Limba Germana. an 1

8/20/2019 Limba Germana. an 1.

http://slidepdf.com/reader/full/limba-germana-an-1 1/74

HAMBURG ANDREA

Universitatea din Oradea

Limba Germană

Manual pentru Anul I



- 2011 -



INTRODUCERE

Scopul acestui curs practic este introducerea studenţilor în noţiunile de bază ale limbiigermane, însuşirea de către aceştia a unui vocabular de bază care să acă posibilă purtareaunei conversaţii generale pe teme ca! prezentarea propriei persoane, amilia, programulzilnic, timpul liber, indicarea orei, vremea, locuinţa etc"#e l$ngă acesta se urmăreşte însuşirea noţiunilor de bază ale gramaticii, cum ar i!con%ugarea verbelor, pronumele personal, declinarea substantivelor, olosirea timpului

prezent, precum şi e&ersarea pronunţiei corecte şi a noii ortograii" Utilitatea comunicării într-o limbă străină este evidentă, iar prin acest curs studenţii vor dob$ndi nişte cunoştinţe elementare servind drept bază pentru studii ulterioare"



CUPRINS

#aginaCapitolul 1. Sistemul foneti al lim!ii "e#mane '(apitolul 1"1" )ocale simple '(apitolul 1"1"1" Umlauturi '(apitolul 1"1"2" *itongi +(apitolul 1"2" (onsoane +(apitolul 1"" Sistemul onologic"ungimea vocalelor, consoane

simple şi duble 10

Capitolul $. A se p#e%enta 1.(apitolul 2"1" /ninitivul verbelor 1(apitolul 2"2" #ronumele personal 1(apitolul 2"" (on%ugarea verbelor 1

Capitolul &. Al'tui#ea p#opo%i(iilo# 21(apitolul "1" #ropoziţia airmativă 21(apitolul "2" #ropoziţia interogativă 21(apitolul "2"1" /nterogativa de completare 22

(apitolul "2"2" /nterogativa de decizie 22(apitolul "" #ropoziţia negativă 2

Capitolul ). Nume#ele 2(apitolul ."1" /ndicarea orei 2'(apitolul ."2" )erbele neregulate şi cele cu particulă separabilă 2

Capitolul *. Anotimpu#ile 2(apitolul "1" )remea

Capitolul +. Nume ,e ('#i. Di#e(ie -i sta#e

(apitolul "1" *irecţie şi stare cu nume de ţări ără articol (apitolul "2" *irecţie şi stare cu nume de ţări cu articoluleminin

(apitolul "2"1" *eclinarea articolului '(apitolul "2"1"1" *eclinarea articolului 3otăr$t '(apitolul "2"1"2" *eclinarea articolului ne3otăr$t '(apitolul "" *irecţie şi stare cu nume de ţări cu articolul

masculin ' (apitolul "." *irecţie şi stare cu nume de ţări la plural +

Capitolul . /m!#''minte -i 0n'l('minte. a ump'#'tu#i .0

(apitolul '"1" *eclinarea substantivelor .2(apitolul '"1"1" *eclinarea tare .2(apitolul '"1"2" *eclinarea slabă .



(apitolul '"1"" *eclinarea mi&tă ..

Capitolul 2. 3amilia .'

(apitolul +"1" 4radele de comparaţie ale ad%ectivelor .+

(apitolul +"2" 5d%ective neregulate . Capitolul 4. ouin(a 2(apitolul "1" #erec3ile de adverb-prepoziţie oben67ber8 unten6 unter8 vorne6vor8 3inten63inter .

Capitolul 15. a miul ,e6un (apitolul 10"1" )erbele modale ' /nt#e!'#i ,e autoe7alua#e final' 0T#a,ue#ea te8telo# 1

C9eia 0nt#e!'#ilo# ,e autoe7alua#e C9eia 0nt#e!'#ilo# ,e autoe7alua#e final' C9eia e8e#i(iilo# 'BIBIOGRA3IE '2



NU M E L E CA PI T O L U L U I 1

CAPITOU 1

SISTEMU 3ONETIC A IMBII GERMANE 9*5S

#:O;<=/S(:< S>S=<? *<@ *<U=S(:<; S#@5(:<A

INTRODUCERE

BCn acest capitol studenţii vor ace cunoscut cu alabetul limbii germane, vor depista

asemănări şi dierenţe aţă de alabetul limbii rom$ne, îşi vor însuşi regulile de

pronunţie şi vor e&ersa pronunţia sunetelor ine&istente în limba lor maternă" #e l$ngă

acesta se va pune accent pe dierenţele semantice rezultate din dierenţe onematice

9lungimea6scurtimea vocalelor, consoane simple6dubleA"D

PREZENTAREA TEMEI

1.1. :OCAE SIMPE 9*/< </;E5(:<; )OF5<A

)ocalele simple sunt cele cunoscute din limba rom$nă! a , e , i , o , u

=rebuie menţionat că e-ul din germană are mai multe variante de pronunţie! - e ca în rom$nescul mere, pere 9e&! er G el, ertig G gataA

; e lung dacă e urmat de o singură consoană sau dacă e-ul e dublu 9e&! lesen G aciti, leer G golA

- citit ca rom$nescul HăI dacă ace parte din terminaţiile -en8 -e#8 ;le# etc" Be&! lesenJleezănA, der e3r er Jder leerărKG proesor, der SportlerJder şportlărKG sportivD

1.1.1. UMAUTURI 9*/< U?5U=<A

1



CU R S D E L I M B A G E R M A NĂ – A NU L I

Eenomen ine&istent în limba rom$nă - dacă pe vocalele a , o şi u punem două puncte,obţinem aşa numitele Umlaut-uri şi rezultatul este!

a -L < 9se pronunţă e desc3isA der M<r 9der beerA G ursul o -L = die F =c3e 9apro&" di că3%eA G bucătari

u -L > die =>r G uşa

1.1.$. DI3TONGI 9*/< */#:=:O;4<A

*itongii în limba germană sunt următorii!ai 9pronunţat apro&. aeA e&" ?ai G luna anului

au e&" das :aus 9das 3ausA G casa <u 9pronunţat ‘a’ ca şi în cuv$ntul englezesc hot sau apro&" ‘o’ din limba rom" şi ‘e’ , e&" die :Nuser 9di 3oezărA pl" cuv$ntului das :ausA

ei - aceeaşi pronunţie ca şi la ‘ai’ , dar ditongul ‘ei’ este mult mai recvent olosit, e&" eins 9aenţA G unu, mein 9maenA G al meu eu - aceeaşi pronunţie ca şi la ‘äu’ , dar este mult mai recvent olosit şi apare în cuvinte de bază, pe c$nd ‘äu’ de regulă apare în cuvinte derivate dintr-o ormă de bază cu ‘au’ vezi! das :aus die :NuserA e&! 3eute 93oeteA G azi8 die eute 9loeteA G oamenii

P 4rupul de litere ie se citeşte ca un ‘ i’ lung"

1.$. CONSOANE 9*/< FO;SO;5;=<;A

;otă! )or i tratate doar consoanele dierite aţă de limba rom$nă şi în parantezăapare pronunţia în lb" rom$nă

9cA - apare doar în cuvinte de origine străină, cuvinte germane cu ‘c’ nu e&istă Be&" die(ouc3 9cauciA G canapeaD

f 9A - este acelaşi ‘f’ ca şi în limba rom", dar în germană mai e&istă încă o consoană care se pronunţă f

" 9g3A - indierent de vecinătatea vocalică se pronunţă ‘g’ ca în cuv$ntul rom" gaz "‘ge6 gi’ în cuvinte de origine germ" nu e&istă8e&"gern 9g3ernA G cu plăcere8 beginnen 9beg3inănA G a începe8 die 4abel 9g3aabălA

G urculiţă 9 - la început de cuv$nt se pronunţă ‘h’ , e&" das :aus 9das 3ausA

- în interiorul cuv$ntului sau la s$rşitul lui nu se pronunţă dar prelungeşte vocala antemergătoare8 e&" se3en 9zeeănA G a vedea8 die Fu3 9c3uuA G vaca

P ‘e’ şi ‘u’ din aţa 3aşului sunt pronunţate lung

6 9‘ i’ din cuv$ntul iuteA numele literei este Qot

8




e&" das Qa3r 9iaarA G an8 %ung 9iungA G t$năr

P în cuvinte de origine germ" ‘ j’ nu se pronunţă niciodată ca în rom$nescul joc

? 9cA este semnul graic german pentru sunetul ‘c’ e&" die Fu38 Rlein 9claenA G mic

s -9zA la început de cuv$nt şi în interiorul luie&" se3en 9zeeănA8 der FNse 9c3eezeA G caşcaval

-9sA la s$rşit de cuv$nt, e&" das :aus 93ausA8 die ?aus 9mausA G şoarece @ 9sA are valoare de doi de ‘s’ , deci se pronunţă accentuat şi în noua ortograie apare după! vocală lungă - s7 G dulce

ditong - drauen 9drausănA G aară, iar după vocală scurtă apare ‘ss’ - dass 9dassA G că

7 9A în cuvintele de origine germană, e&" vier 9iirA G patru8 der )ater 9aatăA G tată 9vA - e&" Tir 9virA G noi8 die elt 9veltA G lumea - 97A - în cuvinte de origine greacă8

e&" das 4Vmnasium 9g7mnaziumA G gimnaziu- 9iA - în cuvinte de origine engleză, e&" die >ac3t 9ia3tA

% 9ţA e&" ze3n 9ţeenA G zece8 das Wimmer 9ţimăA G cameră

G#upu#ile ,e lite#e

9 - 93A după vocalele a , o , u

e&" ac3t 9a3tA G opt8 Roc3en 9co3ănA G a găti8 suc3en 9zu3ănA G a căutaşi ditongul Xau’ – e&! der Mauc3 9bau3A G burtă

- 9apro&" 3%A după vocalele ä , e , i , ö şi ü

e&" lNc3eln 9le3%ălnA G a z$mbi8 ec3t 9e3%tA G veritabil8 ic3 9i3%A G eu8 mYc3te 9mă3%teA G aş dori8 die F7c3e 9c373%eA G bucătărie şi ditongii ai , ei , äu , eu

e&" leic3t 9lae3%tA G uşor8 rNuc3ern 9roe3%ernA G a auma8 euc3t 9oe3%tA G umedpf 9pA e&" das #erd 9perdA G calp9 9A ormă provenită din limba greacă pentru sunetul ‘f’ 8

e&" die Mibliograp3ie 9bibliograiiA G bibliograie s9 9şA - e&" sc3on 9şonA G de%a

s? Z 6 9şcA - e&" die SRulptur 9şculptuurA G sculptură sp la început de cuv$nt 9şpA - e&" spielen 9şpiilănA G a se %uca st 6 Z 9ştA e&" die Strae 9ştraaseA G stradă

P (ititorii atenţi au putut depista că anumite cuvinte au ost scrise culiteră mare c3iar dacă nu erau nume proprii" 5ceste cuvinte erau toatesubstantive şi în limba germană ele se scriu cu ma%usculă, iar

cuvintele din aţa lor der die respectiv das sunt articolele 3otăr$te care îngermană ormează cuvinte aparte"

der articol masculin -L substantivul va i masculin die articol eminin -L substantivul va i eminin

9




das artricol neutru -L -6- va i neutru

? E ;der die das

Z 6 #l" die P la plural substantivele nu mai au genuri, toate iind olosite cu articolul Xdie[

A#tiolul ne9ot'#t

? E ; #l ein eine ein -

\ Cn privinţa genurilor nu vă orientaţi după limba rom$nă, pentru că ceea ce în rom$năeste masculin nu-i sigur că şi în germană are acelaşi gen"

1.&. SISTEMU 3ONOOGIC. UNGIMEA :OCAEOR

CONSOANE SIMPE I DUBE 9*5S #:O;OO4/S(:< S>S=<?"

];4< *<@ )OF5<, </;E5(:< U;* *O##<FO;SO;5;=<;A

*ierenţa oarte mare a vocalelor germane aţă de cele rom$neşti este lungimearespectiv scurtimea lor" #e c$nd în rom$nă vocalele sunt medii, în limba germană ele pot ilungi sau scurte" <&istă reguli precise care g3idează acest enomen"

)ocala lun"' P vocală dublăe&" aa, ee, ii, oo etc"

das :aar 93aarA das ?eer 9meerA das ?oos 9moosA 9părA 9mareA 9muşc3i de pe copacA P vocală urmată de Xh’ 9ceea ce se c3eamă Xh’ de prelungire, pentru că

prelungeşte vocala din aţa luiAe&" ah, eh, oh etc"

das Qa3r 9iaarA se3en 9zeeănA der o3n 9loonA

9anA 9a vedeaA 9leaăAP vocală urmată de o singură consoană e&" malen 9maalănA Ba pictaD8 leben 9leebănA Ba trăiD

respectiv se ală în poziţie inală într-o silabă accentuatăe&! le-sen 9leezănA8 ma-len

)ocala su#t' P urmată de două sau mai multe consoane 9pot i şi consoane dubleAe&" merRen 9mercănA Ba-şi notaD8 Rommen 9c3ommănA Ba veniD8die 4urRe 9gurc3eA BcastraveteD etc"

(onsoane duble enomen necunoscut în limba rom$nă, rezultatul lui este o pronunţie

accentuată a consoanelor în cauzăe&" tt - matt 9mattA Bără vlagăD

10




mm - Rommenll - toll 9tollA BainD

P dublarea consoanelor ‘k’ şi ‘z’ se ace în elul următorck G valoarea ‘kk’ e&" der WucRer 9ţucc3ăA G za3ăr

tz G valoarea ‘zz’ e&" die Fatze 9c3aţţeA G pisică \ Cn cazul consoanelor duble vocala antemergătoare este scurtă"

<ste oarte important ca iecare cuv$nt să ie pronunţat corect în primul r$nd nu pentru acurateţea onetică, ci pentru înţelegerea corectă a mesa%ului" <&istă oarte multecuvinte construite din aceleaşi sunete numai că unul se pronunţă cu vocală lungă şiconsoană simplă, iar celălalt cu vocală scurtă şi consoană accentuată, iar sensul celor douăcuvinte este oarte dierit"

Se presupune că nu doriţi ca în loc de stellen 9ştellănA Ba aşeza în poziţie verticalăD să seînţeleagă ste9len 9şteelănA Ba uraD" Cn stellen avem vocală scurtă, iar în ste9len aceeaşivocală este lungă"

/ată o listă cu c$teva cuvinte perec3i unde puteţi e&ersa pronunţia vocalei lungi 6consoanei simple versus vocală scurtă 6 consoană accentuată" a cele mai multe perec3iavem aceleaşi sunete constitutive dar e&istă şi e&emple de cuvinte cu sunete puţin dierite"

P ;otă! substantivele sunt date ără articol pentru că scopul urmărit aici este însuşirea pronunţiei corecte şi nu genurile substantivelor"

