Licența Cimpoesu Andrei 2014 v Finala Refacuta

8/17/2019 Licența Cimpoesu Andrei 2014 v Finala Refacuta

1/47

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

„ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

PROIECT DE DIPLOMĂ

Coordonator ştiini!i"#

Ş$! %&"r' Dan BODESCU

A()o%*$nt# Andr$i Co)+in CIMPOEŞU

1

http://www.uaiasi.ro/agricultura/index.php?lang=ro&pagina=pagini/Agroeconomie/Dan_Bodescu.htmlhttp://www.uaiasi.ro/agricultura/index.php?lang=ro&pagina=pagini/Agroeconomie/Dan_Bodescu.html


2/47

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

, ION IONESCU DE LA BRAD ” DIN IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

SPECIALI-AREA . TE/NOLOGIA PRELUCRĂRII PRODUSELOR

AGRICOLE

Ana%i0a $!i"i$n $i $"ono+i"$ 1n "adr&% &n$iț&nit2 i d$ 3ro"$)ar$ a &%$i&ri%or *$4$ta%$ț

Coordonator ştiinţific ,

Şef lucr. Dan BODESCU

Absolvent ,

Andrei Cosmin CI!OEŞU

IAŞI

"#$%

2

http://www.uaiasi.ro/agricultura/index.php?lang=ro&pagina=pagini/Agroeconomie/Dan_Bodescu.htmlhttp://www.uaiasi.ro/agricultura/index.php?lang=ro&pagina=pagini/Agroeconomie/Dan_Bodescu.html


3/47

3


4/47

CUPRINS

Li)ta ta($%$%or )i a !i4&ri%or'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 5Introd&"$r$ ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 6

!A&'EA I ( CO)SIDE&A*II +E)E&AE

Ca3ito%&% I' Ana%i0a $"ono+i"2' E!i"i$n a $"ono+i"aț ' Si)t$+$ d$3rod&"i$ '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''

'''''''''''''''''

7

$.$ Anali-a economic ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 7$." Eficien a economicț '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 7

$./ Sisteme de 0roducţie'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' 89Ca3ito%&% II' Pr$0$ntar$a &nit2ii d$ 3rod&"i$ SC DOCO INTERNA IONALȚ

S'R'L::::''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ;;

!A&'EA a II(a ( CO)'&IBU*II !&O!&IICa3ito%&% III' S"o3&% şi o(i$"ti*$%$ "$r"$t2rii' Mat$ria%&% %&at 1n "$r"$tar$ %a SC DOCO

INTERNAŢIONAL S'R'L' ''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''' ;</.$ Sco0ul si obiectivele cercetrii''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''

/." etode de cercetare informare utili-ate''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''

CAPITOLUL IV' Con)id$raii 4$n$ra%$ 3ri*ind t$=no%o4ia d$ o(in$r$ a &%$i&ri%or

*$4$ta%$ %a SC DOCO INTERNAŢIONAL S'R'L' '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''

%.$ !rocese şi o0eraţii 0remer1toare 0resrii''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''

%." !resarea''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''%./ !urificarea'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''

%.% E2tracţia cu di-olvanţi'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''

%.3 &afinarea uleiurilor ve1etale''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''

%.4 Uscarea uleiurilor '''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''

%.5 Decolorarea şi vinteri-area'''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''''

%.6 De-odori-area:::::::::::::::::::::::::::::''''

;<

;<

>9

>9

>8>8

>;

>;

>?

>?

>5

CAPITOLUL V' Ana%i0a $"ono+i"2 %a SC DOCO INTERNAŢIONAL S'R'L'''''''''''''''''''' >


5/47

7i1. $."8 &e0re-entarea 0rinci0alelor flu2uri fi-ice 9999999999999999999999999999999999999 $37i1. ".$8 Ima1ine re0re-entativ a semin elor d floarea soarelui du0 recoltat99999999999999 ț

7i1. "."8 Ima1ine re0re-entativ a 0roduc iei d ulei de floarea soarelui99999999999999999999 ț

""

"/

7i1. %.$8 Sc:ema te:nolo1ic de obţinere a uleiului ve1etal de floarea soarelui la S.C. DOCO

I)'E&)A'IO)A S.&..999999999999999999999999999999999999999999999999999999 //

7i1. 3.$8 Evoluţia activelor imobili-ate ;n cadrul unitţii cercetate


6/47

!re-enta lucrare ; i 0ro0une abordareaș

0rinci0alelor as0ecte teoretico(metodolo1ice iș

0ractice ale eficien ei economice, 0ornind de laț

0remisa c acest conce0t 0oate fi definit ca fiind

rela ia dintre consumul factorilor de 0roduc ie,ț ț

resursele limitate i volumul de bunuri i serviciiș ș

reali-ate, 0e diferite ori-onturi de tim0.

Sco0ul acestei lucrri const ;n ?ustificarea necesitţii im0lementrii unui sistem de eficienti-are

la nivelul filierei florii(soarelui la firma SC DOCO I)'E&)A IO)AȚ S.&.. i im0ortan a reali-riiș ț

unei anali-e a eficien ei economiceț , c:iar dac beneficiile unui astfel de sistem vor fi a0reciate ;n tim0

Obiectivele urmrite 0e 0arcursul 0roiectului sunt8 anali-a flu2ului te:nolo1ic de ob inere aț

uleiului i anali-a eficien ei economice la SCș ț DOCO I)'E&)A IO)AȚ S.&..

Sec iunea de documentare a lucrrii con ine informa ii teoretice cu 0rivire la anali-a i eficien aț ț ț ș ț

economic 0recum i 0rici0alele as0ecte referitoare la sistemele de 0roduc ie.ș ț

!re-entarea unit ii cu0rinde informa ii 1enerale des0re firmaț ț SC DOCO I)'E&)A IO)AȚ

S.&. iar ca0itolul trei eviden ia- sco0ul i obiectivele cercetrii 0recum i diferitele metode deț ș ș

ceretare i informare utili-ate 0recum8 documentarea, anali-a economic si eficien a economic.ș ț

!artea a0licativ ofer o 0ers0ectiv asu0ra te:nolo1iilor util-ate ;n unitate 0entru ob inereaț

uleiului iar ultimul ca0itol 0re-int o ima1ine de ansamblu asu0ra anali-ei economice i a obtimi-rilor ș

;n ca-ul societ iiț SC DOCO I)'E&)A IO)AȚ S.&. .

Evoluţia ;n cadrul firmei SC DOCO I)'E&)A IO)AȚ S.&.. a noilor investiţii şi a o0timi-rii

mi?loacelor economice şi te:nolo1ice s(a reali-at tre0tat, la ba-a a fost dorinţa de 0ro1res c@t şi obţinerea

unei 0roductivitţi mai mari şi costuri c@t mai reduse.

n urma anali-ei economice efectuate la SC DOCO I)'E&)A IO)AȚ S.&.. se va 0utea

observa evolu ia activelor imobili-ate, activelor circulante, a cifrei de afaceri nete, a datoriilor, aț

numarului mediu de an1a?a i, 0recum i evolu ia re-ultatului ob inut de intre0rindere in decursul celor /ț ș ț ț

6


7/47

ani anali-a i, de unde 0utem deduce c ;ntre0rinderea nu a reali-at o activitate eficienta in ultimii " ani,ț

at@t tim0 c@t i(a ;nc:eiat activitatea cu 0ierdere.ș

Part$a I

Con)id$raii 4$n$ra%$

7


8/47

Ca3ito%&% I'

ANALI-A ECONOMICĂ' EFICIEN A ECONOMICĂȚ ' SISTEME DE PRODUCŢIE

8'8 Ana%i0a $"ono+i"2

Scoate in eviednta elementele com0onente cu sco0ul de a studia 0rţile com0onente şi unele

relaţii dintre 0rţi. Anali-ele economice sunt astfel8

raţionamentul lo1ic, anali-a 0oate fi inductiv


9/47

savarsirea investiţiei se va dovedi fara succes. n aceast idee, reali-area unor obiective de investiţii cu

efort economic


10/47

de crestere a rentabilitţii a1entului economic care 0rin urmare este sco0ul tuturor lucrrilor de

investiţie in de-voltare, moderni-are, rete:nolo1i-are

de obţinere a efectelor cu o 0erioada mai lun1a de viata, de natura investiţiilor strate1ice sau cele

de interes 1eneral, ca de e2em0lu c:eltuieli fcute 0entru ;mbuntţirea microclimatului ;ntr(o

secţie de 0roducţie. Se cunoaste fa0tul ca 0rin reali-area unui obiectiv de investiţii se are in

vedere obţinerea unui efect sau altul, dar efectele au un caracter com0lementar, 0rin urmare

determinarea eficienţei se reali-ea-a 0rin adunarea tuturor efectelor.

