Legislatia EU [Compatibility Mode]

8/18/2019 Legislatia EU [Compatibility Mode]

1/38

ț ă ț


2/38

Ă

Sectorul energetic al tuturor economiilor este supus uneiserii de provocări:a) Creşterea consumului de energie şi dependenţ a tot maiaccentuată de anumite surse de energie;b) Impactul utilizării surselor tradiționale de energie asupra

m e u u ;c) Epuizarea în timp a surselor de combustibili fosili, cuprim efect în creşterea preţ urilor acestora;d) Dificultăţ ile tehnologice şi economice în utilizarea

surselor regenerabile de energie precum şi potenţ ialulutilizabil limitat.


3/38

O politică energetică durabilă are la bază trei elemente

A. Securitate energetică:•creşterea securităţ ii energetice prin asigurareanecesarului de resurse ener etice şi limitarea

dependentei de resursele energetice de import;•diversificarea surselor de import, a resurselor energeticeşi a rutelor de transport a acestora;•creşterea nivelului de adecvanţă a reţ elelor naţ ionale detransport a energiei electrice şi gazelor naturale;•protecţ ia infrastructurii critice.


4/38

B. Dezvoltare durabilă:• îmbunătăţ irea eficienţ ei energetice;• promovarea producerii energiei pe bază de resurse

regenerabile;• promovarea producerii de energie electrică şi termică în

centrale cu cogenerare, în special, în instalaţ ii de cogenerarede înaltă eficienţă;• susţ inerea activităţ ilor de cercetare-dezvoltare şi diseminare a

rezultatelor cercetărilor aplicabile;• reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra

mediului înconjurător;• utilizarea raţ ională şi eficientă a resurselor energetice primare.


5/38

C. Competitivitate:

•dezvoltarea pieţ elor concurenţ iale de energie electrică,gaze naturale, petrol, certificate verzi, certificate de emisii agazelor cu efect de seră şi servicii energetice;•liberalizarea tranzitului de ener ie i asi urarea accesului

permanent şi nediscriminatoriu al participanţ ilor la piaţă lareţ elele de transport şi interconexiunile internaţ ionale;•continuarea procesului de restructurare şi privatizării însectoarele energiei electrice, termice şi gazelor naturale;


6/38

Ă Ă

Politica energetică europeană este orientată către obiectivele petermen lung, stabilite pentru prima dată în 1995, în Cartea albă privind„Politica energiei pentru Uniunea Europeană”, urmată de Carteaverde „Către o strategie europeană privind siguranţ a aprovizionării cuenergie” şi raportul ulterior referitor la aceasta.

, ,

energetică trebuie să urmeze o serie de obiective specifice careconciliază competitivitatea, securitatea aprovizionării şi protecţ iamediului. În 2005, Comisia a publicat un „Raport referitor la Carteaverde privind energia” care propune iniţ iative de promovare a

măsurilor care vizează ameliorarea calitativă şi cantitativă aaprovizionării energetice.


7/38

• Consumul prezent de resurse primare al Uniunii Europene este: petrol 41%,gaze naturale 22%, cărbune 16%, energie nucleară 15%, surse regenerabile6%. Dependenţ a energetică prezentă a Uniunii Europene de sursele externeeste de 50%.

• Aproximativ jumătate din consumul de gaze naturale al Uniunii Europeneprovine din numai trei ţări (Federaţ ia Rusă, Norvegia, Algeria), iar 45% dinimporturile de petrol provin din Orientul Mijlociu. Dacă tendinţ ele actuale se

SITUAȚIA EXISTENTĂ ÎN UE

menţ in, importurile de gaze vor creşte până la 80% în următorii 25 de ani. Oconcluzie îngrijorătoare este aceea că, dacă Uniunea Europeană nu va reuşisă îşi eficientizeze sectorul de energie, în următorii 20-30 de ani, aproximativ70% din cererea de energie a UE va fi acoperită din importuri, din care unelevor proveni din regiuni ameninţ ate de insecuritate, situaţ ie care este

considerată total inacceptabilă.

• Sectorul energie al Uniunii Europene este în imposibilitatea acopeririiconsumurilor preponderent din resurse interne, este o economie cu consumintensiv de energie, are resurse limitate (unele în epuizare pe termen mediu).


8/38

SITUAȚIA EXISTENTĂ ÎN UE• Opţ iunile energetice prezente ale Uniunii Europene sunt caracterizate astfel:

energia nucleară - „o sursă controversată”, cărbunele - „un trecut glorios”,petrolul - „încă favorit”, gazele naturale - „către o nouă dependenţă”, surselenoi şi regenerabile - „o prioritate politică”.