A#mee ; A#me essenF ; esen Ba9n ; !annen 9armeeA 9armeA 9vessănA 9veezănA 9baanA 9bannănA armată braţe al,a,ai,ale cui^ iinţă cale a e&ila, bis" a blestema

Hee# ; He## messen ; lesen a9n ; ?ann 93eerA 93errA 9messănA 9leezănA 9c3aanA 9c3annA idem domn a măsura a citi barcă el6ea poate

Mee# ; me#?en asse ; <se ?am ; amm

9meerA 9mercănA 9c3asseA 9c3eezeA 9c3aamA 9c3ammA marea a-şi nota casă de bani caşcaval el6ea venea piaptăn

Moos ; Most m>ssen ; Gem>se Ha9n ; Hanne 9moosA 9mostA 9m7ssănA 9gem77zeA 93aanA 93anneAmuşc3i de must a trebui legume cocoş nume de ată pe copac

Haa# ; 9a##en Insassen ; sa@en ma9nen ; Mann 93aarA 93arrănA 9inzassănA 9zaasănA 9maanănA 9mannA păr a aştepta cu dor cei care stau ei6ele şedeau a avertiza bărbat, soţ

în interior

11




lassen ; lasen :ate# ; Ge7atte# 9lassănA 9laazănA 9aatăA 9g3eattăA

a lăsa ei6ele citeau tată cumătru

in ; i9n 9ol, ; 9olen H=9le ; H=lle9inA 9iinA 93oldA 93oolănA 9apro&" 3ăăleA 93ălleA

în pe el drăguţ a aduce peşteră iad

mit ; mieten Mon, ; Mo9n M=9#e ; M=n9 9mitA 9miitănA 9mondA 9moonA 9apro&" măăreA 9măn3%A cu a înc3iria lună de pe cer mac morcov călugăr

#itt ; #ieten Tonne ; Ton m="en ; m=9te9rittA 9riitănA 9t3onneA 9t3oonA 9măăg3ănA 9mă3%teA

reiten raten tonă sunet, lut a-i plăcea aş dori călăreau sătuiau

i## ; i# 7ie# onne ; o9ne =9le# J =lne# 9virrA 9viir, iirA 9vonneA 9vooneA 9c3ăălăA 9c3ălnăA conuz noi, patru bucurie mare eu locuiesc cărbunar din FYln

Donne# ; Dona# =ni" ; ?=nntK i9 9donnăA 9doonarA 9c3ăni3%A 9c3ănti3%A tunet zeul tunetului rege de-aş putea în mitologia germanică

U9# ; mu##en M>9le ; M>ll 9uurA 9murrănA 9m77leA 9m7llAoră, ceas a mormăi moară gunoi

pu# ; pu##en T># ; T>#?e 9puurA 9purrănA 9t377rA 9t37rc3eA pur a toarce - pisica uşă turc

ut ; uns9 H>"el ; 9>!s9 9vuutA 9vunciA 9377gălA 937pşA m$nie dorinţă deal drăguţ la înăţişare

supe# ; Suppe B#>9e ; !#>llen 9zuupăA 9zupp3eA 9br77eeA 9br7llănA superb supă supă de carne a răcni

7e#muten ; Mutte# >9e ; >9e 9ermuutănA 9muttăA 9c377eeA 9c373%eA

a bănui mamă vaci bucătărie

12




Autoevaluare:

1. Ce pa#tiula#itate #ep#e%int' su!stanti7ele 0n lim!a "e#man'F Ce #ol au u7intele der die -i das 0n fa(a lo#F

2. De e este att ,e impo#tant' p#onun(ia a,e7at' a u7intelo# 0n lim!a "e#man'F Cepa#tiula#it'(i #ep#e%int' 7oalele -i onsoaneleF E8ist' aeste fenomene -i 0n lim!a #omn' ,a#

0n alte lim!i unosute ,e ,7s.F

Rezumatul acestei secţiuni:

• Sistemul vocalic şi consonantic al limbii germane arată at$t asemănări c$t şi deosebiri aţă de cel dinlimba romănă" #rintre deosebirile ma%ore în privinţa vocalelor se numără lungimea6scurtimea lor, iar ceeace priveşte consoanele posibilitatea de a le dubla, toate aceste enomene av$nd importanţă semantică"

• Cn limba germană toate substantivele se scriu cu ma%usculă, iar genul lor este dat de articolul din aţa

lor care ormează un cuv$nt separat" ;u se pot trage concluzii şi nici ace paralele în privinţa genurilor înlimba germană pornind din limba rom$nă"

13




CAPITOU $

A SE PRELENTA 9S/(: )O@S=<<;A

INTRODUCERE

BCn acest capitol studenţii îşi vor însuşi un vocabular de bază necesar pentru a putea

vorbi despre propria persoană" )or învăţa ormule de întrebare şi răspuns reeritoare la

date personale" =ot aşa vor ace cunoscut cu noţiuni elementare ale gramaticii limbii

germane, cum ar i pronumele personal, con%ugarea verbelor, cunoştinţe care le vor

permite ormularea de enunţuri reerindu-se la orice persoană"D

PREZENTAREA TEMEI

Yrterverzeic3nis 9 4losar A

sic3 vorstellen G a se prezenta der Student G student reisen G a călători die Studentin G studentă3eien G a se c3ema der e3rer G proesor alt G bătr$n der 5rzt G medicTo3nen G a locui das :obbV G 3obbVRommen G a veni lesen G a citiarbeiten G a munci ?usiR 3Yren G a asculta muzică

14

2




,e# Name 9numeA ,as Alte# 9v$rstaA

ie 9ei@t ,u 9ei@en SieF - I9 9ei@e ie alt !ist ,u sin, SieF (um te c3eamă 6 vă -6- ^ Z ?ă c3eamă _ 6 ($ţi ani ai 6 aveţiê# !ist ,u sin, SieF - Z I9 !in 6 I9 !in 14 a9#e altQ.P(ine eşti tu 6 sunteţi dvs^ Z Sunt _ 6 5m 1 ani"as ist ,ein I9# NameF - Z Mein Name ist_6(are e numele tău 6 dvs^ Z ;umele meu este _

si9 7o#stellen ,e# o9no#t 9domiciliulA 6 ,e# Be#uf 9proesiaA 6 Zo o9nst ,u o9nen SieF as !ist ,u sin, Sie 7on Be#ufFUnd stai 6 staţi^ (e eşti 6 sunteţi de proesie^ - I9 o9ne in G#o@a#,ein. ; I9 !in ; Stu,entinStau la Oradea" ; A#%t #%tinI9 o9ne auf Eminesust#a@e ; e9#e# e9#e#inNumme# 15. Sunt - student6ăStau pe strada <minescu nr" 10 Z - doctor 6 doctoriţă

6 Z - proesor 6 proesoară 6 Z as a#!eitest ,u a#!eiten SieF

6 (e lucrezi 6 lucraţi^ Z - I9 a#!eite als

,ie He#?unft 9origineA ucrez ca şi _ Zo9e# ?ommst ,u ?ommen SieF Z ,as Ho!!*e unde vii 6 veniţi^ Z ; I9 ?omme aus Rum<nien" Z as ist ,ein I9# Ho!!F

)in din @om$nia" Z (e-i 3obbV-ul tău 6 dvs"^Z as sin, ,eine I9#e Ho!!sF

(are sunt 3obbV-urile tale 6 dvs"^- Mein Ho!! ist lesen.

; Meine Ho!!s sin, lesen#eisen

Musi? 9=#en :obbV-urile mele sunt a citi a călători a asculta muzică

15




P Qa3re alt G de_ani, se oloseşte acultativ dar Jahre ormează împreună cu alt o structurăinseparabilă"

$.1. IN3INITI:U :ERBEOR 9/;E/;/=/) *<@ )<@M<;A

Infiniti7en,un"en 9=erminaţiile ininitivuluiA

1" 3eien

To3nen cea mai recventă terminaţie de ininitiv Rommen 2" Rlingeln 9a sunaA Z sunt mai rare" rude#n 9a v$sliA 6

$.$. PRONUMEE PERSONA 9*5S #<@SO;5#@O;O?<;A

#ronumele personale sunt!

Sg" i9 9euA #l" i# 9noiA ,u 9tuA i9# 9voiA

e# 9elA -- sie 9ei6eleA P substantivele av$nd la pl" o singură ormă sie 9eaA 6 9neindic$nd genA şi pronumele va avea doar o ormă es 9pentru subst" neutreA

$.&. DIE ONUGATION DER :ERBEN 9(O;QU45@<5

)<@M<O@A

($nd vrem să con%ugăm un verb, tăiem terminaţia ininitivului şi la rădăcinaobţinută adăugăm terminaţiile personale" <&"

1" To3n6en ; e ; en; st ; t; t ; en

P verbul nu se poate con%uga ără pronume, iar în propoziţie predicatul trebuie săaibă un subiect 9pronume sau substantivA"

P persoana /" şi ///" pl sunt identice nu numai între ele dar în modobligatoriu şi cu orma ininitivului"

16




<&" ic3 To3ne Tir To3nen eu locuiesc noi locuim du To3nst i3r To3nt tu locuieşti voi locuiţi

er6sie6es To3nt sie To3nen el6ea locuieşte ei6ele locuiesc

Sie 9pron" de politeţeA To3nen dvs" locuiţica la /" şi ///" pl"

ic3 3eie Tir 3eien pe mine mă c3eamă pe noi ne c3eamă du 3eit P i3r 3eit pe tine te c3eamă pe voi vă c3eamă er6sie6es 3eit sie 3eien pe el6ea îl6o c3eamă pe ei6ele îi6le c3eamă Sie 3eien pe dvs" vă c3eamă

P la persoana a //"-a sg" ar i trebuit să adăugăm terminaţia st, dar pentru că ß are de%avaloarea de X ss’, nu mai adăugăm doar terminaţia t şi astel ormele de pers" a //"-a, şi a

///"-a sg" sunt identice"

arbeit6en ic3 arbeite 9eu muncescA Tir arbeiten du arbeitestP i3r arbeitetP er arbeitetP sie arbeiten

P la persoana a //"-a, a ///"- a sg" şi a //"-a pl" a trebuit să adăugăm un e de legătură întrerădăcina verbului 9arbeitA şi terminaţiile st t pentru înlesnirea pronunţiei" 5cest enomenapare atunci c$nd rădăcina verbului se termină în Xt ’ sau Xd ’ pentru că după aceste consoanenu se pot pronunţa terminaţiile st şi t"

<&" ind6en

ic3 inde 9eu găsescA Tir inden du indest i3r indet er indet sie inden

2" Rlingel6n P în cazul verbelor cu terminaţia ln respectiv #n nu tăiem toată terminaţia ininitivală, ci doar n-ul, terminaţiile personale sunt aceleaşi"

ic3 Rlingle P se pierde e-ul din rădăcină dar numai la pers" /", în rest lucrăm cu rădăcina9eu sunA klingel

Tir Rlingeln P nu se adaugă terminaţia en ci doar n ca să ie orma identică cu ininitivul,iar la pers" a ///"-a pl" tot aşa

ic3 RlingleP Tir Rlingeln P lNc3el6n 9 a z$mbiAdu Rlingelst i3r Rlingelt ic3 lNc3le P Tir lNc3eln Per Rlingelt sie Rlingeln du lNc3elst i3r lNc3elt

er lNc3elt sie lNc3eln" ruder6n

ic3 ruder e 9eu v$slescA Tir ruder n P tot aşa ca la Rlingeln

17




du ruder st i3r ruder ter ruder t sie ruder n

Rletter6n 9a se căţăraA

ic3 Rletter e Tir Rletter n du Rletter st i3r Rletter ter Rletter t sie Rletter n

)erbele sein 9a iA şi 9a!en 9a aveaA

sein 3ab6enic3 !in Tir sin, ic3 3abe Tir 3abendu !ist i3r sei, du 3ast P b din rădăcină cade i3r 3abter ist sie sin, er 3at P sie 3aben

eu sunt noi suntem eu am noi avemtu eşti voi sunteţi tu ai voi aveţiel este ei6ele sunt el are ei6ele au

4ruormeln 9Eormule de salutareA

4uten ?orgen\ G bună dimineaţa\ 5u iederse3en\ G la revedere\ 4uten =ag\ G bună ziua\ 5u ieder3Yren\ G la revedere la teleon 4uten 5bend\ G bună seara\ :allo64r7 dic3\ G ciau la înt$lnire 5de\ G la revedere\ 9amiliarA =sc37s9sA\ G ciau la despărţire 4ute ;ac3t\ G noapte bună\Sc3la gut6sc3laen Sie gut\ G somn uşor\

sc3laen G a dormi8 gut G bine

on7e#sation

- :allo\ ie 3eit du^- 4r7 dic3\ ?ein ;ame ist Fat%a"- /c3 bin /nge" as mac3st du 3ier^ mac3en G a ace 3ier G aici-

/c3 bin Studentin und du^- /c3 auc3" ie alt bist du^- /c3 bin 20"- /c3 bin 21" o3er Rommst du^- 5us @umNnien und du^- /c3 To3ne 3ier in FYln"- as ist dein :obbV^- /c3 mag lesen, reisen und ?usiR 3Yren" ic3 mag G îmi place- *as mag ic3 auc3" auc3 G de asemenea- /c3 3abe %etzt zu tun" =sc37ss\ zu tun 3aben G a avea treabă- 5de\ %etzt G acum

18




* Traducerea textului o gsiţi la s!"r#itul cursului.

