Libertatea de Exprimare - Sinteza

8/8/2019 Libertatea de Exprimare - Sinteza

http://slidepdf.com/reader/full/libertatea-de-exprimare-sinteza 1/6

Libertatea de exprimare – sinteza

I. Sediul materiei :

1. Constitutia Romaniei, titlul II – “Drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale”, capitolul II – “Drepturile si libertatile fundamentale”, art. 30,

Libertatea de exprimare

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertateacreaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin altemijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.(2) Cenzura de orice fel este interzisă.(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a facepublică sursa finanţării.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţaparticulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.(7) Sunt interzise de lege def ăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război deagresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare,la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene,contrare bunelor moravuri.(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestăriiartistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau deteleviziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

2. Conventia Europeana a Drepturilor Omului, articolul 10

(1) Orice persoana are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde

libertatea de opinie si libertatea de a primi sau de a comunica informatii ori idei

fara amestecul autoritatior publice si fara a tine seama de froniere. Prezentul

articol nu impiedica statele sa supuna societatile de radiodifuziune, decinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.

(2) Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi, poate fisupusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care

constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea

naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau

a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau

pentru a garanta autoritatea şi impar ţialitatea puterii judecătoreşti.

1



II. Distinctii

Exista 2 aspecte :

- aspectul individual : libertatea de exprimare este o libertate individuala ;- aspectul social : libertatea de exprimare reprezinta una dintre conditiile

existentei unei societati democratice.

Limitele libertatii de exprimare :

1) limite impuse de apararea drepturilor si a libertatilor altor persoane(alineatul 6 al art. 30 din Constitutia Romaniei)

2) limite impuse de apararea interesului public (alineatul 7 al art. 30 din

Constitutia Romaniei).

Limitarea libertatii de exprimare prin norme penale : fostele infractiuni de insulta si

calomnie.

Etape : 1) Infractiunile de insulta si calomnie (ART. 205, 206 Cod penal).

INSULTA Definitie: atingerea adusa onoarei ori reputatiei unei persoane prin

cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace ori prin expunerea la batjocura

Se pedepseste cu amenda (art.63 al.2 Cod penal: 1.500.000 – 100.000.000 lei)

Aceeasi pedeapsa se aplica si in cazul cand se atribuie unei persoane un defect, o boalasau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate.

Actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Impacarea partilor inlatura raspunderea penala.Insulta se savarseste cu intentie (directa – cind faptuitorul prevede rezultatele faptei;

indirecta – cand faptuitorul desi nu urmareste obtinerea rezultatului, accepta posibilitatea

producerii rezultatului).

CALOMNIA Definitie: afirmarea ori imputarea in public, prin orice mijloace, a

unei fapte determinate privitoare la o persoana, care, daca ar fi adevarata, ar expune acea

persoana la o sanctiune penala, administrativa sau disciplinara ori dispretului public.Se pedepseste cu inchisoare de la 2 luni la 2 ani sau amenda ( 5.000.000 – 300.000.000

lei – cf. art. 63 alin. 3 Cod Penal)

Calomnia se savirseste cu intentie (directa / indirecta )

Insulta si calomnia pot leza doar persoane fizice! Persoanele juridice nu pot face

plangere pentru insulta sau calomnie.

2) Legea nr. 278/2006 a abrogat expres articolele 205-207 din Codul penal, protectia valorilor aparate de normele penale abrogate urmand sa se faca doar prin

mijoace specifice dreptului civil, conform regulilor raspunderii civile delictuale.

3) Primul dosar romanesc privind libertatea de exprimare : Dalban contra

Romaniei

2



Cele 3 conditii generale pe care trebuie sa le indeplineasca o limitare a libertatii

de exprimare pentru a nu fi contrara Conventiei sunt :

1. ingerinta sa fie prevazuta de lege ;

2. ingerinta sa fie facuta intr-un scop legitim (in cauza Dalban contra

Romaniei, scopul legitim este protectia reputatiei altor persoane) ;3. ingerinta sa fie « necesara intr-o societate democratica », adica sa fie

proportionala cu scopul legitim urmarit.

Concluzia Curtii : « in raport cu scopul legitim urmarit, condamnarea penala a

domnului Dalban la o pedeapsa cu inchisoarea a constituit o incalcare

disproportionata a dreptului la libertatea de exprimare a unui ziarist ».

