LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - oktatas.hu · Web viewGeorge Călinescu: Enigma Otiliei. Romanul de tip balzacian, psihologia avarului și a parvenitului. Romanul românesc de după

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

(Şcoli de naţionalitate cu limba de predare română şi bilingve)

Clasele 9-12

Obiectivul fundamental și misiunea programei cadru a disciplinei Limba şi literatura română în școlile cu limba de predare română și bilingve este vehicularea unor cunoștințe practice de limbă română, formarea unei viziuni deschise și moderne a limbii, întărirea atitudinii pozitive de folosire a limbii. De asemenea programa cadru vizează conștientizarea ideii conform căreia nivelul din ce în ce mai înalt de cunoaștere a limbii poate întări, pe de o parte, identitatea lingvistică și culturală a elevului, iar pe de altă parte poate înlesni succesul individual, deoarece odată cu ștergerea granițelor, în contextul lărgirii relațiilor, a realizării diferitelor proiecte (economice, culturale, turistice), avem nevoie de cât mai mulți tineri bilingvi (vorbitori de română și maghiară) și vorbitori de mai multe limbi.

Programa cadru ține cont de nivelul foarte diferit de cunoștințe de limbă al elevilor care ajung la liceul bilingv de naţionalitate al minorității, provenind din școlile bilingve, sau din cele în care limba română se predă ca obiect de studiu din satele din zona de graniță. De aceea, în clasa a noua accentul se pune cu preponderență pe predarea limbii (gramaticii), față de predarea literaturii (raport inversat pe parcurs). Echilibrarea, pe cât posibil, a nivelului de cunoștințe de limbă este o prioritate în programa cadru pentru clasa a 9-a, în care se preconizează munca pe echipe, cu exerciții diferențiate, prin folosirea unor mijloace moderne de predare (table numerice, ore interactive).

Educarea în limba română (maternă) vizează dezvoltarea bagajului de cuvinte, atingerea unui nivel apropriat de cunoaștere a limbii, dezvoltând cultura de comunicare, prin care elevul să fie capabil să înțeleagă și să întocmească texte de beletristică și de limbă vorbită și să-și însușească textele specifice ale diferitelor discipline studiate.

Prin programa cadru de limbă și literatură română se preconizează ridicarea nivelului de cunoaștere a limbii, întărirea ansamblului de aptitudini și deprinderi de limbă, paralel cu dezvoltarea multor alte competențe, punând accentul necesar pe dezvoltarea unor capacități de folosire a mijloacelor digitale, indispensabile în societatea contemporană informaţională.

Educarea în spiritul încrederii în sine este o prioritate chiar de la începerea studiilor de liceu, prin construirea unei imagini sănătoase despre sine însuși, prin încurajarea exprimării, a judecății corecte și a gândirii axate pe soluționarea problemelor.

Scopul nostru principal este, familiarizarea elevului cu metodele de învățare, cu diferitele surse de informații (cartea, biblioteca, internetul) pe care să știe să le folosească corect la colectarea documentației, la selectarea și sistematizarea informațiilor și la prelucrarea estetică şi raţională. Cu cât vor fi mai dezvoltate metodele de învățare pe care elevul le folosește, cu cât va creşte interesul şi voinţa lui pentru studii, cu atât mai bine va înțelege el provocările și valorile pe care limba și literatura română le comportă.

Limba și literatura română este o disciplină prin care elevii vor cunoaște în primul rând caracterul deschis al sistemului limbii, vor înțelege că limba este într-o schimbare continuă, că unele expresii devin perimate, în timp ce altele noi sunt generate sub impactul schimbărilor socio-culturale. Programa cadru transmite și cunoștințe generale despre relația dintre limbă și societate, despre schimbările din limbă, despre modul în care naţionalitatea folosește limba, deoarece în acest context, elevii vor înțelege mai bine rolul și „statutul” dialectului în viața indivizilor și a comunității.

Programa cadru va fi pentru elevi o demonstrație clară a sistemului logic supraetajat al limbii în care diferitele nivele funcționează într-o permanentă interdependență. Cunoștințele, regulile, legitățile proprii diferitelor nivele din sistem (ca fonetica, lexicologia, morfologia, sintagma, sintaxa, semantica, textologia....) sunt indispensabile pentru dezvoltarea aptitudinilor de exprimare orală și în scris.

Educația în spiritul limbii înseamnă dezvoltarea tuturor acelor cunoștințe, aptitudini și deprinderi în domeniul limbii, care le vor permite elevilor să înțeleagă sau să elaboreze texte de tipuri, genuri și forme diferite. Se va pune un accent deosebit pe elaborarea diferitelor texte funcţionale atât pe suport hârtie cât și în format electronic, sau pe însușirea metodologiei de întocmire a proiectelor. Genurile de comunicație în masă, de informare și de comunicare a unor opinii constituie de asemenea o parte organică a materialului de însușit la această disciplină. Programa cadru tratează cunoștințele de stilistică de asemenea cu prioritate, elevii vor cunoaște diferitele variante de stil (niveluri de stil), vor tinde să-și formeze un stil propriu.

Știința retoricii își are de asemenea locul în învățarea acestei discipline, subliniind importanța discursului public, a manifestărilor verbale. Dezvoltarea competențelor de limbă este și mai mult înlesnită prin studierea metodelor de cultivare a limbajului și de ortografie.

Studierea limbii și literaturii române, mai ales prin educația estetică, va forma la elevi simţul frumosului, îi va deprinde să descifreze codul, semnificaţia artelor, să înţeleagă sensul ascuns al creaţiilor literare.

Această disciplină este exemplară în orientarea elevilor spre investigarea și formularea valorilor filosofice, etice și estetice din creațiile artistice. Scopul este educarea lor pentru a atinge un nivel de citire comprehensivă-expresivă, pentru a câștiga o mai mare afinitate în înțelegerea artei. Materia de însușit la limba și literatura română invită de asemenea elevii la o investigare deosebit de pasionantă a patrimoniului literaturii, a acestei lumi care le oferă tulburătoare trăiri lăuntrice prin intermediul operelor lirice, narative și epice cu teme și forme atât de variate.

În programa cadru regăsim diferitele epoci din istoria culturii, diferitele tendințe, curente filosofice și de stil, operele și portretele artiștilor, moduri de abordare atât de diferite, cu întregul lor arsenal de noțiuni, dar în centrul atenției va sta întotdeauna opera, creația artistică care incită tânărul cititor la polemizare, făcând astfel legătura dintre prezent, trecut și viitor.

Cititorul receptiv al operelor nemuritoare este confruntat cu problemele majore ale existenței, astfel cu ideea vieții și a morții, cu modul faustian al existenței, cu problematica dorinței de a cunoaște și a limitelor cunoașterii, cu gândurile "omului matur".