E!i"i$na $"ono+i"2

Eficienţa economic se 0oate e20rima8

G i+(ra"and !or+a randa+$nt&%&i combinrii şi utili-rii factorilor de 0roducţie care

evidentia-a efectele economice obţinute la o unitate de efort de0us EcFHr, unde EcFeficienţa

economic şi Hr F veniturile reali-ate.

G )&( a)3$"t&% "on)&+&%&i )3$"i!i" de factori de 0roducţie 0entru reali-area efectelor scontate ;ncare arat consumul de factori ce revine 0e unitate de efect economic util Ec F Cf0, unde Ec F

eficienţa economic şi Cf0Ffactorii de 0roducţie consumaţi.

7ormule de calcul ale eficienţei economice8

în care: Ecc eficienţa economic C:t c:eltuieli totale !r 0rofitul.

8'> Si)t$+$ d$ 3rod&"i$

Economia modern se caracteri-ea- 0rin unitţi 0roductive cu un ;nalt 1rad de concentrare,

combinare şi s0eciali-are a 0roducţiei, dotate cu maşini, unelte şi instalaţii de ;nalt te:nicitate, cu un

;nalt 1rad de automati-are şi roboti-are.

&eali-area unei functionari a acestora cu ma2im rentabilitate invoca ado0tarea de soluţii o0time

;nc din fa-a de 0roiectare, de la studiile de o0ortunitate a construirii acestora, stabilirea locului o0tim de

am0lasare, ;mbunt irea 0roceselor te:nolo1ice, am0lasrii utila?elor şi asi1urarea mediului ambiant deț

munc.

+asirea de soluţii o0time cu 0arametri o0timi care au la ba- abordarea sistemic, adic reali-area

obiectului 0roiectrii ca un sistem bine reali-at, alctuit din subsisteme şi elemente 0rimare. )oţiunea de

sistem are la ba-a mai multe definiţii, cum ar fi 8

+asirea unui mod ordonat de acţiune

&eali-area unui tot or1ani-at de cunoştinţe, mrimi, conce0ţii

10


11/47

Un mediu ;n care intr un set de informaţii care se 0relucrea-, obţin@ndu(se un set de mrimi de

ieşire.

Caracteristicile de ba- ale unui sistem com0le2 sunt8

inte1ritatea arat c 0rin sc:imbarea oricrui element din sistem se modific ;ntrea1a

structur a sistemului

sumativitatea arat c sc:imbarea sistemului ;n ansamblu re0re-int suma

sc:imbrilor elementelor com0onente

mecanici-area 0resu0une un set de treceri ale sistemului de la starea de inte1ritate la

sumativitate

centrali-area re0re-int interacţiunea unei 0rţi cu celelalte 0rţi ale sistemului

or1ani-area ierar:ic re0re-int formarea subsistemelor ;n cadrul structurii sistemului

ada0tabilitatea sau necesitatea ca sistemul s satisfac o clas de calitţi sau

0erformanţe ;n funcţie de sco0. Com0ortarea unui sistem mai este caracteri-at 0rin

observabilitate, finalitate şi funcţionalitate.

!roiectarea sistemelor de 0roducţie are la ba- conce0tul de o0timalitate ce 0resu0une ca

funcţionarea sistemului s aib loc ;n condiţiile e2tremi-rii


12/47

Abordarea sistemic 0resu0une tratarea obiectului 0roiectrii ca un sistem bine delimitat, astfel

c ceea ce ;ntr(un conte2t 0oate fi doar o com0onent a unui sistem, ;ntr(un alt conte2t 0oate fi

considerat ca un sistem dat. De e2em0lu, o unitate 0roductiv 0oate fi considerat ca un sistem av@nd ca

subsisteme secţii, ateliere, locuri de munc, iar ;n conte2tul unei ramuri industriale este considerat ca un

subsistem.

Sistemul industrial re0re-int un 1ru0 de elemente


13/47

• Elaborarea 0roiectului cu0rinde subeta0ele8

definitivarea temei de 0roiectare

elaborarea modelului economico(matematic al sistemului

stabilirea soluţiei

a0robarea şi omolo1area sistemului

n le1tur cu e2em0lul anterior, 0roiectul trebuie s ia ;n considerare8

utila?ele şi ec:i0amentele te:nolo1ice e2istente

tim0ul de funcţionare

comen-ile de 0roducţie

normele de tim0

resursele materiale dis0onibile, 0osibilitţile de de-voltare a ca0acitţii de 0roducţie e2istente.

• %&a'a de ela"orare a sis&emului se efectuea- ;n dou fa-e8

fa-a 0reliminar


14/47

Str&"t&ra &n&i )i)t$+ d$ 3rod&"i$

Un sistem de 0roducţie are cel 0uţin 3 subsisteme, fi1. $.$8

( subsistemul de 0ro1ramare(0roducţie

( subsistemul lo1istic

( subsistemul de control

( subsistemul informaţional

( subsistemul financiar

( subsistemul de deci-ie.

• *u"sis&emul de 'rogramare 'roducie cu0rinde urmtoarele activitţi8

( 0ro1ramarea forţei de munc

( necesarul consumurilor de materiale( 0ro1ramarea costurilor de 0roducţie

( 0ro1ramarea activitţilor de cercetare(de-voltare a 0roduselor

( 0roiectarea 0roduselor

( lansarea ;n fabricaţie

( fabricarea 0roduselor

( asamblarea 0roduselor.

• *u"sis&emul logis&ic ;n1lobea- activitţile care 1estione- flu2urile de 0roduse, coordonea-

1estionarea resurselor şi a livrrilor, reali-@nd un nivel dat de serviciu la costuri reduse.

o1istica d naştere la strate1ii şi te:nici a0licabile ;n vederea o0timi-rii flu2urilor de

materiale0roduse, fiind un element de ba- la stabilirea 0oliticii 1enerale a intre0rinderii.

Activitţile aferente lo1isticii includ trans0ortul 0roduselor şi materialelor, de0o-itarea,

manevrarea, ambalarea de 0rotecţie, controlul stocurilor, ale1erea am0lasamentului

sistemului de 0roducţie şi de0o-itelor, satisfacerea comen-ilor, 0revi-iunile 0ieţei şi service(

ul oferit clienţilor.

• *u"sis&emul de con&rol efectuea- controlul asu0ra8( costurilor de munc directe


15/47

( s0ecificaţii 0rivind modul de folosire a 0ieselor de re-erv şi a 0ieselor de sc:imb

( date cu 0rivire la si1uranţa ;n funcţionare

( informaţii cu 0rivire la normele de munc, calitate, 0ersonal

( date cu 0rivire la fondurile fi2e

( date 0rivind costurile.

• *u"sis&emul +inanciar se ocu0 de8

( comen-i de ;ncasat

( sume de 0ltit

( state de 0lat

( evidenţ ta2e şi im0o-ite

( evidenţe financiare şi o0eraţii de casierie. ( B!r"ulescu #., 199$)

E%a(orar$a +od$%&%&i +at$+ati"Elaborarea modelului matematic al unui sistem de 0roducţie const ;n8

( definirea variabilelor de intrare(ieşire a sistemelor

( fi2area subsistemelor

( elaborarea dia1ramelor de flu2 funcţionale ale sistemelor şi subsistemelor

( stabilirea condiţiilor de funcţionare a sistemelor şi subsistemelor

( stabilirea intercondiţionrilor dintre subsisteme

( stabilirea 0erformanţelor sistemului total.

Definirea variabilelor de intrare(ieşire se stabileşte 0e ba-a 0roducţiei contractate


16/47

&e0re-entarea 0rinci0alelor flu2uri fi-ice ;ntre 0unctele de a0rovi-ionare cu materii 0rime şi

materiale şi consumator sau beneficiar sunt re0re-entate ;n dia1rama de flu2 din fi1ura $.". (iu -.,

1999)

At@t sistemele de 0roducţie c@t şi subsistemele com0onente se caracteri-ea- 0rin8

( ca0acitatea de 0roducţie

( 0uterea instalat

( sarcina util

( consumul de combustibil sau materiale

( 1radul de si1uranţ ;n e20loatare.

arame&rii in&erni sau endogeni caracteri-ea- sistemul din 0unct de vedere al soluţiilor 0e care le

0oate ado0ta 0roiectantul 0e 0arcursul elaborrii 0roiectului, ;n funcţie de ca0acitatea sa 0rofesional şi

1radul su de informare.

