Upload
others
View
8
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
I
I
SvEN HAssEL, pe [umele sau real Borge !(illy Redsted Pedersen, s-a
ndscut pe 19 aprilie 1917, la Fredensborg, in Danemarca La vArsta de 14 ani
a intrat in marina comerciali, iar in 1937 Hassel s-a mutat in Germania
pentru a se inrola ca voluntar in armati. A luptat pe mai multe fronturi'
fiind ridt de mai multe ori. ln cele din urmi, a ajuns la gradul de locotenent
S-a predat trupelor sovietice la Berlin in 1945 9i qi-a petrecut anii urmitori
in mai multe lagdre de prizonieri. A inceput si scrie prima sa cart e, Legiunea
blestenalilor, \r timp ce era delinut. A fost eliberat in 1949, iar in 1951 s-a
cdsitorit cu DonheJensen, solia sa fiind cea care l-a incurajat si scrie despre
experienlele sale din r ezboi, Legiunea blestetudlilor ^
fosr p\tblicatdin 1953
qi ecranizati in 1987 sub titlul "Frontul rer ori. Qhe Mi:ft Brigade)' 1957.
Sven Hassel a rimas paralizat 9i timp de doi ani s-a luptat cu boala' Dupi
recuperare, $ia continuat activitatea de scriitor' in 1964 s-a mutat la
Barcelona, unde a treit parli b sfer$irul vietii. A murit la 21 septe mbtie 2072
De-a lungul timpului, Sven Hassel a publicat mai multe volume de mare
succes internalional, p titrte care: Legiunea blestemalilor' Blindatele morlii'
Camarazi dcfront, GestaPo,Imperial iddulri' Moatte ti oiscol, Dtum singetos
cdtle moatte, C&ttea Marpizk 9i Comisarul.
$Util ll[$$rr
ilc1ltilfiTr
PIRt$llt!Edilia a VI-a
Traducere deFr.oRrN lvlor.NAR
I
NEIYIIRA
face pe propria rispundere qi cu riscul vielii. Paza de la
Fresnes a fost miceleritd de prizonieri. Femeile suspec-
tate ci au avut legituri cu ocupanlii sunt rase tn cap. Li
se smulg vesmintele 5i li se picteaza svastici pe corp.
Americanii l-au arestat pe generalul von Choltitz'
intreg,rl otag urmeazi si fie iluminat ln timpul noplii.
Vive la France!'
tnchiserim radioul ;i rimaserim a9a, uitAndu-ne o
vreme unii la allii.
- Stii ce cred eu? zise Porta, in cele din urmi' BltrAnul
Choltitz n-a aurt destuh dinamiti sl miture tot locul 9i
acum pun pariu ci se chinuiegte si-i limureasci cum l-a
salvat el de la distrugere.
- N-o sil creade, zise Barcelona.
- Pe lAngi asta, obiecti Micu1ul, totul sti scris aici, tn
ordine gi in alte chestii de-astea.
Pona ridici din umeri.
- Aia de sus reu$esc intotdeauna sl iasi din toate
incurciturile.
- De data asta, nu, zise Barcelona.
- Pui pariu? ficu Porta.
Cuprins
Plutonul 91 nu cruli pe nimeni ............................
Ultima orl.........-..
Pe muntele Golgota............................
incartiruirea..........
in stilul lui Hemingway.....................
O mitralieri pierdutl..............'...........
Descoperirea unui depozit american........
Generalul von Chohitz il viziteazd. pe HtmmIer.................
Ar putea fi salvat Parisul)....................
Camera de gardi de la Hotel Meurice
Evadarea din inchisoarea de la Fresnes....,......,.......,..,..........
in Montmanre cu Haini Rosie.............
Plimbare nocturnl prin Paris ..............
Gestapoul capitule ati......,... '...... --.. -,
O noapte la Paris..
Refuz de a indeplini ordinul................