Beletristica îl ajută pe cititor să-și dezvolte memoria și capacitatea înțelegerii și interiorizării trăirilor prin lectură. Elevii vor întâlni în operele citite situații (conflictuale) și modalități de rezolvare a lor, care le vor servi ca model în propria lor viață și astfel lectura îi va face mai buni și mai sensibili față de problemele altora. Enunțul „ frumosul este adevărat, iar adevărul este frumos” le va trezi sensibilitatea și vor deveni mai deschiși pentru o viață onestă și de calitate.

La orele de literatură elevii vor ajunge să vehiculeze codurile artei, să descifreze sensurile ascunse ale operei, să descopere bogăția conținutului și formei creației artistice. Programa cadru pune accent pe integrarea cunoștințelor de literatură română, maghiară și universală la elevi, punând în valoare de asemenea legăturile care există între literatură și diferitele arte asociate.

Generația viitorului câștigă la această disciplină creativitate, conștiință estetică și artistică, gândire independentă și afinitate pentru a învăța de-a lungul vieții.

Clasele 9‑10

Disciplina limba și literatura română, în primii ani de liceu, va înlesni, pe de-o parte, prin exerciții diferențiate, prin folosirea unei metodologii moderne și a unor mijloace audio-vizuale (în cadrul lecțiilor interactive) atenuarea diferențelor nivelului de cunoștințe al elevilor care ajung la liceu cu importante carențe în practicarea limbii, iar pe de altă parte, va dezvolta, la elevii care vorbesc mai bine limba, competențele de înțelegere și de compunere a unor texte, va contribui la formarea unui mod propriu de abordare a literaturii, la dezvoltarea gândirii orientate asupra soluționării problemelor.

Dezvoltarea în continuare a exprimării orale și în scris va apare cu prioritate la această disciplină, la fel ca și folosirea normelor grafiei românești, a unei caligrafii ordonate și a normelor ortografice în vigoare.

Disciplina are de asemenea menirea să-i încurajeze pe elevi la folosirea limbii, la însușirea unor atitudini de limbă pozitive, la dezvoltarea capacității de a învăța singuri, de a simți plăcere la învățarea limbii. Un obiectiv atotcuprinzător este educarea, formarea elevilor pentru ca prin autocontrol să devină conștienți de diferitele atitudini de limbă convenabile în cele mai diverse ipostaze de comunicare.

Armonizarea sistemelor de comunicare verbale și non-verbale la elevi este o prioritate și în aceste clase la limba și literatura română. Cunoștințele lor de istoria limbii și de gramatică descriptivă (de fonetică, lexicologie, morfologie, sintaxă, semantică, textologie....) se vor adânci pe parcurs atingând nivele superioare.

Cunoștințele de gramatică (ca de exemplu acordurile de caz, de număr, de persoană, articolele hotărâte și nehotărâte) și de stilistică, vizând dezvoltarea multidimensională a competențelor de limbă, indispensabile vorbirii îngrijite, civilizate a limbii române, vor fi tratate cu prioritate la această disciplină.Elevii vor fi pregătiți să înțeleagă și să compună cele mai variate tipuri de texte, (pe suport hârtie sau electronice). Creativitatea, gândirea originală, o exigență de înalt nivel la folosirea limbii, o exprimare corectă verbală și în scris vor fi urmărite pe tot parcursul procesului de învățare.

Predarea literaturii vizează în primul rând dezvoltarea culturii literare a elevilor, dezvoltarea capacității lor de a folosi abstracția, de a extrage esențialul dintr-un text, de a-și dezvolta competențe de analiză a operelor de artă.

În primul ciclu, la capitolele "realitate" și "valoare" elevii se vor familiariza cu opere care, luate din cele mai variate perioade ale literaturii române de la începuturi și până acum, tratează teme de bază din domeniul artelor ( natura, dragostea, adolescența, lumea adulților, virtuți și vicii omenești, destinul artistului). Apoi, vor fi prezentate diferitele perioade ale istoriei culturii și civilizației românești, tratate în ordine cronologică, curente literare și filozofice, destine ale artiștilor, crochiuri, portrete, opere clasiciste, romantice sau realiste, printre care capodoperele de dragoste sau filosofice din creația geniului literar, cunoscut și în literatura universală, Mihai Eminescu.

În conformitate cu crezul formulat în capitolul introductiv, obiectivul fundamental al acestei discipline este instaurarea „dialogului” dintre „operă” și „receptorul său”, investigarea sensurilor lăuntrice ale operei de artă, folosirea unor procedee de analiză a textului adaptate la specificul genului literar.

Este important ca elevii să-și îmbogățească în continuare cunoștințele legate de tema și forma operei de artă, cunoștințele legate de opera privită ca compoziție, fie ea lirică sau epică.

La orele de limbă și literatură română elevii vor fi pregătiți să dezbată, să poarte discuții despre acele valori, probleme etice, conflicte, forme comportamentale, care apar în opera de artă.Un accent deosebit se pune pe creativitate la compunerea textelor, pe scrierea unor noi forme de compunere și pe dezvoltarea plăcerii de a citi.

Programa cadru de predare a limbii și literaturii române prevede un proces complex de dezvoltare simultană a cunoștințelor de limbă a elevilor, a simțului lor moral, a capacității lor de judecată, a metodologiei de învățare și de cultură comportamentală, respectiv, este un proces complex de formare a personalității elevilor.

Limba

Unitate tematică/ Obiective cadru

Comunicare

Total 40 ore

Cunoștințe anterioare

Utilizarea corectă a formelor de comunicare-de creație, de ideație și de încheiere a comunicării. Armonizarea comunicării verbale și nonverbale. Înțelegerea comunicării cu grai viu a instrucțiunilor, a solicitărilor. Conformare cu situația și cu partenerul de discuție. Formularea îngrijită a întrebărilor și răspunsurilor, potrivit vârstei.

Obiectivele instructiv-educative ale unității tematice

Dezvoltarea în continuare a aptitudinii de înțelegere a textului, a culturii de comunicare verbală. Interpretarea corectă a textelor de diferite tipuri, dezvoltarea capacității de reacție rapidă și corectă. Înlesnirea decodificării curente a sistemului de semne de comunicare verbală și non verbală.

Cunoștințe/Cerințe de dezvoltare

Puncte de legătură

Cunoașterea factorilor procesului de comunicare. Participare activă la o comunicare multipersonală cu doi sau mai mulți interlocutori cu o folosire adecvată a termenilor.

Folosirea din ce în ce mai expresivă și mai armonizată a codurilor verbale și non verbale.Înțelegerea și transmiterea corectă a mesajului. Afișarea rolului adecvat de informare, exprimare, incitare, potrivit scopului

Înțelegerea rolului estetic al comunicării. Comunicarea meta-lingvistică. Cunoașterea tipurilor de comunicare.

Artă dramatică şi dans: jocuri dramatice, situații de vorbire, pantomima.

Etică:dialogul dintre generații.

Informatică: programe audio-vizuale.

Noțiuni–cheie/ noțiuni

Comunicarea, scopul și funcția ei, mesajul, codul, limbajul corporal, poziția corpului, mimica, tonalitatea vocii, pantomima, contactul vizual, mijloace de fonetică a propoziției și a textului (accentul, intonația, timbrul vocii ).