%la"orarea modelului ma&ema&ic necesi&!/ Stabilirea unui o0erator matematic care s o0ere-e asu0ra setului de mrimi de intrare ui(&) şi

s se obţin mrimile de ieşire vi(&)8

[ ] =


17/47

Construirea unui sistem de 0roducţie este re-ultatul unui 0roces de deci-ie foarte com0le2 ;n urma

unei anali-e a0rofundate a ansamblului de factori economici, sociali şi 0olitici. Documentaţia cu0rinde

'roiec&ul de inginerie &ehnologic! şi 'roiec&ul de cons&rucie i ins&alaii.

roiec&ul de inginerie &ehnologic! conţine date referitoare la ca0acitatea de 0roducţie, 0rofilul de

0roducţie 0e sortimente sau 1ru0 de 0roduse, durata de reali-are, termenul de 0unere ;n funcţiune,

am0lasament, caracteristicile de calitate ale 0roduselor, 0rocesul de fabricaţie. Cu0rinde informaţii

0rivind8

( asi1urarea de materii 0rime

( asi1urarea desfacerii 0roducţiei

( indicatorii de eficienţ

( asi1urarea şi s0eciali-area forţei de munc

( 0rotecţia muncii şi a mediului

( 0revenirea incendiilor.Din r@ndul indicatorilor de eficienţ e2em0lificm8

( valoarea 0roducţiei

( valoarea total a investiţiilor

( valoarea im0orturilor 0entru investiţii

( 0roductivitatea muncii

( durata limit de reali-are a indicatorilor te:nico(economici

( durata de recu0erare a investiţiei din acumulrile totale şi din 0rofit. (#eausu, I., 2000)

!rinci0alele eta0e ale elaborrii documentaţiei te:nico(economice 0rivind 0roiectarea şi

construirea unui sistem de 0roducţie sunt8

• 0reci-area obiectivelor 0rinci0ale şi a sco0ului activitţii noii ;ntre0rinderi

• stabilirea volumului 0roducţiei 0entru 0rodusele ce urmea- a se fabrica ;n funcţie de cerinţele

0e 0iaţa intern şi e2tern

• 0roiectarea 0roduselor şi a te:nolo1iei de fabricaţie 0entru 0roduse

• ale1erea locului de am0lasare teritorial

• determinarea 1radului de inte1rare, s0eciali-are şi coo0erare a sistemului de 0roducţie

• stabilirea structurii or1ani-atorice a sistemului de 0roducţie şi a necesarului de 0ersonal

• determinarea volumului total de investiţii, calculul indicatorilor de eficienţ economic şi

ado0tarea variantei o0time

• e2ecuţia sistemului de 0roducţie.

'oate aceste eta0e au un caracter mobil şi inde0endent.

Elemente 0rivind am0lasarea teritorial a sistemului de 0roducţie

17


18/47

7undamentarea am0lasrii sistemului de 0roducţie necesit re-olvarea urmtoarelor 0robleme8

( ale1erea -onei economice

( ale1erea locului de am0lasare ;n cadrul -onei economice.

Fa"torii d$ 3rod&" i$ț

Ale1erea -onei economice trebuie s ia ;n considerare dou cate1orii de factori şi anume +ac&ori &ehnicoeconomici şi +ac&ori sociali.

Fac&orii &ehnicoeconomici sunt8

• a'ro'ierea de sursele de ma&erie 'rim!. Acest factor are o 0ondere ;nsemnat ;n situaţia ;n

care 0rocesul de 0roducţie necesit un volum mare de materiale, al cror trans0ort este

costisitor

• e3is&ena resurselor de com"us&i"il . ocul de am0lasare va fi stabilit ;n ra0ort cu locul şi

ca0acitatea de e2tra1ere a combustibilului, ;n funcţie de distanţa de la 0unctul de e2tra1ere la

locul de 0relucrare, de caracteristicile combustibilului şi de costurile s0ecifice

• 'osi"ili&a&ea alimen&!rii cu energie elec&ric! sau cu al&e +orme de energie. Se va urmri

reducerea distanţei faţ de furni-orii de ener1ie electric, abur, aer com0rimat.

• e3is&ena unor resurse su+icien&e de a'! indus&rial! i cos&ul a'rovi4ion!rii. Se va stabili8

necesarul de a0, sursele de alimentare, costul unui m/ de a0, investiţiile necesare conectrii

la sursa de a0 şi costul reţelelor 0ro0rii de alimentare cu a0. Anali-ele vor lua ;n

considerare resursele locale de a0, a0ele de su0rafaţ, 0@n-ele subterane. Se vor efectuacercetri :idrolo1ice, to0o1rafice, sanitare şi altele.

• 'osi"ili&!i de &rans'or& . Se urmreşte am0lasarea sistemului industrial c@t mai a0roa0e de

calea ferat, reţeaua de trans0ort auto sau trans0ort 0e a0.

• resursele de +or! de munc! e3is&en&e. Se va avea ;n vedere reducerea şoma?ului din -on şi

evitarea fluctuaţiilor de 0ersonal ;n unitţi de?a e2istente.

• 'iaa de des+acere a 'roduselor, care este un criteriu im0ortant ;n s0ecial ;n ca-ul 0roduselor

finite cu caracter 0erisabil. (5umi&rescu, ., 191)

Mod$% +at$+ati" a% $!i"i$nnti02rii a+3%a)a+$nt&%&i

Studiul de am0lasare o0tim al unui sistem de 0roducţie trebuie s cu0rind mai multe variante din

care se ale1e varian&a o'&im! ;n funcţie de un sistem de indicatori de eficienţ care evaluea-

caracteristicile 0rinci0ale ale tuturor variantelor 0osibile.

%+icien&i4area 0resu0une e2istenţa +unciei o"iec&iv şi a unui sis&em de res&ricii. 7uncţia din

relaţia


19/47

Urmea- ca 0e ba- de anali- com0arativ s se ado0te varianta o0tim, adic aceea care la

aceleaşi condiţii te:nice şi de ca0acitate, diferind doar am0lasamentul, s asi1ure construirea şi

funcţionarea sistemului de 0roducţie cu costuri minime. Se cuantific factorii care influenţea- deci-ia şi

anume8 distanţe de trans0ort, cantitţi, costuri s0ecifice, investiţii etc. (ili&aru, Gh., 200)

Un model matematic liniar 0entru stabilirea am0lasrii o0time a unei ;ntre0rinderi din cadrul unei

ramuri cu 0roducţie omo1en, folosind dre0t criteriu de o0timi-are minimi4area chel&uielilor de

&rans'or& , 'roducie şi inves&iii 0oate avea urmtoarea funcţie obiectiv8

K K

$ $ $ $ $ $

min < = min< < = < == % N # , % N % N % N

i6 i6 7i 7i i i i i n i n i

i 6 7 i i i

F 3 # 8 5 8 .9 * : % I % I + + + +

= = = = = =

= + + + + +∑ ∑ ∑ ∑ ∑ ∑

cu notaţiile urmtoare8

( i;1, n ( indicatorul eficienţei economice al volumului de investiţii I > i de la unitţile de 0roducţie noi,

).

19

c:eltuieli de trans0ort 0rodusematerii 0rime costul 0roducţiei

c:eltuieli de

investiţii


20/47

*is&emul de res&ricii este format dintr(un sistem de ecuaţii şi inecuaţii şi anume8

$

% N

i6 6

i

8 B+

=

=∑ ,

unde8 B 6 este necesarul de consum ;n 0unctul de consum 6.

∑= +=#

6iii6 : 9 8

$

Ecuaţia


21/47

0robleme şi ;n consecinţ de te:nici din cadrul cercetrilor o0eraţionale, a inteli1enţei artificiale şi a

modelrilor ;n 1eneral. Evoluţia te:nolo1ic este folosit 0entru a ;mbuntţi 0rocesele, oricare ar fi

acele 0rocese şi din orice domeniu ar face 0arte. 7olosirea 0uterii de calcul ;n 0rocesul de o0timi-are

aco0er a0roa0e toate metodele din cau-a com0le2itţii şi surclasea- 0uterea uman de calcul. n lume

au fost de-voltate multe a0licaţii 0entru eficienti-area 0roblemelor com0le2e.

