 2,7 milioane hectare cu o producţie de 2,8 milioane tone, în anii' 1951-1970 s-a înregistrat o creştere a suprafeţei de grîu la 3,1 milioane ha, cu o producţie totală de~4 milioane tone, în perioada 1971-1980 de pe 2,3 milioane hectare s-a obţinut o producţie de 5,8 milioane tone. în perioada 1981-1990 suprafaţa de grîu s-a stabilizat la 2,4 milioane

.ha cil o producţie de 6-8' m ilioane tone; în perioada 1991-1995 suprafaţa cultivată cu grîu s-a menţinut la 2,3 m ilioane hectare cu o producţie totală de peste 6 milioane tone. (vezi tabelul)

Rezultă aşadar, că oferta în anul 1995, comparativ cu anul precedent, a fost superioară cu 35 lâ sută. Printre factorii care au determinat creşterea ofertei amintim, în prim ul rînd, creşterea randamentului la unitatea de suprafaţă.

Suprafaţa însămînţată cu grîu în 1995 a fost doar cu 50 mii hectare mai mare decît în anul precedent. Rolul hotărîtor în creşterea ofertei de grîu în 1995 l-a avut randamentul la hectar, care a fost de peste 3000 kg/ha, în comparaţie cu 2400 kg/ha în 1994. Creşterea randamentului, a producţiei medii Ia hectar s-a datorat în special condiţiilor de vegetaţie favorabile'din timpul anului agricol. Nu pot fi neglijate nici măsurile de mai bună organizare a producţiei, precum şi dotarea mai corespunzătoare. -

P r e t u r i

în 1994. în condiţiile economiei de piaţă, este necesar însă să se ia în studiu atît evoluţia preţului garantat al grîului pentru fondul .de recurse al economiei, cît şi preţul pe piaţa ţărănească. Evoluţia preţului griului vîndut pe piaţa ţărănească, în primele 9 luni ale anului 1995, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a înregistrat o creştere de 5,5 la sută. Se poate spune că preţurile au cunoscut o oarecare stabilitate. Cîteva concluzii ce se pot desprinde, din evoluţia preţului griului în. primele 9 luni ale anului 1995, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 1994 trebuie subliniate: o oarecare stabilitate a preţurilor pe piaţa ţărănească a fost determinată de alinierea preţului intern la cel extern; creşterea înregistrată s-a datorat în special inflaţiei şi altor factori conjuncturali; stabilitatea a fost dictată şi de recolta bună de grîu din acest an. ;

UTILIZAREAPR 0 DUCTBEI

3 -în ultimii 3 ani, consumul de grîu s-a stabilizat

în ju ra i valorii de 3,2 milioane tone, iar fondul de seminţe în ju ra i a 700 mii tone. O creştere relativ însemnată a cunoscut cantitatea de grîu destinată furajării animalelor..

Consumul uman s-a determinat pe baza unei metodologii speciale. Din calcule şi analize rezultă că, în ţara noastră, consumul uman de grîu se ridică la circa 3 milioane de tone, fiind, în general, stabilizat în jurul acestei cantităţi. Utilizarea unei cantităţi mai mari de grîu pentru furaje în anul 1995 (cu peste 35 la sută mai mult decît în anul 1994) ă avut loc, pe de o parte, datorită producţiei mai mari realizate în acest an comparativ cu anii anteriori, iar pe de

altă parte, ca urmare a unei calităţi mai scăzute a unei părţi din producţie, datorită neaplicării lucrărilor de combatere a bolilor şi dăunătorilor în tim pul vegetaţie i, îndeosebi de către agricultorii cu-gospodării mici individuale. Totodată, această creştere a cantităţii pentru furaje s-a datorat şi faptului că pentru grîul de furaje s-a stabilit să se acorde un preţ de 180 lei/kg, iar un kilogram de tărîţe costă în ju r de 165 lei/kg mult inferior din punct de vedere nutritiv comparativ cu un kilogram de grîu. De asemenea, la porumb s-a negociat un preţ de 215 lei/kg, preţ care este superior unui kilogram de.grîu furajer şi deci producătorul s-ar putea să fie tentat să vîndă o cantitate mai mare de porumb şi sa folosească în furajare grîul.

Cît priveşte stocurile finale ale anului 1995, valoarea acestora a fost mai mică comparativ cu anul anterior cu circa 10 Ia sută. în ceea ce pfiveşte valoarea stocurilor, în cele două sectoare - Romcereal şi producătorii privaţi, putem spune că evoluţia acesteia comparativ cu anul anterior este puţin diferită. Dacă la Romcereal nivelul stocurilor finale este mai mic cu circa 35 la sută, nu acelaşi fenomen s-a întîmpiat şi în sectorul particular, unde valoarea stocului a fost mai mare faţă de anul anterior cu circa 9 la sută.