Istoria limbii române

Total 7 ore


Cunoștințe de bază despre originea limbii române: s-a format din latina vulgară. Locul ei în familia limbilor latine. Cuvinte împrumutate.


Îmbogățirea cunoștințelor legate de procesul de formare a limbii române. Înțelegerea legăturilor de la cauză la efect privind diferitele interacțiuni dintre limbi. Locul și rolul limbii române. Facilitarea recunoașterii ei.



Limbile din Europa. Citirea cu atenție a diagramei arborescente a familiilor de limbi. Cunoașterea mai aprofundată a familiei limbilor neolatine.(enumerarea limbilor neolatine ).

Înțelegerea procesului de formare a limbii române din latina vulgară. Cunoașterea fazelor de formare a limbii. Contextul cultural-istoric și identificarea legăturii sale cu crearea vocabularului.

Cunoașterea criteriilor de înrudire între limbi. Surse de istoria limbii, citirea vestigiilor de limbă, (scrise, tipărite), concluzii.

Cunoștințe despre începuturile scrierii în limba română (Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung), cunoștințe despre alcătuirea normelor de scriere a limbii.

Explicarea efectului pozitiv al reformei religioase asupra dezvoltării culturii românești. Rolul marilor istoriografi în propagarea culturii române. Cunoștințe de tipografie; legături de la cauză la efect.

Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti, geografie: limbi, spații de vorbire a limbilor în Europa (folosirea hărții).

Limbi străine: limbi, limbi neo-latine.

Limba și literatura maghiară: istoria scrierii.


Familia de limbi, familia limbilor neolatine, etimologia, înrudirile limbilor, cuvinte împrumutate, arhaisme, neologisme, istoriografie, tipografie.


Limba și societatea.Variante de limbă. Folosirea limbii de către naţionalitate

Total 20 ore


Recunoașterea diferențelor dintre dialect și limba vorbită. Arhaisme. Neologisme.


Stratificarea geografică şi socială în vocabular. Se va observa specificul limbii vorbite regionale, al limbajului de specialitate, al argoului, al limbajului tinerilor, al jargonului.



Recunoașterea dialectelor : dacoromân ( din Muntenia, din Moldova, din Banat, din regiunea Crișurilor, din Maramureș ); dialectul meglenoromân, istroromân şi aroman (macedoromân).

Diviziunile limbii române de astăzi. Recunoașterea principalelor variante de limbă (graiuri, dialecte, argouri.).

Variantele limbii vorbite de românii din Ungaria. Principalele caracteristici ale dialectului vorbit în zona Crișurilor.

Compararea graiului din Bihor și din zona Criș-Mureș. Observarea principalelor similitudini și diferențe și „demonstrarea” lor prin câteva exemple (și mărg; să mărg).

Experiențe proprii, cunoștințe privind limba folosită de naţionalitate, despre bilingvism, despre schimbul de cod al limbii.

Enumerarea altor limbi ale naţionalităţilor de pe teritoriul Ungariei.

Recunoaşterea contextului dintre dezvoltarea socio-culturală şi schimbările provocate în limbă.

Geografie:spațiul lingvistic, variante de limbă.

Cultură și civilizație românească : texte de etnografie, creații folclorice.


Dialectul, graiul, limba vorbită, limba unei comunități, variante de limbaj, limbajul tinerilor, argou, limba naționalității, bilingvism, schimb de cod lingvitic.


Nivele de limbă, caracteristicile gramaticale ale limbii

Total 60 ore


Folosirea adecvată a cunoștințelor de fonetică, morfologie, lexicologie, sintagmă, sintaxă în procesul de exprimare în scris și verbală.


Cunoașterea cât mai aprofundată a diferitelor nivele de limbă, identificarea corelațiilor. Înțelegerea sistemului logic al limbii; dezvoltarea conștientizării limbii. Identificarea diferenței dintre sensul primar și secundar al propoziției.

Cunoștințe/cerințe de dezvoltare


Cunoștințe de fonetică: sunetele limbii române; cunoașterea sistemului de vocale și de consoane; grupuri de sunete (diftongi, triftongi, semivocale) pronunțarea și scrierea lor corectă. Hiatul. Pronunțarea corectă a silabelor accentuate și neaccentuate.

Tipurile de grupuri de vocale și consecințele lor ortografice.

Observarea diferențelor dintre dialectele limbii române.

Compararea sistemului de sunete din limba română și limba maghiară.

Caracteristicile morfologiei: rolul sufixelor și prefixelor în forma și înțelesul cuvintelor.

Rădăcini de cuvinte absolute și relative. Cuvinte de bază, cuvinte formate prin derivare, familii de cuvinte. Formarea corectă a cuvintelor.

Cunoștințe de lexicologie: criteriile și tradițiile grupării cuvintelor în părţile de vorbire; cunoașterea sistemului părţilor de vorbire; părți de vorbire tranzitorii.

Sintagmele : (structuri de cuvinte) tipurile de sintagme, rolul lor în construirea propoziţiei. Recunoașterea sintagmelor de subordonare și de coordonare. Folosirea lor corectă la construirea propoziţiilor. Definirea structurilor sintagmatice ale propoziţiilor, alcătuirea reprezentării grafice raționale a propoziţiei.

Sintaxa: însușirea noțiunilor de sintaxă. Sensul sintaxei. Tipurile de propoziţii,comunicația în funcție de conținut și de intenția vorbitorului. Folosirea corectă a propozițiilor simple și compuse. Înțelegerea coordonării și subordonării.

Înțelesul propoziției în context. Înțelegerea sensului propoziției de denotare și de co-notare.

Compararea structurii limbii române și limbii maghiare.

Observarea ordinii cuvintelor.

Limba și literatura maghiară: fonetică, morfologie, sintaxă.

Limbi străine: compararea structurii limbii române cu fonetica, structura morfologică, metode de formare a cuvintelor, structura sintaxei în limba străină studiată.


Sunetul, fonema, regulile foneticii, diftongul, triftongul, hiatul, morfema, rădăcina cuvântului (rădăcină absolută și relativă), structura cuvântului (sintagma), părți de coordonare și de subordonare în propoziție.


Semantica

Total 15 ore


Cunoașterea onomatopeelor și interjecțiilor. Legătura dintre fonetism și sensul cuvântului. Cuvinte cu unul și mai multe sensuri, mono-, și polisemia. Sinonime, antonime, omonime-rolul lor în dezvoltarea vocabularului. Câteva zicale și proverbe.


Recunoașterea legăturii dintre aspectul fonetic și înțelesul cuvântului.

Observarea mai multor sensuri ale unui cuvânt, sinonimia, cuvinte cu formă identică sau asemănătoare (omonimia și paronimia), interpretarea și folosirea corectă a lor.