!e de alt 0arte, s(a demonstrat c 0roblemele com0le2e de o0timi-are 0ot fi re-olvate 0rin te:nici

de evoluţii simulate. n ultimile decenii evoluţia noilor te:nolo1ii a c0tat un caracter evolutiv şi a fost

a0licat cu succes la diverse 0robleme de o0timi-are ;n domenii 0roducţiei. !entru a deveni com0etitivi

cu alte te:nici tradiţionale de o0timi-are, ;n al1oritmii evolutivi, trebuiesc introduse noţiuni de

cunoaştere ale domeniului res0ectiv. !entru a re-olva 0roblema o0timi-rii ;n tim0 real, o abordare cu

re-ultate bune ar fi aceea a :ibridi-rii cu alte metode euristice din domeniul res0ectiv. . (ili&aru, Gh.,

200)

C%a)i!i"ar$a 3ro(%$+$%or d$ $!i"i$nti0ar$

n ca-ul 0roblemelor multi obiectiv, deobicei obiectivele contravin unul altuia. Dac nu contravin

obiectivele multi0le 0ot fi convertite ;ntr(o 0roblema mono(obiectiv. n lumea real ma?oritatea

0roblemelor conţin restricţii sau funcţii restrictive, variabile limitate sau am@ndou. Obiectivele sau

functiile restrictive 0ot fi liniare sau neliniare sau am@ndou. Abordarea soluţiilor la modelele neliniare

sunt destul de diferite si mult mai com0le2e dec@t cele liniare. O re0re-entare sc:ematic a ti0urilor de

0robleme de o0timi-are este 0re-entat. n 1eneral 0roblema o0timi-rilor ;n tim0(real este o 0roblem

com0le2 de ti0 redictiv dar care trebuie s rs0und instantaneu unei situaţii concrete şi cu msur

e2act. Datorit acestor caracteristici eficienti-area ;n tim0(real trebuie s se conecte-e 0ermanent la

ba-ele de date.

n conclu-ie 0utem s0une c eficien a unei activit i const ;n ob inerea unei 0roduc ii la costuriț ț ț ț

c@t mai reduse. De asemenea eficien a unei activit i 0oate fi a0reciat 0rin ob inerea din v@n-areaț ț ț

re-ultatelor, 0e 0ia , care de0 esc c:eltuielile efectuate 0entru ob inerea acestora. Un rol imortant ;nț ș ț

reali-area unei activit i c@t mai eficiente, ;l are e2isten a unui sistem de 0roduc ie 0erformant.ț ț ț

21


22/47

CAPITOLUL II

PRE-ENTAREA UNITĂŢII DE PRODUCŢIE

SC DOCO INTERNATIONAL S'R'L

SC DOCO I)'E&)A'IO)A S.&. a fost ;nfiin at ;n anul $>>#, fiind ;nre1istrat ;n re1istrulț

comer ului nr. M#5$6"$>>#, cu sediul ;n ?ude ul Boto ani, B(dul . Eminescu, nr. >$. Societatea areț ț ș

obiectul de activitate 0roducerea i distriburea, sub brend 0ro0riu, de semin e de floarea soarelui vrac iș ț ș

toate 1rama?ele, uei, rot de floarea soarele, i alte fura?e re-ultate din 0rocesarea semin elor iș ș ț ș

cerealelor. 'oate 0rodusele sunt de calitate su0erioar i certificate.ș

Ec:i0a DOCO este 0ro(activa, orientata s0re re-ultate si ambitioasa, cu inalte standarde de

calitate. !erformanta com0aniei a fost sustinuta 0rin efortul, talentul si dedicarea continua a celor care

conduc DOCO. Oferta inre1istrea-a o certa diversificare, in mare 0arte datorita modificarilor a0arute in

com0ortamentul consumatorilor, care au devenit mai atenti cu ceea ce consuma si care au 1usturi mai

sofisticate si rafinate.

+ru0ul de firme Bucovina

Im0e2( !neurus Im0ort E20ort S&(

!olicom Distribuţie S& a fost

;nfiinţat ;n anul $>>", fiind s0eciali-at

0e activitţi de im0ort(e20ort.n anul "#$# SC !olicom

Distribuţie S& şi(a orientat activitatea

s0re 0re0ararea, 0relucrarea şi

ambalarea seminţelor de floarea

soarelui şi dovleac sub marca NDOCON

;nre1istrat la OSI Bucureşti.

7i1. ".$ Ima1ine re0re-entativ a semin elorț de floarea soarelui du0 recoltat

Societatea este dotat cu cea mai modern te:nic de coacere şi ambalare a seminţelor, av@nd un

0ersonal calificat şi motivat, ceea ce re0re-int 1aranţia re-ultatelor e2celente ale firmei 0rivind e2ecuţia

ra0id şi calitativ a comen-ilor. 7irma este s0eciali-ata si 0e 0roducerea de ulei de floarea soarelui.

Seminţe ne1re de floarea soarelui, soi aoma, calibru /,6L%L, coa0te 0e cu0tor electric cu

urmtoarele 1rama?e8

22


23/47

Ř %# 1r cu şi fr sare

Ř 3# 1r cu şi fr sare



Ř$## 1r cu şi fr sare

Ř "## 1r cu şi fr sare

Ca0acitate de 0roducţie8 $## tonelun.

O alt activitate reali-at de SC DOCO I)'E&)A'IO)A S.&. este 0rocesarea seminţelor de

floarea soarelui

Fa(ri"a d$ &%$i ar$ 1n )tr&"t&ra )a.

o o secţie de 0relucrare seminţe de floarea(soarelui cu o ca0acitate de $# tone ;n "% de ore

o o secţie de uleiuri te:nice unde se 0ot 0relucra ;n "% de ore 3 tone de soia, 3 tone de in sau r0it

o " linii de ;mbuteliere una ;n sticle de $ litru cu o ca0acitate de 6## de sticle ;n 6 ore şi dou

0entru !E'(uri de $

litru, cu o

0roductivitate de

"### buc ;n 6 ore.

area ma?oritate a

utila?elor şi instalaţiilor

folosite 0rovin de la firme 0resti1ioase ;n domeniu

cum sunt De Smet Bel1ia şi

Al0:a aval Olanda care

1arantea- un nivel ridicat

de calitate.

7i1. "." Ima1ine re0re-entativ a 0roduc iei de ulei deț floarea soarelui

n 0re-ent, societatea 0rocesea-, ;n 0rinci0al, dou ti0uri de materia 0rim, şi anume seminţe de

floarea soarelui şi ra0iţ, fiecare dintre acestea av@nd randamente distincte ;n ceea ce 0riveşte

0roducerea de uleiuri şi şroturi.

)oua fabric va 0rocesa a0ro2imativ $$ luni 0e an seminţe, res0ectiv, 4 luni seminţe de floare

soarelui, / luni seminţe de ra0iţ şi $,3 luni seminţe de soia. Directorul firmei SC DOCO

I)'E&)A'IO)A S.&. a0recia- c, astfel, investiţia va fi amorti-at ;n 3 ani. !roducţia va fi a2at

e2clusiv 0e uleiuri şi şroturi, cea de biodiesel fiind e2clus.

23


24/47

Investiţia ;nc:eie un ciclu com0let 0entru com0anie, de la 0roducţie la 0rocesare. Astfel, datorit

ca0acitţii de 0roducţie, firma nu va mai vinde cereale 0e 0iaţ şi toat 0roducţia va mer1e s0re

0rocesare.

!entru a avea o vedere mai am0la asu0ra 0rocesarii acestui ti0 de 0rodus atat ;n ar c@t i ;nț ș

strintate. Du0 cum se 0oate observa ;n tabelul ".$ &om@nia a ocu0at locul $3 ;n to0ul mondial la

0roducţia de ulei de floarea soarelui ;n anul "#$#.

'abel ".$

!roduc ia de ulei de floarea soarelui la nivel mondial ;n anul "#$#.ț

To3 araȚ Prod&" ia @ton$ț

Tota% +ondia% $".4$3.6"#8' Ucraina ".>%3.3$#;' &usia ".4$>.4$#>' Ar1entina $.$"5.5##?' 'urcia 4%3.5#55' 7ran aț 3>".###6' +ermania %36.3##5' SUA /"$./##

89' India /#$.$##''' 85' Ro+nia $>5."3#

Cre terea numrulrui de 0roductori de uleiuri ve1etale dar i influien a altor factori 0recumș ș ț

condi iile meteorolo1ice au condus la favori-area 0roduc iei de floarea soarelui i im0licit de ulei. Astfel,ț ț ș

;n anul "#$#, &om@nia a ocu0at locul $3 la nivel mondial, reali-@nd o 0roduc ie de $>5."3# tone, ceț

re0re-int a0ro2imativ $,34%P din 0roduc ia mondial.ț

De asemenea in ultimii ani 0roduc ia de floarea soarelui a fost ;n cre tere, ;n "#$/ &om@niaț ș

ocu0@ns locul $ ;n Uniunea euro0ean, ce a determinat ma?orarea 0roduc iei de ulei.ț

Ca urmare a reali-rii unei 0roduc ii de ulei de floarea soarelui care de0 esc nevoile interneț ș

0roductorii rom@ni au e20ortat, ;n "#$#, a0ro2imativ #,"3P din 0roduc ia total de ulei, ceea ceț

confer &om@niei locul /4 ca 0utere de e20ort.