• Din punctul de vedere al impactului cu mediul, 94% din emisiile de CO2 suntdatorate activităţ ilor din energie şi transporturi. În perioada anilor 1990-2010,90% din creşterea emisiilor de CO2 sunt datorate transporturilor. Protocolul

de la Kyoto este un acord internațional privind mediul şi a fost negociat îndecembrie 1997 de către 160 de țări. Protocolul se referă la respectareaangajamentelor de limitare cantitativă si de reducere a emisiei GES faţă denivelul anului 1989, pe aşa-numita perioadă obligatorie între anii 2008 şi2012. Uniunea Europeana a semnat Protocolul de la Kyoto la 28 aprilie 1998

şi l-a ratificat oficial la 31 mai 2002. Republica Moldova este în rândul ţărilorcare au aderat la Protocolul de la Kyoto mai târziu, la 22 aprilie, 2003, prinLegea nr. 29-XV din 13.02.2003. Este necesar de menţ ionat că SUA, careanterior semnase Protocolul, prin hotărâre unilaterală renunță la Protocolulde la Kyoto, care este responsabilă pentru mai mult de 40% din totalul

emisiilor de gaze cu efect de seră


9/38

00


10/38

• Cererea mondială de energie este în creştere. Se estimează că cererea deenergie la nivel mondial – şi emisiile de CO2 – să crească cu aproximativ

60% până în 2030. Consumul mondial de petrol a crescut cu 20% din 1994,iar cererea mondială de petrol este preconizat să crească cu 1,6% pe an.

• Preţ urile petrolului şi gazelor naturale cresc. În ultimii doi ani acestea aproapes-au dublat în UE antrenând cre terea re urilor la ener ia electrică i

SITUAȚIA EXISTENTĂ ÎN EU

termică. Această situaţ ie este însă dificilă pentru consumatori. Datorită cereriicrescânde de combustibili fosili, lungimii mari a reţ elelor de alimentare şi adependenţei din ce în ce mai mari de importuri, preţurile la petrol şigaze naturale vor continua să crească. Această situaţ ie poate avea însăun efect pozitiv şi anume să genereze promovarea măsurilor de eficienţă

energetică şi a inovării, utilizarea Surselor de Energie Regenerabilă.


11/38

CARTEA VERDE – O STRATEGIE EUROPEANĂ PENTRU

ENERGIE DURABILĂ, COMPETITIVĂ ŞI SIGURĂLa 26 martie 2006, Comisia Europeană a prezentat rezultatele evaluării situaţ iaenergetică a Uniunii Europene şi posibilele evoluţ ii în domeniu, publicândconcluziile într-un document intitulat „Cartea Verde – O strategie european ă pentru energie durabil ă, competitiv ă şi sigur ă”.

Strategia europeană pentru energie durabilă stabilește şase domenii prioritarepentru dezvoltare:

Dezvoltarea durabilă, competitivitatea şi securitatea energiei nu pot fi realizatefără pieţ e de energie deschise şi competitive, în care să existe competiţ ie întrecompanii care doresc să devină mai curând competitori la nivel european decâtactori dominanţ i la nivel naţ ional. O piaţă europeană unică de electricitate şi gazenaturale cu adevărat competitivă va conduce la diminuarea preţ urilor, va îmbunătăţ i securitatea alimentarii şi va încuraja competitivitatea. De asemenea,va fi benefică pentru mediu, deoarece companiile reacţ ionează la competiţ ie prin închiderea instalaţ iilor energetice ineficiente.


12/38

2) Asigurarea siguranţei în alimentare a statelor membre şi promovarea unuimecanism de solidaritate între acestea în domeniul energiei. Pieţ eleliberalizate şi competitive îmbunătăţ esc securitatea alimentării transmiţ ând

semnale de investiţ ii corecte participanţ ilor din sector. Stabilirea cât mai curândposibil a unui Observator European de Alimentare cu Energie pentru a monitorizapiaţ a energiei din Uniunea Europeană, astfel încât să identifice riscul insuficienţ eiinfrastructurii şi alimentarea într-un stadiu timpuriu şi să extindă la nivelul Uniunii


ENERGIE DURABILĂ, COMPETITIVĂ ŞI SIGURĂ

.