Cuvinte, tipuri de cuvinte pe baza legăturii dintre aspectul fonetic și sensul lor. Grupurile de cuvinte onomatopee și interjecții. Înțelegerea corectă a noțiunii de polisemie. Înțelegerea rolului cuvintelor cu un singur sens și cu mai multe sensuri. Înțelegerea corectă a expresiilor metaforice, dezvoltarea pe parcurs a aptitudinilor și deprinderilor necesare pentru acest exercițiu. Folosirea conștientă a sinonimelor și antonimelor în interesul unui mod nuanțat de exprimare. Îmbogățirea vocabularului prin căutarea cuvintelor din același câmp semantic. Dezvoltarea modului de comunicare și de scriere civilizate, efortul de a-și constitui un arsenal de moduri de exprimare nuanțat și diversificat, în vederea folosirii fluente a cunoștințelor.

Înțelegerea tâlcului zicalelor și proverbelor românești. Compararea zicalelor și proverbelor românești și ungurești, concluziile care se pot trage.

Limba și literatura maghiară : compararea zicalelor și proverbelor românești și maghiare, descifrarea mesajului lor; recunoașterea rolului onomatopeelor și al interjecțiilor în creațiile lirice; sensurile multiple ale diferitelor opere.

Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: sensul expresiilor în limba vorbită și în disciplinele citate.


Aspectul fonetic, sensul, cuvinte onomatopeice și interjecții, structura semantică, câmpul semantic, cuvinte mono -, și polisemantice, polisemia, cuvântul polisemic, omonimia, omonimele, sinonimia, sinonimele (cuvinte cu înțeles înrudit), antonimia, antonimele.


Textul

Total 30 ore


Aptitudini de înțelegere a textului și de compunere de texte potrivit vârstei. Citirea comprehensivă a textelor de beletristică și a celor care comunică cunoștințe generale. Scoaterea ideii de bază și reformularea ei. Recunoașterea diferențelor dintre graiul viu, textul pe suport hârtie şi în format electronic.


Înțelegerea textului ca mijloc de comunicație având ca valoare principală o coeziune pronunțată (globală, lineară).

Cunoașterea componentelor lingvistice și nelingvistice ale textului și folosirea lor în practică.

Dezvoltarea aptitudinilor de analiză a textului, luând în considerare factorii lingvistici și nelingvistici. Învățarea metodelor de prelucrare a textului.



Cunoașterea noțiunilor și caracteristicilor diferitelor texte. Contextul, coeziunea textului (globală, lineară).

Asimilarea și folosirea la nivel de aptitudini a componentelor lingvistice și nelingvistice ale textelor orale și scrise. Armonizarea textului oral și a limbajului corporal.(contactul vizual, mimica, timbrul).

Armonizarea și folosirea corectă a simbolurilor lingvistice (de ex.propoziții) și nelingvistice (de ex.silabisirea, tipurile de litere, figurile ).

Textul și comunicarea. Cunoașterea circumstanțelor de comunicare care influențează alcătuirea şi înțelegerea textului.

Unitățile structurale (micro, și macrostructurale) ale textului și tipurile de structuri (structuri lineare, paralele sau opuse, structuri mozaic și structuri încadrate ). Sensul și tema textului. Coeziunea conținutului, a ideii, elemente de coeziune semantică în text.

Gramatica textului. Dezvoltarea culturii lingvistice prin exerciții de analiză a textului și de compuneri de texte.

Cunoașterea caracteristicilor diferitelor tipuri de texte.

Compararea textelor orale și scrise, identificarea unor elemente diferite.

Compararea textelor orale, pe suport hârtie, și pe internet, observarea unor caracteristici diferite. Cunoașterea și exersarea metodelor de prelucrare a textului.

Limba și literatura maghiară: construirea textelor românești și maghiare (observare, comparare).

Istorie, cunoştinţe despre societate şi cunoştinţe cetăţeneşti: tipurile de texte bibliografice.

Cultură și civilizație românească: interpretarea textelor de acest gen.

Biologie-higienă, chimie, geografie:vocabularul și structura textelor de popularizarea cunoștințelor.

Informatică: lecţii interactive de limbă, diferite tipuri de texte, texte funcționale.


Texte, texte corelate, coeziunea textelor, coeziunea globală, lineară, mesajul, factori lingvistici și nelingvistici, circumstanțe de comunicație: expeditorul, destinatarul, realitatea, codul, situația de comunicație, tipul de text, unitate micro, și macrostructurală, propoziție enunț, bloc de propoziții, propoziție în sistem, tipuri de structuri: structura lineară, paralelisme, opoziție, structuri încadrate și sub formă de mozaic, asocieri, texte asociative; cuvânt cheie, izotipia, descrirerea noțiunii, tema, ordinea cuvintelor, ordinea propozițiilor, tipuri de texte: monolog, dialog, polilog, text oral, text scris, electronic, spontan, pregătit.


Înțelegerea textului, compunerea de texte.

Total 20 ore


Înțelegerea mesajului din textul auzit și citit. Cunoașterea tipurilor de texte imprimate sau electronice. Familiarizarea cu fazele compunerii unui text.


Formarea unor deprinderi și tehnici de a lua notițe, conform destinației textului. Dezvoltarea aptitudinii de a extrage esențialul, de a concentra, de a sintetiza textul.

Descifrarea mesajelor verbale și nonverbale. Familiarizarea cu structurile și forma diferitelor tipuri de texte (text oficial, eseuri cu caracter privat). Dezvoltarea deprinderilor de "compunere" prin multe exerciții de elaborare a unor texte de diferite tipuri. Dezvoltarea deprinderilor de elaborare a unor lucrări sau de întocmire a proiectelor.



Citirea cu voce tare și în gând a diferitelor tipuri de texte (imprimate sau electronice ); utilizarea corespunzătoare a unor tehnici de citire, citirea globală şi cea detaliată a textului. Cunoașterea și exersarea unor tehnici de prelucrare de texte, de a lua notiţe şi de întocmire a unor schițe după text. Dezvoltarea capacității de a prescurta textul scoțând esențialul. Dezvoltarea unor texte, recrearea lor. Moduri de receptare: interpretativ, critic și creativ. Ilustrații și figuri, legătura dintre imagine și text.

Procedee de interpretare a diferitelor tipuri de texte (literare, de cultură generală). Caracteristicile tipurilor de texte neliterare (de răspândire a cunoştinţelor, din manual, din presă).

Procedee de analiză conform naturii genului din text. Îmbogățirea cunoștințelor de elaborare de texte, experiențe în acest domeniu.

Cunoașterea factorilor care determină elaborarea diferitelor tipuri de texte: circumstanțe de comunicare, caracteristicile tipului de text și aptitudinile individuale ale autorului textului. Caracteristici de comunicare și de gen ale diferitelor tipuri de texte: (narațiunea, descrierea, caracterizarea, argumentarea, eseul, evaluarea, dezbaterea, autobiografia, scrisoare de motivaţie, cererea, blogul, scrisoarea particulară și oficială).

Cunoașterea caracteristicilor de structură ale textului, dezvoltarea deprinderilor de compunere de texte prin exerciții.