24


25/47

Se 0oate observa ;n tabelul "." 0uterea de e20ort deţinut de ţara noastr ;n acelaşi an.

'abel "."

E20ortul de ulei de floarea soarelui ;n anul "#$#

To3 araȚ Prod&" iaț@ton$

6' +ermania /3./##

6' Ro+nia ?7

!otrivit datelor oferite de Centrul de Comer Interna ional, e20ortul de ulei de floarea soarelui ,ț ț

din ultimii ani, a ;nre1istrat ;n 1eneral o evolu ie oscilant at@t din 0unct de vedere valoric c@t iț ș

cantitativ care indic o valoare a e20orturilor, de a0ro2imativ $#/," milioane USD.

Din 0unct de vedere economic, 0utem a0recia c 0roductorii rom@ni au reali-at o activitate

eficient care a 0ermis nu doar aco0erirea cerin elor interne dar i e20ortul 0roduselor din ulei de floareaț ș

soarelui ce a adus &om@niei venituri considerabile i ocu0rarea unuei 0o-i ii favorabie 0e 0lan mondial,ș ț

at@t din 0unctul de vedere al 0roduc iei totale c@t i ;n ceea ce 0rive te 0uterea de e20ort de inut.ț ș ș ț

25


26/47


27/47

CAPITOLUL III

SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII'

MATERIALUL LUAT N CERCETARE LA SC DOCO INTERNAŢIONAL S'R'L'

>'8 S"o3&% )i o(i$"ti*$%$ "$r"$t2rii

n cadrul acestei lucrri s(a dorit a fi cercetate Instrumentele de anali- economic a 0roceselor

te:nolo1ice din cadrul societţi de 0rocesare a uleiurilor ve1etale SC DOCO I)'E&)A*IO)A S.&..

Sco0ul 0re-entei lucrri const ;n ?ustificarea necesitţii im0lementrii unui sistem de anali-

economic la nivelul filierei florii(soarelui la firma SC DOCO I)'E&)A IO)AȚ S.&.., i im0ortan aș ț

e2isten ei unei astfel de sistem ;n cadrul unei ;ntre0rinderi, c:iar dac beneficiile unui astfel de sistemț

vor fi a0reciate ;n tim0.

Obiectivele studiului sunt urmtoarele8• Anali-area flu2ulului de 0roducţie din cadrul unitţii de 0roducţie

• Anali-area re-ultatelor economice obţinute şi inter0retarea acestora din cadrul firmei

luat ;n cercetare

>'; M$tod$ d$ "$r"$tar$ in!or+ar$ &ti%i0at$

n cadrul lucrrii s(au utili-at urmtoarele metode8 documentarea, anali-a economic, eficien aț

economic.

Do"&+$ntar$a

Cercetarea s(a reali-at la o firm din cadrul domeniului de 0rocesare a uleiurilor ve1etale, anume

SC DOCO I)'E&)A*IO)A S.&.. n urma acestei cercetri s(a dorit observarea o0timi-rii

0roceselor te:nolo1ice ale firmei şi a altor factori economici care influenţea- viaţa firmei.

n cadrul cercetrii au fost aduse ;n anali- at@t as0ect economice c@t te:nolo1ice astfel

folosindu(se o documentaţie din cadrul literaturii de s0ecialitate c@t şi anali-e contabile şi alte ti0uri de

documente economice din cadrul firmei.

iteratura de s0ecialitate este ba-a crerii unei conduite economice normale şi 0rielnice ;n cadrul

unei firme, astfel au fost folosite informaţii din domeniul economic c@t şi te:nolo1ic. Un al doilea 0unct;l constitue ;nre1istrrile contabile 0rivind activitatea firmei de la ;nfiinţare 0@n ;n 0re-ent. Aceste

documente au constituit ba-a ;n 0rivinţa reali-rii studiului nostru.

Du0 cum ştim informaţiile din ba-ele de date ale inisterului de 7inanţe !ublice ne ofer o

ima1ine asu0ra contribuabililor 0ersoane ?uridice şi a instituţiilor 0ublice cu 0rivire la declaraţiile fiscale


28/47

n cadrul cercetrii au fost culese date din anuarul statistic al &om@niei nostru care difu-ea-

informaţii statistice ctre un 0ublic mai lar1, nediferenţiat, reunind ;ntr(un sin1ur ;ntre1 şi 0e omul de

ştiinţ, şi 0e re0re-entantul autoritţii şi 0e ;ntre0rin-torul din cele mai diferite domenii, dar şi 0e

cetţeanul oarecare.

Ana%i0a $"ono+i"2' n cadrul stadiului de cercetare s(a reali-at o serie de determinri te:nico(

economice cu 0rivire la activitatea firmei 0@n ;n 0re-ent. Au fost utili-aţi diferiţi indicatori financiari

0recum8

A"ti*$ i+o(i%i0at$. re0re-int bunurile şi valorile cu o durat de utili-are mai mare de un an şi

care nu se consum la 0rima utili-are, acestea fiind ;m0rţite ;n trei cate1orii8 imobili-ri necor0orale,

imobili-ri cor0orale şi imobili-ri financiare.

A"ti*$%$ "ir"&%ant$'


29/47

reali-area unor obiective de investiţii cu efort economic


30/47

CAPITOLUL IV

CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND TE/NOLOGI DE OBŢINERE A ULEIURILOR VEGETALE LA SC DOCO INTERNAŢIONAL S'R'L'

?'8 Pro"$)$ şi o3$raii 3r$+$r42toar$ 3r$)2rii

!rocesele si o0era iile 0remer1toare 0resrii cu0rind8 rece0 ia, de0o-itarea, cura irea, uscarea,ț ț ț

deco?irea, macinarea, 0ra?irea si umectarea.

R$"$3 iaț re0re-int 0rima eta0a din 0rocesul te:nolo1ic de 0relucrarea a semin elor de floareaț

soarelui ;n vederea ob inerii 0roduselor finite. &ece0 ia se face atat cantitativ c@t i calitativ.ț ț ș &ece0ţia

calitativ a seminţelor olea1inoase const ;n determinarea umiditţii, conţinutului de ulei, 1reutţi:ectolitrice, a 0uritţii biolo1ice iș conţinutului de cor0uri strine

D$3o0itar$a )$+in$%or o%$a4inoa)$' De0o-itarea şi reducerea umiditţii a seminţelor

olea1inoase crea- condiții o0time necesare unei de0o-itri ;n care 0ericolul de1radrii materiei 0rime

0rin ;ncin1ere, res0ira ieț , de1radare este diminuat.

a firma SC DOCO I)'E&)A IO)AȚ S&, 0recurțirea seminţelor olea1inoase are ca sco0

0revenirea unor de0recieri ale materie 0rime ;n tim0ul de0o-itrii.

!entru evitarea de1radarii in tim0ul de0o-itarii se a0lic o reducere a umidita ii semintelor 0rinț

calea :idroli-ei 1rasimii din semin e.ț

aturarea seminţelor olea1inoase se 0oate continua şi du0 recoltare. Stabilitatea este influenţat

de trecerea en-imelor din starea lor activa ;n starea inactiv. nc:eierea maturrii ;mbuntţeşte

randamentul de 0relucreare a seminţelor ;n uleiuri.

SC DOCO I)'E&)A IO)AȚ S& este 0reocu0at ca ;n tim0ul de0o-itrii s evit accesul

luminii ;n silo-uri, 0entru a 0reveni autoo2idarea 1rsimilor.

icroor1anismele 0ot 0rovoca de1radarea seminţelor activitatea lor fiind favori-at de umiditate.

Controlul de calitate va urmri eventuala de-voltare a bacteriilor, a 1ermenilor şi a muce1aiurilor.