In afara de proba veritatii, instantele ar fi trebui sa ia in considerare ansamblulcauzei, contextul in care faptele respective au avut loc, precum si intersul avut in

vedere de catre inculpat.

4) Apararea concreta a libertatii de exprimare de catre judecator :

necesitatea controlului de proportionalitate

Judecatorul trebie sa puna in balanta libertatea de exprimare si celelalte valori

(individuale sau sociale) prezentate ca limite ale acestei libertati.

Controlul de proportionalitate este prevazut de art.53 (2) din Constitutia

Romaniei si trebuie aplicat ori de cate ori un drept fundamental este limitat. Acesttip de control este obligatoriu si trebuie realizat atat de instantele de drept comun

cat si de Curtea Constitutionala :

ARTICOLUL 53, Restrângerea exerci ţ iului unor drepturi sau al unor libert ăţ i

(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai

dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori amoralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desf ăşurarea instrucţiei penale;

prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru

deosebit de grav.

(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesar ă într-o societate democratică.Măsura trebuie să fie propor ţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod

nediscriminatoriu şi f ăr ă a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.

Hotarari ale CEDO in care se reflecta importanta controlului de proportionalitate :

a. 24 iunie 1986, Lingens contra Austriei : un ziarist austriac a fost

condamnat de instantele austriece pentru infractiunea de insulta savarsitaimpotriva cancelarului Austriei de la acea data.

3



b. 26 martie 1992, Castells contra Spaniei : reclamantul era avocat si senator

in parlamentul spaniol din partea unui partid ce promova independentaTarii Bascilor. In urma unui articol scris de el, a fost acuzat de insulta la

adresa guvernului.

Conform art. 20 alin 2 din Constitutia Romaniei, dispozitiile Conventiei canorma interna prevaleaza fata de dispozitile Codului penal :

Art. 20, Tratatele interna ţ ionale privind drepturile omului

(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi

interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturilefundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate

reglement ările interna ţ ionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interneconţin dispoziţii mai favorabile.

Tema :

Analizati problematica insultei si a calomniei tinand cont de :

1) Decizia Curtii Constitutionale nr. 62/2007 publicata in M. Of. Nr.

10/12.02.2007

2) Art. I pct. 56 din Legea nr. 278/2006 prin care au fost dezincriminate insulta si calomnia (art. 205, 206 Cod penal)

3) Art. 147 alin. 1 din Constitutia Romaniei

4) Art. 62 alin. 2 din Legea nr. 24/27 martie 2000 privind normele de tehnica

legislativa pentru elaborarea actelor normative, republicata.

Constitutia Romaniei,

TITLUL V

Curtea Constituţională

Structura ARTICOLUL 142

(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţieiConstituţiei.

(2) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători,numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungitsau înnoit.

(3) Trei judecători sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de

4



5

Senat şi trei de Preşedintele României.

(4) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret,preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.

(5) Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legeaorganică a Curţii.

Condiţii pentru

numire

ARTICOLUL 143 Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi ovechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.

Incompatibilităţi ARTICOLUL 144 Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este

incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cuexcepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.

Independenţa şi

inamovibilitatea

ARTICOLUL 145 Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi înexercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia.

Atribuţii ARTICOLUL 146 Curtea Constituţională are următoarele atribuţii:a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte depromulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, aunuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, aunui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 desenatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuirea Constituţiei;b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altoracorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţiicelor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţisau de cel puţin 25 de senatori;c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelorParlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de celpuţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;

d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privindlegile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreştisau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitatepoate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, aunuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministrusau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea



Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul înexercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică celeconstatate Parlamentului şi Guvernului;h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare dinfuncţie a Preşedintelui României;i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şidesf ăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia; j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativeilegislative de către cetăţeni;k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiectconstituţionalitatea unui partid politic;l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică aCurţii.

Deciziile CurţiiConstituţionale

ARTICOLUL 147 (1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şicele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi

încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea decizieiCurţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sauGuvernul, după caz, nu pun de acord prevederileneconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestuitermen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale suntsuspendate de drept.

(2) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor deacord cu decizia Curţii Constituţionale.

(3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acorduluiinternaţional a fost constatată potrivit articolului 146 litera b),acesta nu poate face obiectul unei excepţii deneconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţionalconstatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.

(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în MonitorulOficial al României. De la data publicării, deciziile sunt generalobligatorii şi au putere numai pentru viitor.

6

Documents

Libertatea de Exprimare - Sinteza