Folosirea bibliotecii și a internetului în studierea individuală a documentelor imprimate și online. Culegerea de date: studierea literaturii de specialitate, întocmirea bibliografiei; catalogare, întocmirea de fișiere, notițe, trimiteri; selectarea materialului, sistematizarea, prelucrarea sa creativă și etică. Citatele, indicarea surselor, evitarea plagiatului.

Dezvoltarea aptitudinilor de compunere a unor eseuri; tipurile de eseuri, caracteristicile lor.

Cunoașterea caracteristicilor genurilor de studii și de prelegeri. Întocmirea diferitelor eseuri și prelegeri, citirea lor, dezbaterea lor, pe baza criteriilor de conținut și formă învățate. Redactarea textelor (format tradițional și electronic): invitații, apeluri (de ex.la serbări în școală). Scrisoare de motivaţie (cu prilejul orientării profesionale).

Istorie, cunoștințe despre societate și cunoștințe cetățenești; biologie higienă: scrierea unui eseu.

Toate disciplinele: întocmirea unor schițe, luarea de notițe.

Limba și literatura maghiară: scrisoare poetică, epistola; din corespondența dintre scriitori și poeți.

Informatică: întocmirea de prezentări în format power-point ; lucrări de proiect, texte pe internet (forumuri, notări în blog, e-mail), corespondență privată și oficială; documente online: citirea unor texte neliterare, texte de publicitate, știri, comenzi.


Descriere, caracterizare, conferință, eseu, scrisoare oficială, cerere, autobiografie, curriculum vitae (CV),scrisoare de motivaţie, împuternicire, adeverință, invitație.


Cunoștințe de ortografie și de pronunție corectă

Total 20 ore


Cunoașterea și aplicarea „noilor”reguli de ortografie. Cunoașterea DOOM-ului (Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române) și folosirea lui conform destinației.


Aplicarea regulilor de ortografie ale limbii române la nivel de deprinderi.

Dezvoltarea deprinderilor de autocontrol și de autocorectare.

Cunoștințe /cerințe de dezvoltare


Compararea vechilor și noilor reguli de ortografie : problematica legată de „ă” și „î”; „sânt”, „sunt”. Cunoașterea regulilor principale de ortografie și de pronunție a limbii române și folosirea lor corectă.

Tipurile de semne diacritice și funcția lor. Vocale și semivocale (diftongi, triftongi, hiat).

Consoanele: folosirea corectă a consoanelor duble.

Ortografierea corectă a numelor proprii (străine) și pronunția lor corectă.

Folosirea majusculelor: formule de adresare, nume proprii, ființe mitologice, sfinți, nume de animale, teritorii geografice și administrative, constelații, epoci istorice și evenimente majore, conferințe științifice, sărbători religioase și profane.

Problematica scrierii împreună sau separat (de ex..sau/s-au; iau/i-au; ceai/ce-ai…).

Ortografierea cuvintelor mozaic, a cuvintelor create (prefixări, sufixări) și a cuvintelor compuse, a grupurilor de cuvinte.

Regulile folosirii prepozițiilor și a conjuncțiilor.

Exersarea unor reguli de ortografie legate de diferitele nivele ale limbii dezvoltarea deprinderilor de scriere corectă. Folosirea dicționalelor ortografice, a unor programe electronice de control al ortografiei.

Limbi străine: compararea limbii pronunțate cu voce tare cu alte limbi străine învățate.

Toate disciplinele: ortografie și pronunție corectă.

Informatică: folosirea programelor de control al ortografiei, texte funcționale (corespondență, adresare).


Principiul de bază al ortografiei, reguli, legități, programe de control al ortografiei, cuvinte mozaic.

Literatura


Arta, realitatea, valorile

Total 15 ore


Cunoștințe de bază despre rolul literaturii.


Înțelegerea importanței și rolului literaturii (al artelor) de construire a personalității, de înnobilare a sufletului. Abordarea artelor, dezvoltarea simțului etic și estetic. Capacitatea de a face abstracție și dezvoltarea în continuare a aptitudinii de interpretare a operei de artă.

Cunoștințe

Cerințe


Artă și realitate.

Literatura și artele asociate.

Rolul artelor, caracterul lor senzual. Trăirile prin artă.

Esența reflectării realității în artă.Beletristica, artă a cuvântului.

Creația literară: realitate-ficțiune.

Limbajul artistic (imaginea).

Puterea expresivă a limbii.

Sensuri excedentare exprimate prin mijloace artistice, valoarea artistică.

Structura operei literare.

Legătura dintre conținut și formă.

Operele epice.

Operele lirice.

Ilustrații din lumea artei în lumina unor opere la liberă alegere (următoarele opere sunt recomandate ).

De ex. adolescența:

Ionel Teodorescu: La Medeleni, Lucian Blaga: Hronciul vârstelor; Mircea Eliade: Romanul adolescentului Miop.

Dragostea :

Mihai Eminescu: Dorinţa;

Joaca:

Lucian Blaga: Izvorul nopţii;

Matei Florin: Băiuţeii

(A bajutiak) fragment, Aventurile incredibile ale lui Stim și Stam.

Tudor Arghezi: Prefaţă la Ţara piticilor.

Familia:

Costache Negruzzi: Cum am învăţat româneşte.

Crezurile poetice ale autorilor:

Octavian Goga: Rugăciune;

Lucian Blaga: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii,

Horia Lovinescu: Moartea unui artist (fragment).

Slăbiciuni umane:

B.Șt.Delavrancea: Hagi Tudose.

Aventuri, călătorii:

Calistrat Hogaș: Chira Chiralina.

Lumea fantasticului:

Mircea Eliade: Cum am găsit piatra filozofală, 12000 de capete de vită.

Viața și moartea:

Mihai Eminescu: Mai am un singur dor.

Elevul

· va înțelege că arta prezintă o realitate mai profundă, mai adevărată, mai esențială decât realitatea superficială;

· știe că literatura este arta cuvântului;

· este capabil să caute sensul figurat din opera literară să sesizeze esențialul de dincolo de fenomenul prezentat;

· știe că simbolul, grupul de simboluri (cuvântul propoziția) nu câștigă înțelesuri suplimentare decât în contextul operei;

· cunoaște caracteristicile specifice creației epice, formele epice de comunicare;

· recunoaște câteva genuri lirice (tradiționale (de ex.cântecul, elegia, oda);

· este capabil să facă legătura cu alte creații artistice asociate la analiza operei literare epice sau lirice ;

· înțelege și simte puterea operei artistice de a face omul mai bun, de a-i înnobila sufletul, de a-i cizela mintea prin trăiri care delectează și impresionează.;

· este capabil să facă diferența dintre creația artistică și kitsch;

· cunoaște pe dinafară 2-3 fragmente de proză și 3 opere lirice.

Limba și literatura maghiară: diferite genuri literare.

Cultură vizuală: opere românești, ungurești și din arta universală.