C&r2ir$a seminţelor are ca sco0 ;nde0rtarea im0uritţilor minerale, or1anice şi a 0rafului in

vederea 0relucrarii acestora. Efectul acestor o0era ii sunt ;n strans le1atura cu ti0ul utila?elor si deț

metodele folosite.

Uleiurile ve1etale se e2tra1 din seminţe, dar in unele ca-uri mai 0ot si e2trase și din 0ul0a sau

mie-ul unor fructe, sau c:iar din s@mburii unor 0lante, denumite olea1inoase.

Com0o-iţia c:imic a seminţelor olea1inoase 0oate varia cu s0ecia ve1etal din care 0rovine. Se

consider ca seminţele au un coținut de #,3 1 ulei1 0rotein. Com0o-iţia c:imic a seminţelor şi

30


31/47

uleiurilor 0oate fi influenţat de tem0eratura mediului, umiditate solului i deș 0rocedeele a1rote:nice

a0licate..

D$"oir$a se reali-ea- la firma SC DOCO I)'E&)A IO)A S.&..,Ț 0rin lovire , frecare,

0resare sau tiere folosindu(se ;n acest sco0 utila?e s0eciale. Este obli1atoriu de anali-at materialul

re-ultat de la deco?ire şi 0rocentul de seminţe nes0arte 0entru a se determin 0rocentul de mie-,

conţinutul de ulei ;n coa? şi umiditate.

M2"inar$a are ca sco0 defacerea membranei celulare şi distru1erea stucturii ecto0lasmei,

cre@ndu(se condiţii favorabile 0entru e2tracţia uleiului

Conţinutul mic de ulei şi mediul favori-ea- ;n 1eneral o bun mcinare. n tim0ul mcinarii se

creea- conditi 0rielnice o2idrii uleiului.

Pr2ir$a are ca sco0 modificarea 0ro0rietatilor fi-ice(c:imice ale macinarutii 0entru ca la 0resare

s se obţin randamentul ma2im ;n ulei.

a SC DOCO I)'E&)A IO)A S.&..Ț umectarea se reali-ea- 0rin adu1area de a0favori-@nd fenomenul deudare selectiv, 0otrivit cruia forţele de su0rafaţ care reţin uleiul se saturea-

cu a0 elimin@nd uleiul. ncl-irea mcinturii duce la scderea tensiunii su0erficiale şi v@sco-itţii

uleiului.

?'; Pr$)ar$a

Pr$)ar$a mcinturii re0re-int una dintre cele dou o0eraţii finale ale 0rocesului te:nolo1ic de

obţinere a uleiului brut. !entru fabricaţiile de ulei care nu au e2tracţie, 0resarea ;nc:eie 0rocesul de

obţinere a uleiului brut.

!rin 0resare, uleiul se se0ar din mcintur cu randament su0us 0reserarii.

!rocesul de 0resare este infuentat de8 ti0ul de 0res, 0resiunea e2ercitat, durata 0resrii,

umiditatea mcinturi, tem0eratura mcinturii, 1rosimea stratului de material su0us 0resrii

Csterea 0resiunii trebuie s se fac 1radat, 0entru a evita ;nfundarea ca0ilalelor şi, ;m0iedicarea

scur1erii uleiului.

Creşterea 0resiunii şi durata de 0resare influenţea- asu0ra cantitţi de ulei e20ul-at, numai 0@n la

o limit, du0 care randamentul nu mai este modificat.

?'> P&ri!i"ar$a

P&ri!i"ar$a uleiului de 0res are ca 0rinci0al obiectiv reţinerea sus0ensiilor or1anice si mecanice,

0recum şi a urmelor de a0. Acestea 0ot micşora conservabilitatea uleiului şi ;n1reuna o0eraţie de

rafinare.

!urificarea uleiului brut cu 0resa se se face 0rin trecerea uleiului 0rin sita vibratoare, uscarea şi

filtrarea uleiului.

31


32/47

7actorii care influenţea- filtrarea sunt8 vite-a de filtrare iș 0resiunea, structura sau natura

0reci0itatului de0us, vasco-itarea lic:idului cere se filtrea-, 1rosimea 0reci0itatului, şi tem0eratuta

lic:idului care se filtrea-.

a uleiul brut se determin aciditatea iș sedimetul iar la broc:en conţinutul de ulei şi umiditatea.

&e-ultatul 0urificrii se msoar 0rin continul de a0 şi im0urit iț a uleiului ob inutț . n acelaşi tim0 se

verific 1ustul mirosul, culoarea iș aciditatea liber.

?'? Etra" ia "& di0o%*an iț ț

Etra"ia cu di-olvanţi 0re-int avanta?ul ca asi1ura e2tra1erea a0roa0e inte1ral a uleiului, mai

ales atunci c@nd se 0ractic o sc:em te:nolo1ic modern, care cu0rinde şi 0resare anterioar.

n industrie e2tracţia este influenţat de re1imul de e2tracţie al mcinturii, de structura materialului

su0us e2tracţie, 0ro0rietţile di-olvantului, 0ermeabilitatea di-olvantului, structura anterioar a

mcinturii, 1radul de de1resare al mcinturii.

Creşterea tem0eraturii di-olvantului favori-ea- 0rocesul de e2tracţie a uleiului Umiditatea o0tim a mcinturii este de 4(> P.

E2tracţia mcinturii se 0oate reali-a at@t ;n baterii de e2tracţie c@t şi ;n instalaţii cu flu2 continuu. a

e2tracţia ;n baterii, controlul de calitate v urmri res0ectatea normelor te:nolo1ice de ;ncrcare a

e2tractului cu mcintura şi ben-in.

Distilarea miscelei se refer la 0rocentul de ulei di-olvat ;ntr(o cantitate determinata de di-olvant.

+reutatea s0ecific este influenţat de ra0ortul cantitativ dintre di-olvant, ulei şi de tem0eratur.

Eliminarea di-olvantului din şrot se reali-ea- 0rin aburirea şrotului urmat de uscare, 0@n la o

umiditate de 6(> P 0entru eliminarea di-olvantului..

?'5 Ra!inar$a &%$i&ri%or *$4$ta%$

Ra!inar$a uleiurilor ve1etale are ce sco0 eliminarea unor substanţe de ;nsoţire din uleiul brut


33/47

S"=$+a t$=no%o4i"2 d$ o(in$r$ a &%$i&%&i *$4$ta% d$ !%oar$a )oar$%&i

SEMINTE OLEAGINOASE

&ece0tie

cantitativR

calitativR

De0o-itare

CurRtire

Uscare

Desco?ire


34/47

iniţial este ver-ui. n ca-ul ;n care se 0roduce o scindare 0arţial a tri1liceridelor creşte aciditatea

uleiului.

De-acidifierea uleiurilor se reali-ea- 0rin8

neutrali-are 0rin distilare

neutrali-are cu di-olvan i selectiviț

neutrali-are alcalina

neutrali-are 0rin esterificarea aci-ilor 1ra i cu 1licerinaș

etedele de neutrali-are se a0alic ;n funcţie de aciditatea liber a uleiurilor.

Du0 neutrali-are se determin aciditatea re-idual a uleiului.

S0larea uleiului se efectuea- 0entru ;nlaturarea cantitativ a s0unului din ulei.

'ratamentul cu di-olvanţi selectivi are ca sco0 se0arerea 1lucidelor şi uleiurilor ;n mai multe

fracţiuni.

?'6 U)"ar$a &%$i&ri%or

U)"ar$a ;n industria uleiului se reali-ea- utili-@nd, ;n 1eneral, acţiunea cldurii. a

indicarea metodei de uscare şi a re1imului de uscare a0licat, contrlul de calitale va urmri8

mentinerea unei durate c@t mai reduse de des:idratare 0entru a evita , la tem0eraturi ridicate,

unele 0rocese en-imetice

evitarea su0ra;ncl-irii seminţelor, 0rintr(o tem0eratur 0rea ridicat

Uscarea se 0oate reali-a ;n uscaroare tambur, usctoare rotative şi ;n instalaţii de iradiere cu

radiaţii infraroşii. Hite-a de uscare de0inde de umiditatea iniţial şi final a seminţelor olea1inoase, de tem0eratura

mediului ;n care are loc uscarea şi de intensitatea de mişcare a a1entului.

Uscarea uleiurilor se reali-ea- la o tem0eratur de >#(>3oC, la o 0resiune de re-idual de $##(

$4# mm T1.