3) Securitatea şi completivitatea alimentării cu energie: către un mix deenergie durabil, mai eficient şi mai divers. Fiecare Stat Membru al UniuniiEuropene şi companie de energie îşi alege propriul mix de energie. Totuşi,alegerile făcute de un Stat Membru au inevitabil un impact asupra securităţ ii

energetice a vecinilor săi şi a Comunităţ ii in general, cât şi asupra competitivităţ iişi a mediului. Trebuie să se analizeze toate avantajele şi dezavantajele diferitelorsurse de energie, de la sursele de energie regenerabile interne cum ar fi energiaeoliană, biomasa şi biocombustibilii, energia micro, hidro şi eficienţ a energeticăpână la cărbune şi energia nucleară, şi repercusiunile schimbării mixului deenergie pentru Uniunea Europeană in ansamblul sau.


13/38

4) O abordare integrată în combaterea schimbărilor climatice. Masurile eficiente pentrucombaterea schimbărilor climatice reprezintă o urgenţă şi Uniunea Europeană trebuie să continuesă deţ ină rolul de lider prin exemple şi să acţ ioneze pentru a extinde cât mai mult posibil acţ iunea

internaţ ională. Cu toate acestea, angajamentul Uniunii Europene de a combate schimbărileclimatice este unul pe termen lung.

5) Încurajarea inovării: un plan european strategic pentru tehnologii energetice. Dezvoltareaşi distribuirea noilor tehnologii energetice sunt esenţ iale pentru securitatea alimentării cu energie,


ENERGIE DURABILĂ, COMPETITIVĂ ŞI SIGURĂ

.

în mare măsură la eficientizarea energiei şi la diversitatea energetică prin sursele de energieregenerabile. Uniunea Europeană are nevoie de un plan strategic pentru tehnologiile energetice,dotat cu resurse suficiente. Acesta ar trebui nu numai să accelereze dezvoltarea tehnologiilorenergetice noi, dar totodată să contribuie la crearea condiţ iilor necesare pentru lansarea eficientă aunor astfel de tehnologii pe pieţ ele europene şi mondiale.

6) Către o politică energetică externă coerentă. Provocările energetice cărora Europa trebuie săle facă faţă necesită o politică externă coerentă pentru a permite acesteia sa joace un rolinternaţ ional mai eficient în abordarea problemelor cu care se confruntă în comun cu partenerienergetici din lumea întreagă. O politică externă coerentă este esenţ ială pentru o alimentare cuenergie durabilă competitivă şi sigură pentru atingerea obiectivelor de bază, cum ar fi siguranţ aenergetică pe termen lung, o piaţă de energie funcţ ională, dezvoltarea economică durabilă şi

reducerea impactului asupra mediului.


14/38

ACTIUNI PENTRU REALIZAREA

OBIECTIVELOR PROPUSE IN CARTEA VERDECartea Verde – O strategie europeană pentru energie durabilă, competitivă şi sigurăidentifică o serie de acțiuni prin care vor fi atinse obiectivele propuse:a) elaborarea planurilor anuale de acţiune în domeniul eficienţei energetice, lanivel naţ ional. Asemenea planuri pot identifica măsuri care pot fi adoptate la nivelnaţ ional, regional sau local şi ulterior monitorizat succesul lor atât în termenii

îmbunătăţ irii eficienţ ei energetice şi rentabilităţ ii lor;b) informarea mai bună a cetăţenilor, de exemplu, prin campanii publicitare mai

ne or entate ş m un t ţ rea et c et r pro usu u ;c) îmbunătăţirea impozitării, pentru a se asigura că poluarea chiar se plăteşte, fărăa creste nivelul general al taxelor;d) ajutor de stat mai mare, orientat, acolo unde susţ inerea publică este justificată şinecesară pentru furnizarea unui stimulent în utilizarea eficientă a energiei;e) folosirea achiziţiilor publice pentru promovarea utilizării noilor tehnologii de

eficienţă energetică, cum ar fi autovehiculele mai eficiente din punct de vedere alconsumului de carburanţ i şi echipamentele IT;f) folosirea unor instrumente noi şi îmbunătăţite de finanţare, atât la nivelulcomunităţ ii cât şi la nivel naţ ional, pentru a da un impuls, dar nu ajutor, atâtcompaniilor cat şi consumatorilor casnici pentru introducerea îmbunătăţ irilor cu costuri

eficiente.


15/38

NOUA POLITICĂ ENERGETICĂ A

UNIUNII EUROPENE

Comisia Europeană propune în setul de documente care reprezintă

Noua Politică Energetică a Uniunii Europene următoarele obiective:

• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20% până înanul 2020, în comparaţ ie cu anul 1990.

• Creşterea ponderii surselor regenerabile de energie în totalulmixului energetic de la mai puţ in de 7% în anul 2006, la 20% dintotalul consumului de energie al Uniunii Europene până în 2020;

• Creşterea ponderii biocombustibililor la cel puţ in 10% din totalulconţ inutului energetic al carburanţ ilor utilizaţ i în transport în anul2020;

• Reducerea consumului global de energie primară cu 20% până în anul 2020.