Autoevaluare:

1. De e e8ist' 0n lim!a "e#man' pent#u ei ele unia fo#m' ,e sieF

2. Este "#e-it' oa#e fo#ma ?ommstK -i ,a' ,a ,e eF


• #entru a se putea ace reerire la orice persoană avem nevoie de con%ugarea verbelor" =ot aşa ca înlimba rom$nă pentru a con%uga un verb se ia orma lui de ininitiv şi prin eliminarea terminaţiei deininitiv se a%unge la rădăcina verbului la care se adaugă terminaţiile personale" *ierenţa aţă de limbarom$nă estre că în limba germană toate verbele se con%ugă după aceeaşi sc3emă, adică verbele primescaceleaşi terminaţii personale indierent de orma lor de ininitiv"

• <&istă totuşi mici alteraţii în uncţie de terminaţia de ininitiv a verbului! verbele cu ininitivul terminatîn ln şi rn la persoana / şi /// pl vor primi în loc de terminaţia - en numai -n" ;u uitaţi orma acestor două

persoane este întotdeauna identică cu orma de ininitiv a verbului"• 5numite particularităţi arată şi verbele ale căror rădăcină se termină în s sau $ , acestea la persoana a//"-a sg" vor primi în loc de terminaţia -st, doar -t, deoarece în rădăcină e&istă de%a s J , respectiv verbeleale căror rădăcină se termină în t , d sau grup de consoane după care nu s-ar putea pronunţa o terminaţieîncep$nd cu consoană" Cn cazul lor la pers" a //"-a şi a ///"-a sg respectiv a //"-a pl" 9unde terminaţia personală începe cu consoanăA pentru înlesnirea pronunţiei se adaugă un e de legătură în aţa terminaţiei personale"

%ro&leme 'ro'use s're rezolvare:

19




1. E#"<n%en Sie 9(ompletaţi\A

ic3 les """8 i3r send """8 er Tander """8 du sag """8Tir 3ab """8 du pass """8 Tir Tander """"8 es rei """8du bring """8 ic3 bettl """8 Sie lac3 """"8 i3r bind """8sie sing """8 sie biet """8 Sie lNc3el """8 ic3 versic3er """

2. Passen Sie ,ie Dominos %usammen so ,ass sie eine ette !il,en. Su9en Sie ,a!ei f># 6e,esP#onomen eine entsp#e9en,e :e#!fo#m. Die ette muss am En,e s9lie@en. 9#otriviţidominourile în aşa el ca să ormeze un lanţ, iecărui pronume găsiţi o ormă verbală corespunzătoare"a s$rşit lanţul trebuie să se înc3idă"A

mac3t6Tir a3re6i3r er6du seid6Tir

se3en6ic3 spielst6sie ste3en6suc3t

sc3laen6i3r

Meispiel! 6Tir -L ste3en6suc3t -L ^

20




CAPITOU &

ACVTUIREA PROPOLIWIIOR9S]=W<M/*U;4A

INTRODUCERE

BCn acest capitol studenţii vor ace cunoscut cu regulile de ormare ale dieritelor tipuri

de propoziţii cum ar i propoziţia enunţiativă, interogativă şi negativă respectiv topica

cuvintelor în aceste propoziţii"D

PREZENTAREA TEMEI

&.1. PROPOLIWIA A3IRMATI:V 9*<@ 5USS54<S5=WA

Cn propoziţia germană locul verbului este bine deinit şi strict" Cn propoziţiaenunţiativă el trebuie să ie al ,oilea element" #ropoziţia poate începe cu subiectul sau uncomplement circumstanţial, dar verbul urmează în mod obligatoriu imediat după acesta" Cnaară de verb6predicat restul elementelor din propoziţie poate i mutat după plac şi sensuldorit de a i subliniat"

2

<&! /c3 To3ne in 4roTardein, in @umNnien" 2

/n 4roTardein To3ne ic3" 2

:eute ge3e ic3 nac3 :ause" 95zi mă duc acasăA 2 /c3 ge3e 3eute nac3 :ause"

21

3




&.$. PROPOLIWIA INTEROGATI:V 9*<@ E@54<S5=WA

ragen G a întreba -L die Erage G întrebareantTorten G a răspunde -L die 5ntTort G răspuns

5vem 2 eluri de propoziţii interogative - inte#o"ati7' ,e ompleta#e 9răspunsul eo inormaţie cu care completez cele ştiute p$nă acumA

; inte#o"ati7' ,e ,ei%ie 9răspunsul e da sau nuA

&.$.1. INTEROGATI:A DE COMPETARE 9*/< <@4];WU;4S-

E@54<A

/nterogativa de completare începe cu cuv$nt interogativ după care urmează verbulca şi în propoziţia enunţiativă"

2

ie 3eit du^ - /c3 3eie Fat%a" 9răspunsul este o inormaţieA Kverbul este tot a //"-a 2 K unitate ca şi în

o To3nst du^ - /c3 To3ne in 4roTardein" K enunţiativă, iar primaunitate o ormează cuvintele interogative cu ;=#te#Q

;=#te# 9cuvinte interogativeA

e#F G cine^ ieF G c$t, cumâsF G ce^ annF G c$nd^

oF G unde^ a#umF G de ce ô9inF G încotroô9e#F G de unde^

To9e#^ To^ To9in^----------- L & --------- L9indică mişcare şi direcţie, 9stareA 9indică mişcare 0n,ep'#ta#e ,eap#opie#e ,e 7o#!ito#A 7o#!ito#Q

D. D. A??.

<&! o9e# ?ommst ,uF o !ist ,uF o9in "e9st ,uF cuplat cu 93erA cuplat cu 93inA9*e unde viiÂ 9Unde eştiÂ 9Cncotro te duciÂ

22




&.$.$. INTEROGATI:A DE DECILIE 9*/< <;=S(:</*U;4S-

E@54<A

2<r To3nt in FYln" Z`-------6 Z - în interogativa de decizie verbul este prima unitate, deci 1 6 începem propoziţia cu elo3nt er in FYln^ 6 1

Sie ist Studentin" - /st sie Studentin^ 1

*u arbeitest 3ier" - 5rbeitest du 3ier^

&.&. PROPOLIWIA NEGATI:V 9*/< ;<45=/O;A

ableugnen G a nega

<&istă eluri de negaţie!

1" Fommst du auc3^ 9)ii şi tuÂNein. se reeră la întreaga propoziţieNein i9 ?omme ni9t. 9;u, eu nu vin"A

2" <r To3nt 3ier" 9<l stă aiciA<r To3nt ni9t 3ier" J ni9t se reeră doar la o parte din propoziţie dar alta dec$t9<l nu stă aiciA substantivulNi9t er To3nt 3ier, 9sondern sie"A - locul lui ni9t este variabil, el stă în aţaB;u el stă aici, 9ci eaAD elementului pe care-l neagă, mai puţin în cazul

verbului unde stă după"<&! <r spielt ni9t"

9<l nu se %oacă"A *acă verbul are un complement direct, acesta se intercalează între verb şi cuv$ntul

nic3t" compl" dir"<&! <r Raut das Muc3 ni9t"

" Substantivele se neagă cu Rein 9?A / Reine 9EA / Rein 9;A / Reine 9#l"A

?ein Qunge G nici un băiat - masc" :ier ste3t ?ein Qunge" ste3en G a sta în picioare?eine Erau G nici o emeie - em" eine Erau 3eit ?oniRa" 9#e nici o emeie nu o

c3eamă ?oniRa"A?ein Find G nici un copil - neutru /c3 3abe ?ein Find" 9;-am Bnici unD copil"A

?eine Finder G nici un copil - pl" /c3 3abe ?eine Finder" 9;-am copii"A

23




P propoziţiile enunţiative în care apare articolul ne3otăr$t ein 6 eine 6 ein sau s-ar putea introduce, vor orma negaţia cu Rein 6 Reine 6 Rein"

Autoevaluare:

1. Ca#e este po%i(ia 7e#!ului 0n p#opo%i(ia enun(iati7' inte#o"ati7' ,e ompleta#e -i inte#o"ati7' ,e,ei%ieF

2. Ca#e este ,ife#en(a ,int#e ne"a(iile neinK -i ni9tKF Ce se nea"' u ?ein ?eine ?einF


• Cn limba germană verbul are o topică i&ă în propoziţie" Cn propoziţiile airmative, negative şiinterogativele de completare el este al doilea element 9după cuv$ntul interogativA, iar interogativele dedecizie încep cu verb" @estul elementelor din propoziţie pot i amplasate oriunde în uncţie de intenţia decomunicare"

• <&istă trei eluri de negaţie, utilizate pentru dierite scopuri" ;egarea întregii propoziţii 9răspunsul la ointerogativă de decizieA se ace cu cuv$ntul negativ nein" *acă se vrea negarea anumitor elemente din propoziţie mai puţin a substantivului, se va olosi cuv$ntul ni9t amplasat în aţa elementului de negat" Cncazul verbului ni9t va sta după acesta, iar dacă în propoziţie e&istă şi un complement direct, acesta se vaintercala între verb şi cuv$ntul ni9t" Substantivele se vor nega prin ?ein 6 ?eine 6 ?ein, ?eine la pl", principiul de control este e&istenţa lui Xein 6 eine 6 ein[ în propoziţia airmativă sau posibilitatea deintroducere a unuia din aceste cuvinte"


1. E#"<n%en Sie 9(ompletaţi\A

?orgen __"" 9a3renA ic3 nac3 :ause" Sie ___"9sc3laen #lA bis neun U3r" arum

___"""9arbeitenA du bis spNt in der ;ac3t^ er __" 9RommenA 3eute nic3t^ /3r __9lernenA *eutsc3"

24




2. Bil,en Sie S<t%e un, stellen Sie ,ana9 3#a"en 9Eormulaţi propoziţii şi puneţi întrebări reeritoare laele\A

aA sein8 gro8 das :aus8 und8 3ell bA die Finder8 im o3nzimmer8 sitzencA Rauen8 mir8 einen @ocR8 ic3dA mein Mruder8 als8 arbeiten8 5rzteA ?oniRa8 eine o3nung8 suc3enA alle8 ste3en8 ?7tter8 im :o

(. eu"nen Sie ,ie S<t%e ,e# X!un" $ a! 9;egaţi propoziţiile din e&erciţiul 2\A

25




CAPITOU )

NUMEREE 9*/< W5:<;A

INTRODUCERE

BCn acest capitol studenţii vor învăţa să numere, să indice ora şi vor ace cunoscut cu

două categorii de verbe neînt$lnite p$nă acum verbele neregulate şi cele cu particulă

separabilă şi cu particularităţile lor"D

PREZENTAREA TEMEI

0 - null1 - eins + - ac3t 1.- vier %e9n2 - zTei - neun 1 - 7nze3n - drei 10 - ze3n 1 - sec3ze3n P se taie Xs[ din sec3s. - vier 11 - el 1' - siebze3n P se taie Xen[ din sieben - 7n 12 - zTYl ____"" - sec3s 1 - drei%e9n P terminaţia cirelor între 1 şi 1 inclusiv este %e9n' - sieben

20 - zTan%i" P i" la s$rşit de cuv$nt se citeşte 9i3%A0 - drei@i" P e&cepţie.0 - vier %i" Z0 - 7n %i" Z terminaţia pentru zeci este %i"0 - sec3%i" P '0 - sieb%i" P 6____""

100 - 3undert

26

4




21 - einundzTanzig P în germană se pronunţă invers 9unu şi douăzeciA22 - zTeiundzTanzig2 - dreiundzTanzig___"

2' - siebenundzTanzig P aici nu se taie Xen[1 - einunddreiig2 - zTeiunddreiig etc" ________""101 - 3underteins P aici ordinea este cea din rom$nă 9o sută unuA102 - 3undertzTei 121 - 3underteinundzTanzig_______ 122 - 3undertzTeiundzTanzig10' - 3undertsieben ___________"_______" 10 - 3undertdreiig110 - 3undertze3n 11 - 3underteinunddreiig __________"

200 - zTei3undert201 - zTei3underteins00 - drei3undert.00 - vier3undert ________1000 - tausend1001 - tausendeins1010 - tausendze3n1021 - tausendeinundzTanzig1100 - tausendein3undert1101 - tausend3underteins2000 - zTeitausend10000 - ze3ntausend10001 - ze3ntausendeins etc"

Cn germană cirele se scriu într-un cuv$nt oric$t de lungi ar i"

).1. INDICAREA OREI 9*/< U:@W</=A

ie 7iel U9# ist esF ; Es ist .9($t este ceasulÂ 9<ste ora_A

ann ?ommst ,uF ; Um U9#. 9($nd viiÂ 9a ora _A

ie viel U3r ist es^

1200 <s ist zTYl U3r mittags"

27




9<ste ora 12 la amiazăA

1210 <s ist zTYl U3r ze3n ?inuten"9< ora 12 şi 10 minuteA die ?inute 9-nA G minut

<s ist ze3n 9?inutenA na9 zTYl" P nac3 G după 9Sunt 10 minute după 12A

12 9trei serturiA dreiviertel ` P L viertel das )iertel G sert

v

3alb 9%umătateA

121 <s ist viertel 6 )iertel eins" P Cn germană se spune este un sert / %umătate

9< 12 şi un sertA etc" din ora următoare 9sert 6%umătate şi <s ist viertel nac3 zTYl" ora următoareA 9< un sert după 12A

<s ist 7nze3n 9?inutenA nac3 zTYl" 9Sunt 1 minute după 12A

120 <s ist 3alb eins" P vezi mai sus<s ist dreiig 9?inutenA nac3 zTYl"

9Sunt 0 de minute după 12A<s ist dreiig 9?inutenA 7o# eins" vor G înainte

9Sunt 0 de minute înainte de 1A 12. <s ist dreiviertel eins" P vezi mai sus

<s ist viertel vor eins"9< un sert înainte de 1A<s ist 7nundvierzig 9?inutenA nac3 zTYl"9Sunt . de min" după 12A<s ist 7nze3n 9?inutenA vor eins"9Sunt 1 min" înainte de 1A

P cu unităţile 9al! şi ,#ei7ie#tel nu se poate olosi 7o# şi na9, deci este

gr eşit să se spună! <s ist 3alb nac3 zTYl" sau <s ist dreiviertel vor eins"

P unităţile 7ie#tel, 9al! şi ,#ei7ie#tel se pot olosi numai p$nă la ora 12 după care se revine la ciră simplă, adică nu ora 1 ci ora 1"

<&! 11 <s ist viertel zTei" 1.. <s ist dreiviertel drei"

12+ <s ist zTei 9?inutenA vor eins"

9Sunt 2 min" înainte de 1, 1 ără 2 min"A<s ist Rurz vor eins" Rurz G scurt

28




9Cn cur$nd e ora 1A

100 <s ist ein U3r"9< ora 1A

<s ist dreize3n U3r"9< ora 1A

10 <s ist Rurz nac3 eins" 9< puţin după ora 1"A 2.00 <s ist vierundzTanzig U3r"

9< ora 2.A <s ist zTYl U3r nac3ts 6 in der ;ac3t"

9< 12 noapteaA

).$. :ERBEE NEREGUATE I CEE CU PARTICUV

SEPARABIV 9U;@<4<?]SS/4< U;* =@<;;M5@< )<@M<;A

:e#!ele ne#e"ulate

(ategorie de verbe neînt$lnită p$nă acum8 aceste verbe se caracterizează prinurmătoarea trăsătură! la con%ugarea la indicativ prezent la pers" a //"-a şi a ///"-a sg" verbul

îşi sc3imbă vocala din rădăcină" a restul persoanelor rădăcina răm$ne nealterată, iar terminaţiile personale sunt peste tot cele cunoscute de%a"<&istă trei eluri de sc3imb de vocală! a ä 9a3ren du ä3rstA e i 93elen du 3i lstA e ie 9se3en du sie3stA

a3ren G a călători ic3 a3re Tir a3ren eu călătoresc etc"//", ///" 6 du <3rst i3r a3rt

sg" Z er <3rt sie a3ren

3elen G a a%uta se3en G a vedea ic3 3ele Tir 3elen ic3 se3e Tir se3en du 3i lst i3r 3elt du sie3st i3r se3t er 3i lt sie 3elen er sie3t sie se3en

:e#!ele u pa#tiul' sepa#a!il'

5numite verbe au în aţă o silabă lipită de verb care îi sc3imbă sensul, iar lacon%ugarea la indicativ prezent această particulă se separă de verb şi se pune după el, topicaiind astel! pron" pers" verb particulă

<&! anRommen G a sosi a!a3ren G a porni la drum

29




anRommen an Z-------------------------

ic3 Romme an P Tir Rommen an eu sosesc noi sosim

du Rommst an i3r Rommt an tu soseşti voi sosiţier Rommt an sie Rommen an el soseşte ei6ele sosesc

a!a3ren a! Z-------------------------

ic3 a3re a! P Tir a3ren abdu <3rst a! 9şi neregulatA i3r a3rt a!er <3rt a! sie a3ren a!