A ceastă evolu ţie a fost in flu en ţa tă de următorii factori: schimbările care s-au făcut la nivelul manageriatului Regiei Romcereal în privinţa stocurilor. Stoc înseamnă cheltuială şi se pare că factorii de decizie din această Regie nu mai doresc să cheltuiască bani de dragul de a avea grîu în hambare; lotizarea unor cantităţi mari de grîu în funcţie dc calitate, precum şi cererea crescîndă care se pare se va menţine încă 8-10 luni pe piaţa externă, va oferi posibilitatea Rom cereal-ului să exporte o cantitate de grîu superioară anilor anteriori; un

SM* *în România grîul este declarat produs agricol

de importanţă naţională, avînd preţuri garantate. După cum sc ştie, în 1995, preţul garantat la grîu a fost de 240 lei/kg (din care 40 lei primă fle la bugetul statului) cu 20-lei mai mult decît

Oferta de grâu v'

Specificare UM 1994 1995 %

- Suprafaţa cultivată miiha 2412,1 2465,1 2,2- Producţia medie kg/ha 2430 3180 31,0- Producţia TOTALĂ mii tone 5866 7367 33,8- Stocul iniţial mii tone 1545 2293 48,4

> Importurile mii tone 166 100 -39,8- TOTAL 0FERTÂ mii tone 7577 10232 35,0

i m î - s - '-X rf ' - 5 ■ -

alt fa c to r im portan t ÎI constitu ie preţul, mobilizator care există acum pe piaţa externi

în ceea ce priveşte sectorul particular, stocul s-ar putea să crească, pe de o parte datoiisf producţiei mari obţinute în acest an, iar pe dt altă parte im posibilităţii de valorificare! acesteia, fie datorită calităţii griului pe care! deţine, fie preţului intern care se practică.' Începînd cu anul 1995, pe piaţa româneasd şi-au făcut apariţia şi s-au implicat efectiv i com erţul cu g rîu şi alte firm e decît celi cunoscute. ;

Apariţia concurenţei pe piaţă a determinat!' creştere a cerinţei faţă de calitatea griului şii

d iferenţiere a preţu lu i cu care acesta esti . achiziţionat de la producători.

Stabilirea consumului umanPentru calcularea cererii de grîu în Românii

s-a plecat de la o metodologie concepută i cadrul Institutului de Econom ie Agrară ! Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice # Bucureşti, de colectivul care se ocupă cu studii acestui produs. ' ' ^

Pentru început s-a plecat-de la datele oferi' - de Comisia Naţională de Statistică în care sl prevăzute: consumul uman mediu/lună/persoa# pe cele trei categorii sociale luate în studii

(familii de ţărani, familii de salariaţi, f a m i l i i * pensionari); cumpărările efectuate în decurşi) unui an de familiile respective; cantitatea * grîu obţinută din producţie proprie; c a n t i t #

de grîu vîndută într-un an; numărul de persoa* care compun o familie de ţărani, salariat11 pensionaţi. -

Consum urile um ane din cadru l celor t(£ categorii de populaţie au fost adunate Ş*1 rezultat consum ul alim entar la nivelul P , pentru fiecare an în parte. . '

în continuare s-a calculat necesarul de P pentru seminţe, necesar care s-a determinat p adunarea la cantitatea de seminţe c o n s u m a t a

gospodăriile populaţiei a celei din ce*e2 unităţi de producţie. Necesarul de grîu peB furaje s-a determinat din datele de la C0®1, N aţională de Statistică în urm a prelutf^ acesto ra . D eterm inarea p ierderilo r ,reziduurilor s-a c a l c u l a t p r i n aplicarea ^

coeficient la producţia totală obţinută, fiin d . relativ m ai m ari în "cadrul Pr0 ,| realizate în gospodăriile familiilor de ■ deoarece încă nu dispun de spaţii de dep023 şi transport, adecvate.

sîmbâtă-duminicâ, 6-7 ianuarie 1996 EVENIMENT A D E W U R O G L c f le C l u a

"Reabilitat”

de ”Daeia Felix”Ion Şerbănoiu, fost şef al

Securităţii C luj p înă înd e c e m b r i e ’89, a fost numit laînceputul acestui an în funcţia de conducător al Serviciului de Protecţie bancară al BDF. El îl înlocuieşte în acest fel pe colonelul Garcea, transferat ca sef al Serviciului de pază şi transport valori.

G e n e r a lu l Şerbănoiu este unul din cele mai controversate personaje ale revoluţiei din Cluj. După decembrie ’89 el a fost arestat, izolat, iar dosarul său a-fost t r i m i s 'pentru cercetare la Bucureşti. Prin această numire, generalul în rezervă încheie astfel o perioadă nefastă din viaţa sa.