A0aratul de de uscare trebuie su0rave1:eat, deoarece ;n ca-ul s0umrii uleiului aceasta 0oate fi

as0irat 0e conduct de vid. a uscarea contnua 0resiunea remanent ;n a0aratul de $#("## m T1, iar

tem0eratura de 63(>#oC astfel ca se 0roduce o autoeva0orare, continul de a0 al uleiului uscat este de

circa #,#3P. Uscarea uleiului se efectuea- 0entru a ;nde0rta a0a rmas ;n ulei du0 s0lare. ?'< D$"o%orar$a )i *int$ti0ar$a

D$"o%orar$a


35/47

Efectul secundar al decolorrii const ;n mic orareaș resturilor de substanțe de ;nsoţire < resturi de

s0un, muce1ai=.

!rinci0alii factorii care influenţea- aceste 0rocese de decolorare sunt8

natura şi caracteristicele adsorbantultui utili-at

cantitatea aci-ilor 1raşi liberi

tem0eratura de lucru #($#3oC=

0re-enta unor urme de s0un

durata de contact dintre ulei şi şi a1entul adsorbant

metoda şi ti0ul de instalaţie folosit.

Vint$ti0ar$a


36/47

!entru reducerea tem0eraturii de distilare se lucrea- fie sub vacuum, fie utili-@ndu(se antrenarea

cu 1a- inert.

!entru a evita :idroli-a 1liceridelor se va a0lica, 0entru uleiurile ve1etale, tem0eratura ma2im de

$63("##oC. Ca 1a- inert se folosesc va0orii de a0.

n tim0ul de-odori-rii de 0ierde de la #,"(#,6Pulei.

a de-odori-area discontinu se va urmrii coeficientul de um0lere al a0aratului.De asemea

ser0entin de ;ncl-ire va fi ;n 0ermanta aco0erit de ulei, 0entru a evita su0ra;ncl-irea unor stro0i de

ulei, 0roduc@nd de1radarea 0rodusului finit.

Aburul utili-at la de-odori-are trebuie s fie obţinut din a0a bine 0urificat sau c:iar din condens,

deoarece urmele de sruri 0re-ente ;n abur 0ot influenţa 1ustul uleiului.

!entru evitarea 0ericolului o2idrii, ;nainte de vacuarea din a0areat, uleiul de-odori-at se rceşte

0@n la $$#oC, iar eta0a a doua 0@n la "#(/#oC.

Du0 rcire, uleiul este su0us filtrrii de control, numit 0oli-are. Sc:ema controlului te:nic de calitate la rafinarea uleiurilor(una dintre cele mai im0ortante fa-e.

Cu0rinde controlul la8

neutrali-are8 aciditate şi conţinut de de s0un


37/47

CAPITOLUL V

ANALI-A ECONOMICĂ LA

SC DOCO INTERNAŢIONAL S'R'L'

Ana%i0a $"ono+i"2 a !ir+$i %&at2 1n "$r"$tar$

n cadrul cercetrii a fost reali-at o anali- economic a firmei SC DOCO I)'E&)A*IO)A

S.&.. cu a?utorul unor indicatori economici. n tabelul 3.$ sunt re0re-entaţi indicatorii economici şi

valorile acestora ;n funcţie de anii studiaţi8

'abel 3.$

Indicatorii financiari re-ulta i la S.C.ț DOCO I)'E&)A*IO)A S.&..Indi"atori !inan"iari ;989 ;988 ;98;

ACTIVE IMOBILI-ATE TOTAL %"3.5%$ /3#.>"$ $56./"$ACTIVE CIRCULANTE TOTAL# din "ar$ /5".64# />>./54 $%/.#46STOCURI $"4.$/" $4%.6$> 36./$4CREANŢE $$%./>" $>3.5>> 6%.%$$CASA ŞI CONTURI N BĂNCI $/".//4 /6.536 4/.5"$DATORII TOTAL /46.6/4 $.3#/.#6/ $.#/3.5#3Ci!ra d$ a!a"$ri n$ta $$/.644 ".%56.4$> 55$.#5$VENITURI TOTALE $$/.6>$ ".3"3.34" $.">/.4""C/ELTUIELI TOTALE $#6.5#6 ".466./#6 $.>63."#4C/ELTUIELI CU INVESTI IILEȚ 5#.""" 4"./%6 /"$.$#"PROFIT BRUT 3.$6/ ($4".5%4 (4>$.36%PROFIT NET %./3% ($4".5%4 (4>$.36%NUMĂR MEDIU DE ANGAJAŢI % > $5RATA RENTABILITĂ IIȚ $$,>6P ($,"6P (/,6/P

Cercetarea a fost efectuat cu o documentare asu0ra acestui as0ect cu a?utorul documentelor

contabile sau documente din cadrul anuarului statistic al &om@niei colectandu(se informaţiile

necesare reali-rii unei anali-e amnunţite. A"ti*$%$ i+o(i%i0at$ constau ;n resurse controlate de firma obţinute din beneficii anterioare şi de

la care se aştea0t s 1enere-e beneficii economice viitoare fie sub forma intrrilor de numerar


38/47

7i1ura nr. 3.$ Evoluţia activelor imobili-ate ;n cadrul unitţii cercetate


39/47

Activele circulante din anii "#$# şi "#$$ au o valoare a0ro0iat /5".64# lei res0ectiv />>./54 lei,

cu o u oar cre tere ;n "#$$, cu 5,$$P, ;n 0rinci0al 0e ba-a cre terii stocului de 0roduse finite.ș ș ș Anul

"#$" aduce o scdere a acestor active cu 4%,4"P, a?un1@nd la valoarea de $%/.#46 lei. edia activelor

circulante 0e 0erioada celor trei ani anali-a i este de /#3.$#$,// lei.ț

Haria ia activelor circulante totale 0oate fi e20licat 0e ba-a varia iei com0onentelor acestora8ț ț

stocuri, crean a i casa i conturi la bmci.ț ș ș

Sto"&ri%$ sunt bunuri materiale aflate ;n 0ro0rietatea unei societ i cu sco0ul de a fi v;ndute sauț

0entru a fi utili-ate ;n 0rocesul de 0roduc ie. Din cadrul stocurilor fac 0arte materii 0rime i materiiț ș

consumabile.

7i1ura 3./ Evolutia stocurilor in cadrul unitatii cercetate


40/47


41/47

considerabil 0@n ;n anul urmtor, o mare 0arte a acestora fiind imobili-ate ;n crean e, i ;nre1istrea- oț ș

u oar cre tere 0@n ;n "#$", fiind ;n acest an ;n sum de 6%.%$$ lei ceea ce favori-ea- lic:iditateaș ș

;ntre0rinderii.

Datorii%$ re0re-int surse de finan are e2terne 0use la dis0o-i ia unei societ i fie de institu ii deț ț ț ț

credit,fie de furni-ori sau fie de alti ter i.ț

7i1ura 3.4 Datoriile din cadrul unit ii cercetate P.ț

Pro!it&% (r&t re0re-int 0artea care rm;ne din venitul total du0a ce s(au sc-ut c:eltuielile de

0roduc ie.țn cadrul unit ii cercetate, 0rofitul brutț s(a determinat 0e ba-a urmtoarei relaţii de calcul8

!b F Ht(C:t unde8

!b 0rofit brut,

Ht venit total,

C:t c:eltuieli totale.

41


42/47

7i1ura 3.5 Evolu ia 0rofitului sau a 0ierderii brut ;n cadrul unit ii cercetate


43/47

&e-ultatul net are aceea i evolu ie ca i re-ultatul brut, care eviden ia- dificult ile ;ntre0rinderiiș ț ș ț ț

din ultimii doi ani, cu men iunea c ;n acest ca- 0rofitul net, din anul "#$#, este $#."/% lei re-ultat ;nț

urma diminurii im0o-itului 0e 0rofit.

N&+2r&% +$di& d$ an4aa iț cores0unde numrului mediu de 0ersoane an1a?ate ;n ;ntre0rindere

;n cursul anului, determinat 0e ba- lunar.

7i1ura 3.> Evolu ia numrului de an1a?a i ;n cadrul firmei cercetate


44/47

n urma reali-rii acestei cercetri din 0unctul de vedere a investiţiilor se 0oate observa o creştere

constant de la an la an, deşi sumele nu sunt at@t de re0re-entative din 0unct de vedere numeric,

observ@ndu(se o investiţie de 5#.""" lei ;n anul "#$# şi o creştere la /"$.$#" lei ;n anul "#$".

Prod&"ti*itat$a +&n"ii msoar eficienţa muncii de0use ;ntr(o 0erioad de tim0.