16/38

PLANUL DE ACTIUNI PROPUS PENTRU

ATINGEREA OBIECTIVELOR NOII POLITICIENERGETICE A UNIUNII EUROPENE

Pentru atingerea obiectivelor propuse în cadrul Noii politici energetice a Uniunii

Europene, Comisia Europeană a elaborat un plan de acţ iuni în zece puncte:

1) Utilizarea mai bună a pieţei interne de energie. Această acțiune a fostpropusă în urma constatării că în urma restructurării sectorului energetic şi aintroducerii mecanismelor concurenţ iale încă nu au fost atinse. Măsurilepropuse vizează crearea unei concurenţ e reale, cu egalitate de şanse pentrutoţ i participanţ ii la piaţă şi pentru toate sursele de energie. Se vor lua măsuri deeliminare a discriminărilor faţă de noii intraţ i şi se va crea un mecanism unitar dereglementare la nivel european. O atenţ ie mai mare se va acorda

consumatorilor, a căror voce va trebui ascultată de factorii de decizie politică.Una din căile posibile pentru realizarea acestui obiectiv este crearea unei Cartea Consumatorului European.


17/38

2) Facilitarea ajutorării între statele membre în caz de criză energetică. Înacest domeniu se preconizează creşterea solidarităţ ii între ţările ce formeazăUniunea Europeană în cazul apariţ iei unor crize energetice. Se preconizează caajutorarea să se realizeze şi preventiv, printr-un sprijin activ în diversificareamixului energetic al ţărilor dependente de un singur furnizor de gaze naturale saupetrol.



3) Îmbunătăţirea mecanismului de comercializare a permiselor de emisii degaze cu efect de seră. Prin îmbunătăţ irea mecanismului se urmăreştetransformarea lui într-un adevărat catalizator pentru reducerea emisiilor şi unfactor de stimulare a investiţ iilor în tehnologii curate.

4) Eficienţa energiei. Economisirea energiei reduce poluarea, reduce facturile deenergie, reduce nevoia de investiţ ii în noi centrale electrice, terminale petroliereetc. Se estimează că, în condiţ iile dezvoltării tehnologice actuale, până la 20% dinconsumul de energie poate fi economisit. Această acțiune urmează a fi

promovată de Uniunea Europeană şi în dialogul cu parteneri internaţ ionali, învederea lansării unei iniţ iative globale de creştere a eficienţ ei energetice.


18/38

5) Creşterea ponderii surselor regenerabile de energie. Toate statele

membre s-au angajat să susţ ină dezvoltarea surselor regenerabile de energie:solară, eoliană, fotovoltaică, biomasă, biocarburanţ i şi geotermală, precum şiutilizarea lor în producerea de energie electrică şi în transporturi.Angajamentele sunt însă sub potenţ ialul existent, iar unele state nu-şi



realizează nici măcar angajamentele. Comisia Europeană propune într-o Foaiede Parcurs (Road Map), o serie d

6) Tehnologia. Există multe tehnologii curate şi eficiente pentru producereasau utilizarea energiei, dar ele rămân marginale deoarece fie sunt mai scumpe,

fie nu sunt larg disponibile. Exemple de astfel de tehnologii sunt lămpileelectrice cu consum redus, panourile solare termice pentru apă caldă,autoturismele hibride şi izolările termice la clădiri. Aici se propun eforturi învederea reducerii costurilor acestor tehnologii.


19/38

7) Tehnologii curate pentru combustibili fosili. Chiar dacă UniuneaEuropeană reuşeşte să-şi modifice mixul energetic în favoarea surselorregenerabile şi să-şi reducă substanţ ial consumul de energie, tot va rămânedependentă de resursele fosile pentru viitorul previzibil: cărbune, petrol, gaze



. ,

tehnologii care să reducă emisiile de dioxid de carbon ale instalaţ iilor deardere.

8) Siguranţa şi securitatea energiei nucleare. Mai mult de jumătate din ţărilemembre ale Uniunii Europene utilizează energia nucleară pentru producerea

de electricitate. Circa o treime din totalul energiei electrice produse în Europaprovine din astfel de surse. Decizia utilizării energiei nucleare revine fiecăruistat membru în parte. Dar Uniunea Europeană, conform regulilor stabilite prinTratatul EURATOM, are un rol în asigurarea utilizării energiei nucleare înmoduri care să nu pericliteze viaţ a sau mediul înconjurător.