P nu uităm particula pentru că ea întotdeauna sc3imbă sensul cuv$ntului 9vezi Rommen G

a veni anRommen G a sosi, a3ren G a călători aba3ren G a porni la drumA

P cum aţi putut vedea şi după e&emplul lui a!fa9#en unul şi acelaşi verb poatei şi neregulat şi cu particulă separabilăP =opica în propoziţia cu verb cu particulă separabilă este!2

subiect6alt element verb ______"" particulă"2

<&! <r Rommt morgen um vier U3r an" Z--------------------------------

Autoevaluare:

1. Ca#e este te#mina(ia folosit' pent#u e8p#ima#ea if#elo# 0nt#e 1&;14 ,a# pent#u %eiF

2. Pent#u in,ia#ea o#ei 1+&5 a#e este sunt 7a#iantaele o#et'eF Bifa(i

<s ist 3alb nac3 sec3ze3n U3r"<s ist 3alb nac3 vier"

<s ist 3alb 7n"<s ist 3alb vor 7n"<s ist dreiig nac3 vier"

(. :e#!ele u pa#tiul' sepa#a!il' p#imes alte te#mina(ii pe#sonale ,et ele simpleF

30





• Cn limba germană pentru indicarea cirelor între 1-1 se oloseşte terminaţia - %e9n iar pentruindicarea zecilor -%i"" O particularitate a limbii germane este pronunţarea cirelor între zeci invers aţă delimba rom$nă8 e&! einun,%an%i" 9douăzecişiunuA sau 7ie#un,a9t%i" 9optzecişipatruA"

• Ora se poate indica cu minute sau cu unităţile 7ie#tel, 9al! şi ,#ei7ie#tel dar acestea din urmă se potolosi numai între 1-12" Cntre 1-2., dacă se vrea olosirea unităţilor, cirele trebuie transormate în ciresimple 1, 2, etc" *ierenţa ma%oră aţă de limba rom$nă în olosirea acestor unităţi constă în aptul că înlimba germană se va indica ora următoare şi nu cea care a trecut" <&! <ste unu şi un sfe#t" G <s ist 7ie#tel%ei"

• )erbele neregulate şi cele cu particulă separabilă primesc aceleaşi terminaţii personale la con%ugare ca

şi verbele simple numai că cele neregulate au sc3imb de vocală la pers" a //"-a şi a ///"-a sg" 9a ä, e i, e ie A, iar la cele cu particulă separabilă în timpul con%ugării particula se separă de verb şi se pune

după el" Cn propoziţie particula este ultimul element"


1. S9#ei!en Sie es mit Liffe#n 9Scrieţi cu cire\A

7nundsec3zig dreiig null neunze3n siebze3n siebzig ac3tundneunzig dreiundzTanzig

2. X!e#set%en Sie 9=raduceţi\A

a şi un sert începe 9beginnenA ilmul" *urează 9dauernA 2 ore Be Stunde 9-nAD, deci setermină 9endenA după ora '" a i& vin musairii"Br 4ast 9""eAD

(. on6u"ie#en Sie ,ie :e#!en un, !il,en Sie ,ana9 S<t%e mit i9nen 9(on%ugaţi verbele şi alcătuiţidupă aceea propoziţii cu ele\A

geben 9e iA auste3en 9a daA 9a se ridica 6 sculaA

sc3laen an3aben

31




9a dormiA 9a purtaA

Tasc3en mitbringen9a spălaA 9a aduce cu sineA

CAPITOU *

ANOTIMPURIE 9*/< Q5:@<SW</=<;A

INTRODUCERE

BCn acest capitol studenţii îşi vor însuşi numele anotimpurilor, al zilelor săptăm$nii şi al

lunilor anului, vor acumula un vocabular de bază pentru a putea purta o conversaţie

despre vreme"D

PREZENTAREA TEMEI

Die a9#es%eiten 95notimpurileA

el9es sin, ,ie a9#es%eitenF Die a9#es%eiten sin,! ,e# inte#9(are sunt anotimpurileÂ ,e# 3#>9lin"

,e# Somme#ie 7iele a9#es%eiten 9a!en i#F ,e# He#!st9($te anotimpuri avemÂ 95notimpurile sunt! iarna primăvarai# 9a!en 7ie# a9#es%eiten" vara95vem patru anotimpuri"A toamna

Die Ta"e ,e# o9e 9Wilele săptăm$niiA die oc3e G săptăm$nă

Montag - luni Donnerstag - %oi

Dienstag - marţi reitag - vineri Mitt!och - miercuri "amstag # "onna$end P - în unele regiuni s$mbătă

32

5




"onntag duminică

Die Monate 9unileA

Januar %&ril Juli 'kto$er e$ruar Mai %ugust (o)em$er

März Juni "e&tem$er Dezem$er

*.1. :REMEA 9*5S <==<@A

ie ist ,as ette# im inte# 3#>9lin" Somme# He#!stF9(um este vremea iarna 6 primăvara 6 vara 6 toamnaÂ

Das ette# istes ist 9<ste _A

im inte# im 3#>9lin"

P Es ist se9# ?alt. P Es ist laua#m. Es ist an"ene9m" 9<ste oarte rigA 9< călduţA 9< plăcutAP Es s9neit" P Die B<ume "#>nen"

9;inge"A 9(opacii înverzescAP X!e#all lie"t S9nee" P Alles ist "#>n"

9#este tot este zăpadă"A 9=otul este verdeA

P Alles ist ei@" P Die Sonne s9eint"9=otul este alb"AP De# in, !l<st"

9)$ntul sulă"A

,as ette#

P Es ist 9ei@. P Es ist ?>9l"9<ste oarte cald"A 9<ste răcoare"A

P Die Sonne s9eint a#m 9ei@" P Es #e"net oft"

9Soarele străluceşte cald"A 9#louă des"AP Alles ist "#>n. P Die Sonne s9eint matt"P i# 9a!en 3e#ien U#lau!" 9Soarele străluceşte ără vlagă"A 9Suntem în vacanţă6concediu"A P Die Bl<tte# fallen"P De# Himmel ist 9eite#. 9Erunzele cad"A 9(erul este senin"A P De# in, !l<st ?alt"

9)$ntul sulă receA

im Somme# im He#!st

Ralt G rece die MNume 9sg" der MaumA G copaciisc3neien G a ninge gr7nen G a înverzi

33




der Sc3nee G zăpadă die Sonne G soareleliegen G a se aşterne, a se întinde sc3einen G a străluci7berall G peste tot 3ei G ierbintealles G totul die Eerien pl" G vacanţă

Tei G alb der Urlaub G concediuder ind G v$ntul R73l G răcoros blasen G a sulaP verb neregulat regnen G a plouader :immel G cer ot G des3eiter G senin die MlNtter 9sg" das MlattA G runzelematt G palid, ără putere allen G a cădea

on7e#sation ; Am Telefon 9a teleonA

:ans und #eter sprec3en am =eleon"

9:" şi #" vorbesc la teleonA

- :allo :ans\ ie ge3t es dir^- *anRe, es ge3t" Und dir^- *anRe, auc3" ie ist das etter in FYln^- <s regnet und es ist Ralt" <s ist %a ;ovember\ :eute ist es 4rad"- Mei uns ist es se3r sc3Yn" <s ist sonnig und angene3m"- elc3e Qa3reszeit ist es %etzt in :aiti^- <s ist Er73sommer"

sprec3en G a vorbi bei uns G la noiie ge3t es dir 6 Tie ge3t[s^ G cum eşti 6 îţi merge^ sonnig G însorites ge3t G destul de bine 6 merge %etzt G acum3eute G astăzider Er73sommer G începutul verii 4rad G grade \\\ în lb" germană Xgrad[ nu se pune la pl"

%ro&leme 'ro'use s're rezolvare: 1. as stimmt ni9tF 9(e nu se potriveşteÂ

aA /m inter sc3eint die Sonne matt" *ie Mlumen bl73en" <s ist Ralt und Sc3neeliegt 7berall"

bA *ie =emperaturen sind im Sommer am 3Yc3sten 9cele mai ridicateA" ?anc3malist es zTisc3en 9întreA 00- .00 ( 4rad" <s regnet ot" <s ist ;ebel" 9ceaţăA

cA *ie ;atur ist im Er73ling gr7n" *ie MNume 3aben gr7ne MlNtter" *ie=emperatur liegt 7ber 00 ( 4rad" <s ist angene3m und der :immel ist blau"

34




dA /m :erbst sc3eint die Sonne %eden =ag" Ot ist es neblig 9ceţosA und es regnet"/m ;ovember ist das etter unangene3m" <s ist Ralt und die MlNtter allen"

CAPITOU +

NUME DE WVRI. DIRECWIE I STARE 9];*<@;5?<;"

@/(:=U;4 U;* @U:<54<A

INTRODUCERE

BCn acest capitol studenţii vor învăţa să e&prime deplasarea şi starea at$t în legătură cu

nume geograice c$t şi cu substantive comune" #rin însuşirea declinării articolului

3otăr$t şi a celui ne3otăr$t studenţii vor putea e&prima relaţiile dintre lucruri şi vor i

capabili să ormuleze şi propoziţii mai comple&e cu complement direct 6 indirect,

complemente circumstanţiale etc"D

PREZENTAREA TEMEI

Die ontinente 9(ontinenteleA

<uropa 5sien 95siaA 5ustralien 95ustraliaA 5meriRa 5riRa 95ricaA

<n,e#namen 9;ume de ţăriA

;umele de ţări în lb" germană putem împărţi în . grupe!1" nume de ţări ără articol 9;eutraA - cele mai recvente

2" -6- cu articolul eminin 9EemininaA " -6- cu articolul masculin 9?asRulinaA

." -6- la pl"

35

6




/ată c$teva e&emple din iecare grup!1" EranRreic3, /talien, Ungarn, sterreic3, @umNnien etc"

2" die Sc3Teiz, die =7rRei, die SloTaRei etc"" der /ran, der /raR, der Sudan etc"

." die ;iederlande, die )ereinigten Staaten

+.1. DIRECWIE I STARE CU NUME DE WVRI 3VRV

ARTICO 9];*<@;5?<; ;<U=@5" @/(:=U;4 U;* @U:<54<A

@ic3tung o9in f<9#stY ,uF - verb neregulat 9a3renA --L 9Unde călătoreştiÂ 9direcţieA

cere au%ati7 /c3 a3re na9 *eutsc3land" ?ă duc în 4ermania" EranRreic3" Eranţa" /talien" /talia"

Ungarn" Ungaria" sterreic3" 5ustria"

@u3elage o !ist ,uF & 9Unde eştiÂ

9stareAcere ,ati7 /c3 bin in *eutsc3land" Sunt în 4ermania" EranRreic3" Eranţa"

/talien" /talia"Ungarn" Ungaria" sterreic3" 5ustria"

P deci la întrebarea o9inF răspunsul va i întotdeauna la acuzativ A??.Q, laîntrebarea oF răspunsul va i la dativ D.Q

+.$. DIRECWIE I STARE CU NUME DE WVRI CUARTICOU 3EMININ 9];*<@;5?<; E<?/;/;5" @/(:=U;4 U;*

@U:<54<A

@ic3tung o9in f<9#st ,uF -- L /c3 a3re in die P Sc3Teiz" ?ă duc în <lveţia 5RR" =7rRei" =urcia"

@u3elage o !ist ,uF & /c3 bin in der P Sc3Teiz" Sunt în <lveţia"

36




*" =7rRei" =urcia"

P #entru e&primarea deopotrivă a direcţiei şi stării cu nume geograic cu articol se oloseşte prepoziţia in, dierenţa rezult$nd din dierenţa de caz! A?? " pentru ,i#e(ie şi D. pentru

sta#e" =otodată vom avea nevoie de declinarea articolului întruc$t numele proprii sedeclină ca un substantiv comun" /ată declinarea articolului\

+.$.1. DECINAREA ARTICOUUI 9*<F/;5=/O; *<S

5@=/F<SA

(ele două eluri de articol! articolul 3otăr$t 9der, die, dasA şi articolul ne3otăr$t 9ein,eine, einA se declină după aceeaşi sc3emă, deci vor avea aceleaşi terminaţii"

+.$.1.1. DECINAREA ARTICOUUI HOTVRZT9*<F/;5=/O; *<S M<S=/??=<; 5@=/F<SA

? E ; #l" P ;" der die das die 4" des 9fs la subst"A der des 9fs la subst"A der *" dem der dem den 9fn la subst"A 5RR"den die das die

P 9o singură ormă, nu e&istă genA

+.$.1.$. DECINAREA ARTICOUUI NEHOTVRZT9*<F/;5=/O; *<S U;M<S=/??=<; 5@=/F<SA

? E ; #l ;" ein 9unA eine ein -

4" eines 9fs la subst"A 9al unuiaA einer eines 9fs la subst"A - *" einem 9unuiaA einer einem -5RR" einen 9pe un, unA eine ein -

P articolul ne3otăr$t nu are pl" întruc$t doi, trei etc" nu este articol, ci numeral"

+.&. DIRECWIE I STARE CU NUME DE WVRI CU

ARTICOU MASCUIN 9];*<@;5?<; ?5SFU/;5" @/(:=U;4

37




U;* @U:<54<A

@ic3tung o9in f<9#st ,uF -- L /c3 a3re in den /ran" ?ă duc în /ran" 5RR" /raR" /raR"

@u3elage o !ist ,uF & /c3 bin in dem /ran" Sunt în /ran"

*" Z 6 /raR" /raR"im

+.). DIRECWIE I STARE CU NUME DE WVRI A PURA9];*<@;5?<; #U@5" @/(:=U;4 U;* @U:<54<A

@ic3tung o9in f<9#st ,uF -- L5RR" /c3 a3re in die )ereinigten Staaten" ?ă duc în Statele Unite"

;iederlande" Olanda"

@u3elage o !ist ,uF

&*" /c3 bin in den )ereinigten Staaten" Sunt în Statele Unite" ;iederlanden 9*" #l"A" Olanda"