!rin 0roductivitate se ;nţele1e rodnicia, randamentul factorilor de 0roducţie utili-aţi. A0recierea

0roductivitţii se calculea- ca ra0ortul ;ntre bunurile economice obţinute si factori de 0roducţie

;m0licaţi ;n reali-area lor.

7i1 3.$$ +rafic evolu ie 0roductivitatea munciiț

!roductivitatea medie a muncii este de 4#>.%63 leiom, aceast medie fiind de0sit ;n anii "#$#(

"#$", cea mai eficient 0roductivitate fiind ;n anul "#$$ de 56$.$$6 leiom de0sid cu a0ro2imativ

$##P 0roductivitatea din anul "#$# care a fost de doar />%.3$6 leiom, datorit ;mbuntţirii flu2ului

te:nolo1ic si motivarea salariaţilor, ca factor esenţial al ;mbuntţirii 0erformanţelor

44


45/47

Rata r$nta(i%it2 iiț

&ata rantabilit ii re0re-int 0onderea 0rofitului brut din totalul c:eltuielilor reflect@nd eficien aț ț

c:eltuielilor i se calculea-@ du0 rela ia

7i1. 3.$" +rafic rata rentabilit ii la unitatea cercetat 6P, ;n "#$#, ceea ce indicț

fa0tul c ;nter0rinderea a ob inut 0rofit ;n acest, deci a reali-at o activitate eficient. n urmtorii ani, dinț

cau-a ob inerii de 0ierdere brut, rata rentabilit ii a sc-ut, a?un1@nd la valoarea de ($,"6P. &e-ultatulț ț

ne1ativ se men ine i ;n "#$" c@nd 0ierderea re0re-int /,6/P.ț ș

n urma anali-ei efectuate la SC DOCO I)'E&)A*IO)A S.&., 0utem conclu-iona c

societatea nu a avut o activitatea foarte eficient ;n ultimii doi ani, av@nd ;n vedere fa0tul c ;n "#$$ iș

"#$" i(a ;nc:eiat activitatea cu re-ultat ne1ativ. Cu toate c re-ultatul activit ii a avut o evolu ieș ț ț

descendent dorin a de o0timi-are i moderni-are a noilor te:nolo1ii c@t i cre terea 0roduc ivit ii 0otț ș ș ș ț ț

aduce cu sine un viitor mai bun firmei SC DOCO I)'E&)A*IO)A S.&..

45


46/47

Con"%&0ii

n ultimile decenii evoluţia noilor te:nolo1ii a c0tat un caracter accelerat şi a fost a0licat cu

succes la diverse 0robleme de eficienti-are ;n domenii 0roducţiei. !entru a deveni com0etitivi cu alte

te:nici tradiţionale de ;mbunata ireț , ;n al1oritmii evolutivi, trebuiesc introduse noţiuni de cunoaştere aledomeniului.

!utem s0une c eficien a unei activit i const ;n ob inerea unei 0roduc ii la costuri c@t maiț ț ț ț

reduse. De asemenea eficien a unei activit i 0oate fi a0reciat 0rin ob inerea din v@n-area re-ultatelor,ț ț ț

0e 0ia , care de0 esc c:eltuielile efectuate 0entru ob inerea acestora. Un rol imortant ;n reali-area uneiț ș ț

activit i c@t mai eficiente, ;l are e2isten a unui sistem de 0roduc ie 0erformant.ț ț ț

a nivel na ional, 0utem a0recia c 0roductorii rom@ni au reali-at o activitate eficient care aț

0ermis nu doar aco0erirea cerin elor interne dar i e20ortul 0roduselor din ulei de floarea soarelui ce aț ș

adus &om@niei venituri considerabile i ocu0rarea unuei 0o-i ii favorabie 0e 0lan mondial, at@t dinș ț

0unctul de vedere al 0roduc iei totale c@t i ;n ceea ce 0rive te 0uterea de e20ort de inutț ș ș ț

Evoluţia ;n cadrul firmei SC DOCO Internaţional S.&.. a noilor investiţii şi a o0timi-rii

mi?loacelor economice şi te:nolo1ice s(a reali-at tre0tat, la ba-a a fost dorinţa de 0ro1res c@t şi obţinerea

unei 0roductivitţi mai mari şi costuri c@t mai reduse.

n urma anali-ei efectuate se observ o crestere constant ;n ceea ce 0riveste investiţiile ;n ca-ul

moderni-rii te:nolo1iilor din carul firmei atin1@nd ;n anul "#$" valoarea de /"$$#" lei.

n ceea ce 0rive te valoarea activelor imobili-ate, aceasta este ;n scdere ca urmare a scoaterii dinș

func iune a unor utila?e, ;ntru(c@t ;ntre0rinderea ; i 0ro0une moderni-area te:nolo1iilor utili-ate ;nț ș

0roduc ia uleiului, asfel ;nc@t acetea a?un1 la valoarea deț $56./"$ lei ;n "#$". Activele circulante, de

asemenea, se diminuea- 0@n ;n "#$" cu 4$,4/P fa de 0rima 0erioad anali-at.ț

n ;ncercarea de de-voltare a unit ii de 0roduc ie se nma?orea- i numrul an1a?a ilor, astfelț ț ș ț

;nc@t de la % an1a?a i c@t erau ;n "#$#, firma a a?uns s de in $5 ;n "#$".ț ț

Societatea are o activitate eficient ;n "#$#, care ;; aduce un 0rofit net de $#."/% lei dar din cau-a

0rocesului de moderni-are, contractarea unor ;m0rumuturi care au crescut 0resiunea c:eltuielilor

financiare, firma si(a ;nc:eiat ultimii " ani de activitate cu 0ierdere.Societatea are o activitate eficient ;n "#$#, care ;; aduce un 0rofit net de $#."/% lei dar din cau-a

0rocesului de moderni-are, contractarea unor ;m0rumuturi care au crescut 0resiunea c:eltuielilor

financiare, firma si(a ;nc:eiat ultimii " ani de activitate cu 0ierdere.

n final 0utem conclu-iona 0rin a s0une c desi 0rofitul unitţii este ;n scdere dorinţa de

;mbunat ire i moderni-are a nolior te:nolo1ii c@t si cre terea 0roductivitţii 0ot aduce cu sine un viitor ț ș ș

mai bun al firmei SC DOCO I)'E&)A*IO)A S.&..

46


47/47

Bi(%io4ra!i$

1. Banu C., "##6. @ra&a& de indus&rie alimen&ar!'ro"leme generale. Editura Asab, Bucuresti2. Banu C., "##6. *uverani&a&e, securi&a&e si siguran! alimen&ar!. Editura Asab, BucurestiA. Brbulescu, C. ana1ementul 0roducţiei industriale, ASE Bucureşti, $>>

$. Ceausu, I., %nciclo'edia manageriala. Editura A''&, Bucuresti. Cecilia !o0 si colab., "##>. anagemen&ul cali&!ii alimen&elor. Editura Edict, Iasi, vol$ si vol

"C. Cecilia !o0, 200C . #onsideraii 'rivind im'lemen&area sis&emelor moderne de managemen& n

domeniul alimen&ar. USAH Iasi, ucrri stiinţifice, seria Torticultur, vol %>D. Cecilia !o0a. si colab., "##$. *oluii &ehnice 'rivind cur!irea si sor&area seminelor. Cereale si

0lante te:nice, nr /. Dana A1a0e Cosma, Dominte )icoleta(&odica, "##$. 5imensiuni euro'ene n asigurarea

cali&!ii/ *&ruc&uri ale Eniunii %uro'ene. Editura Economic, Bucuresti9. Davidovici I. si colab., "##". %conomia cres&erii agroalimen&are. Editura E20ert, Bucuresti

10. Diaconescu Ion, "##5. erceologie alimen&ar!cali&a&e si siguran!. Editura Universitar,Bucuresti11. Dumbrav arin, "##%. @ehnologia 'relucr!rii 'roduselor agricole. Editura Ceres, Bucuresti12. "###Dumitrescu, . ( %nciclo'edia conducerii n&re'rinderii, Editura Stiintifica si

Enciclo0edica, Bucuresti $>6$1A. Eu1enia Serban, $>>>. Im'or&ana, recol&area si de'o4i&area 'lan&elor 'en&ru ulei. Cereale si

0lante te:nice, nr >1$. 7lorica Badea. , *is&eme de 'roduc ieț , "##$1. +:. )e1oiescu. Inves&iiile n economia de &ran4iie, Ed. Evrica, Bril $>>61C. ilitaru, +:.

Documents

Licența Cimpoesu Andrei 2014 v Finala Refacuta