(Carosabil)Accident mortalJoi,’ pe raza comunei Luna

a avut. loc un accident de circulaţie cu deznodămînt fatal. La ora 10,45 Iacoban Ionel de 43 de ani, din Bistriţa, conducînd autoturismul pro­prietate personală, nu adap­tează viteza la condiţiile foarte dificile de drum, respectiv carosabil acoperit cu gheaţă, pierde controlul volanului şi intră pe contrasens tamponînd frontal autobasculanta 31-CJ- 9890 condusă regulamentar de Oltean.Constantin, de 45 de' ani. Autoturismul a luat drumul fierului vechi, Iacoban Ionel a luat drumul... celor, drepţi, decedînd pe loc. C.B.

Vaca loveşte... sub centură!Se află internat la Clinica

de Chirurgie I, Negru Ion din satul Bologa. El a ajuns pe patul de spital datorită unei lovituri de copită aplicată de vaca sa, Joiana.

Joi seara, Ion Negru' se pregătea să-şi mulgă vaca. O clipă de neatenţie şi nărăvaşul animal şi-a pus stăpînul la respect, lovindu-1 pfiternic cu copita într-o zonă... foarte sensibilă. Adiis de urgenţă la spital, omul a suferit o dificilă' intervenţie chirurgicală. Doctorii spun că este un caz foarte rar întîlnit în medicină.'

iTVm si v i iSuspectul de la m iezul nopţii

în noaptea de 13 noiembrie 1995, la ora 0,45, un echipaj al Poliţiei rutiere a oprit Dacia cu nr. 3-SJ-3357, care făcea "slalom uriaş” pe b-dul 21 Decembrie, din Cluj-Napoca. La volanul maşinii - un conducător auto, suspect. Din primele verificări, poliţia a constatat că maşina era furată, iar şoferul Preda Mihai era într-o stare avansată de ebrietate. Poliţia şi-a făcut datoria. L-au dus de urgenţă la spital, unde i s-a recoltat sînge. S-a constatat că are alcoolemia 2,10 la mie. A doua zi,

îndrăgostiţi de ospătară S’Qu luat la ... bătaie

Tribunalul Cluj l-a condamnat pe Tripon Ştefan pentru infracţiunea de tentativă de omor: 5 ani închisoare!

Acesta aflîndu-se la barul ”Troika”.cu mai mulţi prieteni la o "cinzeacă”, s-a luat la bătaie cu Mocanu Virgil şi Lăcătuş Arpad, pentru ... ospătara localului. Fata, drăguţă - foc, aprindea sufletele clienţilor. Cei trei fiind "încălziţi” de aburii alcoolului, au început să se certe pentru ea. Fiecare' "curtezan” voia să o cucerească pentru a face dragoste cu ea. Măcar o noapte! Cearta

, , pentru Eva S. s-â terminat tragic. După oluat la întrebări, a recunoscut ca dupa ce r -bălaie ”ca.n fllmele cu cowbo^ ) Tri/ on ascos un cuţit şi a început să dea în dreapta şi stînga. A aplicat două lovituri de cuţit lui Mocanu Virgil în abdomen şi in braţul drept. Iar pe Lăcătuş Arpad l-a înjunghiat

a consumat împreună cu V.I., lin coleg de serviciu, la -locuinţa acestuia 1 litru de votcă, i-a furat cheile autoturismului, şi-a luat rămas bun de la familia acestuia şi a plecat. Unde? Să se plimbe prin oraş împreună cu prietena sa. A recunoscut tot A fost trimis în judecată şi condamnat la 2 ani şi 8 luni închisoare: furt şi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicol în stare avansată de ebrietate.

pe la spate J n regiunea lombară. Victimele' au fost internate de urgenţă la spital. "Cuţitarul" Tripon a dispărut din oraş. S-a ascuns prin Reteag şi Lugoj, iar apoi a trecut clandestin graniţa şi a ajuns în Germania. A fost dat în urmărire. La întoarcere a căzut

în "plasa” poliţiei transporturi. A fost arestat şi condamnat. Recursul i s-a respins.

. Sentinţa a rămas definitivă.'

Cit costă un viol?Lâ Turda, pe malul Arieşului s-a

petrecut un viol. Prin sentinţa penală nr. 475/1995, Judecătoria. Turda, l-a condamnat pe Rostaş Dorel (28 ani), din com. Iara la 3 ani închisoare, şi l-a obligat să plătească victimei daune morale de 2 milioane de. lei. Violatorul prin constrîngere fizică a întreţinut un raport sexual cu minora L.A.T. de 15 ani. Părinţii acesteia l-au dat în judecată şi pe bază declaraţiilor şi a certificatului medico-legal care a atestat deflorarea, Rostaş şi-a recunoscut "opera”. Părinţii fetei cer despăgubiri pentru fiica lor, motivînd că aceasta, după viol a fost puternic tulburată, putînd rămîne mulţi ani marcată, mai ales că violul a avut un puternic ecou în comună. Hotărîrea a fost atacată cu apel, de partea civilă. Apelul a fost respins. Instanţa a stabilit ca în termen de cîteva luni, inculpatul să plătească minorei violate suma de 2 milioane de lei şi 100 de mii lei cheltuieli de judecată.