Cânt și muzică: opere muzicale, romanțe.

Artă dramatică şi dans: text, muzică, mișcare.


Artă, realitate, valoare, beletristică, temă, motive, fenomene, esențialul, sensuri suplimentare, estetica, creație autonomă, epigoni, expresie, idee, subiectivul, epica scurtă, epica lungă, simbol, limbaj artistic-estetic, katarsisul.


Biblia

(în limba română)

Total 7 ore


Câteva pilde din Biblie în limba română din Vechiul și Noul Testament.


Elevii vor înțelege că biblia este „cartea cărților”, piatra de temelie a artelor.

Dezvoltarea aptitudinilor și a deprinderilor prin interpretarea pildelor biblice; explicitarea sensurilor suplimentare din textele biblice. Prezentarea unor forme comportamentale, teme, motive, principii pozitive; formarea unor atitudini corecte.

Cunoștințe

Cerințe


Fragmenete din Vechiul Testament (de ex.: Geneza; Cădere în păcat; Cain și Abel; barca lui Noe ; Iosif și frații săi; Judecata lui Solomon; Istoria profetului Ionas; Moise și cele zece porunci; Cântarea cântărilor (fragment).

Ilustrații de texte din Noul Testament de ex. Nașterea lui Isus; Călătoria magilor;

Fiul risipitor; Imnul iubirii al apostolului Paul; Pasiunea și învierea domnului Isus.

Păstrarea tradiţiei biblice în cultura europeană, maghiară și română. Sărbători religioase (Crăciunul, Paștele).

Poezia populară a tradițiilor etnografice (de ex.colindele, cântecele de Crăciun....).

Creații pe teme biblice (ilustrații de texte ) din literatura română: de ex.: Mihai Eminescu: Scrisoarea I.; Rugăciunea unui dac; Marin Sorescu: Ionas (fragment); Tudor Arghezi: Psalm.

Elevul

· posedă cunoștințe de bază despre istoria Bibliei, despre traducerile sale;

· înțelege că influența „cărții cărților ” este aproape incomensurabilă în cultura europeană (cât și în arta românească și cea ungară);

· știe că diferitele ramuri ale artelor (literatura, muzica, artele plastice, filmul) se inspiră din istoriile Vechiului și Noului Testament, și le prelucrează;

· înțelege rolul Bibliei (al pildelor biblice, al psalmilor) în crearea diferitelor genuri artistice;

· cunoaște cele zece porunci primite de Moise;

· cunoaște colinde, zicale, proverbe românești cu referințe biblice (de ex.:.nimeni nu poate fi profet în țara sa);

· înțelege corelația care există între unele întâmplări biblice și sărbători (de ex.: de Crăciun: scene legate de Sfânta sărbătoare a Nașterii Domnului; colindatul; colindatul cu turca, colindatul cu steaua).

· cerințe minime de cunoaștere a bibliei: 2-3 pilde din Vechiul Testament; 2-3 pilde din Noul Testament.

Limba și literatura maghiară: creații literare pe teme biblice.

Cultură și civilizație românească: poezii pe tema obiceiurilor populare.

Cultură vizuală: prelucrarea temelor biblice în literatură, muzică, arte plastice și film (exemple din diferite epoci istorice).

Cânt și muzică: imnuri, psalmi puși pe muzică.


Vechiul și Noul Testament din Biblie; geneza, parabola, pilde, psalmi, evanghilia, evangheliștii, profeții, apostol, pasiune, răstignirea pe cruce, Golgota, canonul, Canaanul.


Poezia populară românească

Total 10 ore


Cunoașterea câtorva creații populare (balada, doina, cântecul de leagăn).


A se arăta că poezia populară este parte integrantă a literaturii române, este un mijloc de exprimare a bogăției spirituale a poporului. Cunoașterea și îndrăgirea creațiilor caracteristice poeziei populare românești.

Cunoștințe

Cerințe


Poezia populară-poezia cultă.

„Doina” creație tipică a poeziei populare românești.Multiplele feluri de doine, caracteristicile de conținut și stare sufletească ale doinelor.

Balade populare românești :

Mioriţa și/sau Monăstirea Argeşului.

Caracteristicile genului de baladă populară. Teme, motive.

Elevul

· va recunoaște caracteristicile de conținut și formă ale „doinei”, va resimți starea emoțională lăuntrică;

· Va putea declama corect textul baladei Mioriţa ;

· va înțelege mesajul multiplu al acestor creații și va cunoaște caracteristicile genului;

· va putea folosi și va îmbogăți cunoștințele pe care le are despre baladă;

· va putea căuta și identifica principalele motive: ca de ex. complotul, păstoritul de transhumanță, (pe două pajiști) oaia năzdrăvană ; măicuța plângând și imaginile de „nuntă-înmormântare; testamentul păstorului;

· va ști să argumenteze la nivelul vârstei sale ideile filozofice legate de destin care apar în baladă;

· va ști să dea definiția alegoriei;

· va înțelege sensul "motivului de sacrificiu" din balada Monăstirea Argeşului, va percepe tensiunile care se iscă din" relația dintre artist și opera sa";

· știe că este nevoie de un mare sacrificiu pentru a crea o operă nemuritoare, de valoare universală;

· este capabil să facă asociația cu o capodoperă a literaturii maghiare, cu balada Kőmíves Kelemenné ( Meșterul zidar Kelemen);

· este capabil să aducă argumente pro și contra pentru spiritul de sacrificiu,dragostea de muncă, conștiința menirii;

· știe să enumere alte exemple pe această temă din literatura română, maghiară și din literatura universală;

· învață pe dinafară un fragment de baladă.

Limba și literatura maghiară: paralelisme (Monăstirea Argeşului, Kőmíves Kelemenné).

Cultură vizuală: mănăstiri, cetăți și alte realizări ale civilizației.

Valori artistice și morale în povestea „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte”.

Structura. Motive. Valoarea universală a mesajului acestei povești.

Obiceiuri populare dramatice și arta lor poetică.

Elevul

· înțelege adevărul universal din poveste și este capabil să-și formuleze o părere proprie;

· participă la obiceiurile populare dramatice; recunoaște importanța poeziei populare;

· nivelul minim de cunoștințe din opere de acest gen:

este capabil să înțeleagă sensul unei doine, al unei balade, și al unei povești;

· este capabil să declame textul corect al baladei „Miorița".


Balada populară, balada cultă, cainismul; păstoritul de transhumanță, testamentul „nunta-înmormântare”, motivul sacrificiului, imnul, psalmul, predica.


Literatura română în secolul XVI-XVIII.

Total 5 ore


Cunoștințe de bază de istoria limbii, legende.


Conștientizarea importanței culturii românești în limba slavă veche. Cunoașterea primului vestigiu de limbă română, interpretarea lui în legătură cu începuturile scrierii în limba română. Elevii vor înțelege că literatura religioasă și operele cronicarilor au contribuit la dezvoltarea limbii române.

Se vor identifica corelațiile cu istoria culturii.