5
38
61
83
136
165
203
241
263
272
296
317
337
361
387
410
Coperta: Adnan VASILE
Descrierea CIP a Bibliotecil Nalionale a Romen e
HASSEL, SVEN
Lichidali Parisull / Sven Hassel; trad din Limba enqlez;: Florin Molnar
Ed. a 6-a. - Bucuretti: Nemira Publshing House, 2020
tsBN 978-606-43-0701 -9
Sven Hassel
LIQUIDATE PARIS: LIKVIDER PARIS
@ 1967 Sven Hassel/O2012 Sven HasselEstate
@ Nemlra, ]992, 1995, 1997,2O14,2016' 2O2O
Tehnoredactor: Magda BITAY
Lector: Oana loNA5cU
Tiparul executat de ARTPRINT 5RL'rel: 0723.13.05.02, e_mail: office@arlprint ro
orice repoducere. totalS sau pa4iale,
a acestei lucrSri 5r inchiierea acestei carti
fSre acordul scrs al editorului sunt nrict intezise
ti se pedepsesc conform Legiidreptuluide autor
sBN 978-606-43-0701-9
Plutnnul 0l ltu
nimeni
nrutl,
IE
- Md intreb dacd poli s,i ajungi tn Anglia inot,
spuse Micupul, ducind mina la ochi 9i uitindu-se
tn zare.
- Probabil c,i da, rtispunse Legionarul, cu o o.oce
plictisita.
- Dac-ai fi peste, addwga Batrhnul.
- $i ai aoea cu tine bran,i citd ipi trebuie...
- Oricurn, pi-ar lua o groazd de timp.
- Htn!
Micupul iSi apinti din nou privirea cdtre orizont,
incn+ntindu-se gi rcdrpini.ndu-se tn cregaul capwlui-
- Dar a fdcht-o careoa? Euse el tntr-un tirziu.
- Sigur, dar nu de-aici.
lichidali Parisul!
- llnde-ai aiunge dac-ai porni de-aici? insistd
Micupul, care nu ar fi fost el dacd nu s-ar fi' pinut
cu-ncdpdpinare de o i'dee, cind ti cdsana pe ed.
Legionarul ridicd din umeri.
- Al naibii s,i fi'u dacd stiu... Poate la Dover.
- Atunci, cam cit de dcparte zici c,i ar fi? in'
cercd iar MicuPul.
- Mm... treizeci fu kilometri. Optzeci d'e kilo-
metri. [Jn drum al dracului de greu, in orice caz.
- De ce nu Lam incerca?
B,itrhnul zirnbi:
- Pentru cd te'ai
jumdtd.te.
- Faci pariu?
ineca inainte sd ajungi la
- De ce nu? Sunt sigur de ceea ce iyi spun!
- Desigur, rnurrnurd Barcelona, existd lntot'
deauna ;i wn alt panct de aed'ere. Ddcd te'ai rdtdci,
ceea ce ar fi foarte probabil, fiindca fiecare pdrti'
cicd din mare aratd exact Ia fel ca oricare ahd pdr'
ticiai din rM.re, na ai cum sd ;tii unde'ai ajunge
pAnd la urmd. S-ar putea sd fi destul dc norocos sd
te trezerti pe coasta lrlandei, dar, dacd ai' trece pe
ling,i ea, ar trebui sd o pii dra tot tnainte, pAnd in
Groenlanda.
- A; fi. in stare sd risc, Euse Miculul. As prefera
sd tnot de acum tncolo de'a lungul si de'a latul
SVEN HASSEL
oceanului, pmtru tot restul oiepii, dccit sli mai Wttn rdzboiul dsta -rnizerabil.