V. MOLDOVAN

U n te le fo n c e lu la r...Un telefon celular a împiedicat

aterizarea automată a unui avion MacDouglas-80 al companiei Alitalia pe aeroportul din Torino, manevră care a trebuit să fie executată manual, a declarat pilotul aparatului. Potrivit sursei, citate de France Presse, un telefon celular în funcţiune al unui pasager s-a interferat cu instrumentele de bord şi a existat riscul să nu se poată ateriza în siguranţă, întrucît sistemul automat se blocase.

Supradoxă de hero inăAproape 1000 de persoane au decedat

în Italia în 1995 din cauza supradozei de heroină, cifră în creştere cu 13 la sută faţă de 1994, a anunţat CORA, o asociaţie a Partidului Radical Italian,' militînd pentru liberalizarea vînzării de droguri.

"Acest dezastru, a declarat un purtător de cuvînt al organizaţiei, nu priveşte decît

victimele heroinei şi, deci cifrele sale nu sînt complete”, a afirmat un purtător de cuvînt al organizaţiei. CORA a cerut intervenţia de urgenţă a puterilor publice pentru a feri "consumatorii de mecanismele perverse şi asasine ale pieţei clandestine” a drogurilor, informează agenţia France Presse.

PIIIII1IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIh

ATT.AS S.A.MPKl/S *. J\M w MMO/S*

\

CITROEN

Un nou venitTot mai tentante şi, se parc, tot mai solicitate,

maşinile de import apar pe piaţa noastră. Firma ”CrTROEN” îşi anunţa prezenţa şi la Cluj. Reprezentantul autorizat al importatorului direct este binecunoscuta firmă clujeană ”ATLAS” (pentru mulţi concitadini - fosta I.R.A.). Urmăriţi în numerele viitoare ale ziarului nostru o amplă prezentare a celei mai noi oferte în domeniul autoturismelor şi microbuzelor din variantele puse la dispoziţie de constructorul francez. .

In umbra cifrelor•De vorbă cu d l It col Gheorghe BOB, şeful Poliţiei Turda

- Munca de poliţist nu are nimic cu statisticile, totuşi cifrele spun multe. Care ar fi tabloul infracţiunilor cu violenţă pe anul trecut?

- Am înregistrat indicatori în creştere aproape la toate infracţiunile cu violenţă. Două omoruri, în loc de unul în 1994, o tentativă de omor, 5 violuri (faţă de numai 3), 21 de tîlhării. S-au consemnat cu două ultraje mai mult decît în ’94.

- Şi infracţiunile economice au crescut...

- Avem 10 delapidări, 5 gestiuni frauduloase, 3 neglijenţe în serviciu, 4 abuzuri, 21 de furturi din avutul

numeroase infracţiuni la legile 82,' 12, 87 şi 22,15 la decretul 400,20 de luări de mită. Şi pentru a nu rămîne cu o imagine... aridă despre munca poliţiştilor de la Turda, vă mai spun că am avut un caz de deţinere de mercur, au fost prinşi doi cetăţeni care au luat şi beneficiat de foloase necuvenite, multe alte infracţiuni cu care, realmente, am fost foarte ocupaţi în 1995.' Este suficient să mai adaug că am avut 4 morţi şi 17 răniţi grav în accidentele de circulaţie, că în acţiunile preventive am ridicat 661 de permise de conducere, din care 144 pentru consum exagerat de alcool.

privat, 8 înşelăciuni. Am soluţionat - In cele 7 razii şi 1000 de acţiuni

poliţieneşti am aplicat 4840 de sancţiuni contravenţionale. Toate acestea au fost posibile datorită unei mai intense prezenţe a poliţistului în viaţa urbei, o mai strînsă colaborare cu posturile comunale.

- Ce neîmpliniri credeţi că v-au umbrit activitatea? \

- Ştiu că nicăieri în lume nu sînt descoperiţi toţi infractorii de pe raza de activitate. Mie mi-ar place, totuşi, să-i trimit pe toţi răufăcătorii în faţa instanţelor. Ei, n-am reuşit nici noi în totalitate! Cu toate că avem cu 36 mai puţine AN-uri (autori necunoscuţi - n.n.) decît în ’94.