/nt#e!'#ile afe#ente a%u#ilo#

;" e#^ as^ 9cine^, ceÂ4" essen^ 9al, a, ai, ale cuiÂ*" em^ o^ o9e#^ ann^ 9cui^, unde^, de unde^, c$ndÂ5RR" en^ as^ o9in^ 9pe cine^, ce^, încotroÂ

Autoevaluare:

1. Da' la nume ,e ('#i u a#tiol se folose-te att pent#u e8p#ima#ea ,i#e(iei t -i a st'#ii p#epo%i(iainK a#e este atuni p#inipiul ,e ,ife#en(ie#eF

2. Dup' s9ema ,e ,elina#e 0n7'(at' ,elina(i u#m'toa#ele su!stanti7e omune u a#tiolul 9ot'#t -ine9ot'#t la s". -i pl.[

38




der Maum 9""eA, die Fatze 9-nA, das :aus 9""erA, der )ater 9""A, die Erau 9-enA, das Find 9-erA

P în paranteză aveţi terminaţiile de plural


• ?a%oritatea numelor geograice nu primesc articol dar e&istă şi c$teva cu articolul eminin, masculinrespectiv la pl" (ele cu articol se vor declina tot aşa ca şi substantivele comune"

• 5rticolul 3otăr$t şi cel ne3otăr$t se declină după aceeaşi sc3emă, adică au aceleaşi terminaţii"

• Cn limba germană e&istă dierenţă ma%oră între e&primarea direcţiei 6 mişcării şi a stării c3iar dacă înlimba rom$nă acest enomen nu se evidenţiază" Di#e(ia, mi-a#ea 9întrebarea o9inÂ va i cuplată cuA?? ", sta#ea 9întrebarea oÂ cu D"


1. X!e#set%en Sie 9=raduceţi\A

- Unde pleci vara^ - Cn Olanda" - (um este vremea acolo^

- ;u este oarte cald şi plouă des"- Cn Eranţa este mai plăcut"

- #oate 9vielleic3tA, dar nu stau 9bleibenA dec$t 10 zile" *upă aceea mă duc în /talia" 5colo este cald şi marea este rumoasă"

2. <9len Sie ,ie #i9ti"en :a#ianten 95legeţi varianta6tele corectă6e\A

P /m Sommer N3rt meine Eamilie __"" P arum bleibst du nic3t __""aA nac3 Fanada" aA in die Sc3Teiz^ bA in Fanada" bA in Sc3Teiz^cA ins Fanada" cA in der Sc3Teiz^dA in den Fanada" dA in den Sc3Teiz^

P ____regnet es selten" 9rarA P o To3nst du^ ___"aA /m 5ustralien aA in den ;iederlande"

bA ;ac3 5ustralien bA in der ;iederlande"cA /n 5ustralien cA in den ;iederlanden"

dA in ;iederlanden"

39




P *er Wug __ 3at )erspNtung" 9înt$rziereA

α aA nac3 ?7nc3en bA in ?7nc3encA in die ?7nc3endA nac3 @ostocR

CAPITOU

/MBRVCVMINTE I /NCVWVMINTE. A

CUMPVRVTURI 9F</*U;4 U;* S(:U:5@<;" </;F5UE<;A

INTRODUCERE

BCn acest capitol studenţii îşi vor însuşi un vocabular de bază în %urul tematicii

îmbrăcăminte, încălţăminte, vor acumula sintagme, e&presii utilizate la cumpărături şi

vor simula scene la magazin" #rin însuşirea declinării substantivului 9a celor trei tipuri

de declinareA ei îşi vor aprounda şi e&tinde cunoştinţele dob$ndite la capitolul

declinarea articolului"D

PREZENTAREA TEMEI

Yrterverzeic3nis 94losarA

Damen?lei,un" 9îmbrăcăminte de damăA He##en?lei,un" 9-6- de bărbaţiA das :Ysc3en 9-A6der Slip 9-sA der Mo&er 9-sA6der Slip 9-sA 9c3iloţiA 9-6-, bo&ărAder M7sten3alter 9-A/ r M:9-sA das Unter3emd 9-enA 9sutienA 9maieuAdie Mluse 9-nA das :emd 9-enA 9bluzăA 9cămaşăAder @ocR 9""eA die :ose 9-nA 9ustăA 9pantaloniA

das Fleid 9-erA die QacRe 9-nA 9roc3ieA 9geacă, sacouA

40

7




das Fost7m 9-eA der 5nzug 9""eA 9costum de damăA 9costum bărbătescA die FraTatte 9-nA 9cravatăA

der #ullover 9-sA6#ulli 9-sA der :ut 9""eA 9pulovărA 9pălărieA die Qeans der Sc3u3 9-eA

9blugiA 9pantoiAder ?antel 9""A die Moots 9butsA

9paltonA 9bocanciAdie ?7tze 9-nA der :andsc3u3 9-eA

9şapcăA 9mănuşă6mănuşiA

P ;otă! /n pa#ante%' apa# te#mina(iile ,e plu#al ale su!stanti7elo#.

die M7ste G s$n3alten G a ţine

Die 3a#!en 9(ulorileA

rot 9roşuA blau 9albastruA 3ellblau `-L dunRelblauTei 9albA sc3Tarz 9negruA 3ellgr7n `-L dunRelgr7n etc"gr7n 9verdeA braun 9maroA 9verde desc3isA 9-6- înc3isA

beige 9be%A gelb 9galbenAorange 9portocaliuA lila 9movA

on7e#sation J Im auf9aus 9a magazinul universalA

)erRNuer - 4uten =ag\ Mitte sc3Yn\FNuer - 4uten =ag\ /c3 mYc3te einen #ullover, 4rYe .0")" - elc3e Earbe mYc3ten Sie^F" - 4r7n")" - =ut mir eid, 4r7n 3aben Tir nic3t" as sagen Sie zu diesem^F" - :aben Sie den auc3 in ei^

)" - ?oment mal\ Qa, bitte"F" - *ar ic3 das probieren^)" - Qa sic3er"F" - as Rostet das^)" - 0 <uro"F" - /c3 Raue i3n" Mitte das 4eld")" - *anRe\ 5u iederse3en\F" - *anRe auc3\ 5u iederse3en\

bitte sc3Yn G potiţi gro G mare -L die 4rYe G mărimeTelc3e Earbe^ G care6ce culoare^ moment mal\ G o clipă

9esA tut mir eid G îmi pare rău ic3 dar G am voiesagen G a spune sic3er G sigur

41




Tas sagen Sie zu_^ G ce ziceţi de_^ Rauen G a cumpăra -L der FNuer G cumpărător probieren G a proba verRauen G a vinde -L der )erRNuer G v$nzător Rosten G a costadas 4eld G bani

danRe\ G mulţumesc\

.1. DECINAREA SUBSTANTI:UUI 9*<F/;5=/O; *<S

SUMS=5;=/)SA

Substantivele se declină împreună cu articolul lor, iar declinarea substantivuluiînseamnă în mare măsură declinarea articolului, substantivul în sine suerind puţine

transormări în urma declinării" <&istă trei categorii de declinare! tare 9starRA, slabă9sc3Tac3A şi mi&tă 9gemisc3tA" #entru a stabili tipul de declinare avem nevoie determinaţiile de pl" ale substantivului"

Plu#alen,un"en 9=erminaţii de pl"A

- 0 cu6ără Umlaut <&" der )ater die )<ter 9cu UmlautAder e3rer die e3rer 9ără UmlautA

- er -6- <&" das Muc3 die M>c3e# 9carteA das Find die Finde# 9copilA - e -6- <&" der Sc3ranR die Sc3r <nR e 9dulapA

der =isc3 die =isc3e 9masăA - 9eAn <&" die Erau die Erauen 9emeieA die Fatze die Fatzen 9pisicăA

- s 9la subst" de origine străină, la prescurtări const$nd doar din iniţiale, cuvinte prescurtateA <&" das 5uto - die 5utos der (omputer - die (omputer s

der F - die Fs 9=/@A die Uni - die Unis 9universitateA

.1.1. DECINAREA TARE 9*/< S=5@F< *<F/;5=/O;A

are următoarele indicii! ;" #l" terminaţiile - 5 Z toate subst" cu aceste terminaţii de pl" vor avea la 4" sg"

- e Z terminaţia ;eQs dacă sunt masculine sau neutre, cele - e# 6 eminine nu primesc terminaţie - s 6

4" Sg" terminaţia - 9eAs P e-ul este de legătură adăugat pentru înlesnirea pronunţiei

unde e cazul! 9cuvinte monosilabice, cele terminate în s, @, %, t%, s9 etc"A

42




? E ;der e3rer die ?utter 9mamaA das Find

;" der e3rer 9proesorulA die ?utter 9mamaA das Find P4" des e3rer s 9al proesoruluiA der ?utter 9al mameiA des Findes*" dem e3rer 9proesoruluiA der ?utter 9mameiA dem Find5RR"den e3rer 9proesorulA die ?utter 9mamaA das Find

P ;" copilul, 4" al copilului, *" copilului, 5RR" copilul

#l"

;" die e3rer6?7tter6Finder 9proesorii6mamele6copiiA4" der e3rer6?7tter6Finder 9al proesorilor6mamelor6copiilorA *" den e3rer n?7tter n6Finder n P 9proesorilor6mamelor6copiilorA5RR" die e3rer6?7tter6Finder 9proesorii6mamele6copiiA

P la declinarea articolului era indicat că substantivele la *" pl" primesc un n dacă nu setermină de%a în n" Cn cazul în care terminaţia lor de pl" este - 9eAn nu se mai adaugă şi n-ulde la *" pl"

P Observaţi că toate substantivele indierent de gen la pl" au aceeaşi declinare"

.1.$. DECINAREA SABV 9*/< S(:5(:< *<F/;5=/O;A

are următoarele indicii!

la ;" #l" terminaţia - eQn P la subst" care se termină la sg" în ‘e’ se adaugă doar -n, la celelalte -en

4" Sg" terminaţia - eQn deci substantivele slabe, adică cu terminaţia de pl" -en vor primi la 4" sg" terminaţia -en 9şi nu -s cum era la cele tariA

substantivele mas" de declinare slabă vor primi şi la următoarele cazuriterminaţia -en[ *" sg" -eQn 5RR" sg" -eQnder Student 9-enA die Erau 9-enA die

Fatze 9-nA

;" der Student 9studentulA die Erau die Fatze4"\ des Studenten 9al studentuluiA der Erau der Fatze*"\ dem Studenten 9studentuluiA der Erau der Fatze

43




5RR"\ den Studenten 9studentulA die Erau die Fatze

#l" ;" die Studenten 9studenţiiA die Erauen die Fatzen

4" der Studenten 9ai studenţilorA der Erauen der Fatzen*" den Studenten 9studenţilorA P den Erauen den Fatzen5RR" die Studenten 9studenţiiA die Erauen die Fatzen

P nu se adaugă n-ul de la *" pl" pentru că subst" se termină de%a în n

.1.&. DECINAREA MI\TV 9*/< 4<?/S(:=< *<F/;5=/O;A

- se c3eamă aşa pentru că are o trăsătură de la declinarea tare şi una de la cea slabă- indicii ! ;" #l" terminaţia - eQn 4" Sg" terminaţia - eQs

der Staat 9-enA #l" ;" der Staat 9statulA die Staaten 9stateleA4" des Staates 9al statuluiA der Staaten 9al statelorA*" dem Staat 9statuluiA den Staaten 9statelorA5RR"den Staat 9statulA die Staaten 9stateleA

das 5uge 9-nA #l"

;" das 5uge 9oc3iulA die 5ugen 9oc3iiA4" des 5uges 9al oc3iuluiA der 5ugen 9al oc3ilorA*" dem 5uge 9oc3iuluiA den 5ugen 9oc3ilorA5RR" das 5uge 9oc3iulA die 5ugen 9oc3iiA

der 5utor 9-enA #l" ;" der 5utor 9autorulA die 5utoren 9autoriiA4" des 5utors 9al autoruluiA der 5utoren 9al autorilorA*" dem 5utor 9autoruluiA den 5utoren 9autorilorA5RR" den 5utor 9autorulA die 5utoren 9autoriiA

5v$nd în vedere că declinarea slabă şi mi&tă se caracterizează prinaceeaşi terminaţie de ;" pl" în caz de dubii se consultă dicţionarulunde după iecare substantiv apar în paranteză două terminaţii, primaiind terminaţia de 4" sg", cea de-a doua ;" pl" =erminaţia de 4" sg" ne

indică dacă substantivul este slabsau mi&t"

Autoevaluare:

44




1. Cn, se a,au"' la ,elina#e eK;ul ,e le"'tu#' la G. s"F

2. Cn, nu se a,au"' te#mina(ia nK la D. plF

(. A7n, 0n 7e,e#e ' a#tiolul 9ot'#t -i el ne9ot'#t se ,elin' la fel ,elina(i e8emplele ,e lafiea#e tip ,e ,elina#e -i u a#tiolul ne9ot'#t


• *eclinarea substantivului nu aduce oarte multă noutate aţă de declinarea articolului, ea const$nd înmare măsură din declinarea acestuia din urmă"

• =otuşi trebuie sţiut că e&istă trei tipuri de declinare 9tare, slab şi mi&tA stabilite în uncţie de terminaţiade pl" a substantivului" (ele terminaţii de pl" se distribuie în elul următor!