Oricit ar p,irea de absurd, am inceput efectio
sd ne antrendm ?entru astd, in fi,ecare zi inoam
cu palin mai departe decit tn ziua precedentd, fd-cAnd mereu eforturi pdnd cind simpeam cd am
ajuns la capdtul puteilor, reguh fiind. ca acek mai
slab ,s,i pind pasul" cu cel mai puternic. in ce md
pioette, eu dm renunlat ld i.dcea de a ajunge inot
p,ind in Groenland.a in ziua in care eram gata sd
md inec din cauza unui cdrcel. Dacd n.ar fi. fostGregor, pentru mine rdzboiul s-ar fi. terminat dc-
finitio. Dar oreo doi d.in grup ;i-au continuat tncd
o l)retne progrdmul de antrenament. AmAndoi
s-au intors la miezul noppii, dup,i ubima lor excur-
sie pe apd, conxplet epuizali, dar d.eclarind plini de
mtuziasm cd au odzut la orizont pdrmul Angliei.
- incd q)reo doud *ptamdni, Si cred cd oom re-
uSi, i;i d,idu cu pdrerea Micupwl.
N-au atnt tnsd aceastd Sansd, Din anumite mo-
tive necunoscute noud, paza s-a dublat de-a lungul
tntregii coaste ;i, tnainte ca Micupul pi ecbipa luide cand.idapi la traoersarea in6t a Canalului
Mineci.i s,i fi. g,isit mijloacele de a trece neobseruayi,
istoria a pus capdt ambipiilor lor prin drbarcarea
din Normandia. Rdzboiul interuenise din nou.
lichidati Parisul!
Minele de aruncltor alungi din tine orice sentiment'
Cazemataln care ne aflam fusese loviti deja in plin qi
stltea tnclinati asemenea unui befv, cu un umlr adAnc
infipt tn nisip gi cu celelalt aratAnd sPre cer. Acoperiqul
se lisase in ios de la mijloc.
Pirerea mea este ci minele sunt gi mai diabolice decit
bombele. t1i toaca nervii cu gi mai mult d' crvime' ZgomocuJ
pe care il fac este infernal 9i au obiceiul si cadi unde sunt
mai pugin a;teptate. CAnd este vorba de"o bombtr, ai micar
gansa de a-i calcula punctul probabil de impact.
tncr o explozie. Cazemata 9i-a primit a doua lovituri
in plin. De data aceasta, acoperigul s-a pribuqit definitiv'
O ploaie de girAnn 9i nisip cizu cu zgomot pe lAngi ure-
chile noastre, bucili de beton se ficurd lnndlri de jur im-
prejur qi toate luminile se stinserl brusc. Aceia dintre noi
care au putut au iegit afari. Maiorul Hinka fu proiectat
violent, cu capul inainte, qi uteflza cD un zgomot surd pe
un morman de di'rimituri. Se ridicn de acolo incet, cu
multe grije. Avea singe pe fa1i, uniforma ii era zdrenluitd,
iar ciotul bralului drept ii iegea, in mod grotesc, printr-o
rupturi a mAnecii. iqi pierduse bralul cu doi ani tn urmi'
Ciotul nu apucase inci sI se vindece cum trebuie'
O hoardi de qobolani chiglind se revlrsi printre rui-
nele cazematei dirAmate. Unul, intrAnd in panici, se re-
pezi la mior,larg, dind la
de piept, cu botul hidos crscat
tir de dinti ascutiti $i galbeni.i se ag[1i
iveali un
SVEN HASSEL lichidali Parisul!
Micupl azvArli cu dosul palmei animalul, care zburi prin
aer gi, in clipa in care atinse pimintul, fu apucat de ca-
marazii din pluton gi sfAgiat in bucilele.
Din larg, *trleria marinei trtrgea asupra noastrl firioprire, demolAnd tncetul cu incetul zidurile de beton in
care ne puseserim speranlele de a ne proteja. Trupele de
infanterie recent debarcate tnaintau, iar noi le respin-
geam cum ne pricepeam mai bine, aruncAnd grenade.