Interviu realizat de Radu VIDA

j f n' timp ce u rm ă re a i

I I I I I i I I

i emisiunea ”1001 a u d iţii”

i EwmSBmwid j u m u rit j în fataliu

tetenţiime pe v ia ţă )-;

i s i u c i d e t a t ă l s i c o n c u b i n aPractica judiciară confirmă constant că

lipsa de cultură, civilizaţie, consumul excesiv de alcool, orgoliile exacerbate, stau la originea celor mai abominabile fapte. Criminalul, spre exemplu, n-are nici un sentiment uman, este de o cruzime

■ J >entm Eva David din Hunedoara, viaţa s-al / oarte krusc la nici 43 de ani. Aflată în . .I ^ lta la finii săi din Dej, femeia s-a aşezat în faţa I nemaipomenită. Putem cita din acest punctI 4nn*ZOril u’’ cu intenţia de a urmări emisiunea . de vedere pe PAŞCALĂU IONEL, fiul

1(J01 audiţii”, difuzată de TVR. în timpul * lui Ion şi Ana, născut în 1953 în Lunca! ^ z'on®rii> a muru iara ca gazaeie sa-şi aea I ama de tragedie. Atunci cînd a fost descoperită,I nuse “ ai putea face nimic.

j S-a spînzurat de necaz iMiercuri dimineaţa a fost găsit atîrnat de ®I

Vişagului - Cluj. în sentinţa Tribunalului sînt prezentate elemente^ de o incontestabilă forţă probatorie. în ultimii ani - se menţionează în sentinţă - a devenit deosebit de violent faţă de părinţi şi sora sa, Maria Paşcalău.- în nenumărate rînduri i-a ameninţat cu moartea - şi pentru a se

______ răzbuna pe ei, a dat foc casei. Mama lui,Daniel Ionuţ, de 22 ' ani, student la I deşi era paralizată la pat, o bătea fără milă.

: I rîm 6 unu* coPac. de la capătul liniei 32, !• v> * onut> de 22.ani, student la

' . - Clna' ™ niai avusese o tentativă de sinucidere,■ si se°lembrie anU*trecut- A reuşit de această dată

decizii*1'3 C*.mo^ve*e ce au stat lă luarea acestei

I I I

Mihai HOSSU |I suit de ordin sentiriiental.

După ce aceasta a decedat, Paşcalău Ionel a părăsit casa părintească şi a intrat în relaţii de ,concubinaj cu Gug Veronica. Pentru că, practic, nu se putea descurca singur, a revenit la domiciliul părinţilor şi a luat în primire pe.tatăl său pe ca-

.re-1 bănuia că întreţine relaţii sexuale cu concubina sa. Această obsesie a devenit

' aşa de puternică îneît a obligat-o pe Gug Veronica să dea o declaraţie scrisă în acest sens. Sub ameninţare, Veronica a mărturisit că lucrurile aşa stau. Cuprins de o furie nemaipomenită P.I. â luat declaraţia în mînă şi l-a chemat pe tatăl său pentru confruntare. Cînd acesta a intrat în casă, inculpatul a început să-l lovească cu o bîtă peste tot corpulpînă ce a căzut în stare de inconştienţă. Întrucît bîta s-a' rupt a trimis pe nepotul său să aducă altele şi ore în şir a lovit pe unde a nimerit, atît pe tatăl cît şi concubina. Din cauza forţei cu care a aplicat loviturile, bîtele s-au rupt, iar victimele au decedai, prima dată Paşcalău Ioan, apoi Gug Veronica. Înspăimîntat de tot ce s-a petrecut, nepotul său s-a deplasat la Poliţie şi a denunţat fapta. Au fost ridicate cadavrele şi supuse autopsiei. Ce imagine îngrozitoare! Pentru medici n-a fost greu să stabilească cauza morţii. în raportul lor se consemnează:

decesul s-a datorat şocului traumatic.■ Leziunile s-au produs prin lovituri active, repetate cu obiecte dure; pumni, picioare, corpuri contondente neregulate. In final, se precizează: între agresiune şi moartea victimelor există raport de cauzalitate directă. Criminalul a fost supus unei examinări psihice şi s-a constatat că nu prezintă tulburări de natură a-i diminua capacitatea penală. Are discernămîntul păstrat şi implicit .răspundere juridică. Ferm, dar drept, Tribunalul din Cluj- Napoca l-a trimis să-şi petreacă restul vieţii în închisoare. Acest verdict a fost menţinut şi de Curte, unde inculpatul a declarat apel Un infractor care şi-a terorizat familia - se învederează în decizie - a umilit-o şi a batjocorit-o cum a vrut, ă strivit corpul tatălui său şi concubinei pînă ce a zvîcnit sîngele, nu putea primi o altă pedeapsă, decît DETENŢIUNE PE VIAŢĂ. Să nu uităm că în vechea legislaţie se prevedea moartea pentru astfel de fapte.

Jurist Ion GHERCIOIU

Situaţia ■Fondului Român d & Investiţii,

valabilă la datele de:

06-07.01.1996PROGRAMUL A: Va­loarea la zi a titlului de participare 36.400 lei PROGRAMUL B: Va- loarea la zi a titlului de participare 107.400 iei

08.01.1996 PROGRAMUL A: Va­loarea la zi a titlului de participare 36.500 lei PROGRAMUL B: Va- loarea la zi a titlului de participare 107.650 lei

de'.Cluj z i a r jfr d k m z ş â m î

ANUL VII NR. 1533 ISSSI 12ZSK3203

SÎMBĂTĂ - DUMISBCA 6-7 IANUARIE 109G 16 PAGINI 300 LEI

'• ' ' ' ' : 'f : ...