20/38

9) Stabilirea unei politici internaţionale comune şi exprimarea acesteia cu„o singură voce”. Comisia îşi propune extinderea mai multor măsuri la nivelmondial, prin promovarea lor în dialogul internaţ ional. Totodată, doreştecrearea unei zone de securitate energetică în jurul statelor membre, precum şi



dezvoltarea unor parteneriate puternice cu furnizorii de resurse energetice,bazate pe interes mutual, predictibilitate şi tratament egal.

10) Îmbunătăţirea înţelegerii problemelor energetice. Pentru atingereaacestui obiectiv este preconizată organizarea unui Observator Energetic care

va studia printre altele, tendinţ ele energetice şi nevoile investiţ ionale ale UniuniiEuropene în ansamblul său.


21/38

SURSELE REGENERABILE DE ENERGIE

ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Comisia Europeană în rezultatul evaluării realizate în 2007 privind progreselefăcute în dezvoltarea surselor regenerabile de energie a ajuns la următoareleconcluzii:a) La nivel comunitar, s-a stabilit că, până în 2010, 21% energie electrică

produsă în statele membre a Uniunii Europene să provină din surseregenerabile de energie. Acest obiectiv a fost prevăzut de Directiva nr.2001/77/EC rivind romovarea ener iei electrice roduse din surse

regenerabile de energie, care stabileşte obiective naţ ionale diferenţ iate.Obiectivele privind energia regenerabilă în mare parte au fost atinse dar nu în totalitate.

b) Hidrocentralele de mică şi mare capacitate reprezintă încă cea maiimportantă sursă de producere de energie electrică din surse regenerabile,

contribuind cu 10% la consumul total de energie electrică în anul 2005.c) Uniunea Europeană rămâne liderul mondial în ceea ce priveşte energiaeoliană, deţ inând 60% din producţ ia mondială de energie electrică dinaceastă sursă. Din anul 2000 până în anul 2007, capacitatea de producere aenergiei electrice din sursa eoliană a crescut cu mai mult de 150% în

Uniunea Europeană.


22/38

d) Energia din biomasă constituie 2% din consumul total de energie electrica alUniunii Europene. Producţia totală de biomasă a crescut cu 18% în 2002,13% în 2003, 19% în 2004 şi 23% în 2005. Pentru aceasta sunt necesareeforturi deosebite în schimbări de mentalităţ i şi comportament şi mai ales

SURSELE REGENERABILE DE ENERGIE

ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

.

e) Puterea fotovoltaică totală instalată în Uniunea Europeană a înregistrat ocontinuă creştere în ultimii cinci ani, cu o rată de creştere anuală medie de70%.

f) În privinţ a progreselor înregistrate de Statele-Membre în utilizarea surselorregenerabile de energie, 9 State-Membre au înregistrat progresesemnificative în domeniu, iar 11 State-Membre nu au atins ţintelepropuse.


23/38

SURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

PENTRU PRODUCEREA CĂLDURII

În privinţ a evoluţ iei surselor regenerabile de energie pentru producerea călduriise constată:

a) aplicaţiile solar-termice progresează. Noile reglementari pentru clădiri auadus un plus de interes în privinţ a utilizării acestor surse.

b) ţ inta pentru biomasa solidă nu este sigur ca va fi îndeplinită. Creştereasubstanţ ială ce s-a observat după anul 2004 prin apariţ ia Planului de acţ iunipentru biomasă din decembrie 2005, arata că în ciuda unor întârzieri este încăposibil de îndeplinit ţ inta propusă. Plantaţ iile de culturi energetice nu s-audezvoltat conform aşteptărilor. În schimb se dezvoltă o piaţă de transfer abiomasei din Europa Centrală şi de Est către ţările din vestul Europei. Pentrunoile ţări admise în Uniunea Europeană se observă o creştere importantă învalorificarea biomasei sprijinită într-o anumită măsură de fondurile structurale.În multe situaţ ii este vorba de înlocuirea gazului natural pentru încălzire cubiomasa.

c) utilizarea energiei geotermale şi cea bazata pe biogaz se dezvolta lent.


24/38

PERFORMANŢA ENERGETICĂ A CLĂDIRILOR

Îmbunătăţ irea performanţ ei energetice a clădirilor reprezintă una dintreprincipalele iniţ iative din domeniul eficienţ ei energetice, componentă esenţ ialăa politicii energetice a Uniunii Europene.

Consumul de energie în clădiri reprezintă circa 40% din totalul consumuluiUniunii Europene de energie finală şi determină circa 36% din totalul de emisiide dioxid de carbon în Uniunea Europeana.