Micupl legina neglijent ln minn o grenadl, in vreme ce
ajuta la scoaterea unui supravieluitor de sub drrAmiturile
cazematei. fl prirream inmdrmurit: cuiul de sigurangn al
grenadei era pe jumitate scos, iar el nu dadea niciun semn
ci ar fi observat. Miculul insl gtit ce fa'ce cind era vorba
de grenade. El si cu mine eram, ca sd zic asa, campionii
in domeniu. Micupl le arunca la o distanll de 118 metri,
eu la 110. Pdndla acea dati, nimeni nu fusese in stare sine depdseasci performan!ele.
intre timp, distraclia continua. Dura deja de cAteva cea-
suri bune qi incepuse si ne plictiseasci. Era ca .si cum ne-am
fi aflat tn interionrl unei tobe uriaqe, in care ar fi bitut un
milion de nebuni. Dupi un timp, simlurile 1i se toceau gi
percepeai totul ca pe un simplu zgomot de fond.
Pona propuse un joc de cd4i, dar cine se putea con-
centra asupra lui? Nervii ne erau incordali la maximum,
iar urechile ne pocneau la cea mai mici schimbare tn
calitatea zgomotului provocat de infernul ce fdcea ravagii
de iur impre.iurul nostru. Binuiam insl ci aceasta nu era
decAt o joacl de copii, in comparaqie cu ceea ce, cu sigu-
ranIl, ave^ sl urmeze. Mai curind sau mai tLrzht, vor
lansa un atac pe scari largi; un adevdtat micel' Deie
Domnul sl nu foloseasci aruncitoare de flectri' Daci ar
face-o, am fi pierduti. Stiam cI ei nici nu crulau si nici
nu a$teptau crulare. Al'usesern grijn si ne informeze cI
singura noastri posibilitate de a scipa era si ne predim,
cici intenqionau si lupte pAni cAnd l-ar fi gters de pe fala
pimAntului qi pe ultimul dintre noi. Propagandi' firegte'
Lansam Ei noi astfel de prostii. Cdnd ar fi sosit momen-
tul, fie cl s-ar fi folosit aruncrtoarele de fliciri, fie ci nu,
noi trebuia si luptim pina la ultimul, cu spatele la zid,
ILIL ca vretn gLnd de a ne preda sd ne treaci prin minlile
noastre bine instruite'
Bitrinul stitea in picioare, singur 9i pirisit, intr-un
colg, legnnAndu-se ugor dintr-o pane in alta, privindu-gi
cu o expresie inghelatl casca de oqel pe care o [inea cu
ambele mAini. Nu qtia ci-l privesc ai pe obrajii lui am
vizut doud ;iroaie curate de lacrimi rostogolindu-se prin
stratul de fum qi murdirie. Iati, mi-am zis, un om care
nu va mai putea indura prea mult dezgustitoarele ima-
gini gi zgomote gi mirqsuri ale rizboiului'
Bombardamentul continua. Absolut Pe nea$tePtate'
fdri niciun semn prevenitor, tavanul noului nostru adi-
post se pribugi. Pentru o clipi, dominarl panica 9i
10 SVEN HASSEL lichidali Parisul! 11
confuzia. Ca un telegraf batAnd in nestire, in minte mi
se intipiri gAndul: deci asta simli cnnd eqti ingropat de
viu... deci asta simli cAnd egti tngropat de viu... deci
asta... $i apoi, deodati, m-am trezit in picioare, lAngd
Micutul, amAndoi chinuindu-ne sI sprijinim o traverse
grea, pentru a preveni o noui alunecare de ptrmAnt.
Micupl nu spunea nimic: stitea neclintit, transpirAnd gi
strAngAnd din dinti. Aveam senzalia ci fiecare oscior din
trup mi se frnngea sub apisare. Aproape cI-mi doream
ca Micuqul sI renunte la aceastl lupti inegali pentru ca,
pe urma, gi eu, firi se mA fac de rls, si dau drumul pi4iinrele de povard qi si mi scufund in pace pentru a-mi da
sf:lrgitul sub dirimeturi. Dar Miculul rdmase cu incipl-
linare pe pozigie 9i, inainte ca eu si mi fac de ruqine,
aplru Gregor cu un ciocan gi ni;te proptele. Nu eram
ingropaqi de vii, dar fuseserim pe aproape.