0 l ş ® \ C SPS 0

ULTIMA ORĂ sîmbătă-dumînicâ, 6 -7 ianuarie 1996

! Reuniunea repuUSieanlIsr dio Camera Reprezentanţilor s-a M e ia t fără nici un rezultat

Uniunea "Vatra Românească” Cluj, profund îngrijorată de soarta tragică a celor loviţi atît de crunt de violentele inundaţii ale sfîrşitului de an, face un apel de suflet şi o rugăminte creştinească la toţi acei care pot întinde o mînă de ajutor familiilor sinistrate. Donaţiile în bani se pot face la sediul şi în contul Crucii Roşii, cu care U.V.R. a colaborat atît de eficient în acţiunea de ajutorare a refugiaţilor din Bosnia, sau la sediul nostru din B-dul Eroilor rir.2, între orele 8-16, zilnic. Menţionăm că pentru această nouă acţiune ”Vatra” a alocat din fondurile sale de rezervă suma de l.000.000 Iei.

Comitetul Director

Partidul Liberal 1993 face un apel la întrajutorare, pentru atenuarea efecteior produse de inundaţii asupra unor locuitori ai judeţului Cluj.

Rugăm cetăţenii municipiului Cluj-Napoca, doritori să ne ajute în această acţiune prin donaţii în bani, alimente şi îmbrăcăminte să se adreseze comitetului de organizare, care funcţionează la sediul PL- 93 din str. Avram Iancu nr.13-15, tel. 191888.

în numele organizaţiei judeţene PL-93, deputat de Cluj, c ol.c-dor (r) Petru LIŢIU

Primăria apelează la locuitorii municipiului Cluj-Napoca pentru a veni în ajutorul familiilor sinistrate, prin donaţii constînd în îmbrăcăminte, lenjerie, încălţăminte şi alimente.

Pentru colectarea acestor donaţii s-a organizat în incinta Primăriei, intrarea dinspre str. Petru Maior, un centru de achiziţie care.

| funcţionează zilnic între orele 9-17, inclusiv sîmbătă şi duminica.| Primăria va organiza şi transportul bunurilor colectate pînă la | parohiile din localităţile afectate de inundaţii, urmînd ca distribuirea

ajutoarelor să se facă de. către biserici.Vă mulţumim anticipat pentru ajutorul şi spiritul de solidaritate

faţă de cetăţenii aflaţi în suferinţă.Primar, Gheorghe FUNAR

Washington. 5 decembrie (Rompres) LURIE'S

întrunirea majorităţii republicane din Camera i Reprezentanţilor, consacrată examinării unui plan

de depăşire temporară a crizei actuale privind bugetul SUA, s-a încheiat, în noaptea de joi spre vineri, fără a se fi luat o hotărîre relatează

I Associated Press.Planul republican prevede adoptarea unei legi

de finanţare provizorie pînă la 15 martie, care să I permită plata şi, în consecinţă, reîntoarcerea la | lucru a celor 280.000 de funcţionari federali, aflaţi

în şomaj forţat de la 16 decembrie.După cum preciza Mark Foley, deputat de

1 Florida, planul republican prevede finanţarea unui | număr limitat de agenţii sau departamente

federale, între care serviciile de paşapoarte şi vize. Parte din eventualele fonduri deblocate ar urma să permită şi achitarea unor facturi neplătite, în

| vederea redeschiderii parcurilor naţionale şi muzeelor plata indemnizaţiilor veteranilor de război, acţiuni de ajutorare a copiilor săraci şi procurarea de hrană pentru bătrînii nevoiaşi.

Nereuşind să se pună de acord în legătură cu aceste proiecte, majoritatea republicană din Camera Reprezentanţilor a decis să ia un răgaz pentru a mai reflecta.

’Ai tras prea tare!” ."Nu... tu ai tras prea tare!"

Extinderea NATO nu va avea loc înainte de 1998Berlin, 5 decembrie (Romnrw)

La Berlin a avut loc , întrevedere între preşedintele Seimului polonez, Jozcf Zyc( j preşedintele Adunării Parlamentare a Atlanticului de Nord, Karâtea Voigţ transmite agenţia PAP.

Cu acest prilej, Zyc’h a subliniat importanţa contactelor interparla- mentare pentru accelerare! procesului de aderare a Poloniei li NATO şi la Uniunea Europeană. In acest sens, preşedintele Seimului a afimiat că doreşte să discute ci preşedintele Bundcstagului, cu lideri ai Congresului american, ai Parlamentului de la Strasbourg si cu reprezentanţi ai Dumei de Stat de la Moscova.

La rîndul său, Voigt a opinat cj extinderea NATO spre răsărit m va putea avea loc înainte dc 199S, din motive procedurale şi din cauza dificultăţilor în procesul de luarea deciziilor, informează agenţii poloneză de ştiri.