Sectorul construcţ iilor se află în expansiune, ceea ce va duce la creştereaconsumului de energie. Prin urmare, reducerea consumului de energie şiutilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul clădirilor constituiemăsuri importante necesare pentru reducerea dependenţ ei energetice a UniuniiEuropene şi a emisiilor de gaze cu efect de seră.

Alături de utilizarea sporită a energiei din surse regenerabile, măsurile luate învederea reducerii consumului de energie în Uniunea Europeană i-ar permiteacesteia să respecte Protocolul de la Kyoto.


25/38

Directiva Europeană 2010/31/UE a Parlamentului European şi aConsiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor

Directivă Europeană 2010/31/UE promovează îmbunătăţirea performanţeienergetice a clădirilor în cadrul Uniunii Europene, ţinând cont de condiţiileclimatice din exterior şi de condiţiile locale, precum şi de cerinţele legate de

climatul interior şi de raportul cost-eficienţă.Directivă Europeană 2010/31/UE clarifica, extinde şi consolidează domeniul deaplicare a Directive 2002/91/CE în special prin: – extinderea domeniului de aplicare a dispoziţ iei care cere statelor membre să

lucrările importante de renovare; – consolidarea dispoziţ iilor referitoare la certificatele de performanta energetică,controlul sistemelor de încălzire şi de aer condiţ ionat, la informaţ ii şi la experţ iiindependenţ i şi adăugarea obligaţ iei de calcul al nivelurilor optime din punct devedere al costului ale cerinţ elor minime de performanţă energetică;

– încurajarea statelor membre de a dezvolta cadre şi obiective destinate creşteriiprocentului de clădiri cu consum scăzut sau zero de energie sau cu emisii scăzutesau zero de dioxid de carbon; – încurajarea sectorului public de a se implica mai activ şi de a prelua iniţ iativa.


26/38

Directiva privind performanţ a energetică a clădirilor aduce cel puţ in trei puncte de sprijinmajore pentru dezvoltarea construcţ iilor sustenabile şi creşterea eficienţ ei energetice înclădirile existente.1. Un prim punct forte este renunţarea la pragul de 1000 m.p. pentru obligativitatea

îmbunătăţ irii performanţ ei energetice a clădirilor existente, ceea ce înseamnă că,odată cu intrarea în vigoare a noii Directive, toate clădirile aflate în renovare majoră,indiferent de dimensiuni vor trebui să îşi îmbunătăţ ească performanţ a energetică.

2. Un alt atu al Directivei îl constituie introducerea unor cerinţe minime privind


, ,

acoperişurile).3. Cel de-al treilea punct forte este obligaţ ia ca toate clădirile noi să aibă un consumnet de energie aproape de zero, începând din decembrie 2020; clădirile publice noise vor conforma acestui standard începând din 2018. Astfel, începând cu 1 ianuarie2019, pentru toate clădirile publice noi, şi cu 31 decembrie 2020, pentru toate clădirilenoi, indiferent de destinaţ ie, energia primară generată pe locaţ ia fiecărei clădiri (prinutilizarea surselor de energie regenerabilă) trebuie să fie mai mare decât consumulde energie primară folosit de către clădire din surse de energie fosilă (combustibilifosili, energie electrică, termoficare urbană etc.). Mai precis, toate clădirile noi vor fiproducătoare de energie primară, iar nivelul producţiei trebuie să fie superiorconsumului de la reţea (gaz, energie electrică sau energie termică din surse de

energie fosilă).


27/38

Directivă stabileşte cerinţ e cu privire la:a) cadrul general comun pentru o metodologie de calcul al performanţeienergetice integrate a clădirilor şi a unităţilor acestora;b) aplicarea cerinţ elor minime în cazul performanţ ei energetice a clădirilor noi şia noilor unităţ i ale acestora;c) aplicarea cerinţ elor minime în cazul performanţ ei energetice a:(i) clădirilor existente, unităţ ilor de clădire şi elementelor de clădire care suntsu use unor lucrări im ortante de renovare;


(ii) elementelor care fac parte din anvelopa clădirii şi care au un impactsemnificativ asupra performanţ ei energetice a anvelopei clădirii atunci cândsunt modernizate sau înlocuite; şi(iii) sistemelor tehnice ale clădirilor, ori de câte ori acestea sunt instalate, înlocuite sau îmbunătăţ ite; 50

d) planurile naţionale pentru creşterea numărului de clădiri al cărorconsum de energie este aproape egal cu zero;e) certificarea energetică a clădirilor sau a unităţilor acestora;f) inspecţ ia periodică a sistemelor de încălzire şi de climatizare din clădiri;g) sistemele de control independent al certificatelor de performanţă energetică

şi al rapoartelor de inspecţ ie.