Un capit al adepostului era, evident, expus inci peri-
t:olului, aga ci ne ingrimddeam in tlcere gi treceam, firirun cuvAnt, de la unul la altul lignri aprinse qi o sticli de
t'alvados. Singurul zgomot, in afara urletului bet;liei ce
str desfiqura aird, erar gemetele rnnililor, care te um-
pleau de mile. Un baietan de $aptesprezece-optsprezece
irni urla din toate puterile, in agonie, zicind intr-un col1
cu ambele picioare zdrobite pAni la mIduvl de greutatea
tunui tun. L-au scos in grabl 9i l-au imbibat cu morfini,
dar eu n-a9 fi pariat pe qansele lui. Oricum, sigur era cI
n-ar mai fi putut vreodatl si umble.
Pona se tlra printre picioarele oamenilor, ciutAndu-gi
pachetul de ci4i pe care-l impr59tiase explozia' Legionarul
desfiguri calm un mic Postav verde 9i incepu si joace
zaruri cu mina stAngi contra mAinii drepte. Noi, cei1a19i,
sttteam in picioare sau aqezafi, tnghesuili unul intr-altul'
intr-o atmosferl incordatl ca un arc. Atinseserim acea
limitn a spaimei gi tensiunii care te aduc in pragul nebu-
niei, cAnd orice remarci intAmplitoare sau incident ne-
insemnat ii poate duce pe oameni dincolo de limita
rationalului 9i ii poate transforma in animale silbatice
care sl se sfAsie si si se anrnce in lupti unul impotriva
celuilait. A fost o ugurare cAnd a apirut o a doua hoardl
de gobolani: ne-a dat un Preten legitim Pentru a acqiona
violent 9i, probabil, a prevenit un mic dezastru'
Orele treceaul incet, greoi, una dupi alta, intr-o pro-
cesiune ordonatd, tirXndu-se tnainte, spre o noui zi sau
o noue noapte. Nu mai eram siguri ce ori era sau de cAttr
vreme ne aflam acolo. Stiteam 9i agteptam, pur 9i simplu'
Nu puteam face nimic altceva' Unii dintre noi fumau,
alqii stiteau de vorbi, allii dormeau. Majoritatea qedeau
gi priveau. Legionarul igi strAnsese de mult postavul
verde, iar Miculul igi scosese muzicuga 9i ne cXnta, iar 9i
iar, aceleagi melodii. Ciqiva dintre noi il ocirau, dar
majorrtatea sufeream in ticere. DacI nu altceva, armata
te invila micar sd, ar ribdare.
Afari nu puteai si-1i dai seama dacl era zi sau noapte.
lJn nor gros de fum plutea ca un giulgiu tntre cer gi pi-mAnt. Nu pirea posibil ca cineva - sau chiar ceva - si fisupravieluit crincenului atac.
La un moment dat, Porta a scos cele patruzeci qi nouide cl4i de joc pe care reugise si le salveze qi a inceput sile imparti celor care stiteau in apropierea lui, dar chiar
9i entuziasmul lui se topi in fala totalei noastre letargii.
ln primul rAnd, era aproape imposibil si vezi ci4ile firistr aprinzi mereu chibrituri, iar pe de alti pane cui naiba
ii mai pisa daci pierde sau c6;tigi?* Nici micar sl triqezi nu-gi mai vine, fir-ar si fie!
rnormii Porta, adunnnd pacheml 9i amestecind cl4ilecu un aer supirat.
Nimeni nu se deranjl mi.car si nege. Continuam sirre indeplinim istovitoarea sarcini de a agtepta.
- Aqi putea sI mAncali, dracului, in loc sI stad pe ne-
norocitele voastre de funduri qi si nu facegi nimic!
Porta trecu cu privirea roati peste noi, in tntuneric.