1

| fl - 'T în ultimele două zile, ne-a infom^t doamna Otilia Georgeta Scrob, I preşedinta Federaţiei sindicatelor din asigurări "Victoria”, apelul

: | umanitar lansat prin intermediul ziarului nostru, în numărul de joi, l 4 ianuarie a c., a găsit ecou în rîndul oamenilor de bine, pînă la

(1

î!ş»la

P r o g r a m u l i c l e v i z i î i n i l o r p r i n c a b i u p e n t r » z i l e l e d e s î m b ă t ă ş i d u m i n i c a

$ 1 !

-I lansat de Federaţie:| ”Avînd în vedere inundaţiile care afectează zona Munţilor I Apuseni, vă chemăm să veniţi în ajutorul familiilor care şi-an I pierdut toată agoniseala de o viaţă într-o clipă de furie a apelor | revărsate. împreună cu filialele Asociaţiei Cultural-Patriotice

”Avram Iancu” vă cerem să participaţi la.acţiunea de colectare pentru semenii noştri aflaţi în suferinţă. Acţiunea are un scop pur umanitar şi nn are nici o legătură cu eventualele despăgubiri

; pe care le va acorda ASIROM celor îndreptăţiţi”.Colectarea se va face la sediul Filialei Cartelului Alfa Cluj, B-dul

j Eroilor nr.16, pe tot parcursul săptămînii viitoare. Sînt binevenite, în I continuare, orice fel de ajutoare: în bani, obiecte de îmbrăcăminte, \încălţăminte, pături, medicamente, alimente etc. (D.C.)

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Sîmbătă, 6 ianuarie 1996 8,30 Seriale C5 şi RT4; 20,05 Kung

ig Fu - PR07; 21,15, Pappa ante portas - |1 PR07; 23,00 Soldaţi de ocazie - PR07; j j 01,00 Doamna şi nepoata ei - PR07. îi Duminică, 7 ianuarie 1996 f? 11,00 Galapagos - documentar - C5;

12,00 Compania călătorilor - magazin l | geografic - C5; 13,15 Supertop muzical | b - C5; 21,15 Ajutor temporar - PR07; ! 23,15 Palm beach duo - PR07; 0,15

II Night trap - PR07.

i " îl ' . •I / ' 'I

Samtel; 20,00 Desene animate; 20,15 Top 40 - DW; 20/15 Trei destine - codaţ 21^5 De dragul lui Nancy- codat; 22,55 Hai să ne consolăm reciproc - codat; 025 închiderea programului.

Duminică, 7 ianuarie 1996 10,00 Preluare StarFilm; 11,25 Hai-

să ne consolăm reciproc - codat, 18,00 Selecţiuni NCN; 20,00 Desene animate; 20,12 Documentar Deutsche Welle - Bulevard Germania; 20,55 Family Reunion - codat; 22,35 Sclavul iubirii - codat;_0,00 închiderea programului.f ,L r

p o s m i

J\

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Sîmbătă, 6 ianuarie 1996 9,30 Preluare Samtel; 10,10 Selecţiuni

| Revelion - Samtel; 18,30 Preluare

PROGRAMUL CANALULUI PROPRIU

Sîmbâtă, 6 ianuarie 1996 PORTAL 17,45 Buletin informativ; 8,00 Cartoon

Network; 10,00 Buletin informativ; 10,10 Film - Ca şoarecele si pisica - RTL 2; 12,00 Al - Serial; 13,00 Buletin informativ; 13,15 Al - Serial, reportaje, muzică; 15,30 Buletin informativ; 15,40

SITUAŢIA LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE, la data de 08.01.1996Nr.crt . MESERIA CONDIŢII NR.LOCURI : )ATA CONCURS1. ING.CONSTRUCTOR vechime 5 ani 1 10.01.962 ING.PROIECTANT vechime 5 ani ' 1 10.01.963. INSP.SPEC. bărbat, steconomice 1 15.01.964. REFERENT max.40 ani, 2 ani vechime 2 15.01.965. CASIER max,35 ani, 2 ani vechime 2 15.01.966. VERIFICATOR BANI max.35 ani, 2 ani vechime 1 i5.oi.96 : '7. ECONOMIST 1 16.01.968. ASIST.CERCETARE spec.fizică ’ ' 1 10.01.969. TEHNICIAN 1/2 normă 2 10.01.9610. PAZNIC cunoştinţe de zugrav 1 15.01.9611. ÎNGRIJITOARE 1 15.01.9612. FOCHIST cat m-TV ' 113. CONF.ÎNCÂLŢÂMINTE 2014. CROITORESE 80

Notă:

INFORMAŢII privind locurile de : muncă vacante se pot obţine de la O ficiul fo rţe i de m uncă C luj-N apoca;

(Biroul Medierea Muncii ;str. Coşbuc nr.2, in zilele ;de lun i-m iercuri-jo i- j vineri, între orele 8-13.

wiw3*5S*«K»-jl«

Film - Călătoria incredibilă a lui Huck - PR07; 17,20 Al - Film; 19,00 Documentar - Ochii animalelor - PR07;20.05 Al - Serial, divertisment; 20,45 Buletin informativ; 21,00 Film - Flashback- SAT 1; 23,00 Film - Soldaţii de ocazie - PR07;' 1,00 Al - Film.