- 56 - e6 - e#6 - s declinare tare - en declinare slabă sau mi&tă"=răsăturile declinării tari sunt! G. s". - terminaţia ; eQs la substantive masculine sau neutre, cele eminine

nu primesc terminaţie"=răsăturile declinării slabe sunt! G. s". - terminaţia ; en la substantive masculine, cele eminine nu

primesc terminaţie"subst" masculin! D, A??. s". tot terminaţia ; en \\\

=răsăturile declinării mi&te sunt! G. s". ; terminaţia ; eQs la substantive masculine sau neutre, cele eminine nu primesc terminaţie"

• Cn caz de dubiu în privinţa tipului de declinare 9mai ales slab6mi&tA se consultă dicţionarul unde dupăsubstantiv sunt indicate două terminaţii! prima G 4" sg", a doua G ;" pl"


45




1. <9len Sie ,ie #i9ti"en :a#ianten 95legeţi varianta6tele corectă6e\A

P /c3 Raue mir __"" P *as rote Fleid geNllt ___" nic3t"aA ein #ullover" aA dem ?Ndc3en

bA eines #ullover" bA das ?Ndc3encA einen #ullover" cA des ?Ndc3endA eines #ullovers" dA des ?Ndc3ens

P *as :aus _ ist in der Stadt"9oraşA P 5u _ =isc3 indest du ein Muc3"aA des (3e aA den

bA des (3es bA dercA der (3e cA demdA der (3een dA das

P /c3 brauc3e ___ P ?oniRa sie3t sic3 __" an"

aA den Muc3" aA die Eilms bA die M7c3er" bA die EilmecA das Muc3" cA den EilmdA die Muc3" dA der Eilm

P EN3rst du mit f* ___""aA den 5uto^

bA dem 5uto^cA das 5uto^dA dem 5utos^

brauc3en G a avea nevoie f5RR" sic3 etTas anse3en G a se uita la

46




CAPITOU 2

3AMIIA 9*/< E5?//<A

INTRODUCERE

B#rin însuşirea denumirii membrilor amiliei studenţii dob$ndesc aptitudinea de a-şi

prezenta amilia şi de a vorbi despre membrii ei" Cn prezentarea mai amplă a membrilor

ei vor i a%utaţi şi de gradele de comparaţie ale ad%ectivelor 9regulate şi neregulateA"D

PREZENTAREA TEMEI

el9es sin, ,ie 3amilienmit"lie,e#F das ?itglied 9-erA G membru9(are sunt membrii amilieiÂ das Eamilienmitglied G membrul amiliei

Die 3amilienmit"lie,e# sin,[

,ie G#o@elte#n 9buniciiA6 Z

9bunicaA ,ie G#o@mutte# ,e# G#o@7ate# 9buniculAZ 6,as E9epaa# 9soţiA,ie Elte#n 9părinţiiA

6 Z9mamaA ,ie Mutte# ,e# :ate# 9tataA

9soţieA ,ie 3#auGattin ----------------- ,e# MannGatte 9soţA

----------------------------------,ie in,e# 9copiiiA

6 Z

47

8




9iicaA ,ie To9te# ,e# So9n 9iulA/nge @obert6 Z

,ie S9este# 9soraA ,e# B#u,e# 9rateleA

Z 6Z------------------------------ 6Ges9iste# 9raţiA

9nepoată după bunicA ,ie En?elin ,e# En?el 9nepotAZ 6

,ie En?el?in,e# 9nepoţiA

9mătuşăA ,ie Tante ,e# On?el 9unc3iA9verişoarăA ,ie Cousine ,e# Cousin 9verişorA,ie Cousins 9verişoriA

on7e#sation J Meine 3amilie 9Eamilia meaA

/c3 3eie ?a& und das ist meine Eamilie" ?eine ?utter 3eit ?elanie und mein)ater ist #eter" /c3 3abe einen Mruder, =3omas, und eine Sc3Tester, ?oniRa" Sie sindmeine 4esc3Tister" =3omas ist + und ?oniRa 12" ?eine 4roeltern leben mit uns"

/c3 3abe auc3 viele (ousins, sie sind die Finder meiner =anten und OnRel" ir sindeine groe Eamilie" das G acesta, aceasta leben G a trăi mit G cu

2.1. GRADEE DE COMPARAWIE AE ADECTI:EOR 9*/< S=</4<@U;4 *<@ 5*Q<F=/)<A

#entru a e&prima trăsăturile anumitor lucruri, obiecte etc" în raport cu trăsăturilealtora avem nevoie de gradele de comparaţie ale ad%ectivelor" <&istă trei grade decomparaţie! pozitiv, comparativ şi superlativ"

A,6e?ti7e

Rlein 9micA grod7nn 9subţireA %ungalt 3oc3 9înaltA

Positi7 ompa#ati7 Supe#lati7

P Rlein Rleine# ,e#,ie,as Rleinste9ormă atributivalăA

48




Rleiner als_ am Rleinsten 9ormă adverbialăA9mai mic dec$tA

?a& ist Rlein" Udo ist Rleine# 9als ?a&A #eter ist ,e# Rleinste 9QungeA"

B#eter este cel mai mic 9băiatAD" #eter ist am Rleinsten" 9QungeA P

P cu orma adverbială nu se pot olosisubstantive\ P articolul aerent ormei superlative depinde degenul substantivului l$ngă care stă ad%ectivul la orma superlativă"

P d7nn d7nne# ,e#,ie,as d7nnste am d7nnsten

=ina ist d7nn" <va ist d7nne#" Fat%a ist ,ie d7nnste Erau" Fat%a ist am d7nnsten"

P gro grYe# P ,e#,ie,as grYte P am grYten

P ma%oritatea ad%ectivelor care au în rădăcină a, o sau u primesc lacomparativ şi superlativ UmlautP în ,e#,ie,as "#=@te tot aşa ca şi în ,u 9ei@t după $ nu adăugămterminaţia-ste ci doar -te

?ein :aus ist gro" *ein :aus ist grYe#" Sein :aus ist - ,as grYte" 9casa taA 9casa luiA - am grYten"

P %ung %7nge# P vezi mai sus ,e#,ie,as %7ngste am %7ngsten

<r ist %ung" Sie ist %7nge#" #etra ist ,ie %7ngste =oc3ter" #etra ist am %7ngsten"

P alt Nlte# P ,e#,ie,as Nlteste P e de legătură am Nltesten

P 3oc3 3Y3e# P cade ,e#,ie,as 3Yc3ste am 3Yc3sten

*as :aus ist 3oc3" *er Maum ist 3Y3e# als das :aus" *er =urm ist ,e# 3Yc3ste" *er =urm ist am 3Yc3sten"

2.$. ADECTI:E NEREGUATE 9U;@<4<?]SS/4< 5*Q<F=/)<A

49




Unele ad%ective nu ormează gradele de comparaţie după regulă 9printr-o terminaţieadăugată ormei de bazăA, ci prin cale le&icală 9cu a%utorul unui alt ad%ectiv la care seadaugă aceste terminaţiiA" /ată c$teva e&emple!

P 7iel me9# ,e#,ie,as meiste 9multA am meisten

<r 3at 7iel 4eld" Sie 3at me9# 4eld" /c3 3abe ,as meiste 4eld"95re mulţi bani"A 9<a are mai mulţi bani"A 9<u am cei mai mulţi bani"AP "ut !esse# ,e#,ie,as !este 9bunA am !esten P eni" Tenige# ,e#,ie,as Tenigste K are o ormă 9puţinA am Tenigsten K regulată şi una min,e# ,e#,ie,as min,esteK neregulată

am min,esten K

P oft Yte# ,e#,ie,as Yteste K 9desA am Ytesten Ktot aşa 9<ufi"e# ,e#,ie,as 9<ufi"steK am 9<ufi"sten K

Autoevaluare:1. Ce te#mina(ie p#ime-te a,6eti7ul la "#a,ul ompa#ati7F

2. De e nu este o#et[ am s9nellsten AutoF

(. A,6eti7ele ne#e"ulate nu au "#a,e ,e ompa#a(ieF


• Cn limba germană ma%oritatea ad%ectivelor îşi ormează gradul ompa#ati7 prin terminaţia -e# adăugatăla orma de bază a ad%ectivului, iar supe#lati7ul prin adăugarea articolului şi a terminaţiei -ste"

Supe#lati7ul are însă două orme! una at#i!uti7al', ormulată după cum s-a prezentat mai sus şi dupăcare poate urma substantiv 9este acultativA şi una a,7e#!ial' ormulată cu prepoziţia an f a#tiolulmasulin la D. şi terminaţia -sten adăugată la ad%ectiv" *upă această ormă nu mai poate urma substantiv"

50




• <&istă c$teva ad%ective care iind neregulate nu ormează gradele de comparaţie prin adăugareaterminaţiilor la orma de bază a ad%ectivului, ci prin cale le&icală, adică adăug$nd terminaţiile la un altcuv$nt" Unele ad%ective neregulate au şi o ormă regulată de comparativ şi superlativ"


1. E#"<n%en Sie mit ,e# fe9len,en 3o#m 9(ompletaţi cu orma care lipseşte\A

sc3Yn - _^_" - am sc3Ynsten _^_"" - _^__ - die lNngste

_^__- _^_"" - der grYte dicR - _^__ - das dicRsteviel - __^_"" - __^__"" __^_ - minder - _^__ _^__- R7rzer - _""^__"" __^_""" - teurer - _^__ _^__ - besser - _^__""

2. as f># =#te# sin, im Raste# 7e#ste?tF 9(are sunt cuvintele ascunseÂ

? < E F = O ( : = < @ ? /M : / * ) 5 = < @ S ; Q / ( 4 : S ; # < 5 < 4 O ;

= h ( < 5 = U ; = < ; W : E] F O ( : < ; ? = ( @ ; /: 5 U S F E @ M U / 5 5 W / > S # * 5 : ? * / F : / ; = < ; S S = : ? <F ; ; @ * M * : S ? # ) ? > < : < # 5 5 @ O Q ( < < =h O M < ; * ? * @ ( O S @ <S E < > 4 # O 4 = < 5 ? @ h ) ; @ @ M S E 4 5 @ = < ;

Milden Sie danac3 SNtze mit i3nen\ (. Sp#e9en Sie >!e# ,ie ei"ene 3amilie :e#en,en Sie ,a!ei ,ie G#a,uie#un" ,e# A,6e?ti7e9#rezentaţi-vă propria amilie\ Eolosiţi în această prezentare gradele de comparaţie ale ad%ectivelor\A

51




CAPITOU 4

OCUINWA 9*/< O:;U;4A

INTRODUCERE

BCn acest capitol studenţii vor ace cunoscut cu denumirile dieritelor încăperi din

locuinţă, iar prin însuşirea anumitor prepoziţii locale ei îşi vor putea prezenta propria

locuinţă" Cn capitol se va pune accent şi pe dierenţa dintre prepoziţiile susnumite şi

perec3ile lor adverbe, studenţii iind amiliarizaţi şi cu modalitatea de control pentrudierenţierea celor două categorii de cuvinte"D

PREZENTAREA TEMEI

,as G<ste%imme#9camera pentru oaspeţiA

,ie >9e ,as Ba,e%imme#Q9bucătăriaA 9baiaA

9biroulA ,as A#!eits%imme# ,ie o9nun" ,as o9n%imme# 9camera de ziA

,as S9laf%imme# ,as in,e#%imme#9dormitorulA 9camera copiilorA

,as :o#%imme#9antreuA

as ma9en i# in ,e# >9eF oF J D. In ,e# >9e essen i#. ?o9en i#. 9(e acem în bucătărieÂ

52

9




essen G a m$ncăRoc3en G a găti

as ma9en i# im Ba,F Im Ba, !a,en i#.9(e acem în baieÂ 9a ace baieA de aici das Madezimmer as ma9en i# im A#!eits%imme#F i# a#!eiten ,o#t.9(e acem în birouÂ 9ucrăm acolo"A

as ma9en i# im o9n%imme#F i# sit%en un, se9en fe#n"Psitzen G a şedeaern6se3en G a se uita la televizor

P ernse3en este un verb compus şi se con%ugă ca şi verbele cu particulă separabilă, iar

se)en este verb neregulat, la pers" a //"-a şi a ///"-a sg" e se va sc3imba în ie deci 9du sie3st,er sie3tA

ern6se3en ic3 se3e fern 9eu mă uit la tvA Tir se3en fern

du sie3st fern i3r se3t fern

er sie3t fern sie se3en fern

as ma9en i# im S9laf%imme#F i# s9lafen im S9laf%imme#" 9dormimA de aici das Sc3lazimmer

on7e#sation J Mein Haus 9(asa meaA

*as ist mein :aus" ?ein Wimmer ist unten, im <rdgesc3oss" *ie F7c3e ist auc3unten. '$en, im ersten StocR 3aben Tir das Sc3lazimmer und das Finderzimmer" *aso3nzimmer ist unter dem Sc3lazimmer und neben der F7c3e" or dem :aus ste3t mein5uto" orne 3aben Tir auc3 die 4arage und hinten ist ein 4arten" So sitze ic3 ot hinter

dem :aus, im 4arten"

Yrterverzeic3nis 94losarA

das <rdgesc3oss G parter im <rdgesc3oss G la parterste3en G a sta 9în picioareA die 4arage G gara%im ersten StocR G la eta%ul /" der 4arten G grădinăneben G l$ngă vor G în aţa a cevaunten G %os 3inter G în spatele a cevaoben G sus vorne G în aţăunter G sub 3inten G în spate

53




4.1. PERECHIE DE AD:ERB;PREPOLIWIE OBENXBER

UNTENUNTER :ORNE:OR HINTENHINTER 9*/<

#@]#OS/=/O;-5*)<@M-#55@< OM<;6hM<@, U;=<;6U;=<@, )O@;<6)O@,

:/;=<;6:/;=<@A

Cn te&tul de mai sus aţi putut găsi cuvinte ca o!en unten unte# 7o# 7o#ne9inten 9inte# olosite c$nd cu o ormă c$nd cu alta" (e ar însemna această inconsecvenţă^<ste oare o greşeală^

;u" <&istă şi orma de unten şi unte# Knumai că înseamnă lucruri dierite şi sunto!en şi >!e# Kcategorii gramaticale dierite prima

7o#ne şi 7o# Kcoloană conţine a,7e#!e, iar a //"-a p#epo%i(ii 9inten şi 9inte# K

9adverbA 9prepoziţieA

unten G %os - adv" #eter ist unten.P 9#eter este %osA"unte# G sub - prep" #eter ist unte# Pdem Maum" 9#eter este sub copacA" o^ *"

P l$ngă adverb nu poate să apară un substantiv pe c$nd prepoziţia nu poate iolosită ără el

o!en G sus - adv" *as @egal ist o!en. 9@atul este sus"A>!e# G peste, deasupra - prep" *as @egal 3Nngt >!e# dem Mett" 9@atul este

deasupra patului"A

93Nngen G a at$rnaA

7o#ne G în aţă - adv" *ie 4arage ist 7o#ne. 94ara%ul este în aţă"A7o# G în aţa a ceva - prep" *as 5uto ste3t 7o# der 4arage" 9?aşina stă în aţa gara%ului"A

9inten G în spate - adv" *er 4arten ist 9inten. 94rădina este în spate"A9inte# G în spatele a ceva - prep" *er 4arten ist 9inte# dem :aus"

94rădina este în spatele caseiA"

54




Autoevaluare:

1. Ca#e este ,ife#en(a ma6o#' ,int#e a,7e#! -i p#epo%i(ie 0n aeste pe#e9i ,e u7inte att ,easem'n'toa#eF


• Cn limba germană e&istă c$teva prepoziţii locale şi adverbe de loc oarte asemănătoare, dar oarte

dierite totuşi în sens şi uncţie" 5dverbele stau l$ngă verb şi iind cuvinte de sine stătătoare ormeazăsinguri complementul circumstanţial de loc, pe c$nd prepoziţiile ca elemente de legătură nu pot e&ista ărăun substantiv însoţitor" #repoziţia şi substantivul ormează împreună complementul circumstanţial de loc"Eoarte important este că adverbele nu pot i însoţite de substantiv"


1. Ge!en Sie eni"stens ,#ei R<ume an ,e#en Namen aus einem :e#! "e!il,et sin, 9/ndicaţi cel puţin trei încăperi ale căror nume este ormat dintr-un verb\A