28/38

Ţ Ă Ă

Un alt aspect de asigurare a eficienţ ei energetice în cadrul Uniunii Europeneserveşte schimbarea lămpilor de iluminat incandescente cu lămpi cu unconsum redus de energie şi interzicerea treptată a vânzării lor pe teritoriulUniunii Europene.

Astfel, în 27 ţări membre a Uniunii Europene la 1 septembrie 2009 a fost interzisăvânzarea lămpilor incandescente cu puterea de 100 waţ i, de la 1 septembrie2010, de la 1 septembrie 2011 lămpile de 60 waţ i, 1 septembrie 2012 lămpile de

.

Deci, se preconizează ca până la sfârşitul anului 2012 pe teritoriul UniuniiEuropene să fie interzisă vânzarea lămpilor incandescente şi înlocuirea lor culămpi cu un consum mai mic cu 80% comparativ cu lămpile incandescente.Se aşteaptă ca becurile incandescente din punct de vedere energetic vor dispărea

integral de pe piaţ a Uniunii Europene în 2016.

Estimările au arătat că la nivelul Uniunii Europene în rezultatul folosirii lămpilor cuun consum redus de energie se va asigura o economie de energie electricăla nivel de 5-10 mlrd. euro pe an, echivalent cu economiile unei familii medii,

potrivit diverselor estimări 50-166 de euro pe an.


29/38

ETICHETAREA ENERGETICĂ PENTRU

APARATELE DE UZ CASNIC

Consumatorul trebuie să fieinformat despre posibilitatea

de a alege dispozitivulelectrocasnic în bazacriteriului de eficiență

energetică!


30/38

TRANSPUNEREA DIRECTIVEI PRIVIND

ETICHETAREA ENERGETICĂ ÎN MOLODVA

• ă ă ș

• ă ă

• ă ă


31/38

Directiva Europeană nr. 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliuluidin 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile,

de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE [36]

Directiva Europeană nr. 2009/28/CE stabileşte un cadru comun pentrupromovarea energiei din surse regenerabile. De asemenea, Directiva stabileşte

obiective naţionale obligatorii pentru fiecare stat membru privind pondereaglobală a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut deenergie şi ponderea energiei din surse regenerabile utilizată în transporturi.

energie în funcţ ie de potenţ ialul fiecărui stat. Pentru a garanta îndeplinireaobiectivelor globale naţ ionale obligatorii, directiva stabileşte o serie de obiectiveintermediare, numite traiectorii orientative:pondere medie de 20% pentru perioada de doi ani 2011-2012;pondere medie de 30% pentru perioada de doi ani 2013-2014;

pondere medie de 45% pentru perioada de doi ani 2015-2016;pondere medie de 65% pentru perioada de doi ani 2017-2018.


32/38

Planurile naţ ionale de acţ iune în domeniul energiei regenerabile (PNAESR)

(art.4).

Fiecare stat membru adoptă un plan naţional de acţiune în domeniulenergiei regenerabile.

Directiva Europeană nr. 2009/28/CE a Parlamentului European şi a Consiliuluidin 23 aprilie 2009 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile,

de modificare şi ulterior de abrogare a Directivelor 2001/77/CE şi 2003/30/CE [36]

Planurile naţ ionale de acţ iune în domeniul energiei regenerabile stabilescobiectivele naţionale ale statelor membre privind ponderea energiei dinsurse regenerabile consumată în transport, energie electrică, încălzire şirăcire în anul 2020.

Planurile ar putea include şi informaţ ii referitoare la costuri, beneficii şifinanţ are.


33/38

Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5aprilie 2006 privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile

energetice şi de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului [35]

Directiva 2006/32/CE reprezintă o reglementare-cadru al eficienţ ei energetice dinUniunea Europeană care stabileşte o serie de principii şi reguli generale privind

eficienţa energetică şi care constituie puncte de reper pentru alte reglementăricomunitare şi cele naţ ionale.

Prin Directiva 2006/32/CE, Parlamentul European urmăreşte crearea unui cadrufavorabil promovării eficienţei energetice la consumatorii finali, care ar permiteatingerea unui anumit obiectiv indicativ naţ ional general privind economiile de energie

în statele membre.

Conform Directivei îmbunătăţ irea eficienţ ei energetice la utilizatorii finali va contribui lareducerea consumului de energie primară, la scăderea emisiilor de dioxid de carbon şia altor emisii de gaze cu efect de seră şi, prin urmare, la prevenirea unei schimbări

climatice periculoase.