PORTAL 29.45 Buletin informativ; 10,00 Al -

Film; 11,30 Al - Muzică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 Al - Film; 13,30 Al- Reportaje; 13,50 Buletin informativ;14.00 Program Tele 7 ABC - documentare, desene animate, post meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzică; 21,30 Buletin informativ; 21,50 Film - Moartea se înfrumuseţează - RAI DUE; 0,00 Film - Inamicul meu - ITALIA1.

Obn.:Traduceri simultane pe ambele canale.

Duminică, 7 ianuarie 1996 PORTAL 17.45 Buletin informativ; 8,00 Al -

Divertisment matinal, muzică, desene animate, reportaje, serial; 10,50 Buletin informativ; 11,00 Documentar - în compania călătorilor - C5; 13,15 Al - Serial; 14,10 Film Disney - Tînăr din nou - RTL; 15,55 Buletin informativ;16.05 Film - Imperiul soarelui - PR07; 18,40 Al - Film; 20,15 Al - Seriali 21,00 Buletin informativ; 21,15 Film - Ajutor temporar - PR07; 23,10 Film - Weekendul lui Qsterman - VOX.

PORTAL 29.45 Buletin informativ; 10,00 Al -

Film; 11 30 Al - MiEică; 11,50 Buletin informativ; 12,00 Al - Film; 13,30 Al- Reportaje; 13,50 Buletin informativ;14.00 Program Tele 7 ABC - documentare, desene animate, post meridian, reportaje, film, telejurnal, seriale, muzică; 21,30 Buletin informativ; 21,50 Film - Cod de război IV-RAIDUE,23,30 Al-Film.

Gb$.:Traduceri simultane pe ambele canale.

' f i ţ A - . n T r x > iJJ

PROGRAMUL CANALUL: ■ PROPRIU

Sîmbâtă, 6 ianuarie 1996 TVC *8,00 Banii lui Zecchino - RAI UNO

10,00 Amold - C5; 11,00 Supersamti- ITALIA1; 11,30 Secretul vrăjitoarei- 1TA1; 13,30 Ţiganca RT4; 15,00 & întors Polly - RAI UNO; 16,45 Feliei- RT4; 17,45 Louis de Funes si bunic- Super îngheţat - RT4; 19,00 Valenaj Massimilrano - RT4; 20,00 Glumea»- C5; 21,50 Moartea te înframuseţeazi RAI DUE; 23,45 Buck - RT4; 0,1 Inamicui meu - rrAl; 1,45 închide» programului.

TVC+Antenal: 9,00 Serial; 10,00 Ş®

10.10 Din lumea afacerilor, 10,30 Sfflj 11,30 Dance Club; 12,00 Serial; 13,« The Album Show, 14,00 Film; Tek ABC: 16,00 Postmeridian; lv Telejurnal; Antenal: 19,30 Cape® periculoasă; 20,30 Observator, 2} Film: 23,30 Film; 7 ABC; 1,001* fierbinte; 2,00 Staruri în concert; y Film; 4,00 Telefon Top ABC; v Preluare Deutsche Welle.

Duminică, 7 ianuarieTVC „10,10 Bugs Bunny - PR07; } \

Tom si Jerry - PR07; 12,15 Dak®, PRO?; 13,10 Cousteau - ocea» aventurilor-PR07; 14,10 Tînăr«- RTL; 16,05 Imperiul soarelui - P^1 18,45 Magazinul animalelor - » ,20.10 Zîmbiţi, vă rog! - Ajutor temporar - PRO/, Weekendul lui Osterman - VOX.

Antenal: 9,20 Dance dub; 10,0 lumea afacerilor, 10,20 Serial; 4 Film; 13,00 Desene animate; wSerial; 14,30 Serial; Tele 7 ABC^Postmendian; 18,45 Telejurnal, An j 19,30 Capcana periculoasa; ^ Observator, 21,35 Film; 23,40 Fili® ABC; 1,20 Serial; 2,20 Telefon ‘j ABC;. 3,20 Staruri în concert; > Preluare Deutsche Welle.

î i CASA C€ EOrrURÂ îj? m lS* l

’ £' r ? L 5

Autorizată prin S C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj- Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J /1 2 /3 0 8 /1 9 9 1 din 22.03.1991 cod fiscal 204489

ILIE CĂLIAN (redactor şef); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct).

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307 Secrctariat-redactorşef, redactori şefi adjuncţi,: 191.681;fax: 192.8 Secretariat deredacţie: 197.418; Redactori: 197.490,192.127 şi 197.50 J

TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" tel. 432502: fax: 432501.