2. E#"<n%en Sie :inter __"""""""""" 9das :ausA liegt ein groer 4arten"

Unter ___"""" 9die QacReA trNgt sie einen #ullover" Unter ___""""" 9mein M7roA ist der Sitzungssaal"

*ie eute ste3en vor ___"""""" 9die =7rA und Tarten" Sie sprec3en 3inter ___"""""""" 9dein @7cRenA 7ber dic3" Ste3 nic3t vor ____""""" 9der Eernse3erA, ic3 se3e nic3ts\

hber ___"""""""" 9die StadtA blNst ein starRer ind"*u 3ast es vor __""""""""""""" 9die 5ugenA"

<r trNgt immer eine este 7ber __""""""" 9das :emdA"

r Sitzungssaal G sală de şedinţe e =7r G uşă e eute G oamenii sprec3en f 7ber f 5RR" G a vorbi despre Tarten G a aştepta r @7cRen G spate r Eernse3er G televizor 7ber dic3 G despre tine nic3ts G nimic

(. as ist fals9F o##i"ie#en Sie 9(e este greşit^ (orectaţi\A

55




aA Unten dem Maum ste3t eine ManR"

bA *er Feller ist oben"cA Oben dem Feller inden Tir die F7c3e"dA :inter sc3laen die Finder"eA )orne der Sc3ule Tartet #auls )ater"A #aul ist aber 3inter, im :o"gA hber, im ersten StocR To3nt Eamilie ?areR"3A <r ste3t 3inten der =7r"

CAPITOU 15

A MICU DEUN 9M</? E@h:S=h(FA

INTRODUCERE

BCn acest capitol studenţii vor acumula un vocabular de bază aerent tematicii la masă,

vor ace cunoscut cu particularităţile şi modul de utilizare a verbelor modale"D

PREZENTAREA TEMEI

,as 3#>9st>? essen ,en Tis9 ,e?en9micul de%unA 9a m$ncaA 6 9a pune masaA

Z 6,ie Tasse ,e# =ffel Z ,e# Teel=ffel 6 ,e# Tee

9ceaşcăA 9lingurăA Z 9linguriţăA 6 9ceaiAZ 6

,e# Telle# ,e# Honi" !eim Tis9 ,ie Ma#mela,e9arurieA 9miereA la masă 9gemA

6 Z,as Messe# ,as B#ot B#ot s9nei,en ,ie Butte#

9cuţitA 9p$ineA 6 9a tăia p$ineA Z 9untA ,e# Lu?e#

,e# <se ,as <se!#ot ,ie Mil9 9za3ărA 9caşcavalA 9sandviş cu caşcavalA 9lapteA

,e# affee ,ie Salami

56

10




9caeaA 9salamA

Yrterverzeic3nis

sitzen G a şedea du Rannst G poţidas Er73st7cR L r73st7cRen G a lua micul de%un 3ungrig G lăm$ndtrinRen G a bea so 3ungrig G at$t de_"soll ic3_^ G să _^ es gibt f5RR" G esteiebling G dragă ic3 mag G îmi placeic3 Till G eu vreau ne3men G a luadas ?7sli %eder G iecaresc3mecRen G a-i plăcea la gust guten 5ppetit\ G potă bună\

9numai despre m$ncareA3olen G a merge după şi a aduce

besser G mai bine

on7e#sation

Eamilie ?ertz sitzt beim =isc3" Sie r73st7cRen"

?utter #eter, Tas trinRst du^)ater <inen Faee, bitte\ iebling, soll ic3 Mrot sc3neiden^?utter Qa, bitte" Merti, 3olP die Mutter\ P - orma de imperativMerti ?ama, ic3 Till Rein FNsebrot" ?7sli sc3mecRt besser"?utter OR, du Rannst dann das essen" :ier 3ast du deine ?ilc3 und im =eller ist das ?7sli" ?oniRa, Romm essen\?oniRa 4uten ?orgen\ /c3 bin so 3ungrig\ as essen Tir^)ater <s gibt FNse, Salami, :onig, =ee und ?ilc3"Merti /c3 esse ?7sli"illst du auc3^?oniRa ;ein, ic3 mag das nic3t" /c3 ne3me FNsebrot und trinRe =ee"?utter So, %etzt 3at %eder sein <ssen" 4uten 5ppetit\5lle 4uten 5ppetit\

15.1. :ERBEE MODAE 9*/< ?O*5)<@M<;A

Cn limba germană e&istă verbe modale care e&primă atitudinea vorbitorului aţă decele spuse" 5stel ele nuanţează verbele l$ngă care stau"

?=nnen G a putea, a şti m>ssen G a trebui m="en G a-i plăcea ollen G a vrea ,>#fen G a avea voie sollen G ar trebui obligaţie morală

RYnnen mYgen d7ren

ic3 ?annP ic3 ma"P ic3 ,a#f Pdu ?annst du ma"st du ,a#fst er6sie ?annP er6sie ma"P er6sie ,a#f P

57




Tir RYnnen Tir mYgen Tir d7reni3r RYnnt i3r mYgt i3r d7rtsie RYnnen sie mYgen sie d7ren

m7ssen Tollen sollen

ic3 muss P ic3 illP ic3 sollPdu musst du illst du sollst

er6sie mussY er6sie illP er6sie sollP Tir m7ssen Tir Tollen Tir sollen i3r m7sst i3r Tollt i3r sollt sie m7ssen sie Tollen sie sollen

P în aară de Xsollen[ celelalte verbe modale se con%ugă la singular neregulat, cusc3imb de vocală şi persoana / şi a ///"-a sg" nu primesc terminaţie personală

9ic3 Rann, er Rann etc"AP c$nd se oloseşte verbul modal l$ngă un alt verb, acesta va sta la

ininitiv, iar con%ugat va i verbul modal8e&"! du Rannst _"essen Z ininitiv

soll ic3 _"schneiden^ 6

P verbele modale acceptă doar ininitivul scurt 9ără %uA e&! du Rannst _"" schlafen8 Tir Tollen _" gehen

=opica în propoziţia cu verb modal! - a //"-a unitate în propoziţie este verbul modal 9cel

con%ugatA, iar ininitivul celuilalt verb merge la s$rşit"

2

<&! *u Rannst dann das essen" Z--------------------6

Autoevaluare:

1. Ce pa#tiula#it'(i p#e%int' 7e#!ele mo,aleF

2. Da' 7e#!ul mo,al apa#e 0nt#;o inte#o"ati7' ,e ,ei%ie pe ln"' un alt 7e#! e po%i(ie a#eaesta ,a# 7e#!ul mo,alF


58




• )erbele modale 9 în numărA au rolul de a nuanţa sensul verbului pe care-l însoţesc e&prim$nd oatitudine aţă de acţiunea denumită" 4ramatical ele prezintă următoarele trăsături! 1" în aară de sollen ele sunt neregulate, ceea ce înseamnă că la sg" la toate persoanele îşi sc3imbă

vocala din rădăcină 9R =nnen ic3 R ann8 m=gen du magst8 Tollen er Till8 d>ren ic3 dar8

m>ssen du musstA$" la pers" /" şi ///" sg" nu primesc terminaţie personală, deci cele două orme sunt identice 9ic3 Rann er Rann 8 ic3 soll er soll8 ic3 muss er muss etc"A"

&" Cnsoţind un alt verb verbul modal va i cel con%ugat, iar celălalt verb va sta la ininitiv la s$rşitul propoziţiei"

)" )erbele modale nu acceptă dec$t ininitiv scurt, ără %u"


1. E#"<n%en Sie mit ,em entsp#e9en,en Mo,al7e#! 9(ompletaţi cu verbul modal care se potriveşte\A

aA =3omas __"" gut sc3Timmen" bA ir ___ Tarten" cA ___ Tir 3ier rauc3en^dA __"" i3r auc3 mitRommen^ eA Sie ___ ?at3e besser als ic3" A /c3 __Sc3oRolade nic3t" gA ___ du %etzt unbedingt Tegge3en^

unbedingt G neaparat Teg6ge3en G a pleca

2. Bil,en Sie S<t%e 9Eormulaţi propoziţii\A

aA in8 m7ssen8 r738 die Finder8 das Mett bA nic3t8 Tir8 d7ren8 Tarum8 3inge3en G a pleca acolocA einRauen8 ge3en8 ic38 sollen^dA Tollen8 3eute8 essen8 in8 ic38 das @estauranteA mir8 RYnnen8 ein ElugticRet8 du8 RauenÂ deine8 Erisur8 mYgen8 ic3

(. E#"<n%en Sie ,ie Mo,al7e#!en mit ,en fe9len,en Bu9sta!en. e,es #eu% ste9t f># einenBu9sta!en. 9(ompletaţi verbele modale cu literele care lipsesc" Eiecare cruce stă pentru o literă"A

&

& am Y g e n

&T & l & e &

e& a & n s &

& l & & 7 r & t

59




*ntre&ri de autoevaluare !inal:

1. (e particularităţi au substantivele în limba germană^

$. a con%ugarea verbelor primesc toate verbele aceleaşi teminaţii personale sau acestea sunt dierite în

uncţie de elul verbului^ ($te eluri de verbe aţi cunoscut în acest curs introductiv^

&. (are este poziţia verbului în dieritele tipuri de propoziţii^

). ($te eluri de negaţie e&istă şi în ce conte&te se olosesc ele^

*. (e particularitate au cirele între zeci 9e&! 20-08 0-.0A^ *acă ora se e&primă prin unităţi, la ce trebuiesă iţi atenţi^

+. <numeraţi c$teva nume de ţări care au articol" (u aceste nume geograice cum e&primăm direcţia şistarea^

. *e ce este at$t de importantă declinarea articolului^

2. (um îşi ormează gradele de comparaţie ad%ectivele neregulate^

4. #rin ce se dierenţiază adverbele şi prepoziţiile din perec3ile de adverbe şi prepoziţii înv$ţate^

60




15. *acă verbul modal stă l$ngă un alt verb, care dintre cele două se con%ugă şi ce topică vor avea celedouă verbe^

T#a,ue#ea te8telo# ,e on7e#sa(ie

Sic3 vorstellen 95 se prezentaA

- (iau\ (um te c3eamă^- Servus" ;umele meu e Fat%a"- <u sunt /nge" (e aci aici^- Sunt studentă şi tu^

- *e asemenea" ($ţi ani ai^- 20- <u am 21" *e unde vii^- *in @om$nia" ji tu^- <u stau aici la FYln"- (e 3obbV ai^- Cmi place să citesc, călătoresc şi să ascult muzică"- ji mie îmi place"- 5cum am treabă" (iau\- #a\

5m =eleon 9a teleonA

:ans şi #eter vorbesc la teleon"- (iau :ans\ (um eşti^- ?ersi, mai trăiesc" ji tu^- ?ersi, şi eu" (um e vremea la FYln^- #louă şi e rece" < noiembrie de%a" 5zi sunt grade"- a noi este oarte rumos" < însorit şi plăcut"- (e anotimp e acum la :aiti^

- < începutul verii"

/m Fau3aus 9a magazinul universalA

)$nzător - Mună ziua\ #otiţi\(lient - Mună ziua\ 5ş vrea un pulovăr mărimea .0" ) - (e culoare doriţi^ ( - )erde" ) - Cmi pare rău, verde nu avem" (e ziceţi de asta^ ( - Cl aveţi şi pe alb^

) - O clipă\ *a, potiţi\ ( - #ot să-l probez^

61




) - *a sigur6cum să nu" ( - ($t costă^ ) - 0 de euro" ( - Cl iau" #otiţi banii"

) - ?ulţumesc" a revedere\ ( - ?ulţumesc şi eu" a revedere\

?eine Eamilie 9Eamilia meaA

Sunt ?a& şi asta este amilia mea" #e mama o c3eamă ?elanie, iar tatăl meu e#eter" 5m un rate, =3omas, şi o soră, ?oniRa" <i sunt raţii mei" =3omas are + ani,?oniRa 12" Municii mei stau cu noi" 5m şi mulţi verişori, ei sunt copiii mătuşelor şiunc3ilor mei" Suntem o amilie mare"

?ein :aus 9(asa meaA

5ceasta e casa mea" (amera mea e %os la parter" ji bucătăria e %os" Sus, la eta%ul /"avem dormitorul şi camera copiilor" (amera de zi e sub dormitor şi l$ngă bucătărie" Cnaţa casei îmi stă maşina" Cn aţă avem şi gara%ul şi în spate e o grădină" 5şa stau adesea în spatele casei, în grădină"

Meim Er73st7cR 9a micul de%unA

?ama #eter, ce bei^ =atăl O caea, te rog" Să tai p$ine, draga mea^ ? *a, te rog" Merti, adu untul\Merti ?amă, nu vreau p$ine cu caşcaval" ?7sli îmi place mai mult" ? Mine, atunci poţi m$nca m7sli" Uite, aici ai laptele şi în arurie e m7sli-ul"

?oniRa, vino la m$ncare\ ?oniRa Mună dimineaţa\ Sunt lăm$ndă ca şi un lup\ (e m$ncăm^ = <ste caşcaval, salam, miere, ceai şi lapte" M <u măn$nc m7sli")rei şi tu^?o ;u, nu-mi place" /au p$ine cu caşcaval şi beau un ceai"

? 5şa, acuma toată lumea are ce m$nca" #otă bună\ toţi #otă bună\

62




=sun" C9eia 0nt#e!'#ilo# ,e autoe7alua#e

Cap 1.

1. Cn limba germană substantivele se scriu cu literă mare indierent dacă sunt comune sau proprii" De#, ,ie şi ,as sunt articolele 3otăr$te care indică genul substantivului"

$. #ronunţia adecvată are rol semantic, adică dierenţa în pronunţie poate rezulta şidierenţă de sens" )ocalele în limba germană sunt scurte sau lungi, iar consoanele pot i

simple sau duble" Cn limba rom$nă nici unul dintre aceste două enomene nu e&istă, dar ele se înt$lnesc de e&emplu în limba engleză, italiană, mag3iară"

Cap. $.

1. #entru că toate substantivele la plural au articolul ,ie ără dierenţă de gen" #ronumeleiind înlocuitorul substantivului nu poate avea nici el mai multe orme separate"

$. *a pentru că în limba germană verbul nu se poate olosi ără pronume sau substantivnumai la imperativ"

Cap. &.

1. Cn propoziţia enunţiativă şi interogativa de completare verbul este al doilea element, iar în interogativa de decizie primul element"

$. (u neinK se neagă toată propoziţia, cu ni9tK un element din propoziţie dar nusubstantivul care se neagă prin ?ein?eine ?ein.

Cap. ).

1. Cntre 1-1 se oloseşte terminaţia ;%e9n iar pentru zeci terminaţia ;%i".

$. <s ist 3alb 7n"<s ist dreiig nac3 vier"

&. ;u"

Cap. +.