Îmbunătăţ irea eficienţ ei energetice la utilizatorii finali va face posibilă exploatareapotenţialului de economii de energie rentabile, într-un mod eficient din punct devedere economic.


34/38

Scopul Directive este de a consolida îmbunătăţ irea rentabilă a eficienţ eienergetice la utilizatorii finali prin:

Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5

aprilie 2006 privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciileenergetice şi de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului [35]

a) furnizarea obiectivelor indicative necesare, precum şi amecanismelor, a stimulentelor şi a cadrelor instituţ ionale, financiareşi legale pentru înlăturarea barierelor şi a imperfecţ iunilor existentepe piaţă care împiedică utilizarea finală eficientă a energiei;

b) crearea condiţ iilor pentru dezvoltarea şi promovarea unei pieţ e

pentru servicii energetice şi pentru furnizarea către utilizatorii finalia altor măsuri de îmbunătăţ ire a eficienţ ei energetice.


35/38

Directiva se aplică:Furnizorilor de măsuri de îmbunătăţ ire a eficienţ ei energetice, distribuitorilor de

energie, operatorilor sistemului de distribuţ ie şi societăţ ilor de vânzare cuamănuntul a energiei, consumatorilor finali.

Directiva, în conformitate cu prevederile art. 4 alin.(1), prevede că „statele



membre a Uniunii Europene se angajează să realizeze reducerea consumuluide energie finală cu cel puţ in 9% într-o perioadă de nouă ani, comparativ cumedia consumului din ultimii cinci ani pentru care există datedisponibile.”

Potrivit prevederilor directivei, controlul general şi responsabilitatea desupraveghere a cadrului stabilit în legătură cu obiectivul naţ ional menţ ionattrebuie să fie încredinţ at uneia sau mai multor autorităţ i sau agenţ ii.


36/38

La capitolul mecanisme de finanţ are, conform art. 11 alin. (1) DirectivaEuropeană prevede că statele membre a Uniunii Europene pot stabili unul saumai multe fonduri pentru subvenţionarea furnizării programelor de îmbunătăţ ire a eficienţ ei energetice şi a altor măsuri de promovare a dezvoltăriiunei pieţ e care ar propune mecanisme de îmbunătăţ ire a eficienţ ei energetice.



Aceste măsuri includ promovarea auditării energetice, a instrumentelorfinanciare pentru economiile de energie şi, după caz, îmbunătăţireacontorizării şi furnizarea de facturi detaliate.

De asemenea, fondurile vizează sectoarele de utilizare finală în care costurile

tranzacţ iilor şi riscurile sunt mai mari.Fondurile sunt deschise tuturor furnizorilor de măsuri de îmbunătățire aficienței energetice, precum SSE, consilieri energetici independenți, distribuitoride energie, operatori ai sistemului de distribuție a energiei, societăți de

vânzare cu amănuntul a energiei și instalatori.


37/38

Potrivit Directivei 2006/32/ CE, „auditul energetic este conceput cainstrument pentru a identifica măsurile potenţiale de îmbunătăţire aeficienţei energetice care se desfăşoară în mod independent, pentru toţ iconsumatorii finali, inclusiv consumatorii casnici, comerciali, şi industriali.”



Conform prevederilor art. 12 alin.(1) al Directivei „statele membre a UniuniiEuropene asigură disponibilitatea unor sisteme de audit energeticeficiente, de înaltă calitate, concepute pentru a identifica măsurile potenţ ialede îmbunătăţ ire a eficienţ ei energetice şi care se desfăşoară în modindependent, pentru toţ i consumatorii finali, inclusiv consumatorii casnici şi

comerciali mici şi consumatorii industriali mari şi mici, inclusiv pentru evaluareaperformanţ ei energetice a clădirilor.”


38/38

Directiva Europeană 2006/32/CE prevede contorizarea şi facturareadetaliată a consumului de energie.Potrivit art. 13 alin.(1) „statele membre garantează că, în măsura în care



este posibil din punct de vedere tehnic, rezonabil din punct de vedere

financiar şi proporţ ional în raport cu economiile de energie potenţ iale,consumatorii finali de electricitate, gaze naturale, servicii de încălzire şi/saurăcire şi apă caldă menajeră urbană centralizată sunt dotaţ i cu contoareindividuale la preţ uri competitive, care reflectă exact consumul real deenergie al consumatorilor finali şi care furnizează informaţii despretimpul efectiv de utilizare.”

Documents

Legislatia EU [Compatibility Mode]