Nimeni nu rnigci nici micar un mugchi. DAnd din umeri
cu indiferenli, el igi scoase ralia de supravieluire gi incepu
sI o haleasctr. Priveam cu ochii goi. Nici micar maiorul
I linka nu comenti, degi deschiderea raliei de supravieju-
ire, ca str nu mai vorbim de consumarea ei, era interzisi in
SVEN HASSEL lichidaqi Parisul! 13
mod expres pinit !a, sau feri, ordinul unui comandant'
Pona continur si mestece cu sArg, folosindu-gi vlrful ba-
ionetei drept furculi1n. CAnd i9i termine ralia' biu din apa
ce se folosea pentru ricirea mitralierelor' Nimeni nu pro-
testl. Niminui nu-i ptrsa. Cine ar fi vrut si riceasci mitra-
lierele cAnd, in orice clipi, era in pericol si fie frcut firAme
de citre inamic? Porta, aparent impenurbabil, i;i incheie
masa lustruindu-gi unicul dinte rimas cu o bucati de cArpi
unsuroasi, folositi la curilirea pu$dlor. Se a;ezi apoi pe
spate, cu miinile sub cap 9i cu un zAmbet de mullumire
pe buze, ca unul care ar fi terminat o masi cu trei feluri de
mAncare qi o sticli de vin.
in sfArqit, bombardamentul dadu semne cr s-ar potoli'
Ne ridicarim cu griji, iuarlm puqtile in mAnd, impinse-
rlm pldcile protectoare din dreptul ambrazurilor 9i in-
stalarim mitralierele in poz.iiie. Ar fi fost un adevtrrat
miracol atunci daci, in iadul lumii de aiard, ar mai fi ri-
mas cineva in via1i. Peisajul devenise de nerecunoscut de
cAnd tl vizusem ultima oari. De jur imprejur, pe o dis-
tanll de kilometri, ziceau impriEtiate derlmituri' Jeru;ii
de o1el ;i barajele de sirmn ghimpatd, supravegheate cu
atit drag de Rommel, dispiruseri cu desivArqire' Maiorul
Hinka ficu incerciri disperate, dar lipsite de succes, de a
contacta baza la telefonul de companie' Nu mai exista
telefon. Nu mai exista baz:". To*e poziliile pe care le
delinuserlm fuseseri pesemne rase de pe faqa pimAntului
de bombardament.
Iar acum, inamicul se revirsa din ambarcaliunile de
desant gi miquna cu miile pe plaje. Val dupn val de figuri
imbricate in kaki, cirora nici nu le trecea prin minte cI
ar putea si mai intimpine vreo rezistenli. La urma ur-
rnei, cine ar fi putut supraviejui atacului srlbatic?
$i apoi, deodatn, aruncitoarele de 120 mm incepuri sl
irzvArle o cascadi neintreruptn de proiectile in mijlocul
hoardelor kaki. Pentru o clipi, infanteria edte, dedu \nr-
poi, evident $ocati de aceasti primire neagteptate.
( )omandangii lor nu le oferiri niciun rigaz. Dideau ordine
cu glas ridicat, incolo gi incoace, 9i igi gribeau oamenii prin
migciri nerlbdltoare de brage 9i smucituri din cap.
Mitralierele secerau lanluri intregi de trigitori, aruncito-
rul de fliciri al lui Pona iqi trimitea limbile lui drdcegti
printre ace;tia, tnhelind ici pe unul, dincolo pe altul. Ne
ridicarim din gaura de iad pentru a-i privi cum mor. Era
lcum rlndul nostru str le arltim ce inseamni o distrugere
in masi. Siluefele in kaki cndeau una peste alta, citlcatt
peste camarazii lor cintl| se impiedicau qi se incurcau
in picioare, dar continuau sI vinI. Am vlzut un soldat
impiedicindu-se de un morman de d;rAmdturi, stripuns
in ctrdere de sArma ghimpati ascunsi. Jipetele lui erau
ingrozitoare chiar gi pentru urechile mele surescitate. A
SVEN HASSEL lichidali Parisul! 15