1. *ierenţa o ace cazul olosit! pentru direcţie, mişcare se oloseşte A?? ", pentru stare D" $. der Maum 9""eA die Fatze 9-nA Sg" #l" Sg" #l"

63




;" der Maum die MNume die Fatze die Fatzen4" des Maumes der MNume der Fatze der Fatzen*" dem Maum den MNumen der Fatze den Fatzen5RR" den Maum die MNume die Fatze die Fatzen

das :aus 9""erA der )ater 9""A Sg" #l" Sg" #l"

;" das :aus die :Nuser der )ater die )Nter 4" des :auses der :Nuser des )aters der )Nter *" dem :aus den :Nusern dem )ater den )Ntern5RR" das :aus die :Nuser den )ater die )Nter

die Erau 9-enA das Find 9-erA Sg" #l" Sg" #l"

;" die Erau die Erauen das Find die Finder

4" der Erau der Erauen des Findes der Finder*" der Erau den Erauen dem Find den Findern5RR" die Erau die Erauen das Find die Finder

ein Maum 9""eA eine Fatze 9-nA Sg" #l" Sg" #l"

;" ein Maum - eine Fatze -4" eines Maumes einer Fatze*" einem Maum einer Fatze5RR" einen Maum eine Fatze

ein :aus 9""erA ein )ater 9""A Sg" #l" Sg" #l"

;" ein :aus - ein )ater -4" eines :auses eines )aters*" einem :aus einem )ater5RR" ein :aus einen )ater

eine Erau 9-enA ein Find 9-erA Sg" #l Sg" #l"

;" eine Erau - ein Find -4" einer Erau eines Findes*" einer Erau einem Find5RR" eine Erau ein Find

Cap. .

1. a cuvinte monosilabice sau care se termină în consoană, grup de consoane după careără XeK de legătură nu s-ar putea pronunţa cuv$ntul" <&" s, , z, tz etc"

$. *acă la plural cuv$ntul se termină de%a în n"

&. ein e3rer eine ?utter ein Find #l"

64




;" ein e3rer eine ?utter vezi mai sus -4" eines e3rer s einer ?utter*" einem e3rer einer ?utter

5RR"einen e3rer eine ?utterein Student eine Erau eine Fatze #l"

;" ein Student vezi mai sus vezi mai sus -4"\ eines Studenten *"\ einem Studenten5RR"\ einen Studenten

ein Staat ein 5uge ein 5utor #l"

;" ein Staat ein 5uge ein 5utor -

4" eines Staates eines 5uges eines 5utors*" einem Staat einem 5uge einem 5utor5RR"einen Staat ein 5uge einen 5utor

Cap. 2.

1. terminaţia ;e# $. #entru că am s9nellsten este ormă adverbială după care nu poate urma substantiv" &. Ma da dar terminaţiile comparativului şi superlativului nu se adaugă la orma de bază a

ad%ectivului în cauză, ci la un alt cuv$nt împrumutat pentru a orma gradele decomparaţie"

Cap. 4.

1. *upă adverb nu poate urma substantiv, iar prepoziţia nu poate i olosită ără acesta"

Cap. 15.

1. Cn aară de sollen toate verbele modale sunt neregulate, adică la singular la toate persoanele îşi sc3imbă vocala din rădăcină" ;ici un verb modal nu primeşte terminaţie personală la persoana / şi ///" sg" 9astel cele două sunt identiceA" *acă verbul modal stăl$ngă un alt verb, se con%ugă verbul modal, iar celălalt verb va sta la ininitiv scurt 9f'#'

zuA la s$rşitul propoziţiei"

$. )erbul modal iind cel con%ugat va i primul element, iar celălalt verb va sta la s$rşitul propoziţiei la ininitiv f'#' zuQ"

65




=sun" C9eia 0nt#e!'#ilo# ,e autoe7alua#e final'

1. )ezi C9eia 0nt#e!'#ilo# ,e autoe7alua#e (ap" 1 punctul 1"

$. *a, terminaţiile personale sunt aceleaşi c3iar dacă e&istă mici variaţiuni" )erbe simple,neregulate, cu particulă separabilă şi compuse"

&. )ezi (ap" punctul 1"

). =rei" )ezi (ap" punctul 2"

*. <le se e&primă în limba germană invers aţă de limba rom$nă, adică nu se spunedouăzeci şi unu, ci unu şi douăzeci" ($nd e&primăm ora cu a%utorul unităţilor, să nuuităm că în limba germană se indică ora următoare şi nu cea trecută 9trei şi un sert viertel vierA, cu unităţi se pot olosi numai cirele între 1-12, deci între 1-2. se vareveni la cire simple 91, 2, etc"A" #repoziţiile 7o# şi na9 pot i olosite numai cuunitatea viertel"

+. die =7rRei, die SloTaRei, der /raR, der Sudan, die )ereinigten Staaten etc" #entrue&primarea direcţiei şi stării cu aceste nume geograice olosim prepoziţia in, iar pentrue&primarea direcţiei se pune articolul substantivului la acuzativ, pentru stare la dativ"

. #entru că este baza tuturor declinărilor"

2. ?a%oritatea adaugă terminaţia comparativului 9-e#A şi cea a superlativului 9r6e6s """-steAnu la cuv$ntul de bază, ci la un alt cuv$nt împrumutat pentru ormularea gradelor decomparaţie" ($teva ad%ective neregulate au şi ormă regulată pentru gradele decomparaţie"

4. *ierenţa pe plan gramatical se ală în aptul că după adverbe nu se pot punesubstantive, iar prepoziţiile nu se pot olosi ără ele întruc$t ele ormulează împreunăcu un substantiv complementul circumstanţial de loc, ceea ce în cazul adverbuluirezultă numai din adverb"

15. *acă verbul modal stă l$ngă un alt verb, se va con%uga cel modal şi acesta va avea loculverbului de con%ugat în propoziţie 9al //"-lea element în enunţiative şi interogative decompletare, primul element în interogative de decizie şi propoziţii e&clamativeA, iar celălalt verb va sta la ininitiv la s$rşitul propoziţiei"

66




=sun" ,e# X!un"enC9eia e8e#i(iilo#

(ap" 2"

1" ic3 lese i3r sendet er Tander t du sagst Tir 3aben du passt Tir Tander n es reit du bringst ic3 bettle Sie lac3en i3r bindet sie singen6 sie bietet6 Sie lNc3eln ic3 versic3er e

sie singt sie bieten

2" -L Tir -L ste3en6suc3t -L er6du -L spielst6sie -L sc3laen6i3r -L mac3t6Tir -L se3en 6ic3

-L a3re6i3r -L seid

(ap" "

1" ?orgen fa9#e ic3 nac3 :ause" Sie s9lafen bis neun U3r" arum a#!eitest du bis spNtin der ;ac3t^ er ?ommt 3eute nic3t^ /3r le#nt *eutsc3"

2"aA *as :aus ist gro und 3ell" ie ist das :aus^8 as ist gro und 3ell^

bA *ie Finder sitzen im o3nzimmer" er sitzt im o3nzimmer^8 o sitzen die Finder^8 as mac3en die Finder im o3nzimmer^ cA /c3 Raue mir einen @ocR" as Raue ic3 mir^8 er Raut einen @ocR^8 as mac3e ic3^ dA ?ein Mruder arbeitet als 5rzt" as mac3t mein Mruder^8 5ls Tas arbeitet mein Mruder^8 er arbeitet als 5rzt^ eA ?oniRa suc3t eine o3nung" as suc3t ?oniRa^8 er suc3t eine o3nung^8 as

mac3t ?oniRa^ Suc3t ?oniRa eine o3nung^ A 5lle ?7tter ste3en im :o" er ste3t im :o^8 o ste3en alle ?7tter^8 as mac3en alle ?7tter^ Ste3en alle ?7tter im :o^β " aA *as :aus ist nic3t gro und 3ell" bA *ie Finder sitzen nic3t im o3nzimmer"cA /c3 Raue mir Reinen @ocR"6;ic3t ic3 Raue mir einen @ocR, 9sondern duA"dA ?ein Mruder arbeitet nic3t als 5rzt"eA ?oniRa suc3t Reine o3nung"A Feine ?7tter ste3en im :o"6Feine ?utter ste3t im :o"6;ic3t im :o ste3en alle

?7tter"6;ic3t alle ?7tter ste3en im :o"

67




(ap" ."

1" 0

0 11' '0+ 2

2" Um viertel sec3s6viertel nac3 7n beginnt der Eilm" <r dauert zTei Stunden, also endetnac3 sieben U3r" Um neun Rnapp Rommen die 4Nste"

"ic3 gebe Tir geben ic3 sc3lae Tir sc3laen

du gibst i3r gebt du sc3lNst i3r sc3lat er gibt sie geben er sc3lNt sie sc3laen

ic3 Tasc3e Tir Tasc3en ic3 ste3e au Tir ste3en au du TNsc3st i3r Tasc3t du ste3st au i3r ste3t au er TNsc3t sie Tasc3en er ste3t au sie ste3en au

ic3 3abe an Tir 3aben an ic3 bringe mit Tir bringen mit du 3ast an i3r 3abt an du bringst mit i3r bringt mit er 3at an sie 3aben an er bringt mit sie bringen mit /c3 gebe dir ein Muc3" ir ste3en r73 au"*u sc3lNst se3r viel" /3r 3abt Tarme Fleider an"<r TNsc3t seine :ose" Sie bringen alles mit"

(ap""

1"aA *ie Mlumen bl73en" bA <s ist ;ebel" cA *ie =emperatur liegt 7ber 00 ( 4rad" dA /m

:erbst sc3eint die Sonne %eden =ag"

(ap" "

1"

- o3in N3rst du im Sommer^- /n die ;iederlande"

68




- ie ist das etter dort^- <s ist nic3t se3r Tarm und es regnet ot"- /n EranRreic3 ist es angene3mer"- )ielleic3t, aber ic3 bleibe nur ze3n =age" *anac3 a3re ic3 nac3 /talien" *ort ist es

Tarm und das ?eer ist sc3Yn"

2"/m Sommer N3rt meine Eamilie na9 ana,a.In Aust#alien regnet es selten"*er Wug na9 M>n9enRosto? 3at )erspNtung"

arum bleibst du nic3t in ,e# S9ei%ô To3nst du^ In ,en Nie,e#lan,en"

(ap" '"

1" /c3 Raue mir einen Pullo7e#" *as :aus ,es C9efs ist in der Stadt"/c3 brauc3e ,ie B>9e# ,as Bu9" *as rote Fleid geNllt ,em M<,9en nic3t"5u ,em =isc3 indest du ein Muc3" ?oniRa sie3t sic3 ,ie 3ilme,en 3ilm an"EN3rst du mit ,em Auto^

(ap" +"

1" sc3Yn s9=ne# am sc3Ynsten lan" l<n"e# die lNngste"#o@ "#=@e# der grYte dicR ,i?e# das dicRsteviel me9# am meisten] ,e#,ie,as meiste eni" minder am min,esten] ,e#,ie,as min,este?u#% R7rzer am ?>#%esten] ,e#,ie,as ?>#%este "ut besser am !esten] ,e#,ie,as !esteteue# teurer am teue#sten] ,e#,ie,as teue#ste 2"? E E F T O C H T E R ? /M H / * : A T E R S ; Q /

C 4 : S ; # E 5 < 4 O ;= X C < 5 = U N T E N W H E] O C H E N ? T ( @ N /H A U S F E @ M U / 5 5 L / > S # * 5 : M * I F H I N T E N S S = : M EF ; ; @ * B * : S ? # ) M > E H E P A A R O Q ( < E Th O B E N D ? * R ( O S R ES E < > 4 # O G = < 5 ? R h ) ; @ @ M S E G A R T E N

69




=oc3ter8 )ater8 o3nzimmer8 F7c3e8 =ante8 4romutter8 :aus8 Roc3en8 3inten8 (ousin8oben8 Mad8 <ltern8 4arten8 <3epaar8 unten

(ap" "

1" z" M" das Madezimmer, das Sc3lazimmer, das o3nzimmer, das 5rbeitszimmer

2" :inter ,em :aus liegt ein groer 4arten" Unter ,e# QacRe trNgt sie einen #ullover" Unter meinem M7ro ist der Sitzungssaal" *ie eute ste3en vor ,e# =7r und Tarten"

Sie sprec3en 3inter ,einem @7cRen 7ber dic3" Ste3 nic3t vor ,em Eernse3er, ic3 se3e nic3ts" hber ,e# Stadt blNst ein starRer ind"

*u 3ast es vor ,en 5ugen" <r trNgt immer eine este 7ber ,em :emd"

" aA Unte# dem Maum ste3t eine ManR"

bA *er Feller ist unten"cA X!e# dem Feller inden Tir die F7c3e"dA Hinten sc3laen die Finder"eA :o# der Sc3ule Tartet #auls )ater"A #aul ist aber 9inten, im :o"gA O!en, im ersten StocR To3nt Eamilie ?areR"3A <r ste3t 9inte# der =7r"

(ap" 10"

1" =3omas kann gut sc3Timmen"

ir müssen/sollen Tarten"

Dürfen Tir 3ier rauc3en^Wollt/dürft/könnt i3r auc3 mitRommen^ ^

Sie kann ?at3e besser als ic3"

/c3 mag Sc3oRolade nic3t"

Willst/musst du %etzt unbedingt Tegge3en^

2" aA *ie Finder m7ssen r73 ins 9in dasA Mett" dA /c3 Till 3eute im @estaurant essen" bA arum d7ren Tir nic3t 3inge3en^ eA Fannst du mir ein ElugticRet Rauen^ cA Soll ic3 einRauen ge3en^ A /c3 mag deine Erisur"

70




" m

k a m Y g e n

n

T o l l e n e

k a n n s t

o l l

d 7 r f t

71




BIBIOGRA3IE

1" *U*<;, 4ramatica limbii germane" #olirom, /aşi, 1"

2" :amburg, 5ndrea, *-Tie *eutsc3- (urs de limba germană, <ditura Universităţii dinOradea, 2002"

" :amburg, 5ndrea, *eutsc3e 4rammatiR mal anders 100 hbungen mit Spa, <dituraUniversităţii din Oradea, Oradea, 200"

." :amburg, 5ndrea, imba germană, ?anual pentru anul /! curs pentru învăţăm$ntul ladistanţă, <ditura Universităţii din Oradea, Oradea, 200"

" ?eese, :errad, *eutsc3 - Tarum nic3t^ FYllen )erlag" 1+"

" Optimal 51, e3rTerR 7r *eutsc3 als Eremdsprac3e, angensc3eidt, Merlin, ?7nc3en,200.

'" =3emen 1, 2, Fursbuc3, 5rbeitsbuc3" ?it 4ene3migung des ?a& :ueber )erlags"?7nc3en" 1+"

72



NU M E L E CA PI T O L U L U I 1



74



Documents

Limba Germana. an 1