Prezentarea succintă a curentului filozofic al epocii luminilor. Prezentarea rolului Școlii Ardelene, în contextul epocii luminilor din Europa.

Cunoștințe

Cerințe


Ilustrații din literatura secolelor 16–18 în limba slavă veche și română. Fragmente din vestigiul de limbă în slava veche Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie.

Începuturile scrierii în limba română (Scrisoarea lui Neacşu din Câmpulung).

Biblia de la București.

Marii cronicari (scurtă trecere în revistă).

Dimitrie Cantemir: Descrierea Moldovei (fragment).

Iluminismul românesc și Școala Ardeleană.

Elevul

· va cunoaște începuturile culturii românești scrise, cele mai vechi vestigii de limbă;

· va înțelege însemnătatea literaturii religioase și a operei cronicarilor în dezvoltarea limbii și culturii românești;

· va cunoaște profesiunea de credință a Școlii Ardelene, în contextul gândirii epocii luminilor și rolul său în înrădăcinarea și adâncirea conștiinței naționale;

· va ști să-i enumere pe reprezentanții Școlii Ardelene: Samuil Micu Klain, Gheorghe Şincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu;

· va înțelege puterea și impulsul pozitiv al protestantismului asupra dezvoltării limbii și culturii românești într-o relație de la cauză la efect;

· nivel minim de cunoaștere a operelor:

Dimitrie Cantemir: Descrierea Moldovei (fragmente).

Limba și literatura maghiară: iluminismul european și cel unguresc.

Istorie, cunoștințe despre societate și cunoștințe cetățenești: religia reformată și protestantismul.

Informatică: căutare pe internet; culegerea de informații.


Limba vorbită, cea scrisă, vestigii de limbă, cronicari, iluminismul, protestantismul, traducerea bibliei.


Literatura română în prima jumătate a secolului XIX.

Total 10 ore


Cunoașterea câtorva creații epice și lirica.


Cunoașterea trăsăturilor esențiale ale celor mai importante programe pentru dezvoltarea limbii române, a presei, a învățământului și a teatrului.

Personalități celebre: prezentarea activității lui Grigore Alexandrescu, Nicolae Bălcescu, Dimitrie Bolintineanu, Alecu Russo, asimilarea cunoștințelor.

Prezentarea curentelor de gândire și de stil caracteristice epocii: clasicismul, sentimentalismul, romantismul-legat de activitatea și profesiunea de credință a lui Ion Eliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri.

Cunoștințe

Cerințe


Contextul social, politic și cultural al primelor decenii ale secolului XIX. Dezvoltarea presei, învățământului, teatrului în limba română.

Cunoștințe generale despre grupul de artiști ai epocii: Ion Heliade-Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Nicolae Bălcescu, Alecu Russo, Dimitrie Bolintineanu, Anton Pann, Vasile Alecsandri.

Programe culturale.

Curentele de stil ale epocii: clasicismul, sentimentalismul, romantismul.

Dacia literară program al romantismului românesc.

Contribuția scriitorilor pașoptiști (1848) la dezvoltarea limbii și literaturii române, la crearea de noi genuri și opere literare.

Ion Heliade Rădulescu: Zburătorul (analiza literară a operei).

Grigore Alexandrescu: Umbra lui Mircea.

La Cozia (analiza operei).

Elevul

· are vaste cunoștințe despre filozofia și profilul epocii; despre curentele de gândire și de stil ale epocii; despre principiile filozofice, artistice ale grupurilor de artiști;

· cunoaște rolul determinant al personalităților marcante asupra epocii;

· cunoaște în esență cele mai importante programe și lucrări pentru dezvoltarea limbii române;

· recunoaște trăsăturile de stil ale noilor genuri, ale clasicismului, sentimentalismului, și romantismului;

· este capabil să facă asociații cu cunoștințele de literatură maghiară și universală;

· nivelul minim de cunoaștere a operelor:

· elevul este capabil să înțeleagă singur opera lui Ion Heliade-Rădulescu Zburătorul;

· este capabil să interpreteze gândirea și forma specifică a operei lui Grigore Alexandrescu Umbra lui Mircea, La Cozia;

· este capabil să dea individual răspunsuri orale și în scris identificând corelaţiileimportante.

Limba și literatura maghiară: reprezentanții romantismului în literatura română, maghiară și universală; caracteristici ale curentului de stil; programele principale în serviciul limbii maghiare.

Istoria, cunoștințe despre societate și cunoștințe cetățenești: Personalitățile celebre ale epocii reformiste din Ungaria. Caracteristicile epocii.

Cultura și civilizația românească: poezia populară și romantismul.

Geografie: Topografia legată de teme și de creatori.


Viața literară, program de cultură; mișcare, curente de idei, de stil, clasicismul, romantismul.


Portret–Vasile Alecsandri

Total 15 ore


Câteva trăsături fundamentale ale stilului epocii romantismului. Cunoașterea câtorva pasteluri ale poetului.


Prezentarea portretului artistului creator al stilului romantic timpuriu. Conștientizarea câtorva teme fundamentale ale operei (trăiri legate de peisaj și de dragoste, patriotismul, trecerea).

Accentuarea rolului de pionierat al lui Vasile Alecsandri, prezentarea programului său de acțiuni și a tezei sale poetice.

Cunoștințe

Cerințe


Creația lirică a lui Vasile Alecsandri, teme caracteristice (de ex..dragostea, peisajul, viața și moartea, evenimente istorice).

Poezia de dragoste.

Idile și elegii.

De exemplu: O seară la Lido, Steluţa, Lăcrămioare.

Creaţii peisagistice. Pasteluri:

Sfârşit de toamnă, Lunca din Mirceşti.

Evenimente istorice:

Hora Unirii.

Elevul

· cunoaște epoca istorică, istoria culturii, perioada culturală în care poetul a trăit, a creat și și-a asumat funcții publice;

· cunoaște portretul unui poet romantic, angajamentul său uman și artistic, programul său novator;

· știe că Vasile Alecsandri a creat un nou gen literar în literatura română, pastelul;

· studiază și individual câteva teme importante ale operei lui Alecsandri, atitudinea eului său liric (de ex.dragostea, peisajul, viața și moartea, evenimente istorice);

· este capabil să își formuleze o părere proprie la analiza operelor;

· nivel minim de cunoaștere a operelor: O seară la Lido și un pastel (de ex. Sfârşit de toamnă).

Limba și literatura maghiară: romantismul.

Cultură vizuală: creații romantice de artă plastică.


Atitudine poetică, eul liric, portretul, întreaga operă, pastelul, idila, elegia.


Epoca marilor clasici ai literaturii române.

Opera lui Mihai Eminescu

Total 30 ore


Câteva date din viața lui Eminescu. Cunoștințe de bază privind particularitățile stilului romantic.

Fiind băiet păduri cutreieram; Sara pe deal.


Literatura celei de-a doua părți a secolului XIX.(prezentare globală).

Prezentarea marilor teme și motive caracteristice ale poetului geniu romantic, cunoscut și în literatura universală (timpul, cosmosul, istoria, natura și dragostea). Prezentarea complexă a operei sale în vederea dezvoltării aptitudinilor de abstractizare, de interpretare a unei opere la elevi. Pregătirea elevilor pentru a integra conținutul filosofic al operei, pentru a înțelege concepția poetului despre peisaj, despre dragoste, teoria lui despre geniu, despre univers, despre trecerea timpului, singurătate și artă.

Cunoștințe

Cerințe


Opera lui Mihai Eminescu.

Marile teme ale poeziei sale. Timpul (timpul concret,timpul subiectiv ):

ex. Trecut-au anii…

Cosmosul (micro și macrocosmosul, infinitul, cerul, luna, soarele, stelele, luceafărul, geneza, muzica sferelor): La steaua; Luceafărul.

Ars poetica:

Critica socială, destinul geniului, singurătatea lui.

Luceafărul.

Peisajul: (concret, metaforic)-

Vise de dragoste, dorința, împlinirea: Dorinţa, Lacul, Floare albastră, Sara pe deal;

Dragostea neîmpărtășită: Pe lângă plopii fără soţi, Te duci, De câte ori iubito, De ce nu-mi vii?

Femeia înger și femeia demon; (Înger şi demon).

Peisajul și trecerea:

Mihai Eminescu: Mai am un singur dor.

Analiza complexă a capodoperei lui Eminescu Luceafărul.

Geneza, istoria poemului, sursele de inspirație (folclorul, filosofia schopenhaueriană, mitologia greacă și cea din India, creștinismul); viața poetului transformată în simbol.

Structura operei:

Nivelul universal-cosmic și cel uman-terestru. Bogăția de teme și motive.

Elemente epice, lirice și dramatice în poem.

Importanța sa filosofică, sensurile sale alegorice. Expresivitatea limbajului poetic.

Corespondența dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle.

Analiza altor 2-3 creații lirice ale poetului în afara celor de mai sus.

Genurile poeziei lui Eminescu (idila, egloga, epistola, romanța, oda, elegia, epigrama, sonetul, doina).

Fragmente din proza lui Mihai Eminescu: Sărmanul Dionis.

Prietenia dintre Mihai Eminescu și Ion Creangă; prietenia dintre Mihai Eminescu și Ion Luca Caragiale.

Elevul

· va cunoaște principalele perioade ale creației lui Eminescu și locul său în literatura universală;

· este capabil să lege cunoștințele pe care le are din literatura română, maghiară și universală cu cunoștințele despre romantism;

· cunoaște principalele caracteristici ale stilului epocii romantismului;

· recunoaște în decursul analizelor literare marile teme și motive, genurile literare, soluțiile poetice ale lui Eminescu, stilul său;

· recunoaște legătura dintre peisajul exterior și cel interior, sufletesc (metaforic);

· știe că în poezia de dragoste a lui Eminescu fericirea în dragoste este exprimată și prin perfecțiunea edenică a naturii (Dorinţa), iar natura lipsită de splendoare exprimă iubirea neîmplinită (De ce nu-mi vii?);

· cunoaște crezul poetului despre poezie și despre menirea artistului;

· este capabil să facă individual analiza unei opere a lui Eminescu;

· înțelege mesajul filozofic al operei Luceafărul, că omul având o menire, geniul, plătește nemurirea, valoarea universală a creației cu nefericirea sa;

· recunoaște bogăția temelor și motivelor, varietatea lor;

· realizează prezența unor elemente lirice, epice și dramatice în capodopera lui Eminescu și este capabil să le identifice făcând analiza operei;

· este capabil să analizeze individual opera, să descifreze esențialul din operă; înțelege mijloacele poetice și rolul lor;

· știe să enumere exemple din diferite genuri;

· nivel minim de cunoaștere a operelor: Fiind băiet păduri cutreieram, Sara pe deal, Luceafărul, De ce nu-mi vii? Mai am un singur dor și încă alte 2-3 poezii; 2-3 poezii pe dinafară;

· va fi capabil să prezinte creația lui Eminescu (pe baza a min.10-12 poezii lirice și 1-2 poezii epice);

· este capabil să formuleze o părere proprie, să dea răspunsuri orale și în scris, să declame corect textul unor poezii.

Limba și literatura maghiară: Teme și motive asemănătoare în poezia lui Mihai Eminescu și a lui Vajda János. Traduceri ale poeziilor lui Eminescu în limba maghiară (de ex.: Esthajnalcsillag;

Ó, jössz-e már?).

Muze în literatura maghiară.

Cultură vizuală: creații specifice epocii din domeniul artelor plastice.

Cânt și muzică: piese muzicale romantice.

Informatică: căutare pe internet; epoca romantică (literatură, muzică, arte plastice).


Filosofie, folclor, mitologie, limbaj poetic, idila, egloga, romanța, doina, sonetul, luceafărul, omul de rând, geniul, teoria geniului, individul, micro, și macrocosmosul, teme, motive, traduceri ale poeziilor, poezii puse pe muzică, singurătatea, geneza, spațiul concret și abstract.


Opera lui Ion Creangă

Total 20 ore


Una-două povești de Creangă și fragment din romanul autobiografic Amintiri din copilărie.

Elevul cunoaște atitudinea poeților romantici (Vasile Alecsandri și Mihai Eminescu) față de poezia populară.


Cunoașterea specificului, tendințelor caracteristice ale literaturii române de atunci (a doua jumătate a secolului XIX). Prezentarea simbolurilor realismului și poporanismului în literatură.

Prezentarea complexă a portretului prozatorului Ion Creangă, sublinierea metodelor folosite în creația sa. Dezvoltarea deprinderilor de analiză a nuvelelor și romanelor

Cunoștințe

Cerințe


Prezentarea carierei artistice a lui Ion Creangă.

Variante de genuri: povestea, narațiunea, nuvela, romanul în creația lui Ion Creangă.

Povestea lui Harap-Alb (poveste); Povestea unui om leneş (narațiune);

Moş Nichifor Coțcariul (nuvelă);

Amintiri din copilărie (roman autobiografic);

Teme și motive: satul tradițional; amintiri nostalgice din copilăria dispărută; virtuți și vicii umane.

Personaje „vii” pe scena creației sale.

Caracteristicile scrierilor sale: originalitate, stil popular, umor aparte, atitudine de moralist, abordare anecdotică.

Analiza romanului autobiografic Amintiri din copilărie.

Trăirile legate de copilărie și de pământul natal. Copilăria, o retrospectivă nostalgică.

Aventurile din tinerețe apar ca primele forme de manifestare ale (auto)cunoașterii.

Prezentarea vieții sufletești a adultului în devenire, exprimarea frământărilor lăuntrice ale acestei perioade intermitente. Personajul liric al operei Amintiri din copilărie prezintă aventurile și psihologia copilului din Moldova din secolul al XIX.și pe cele ale „adolescentului universal”;

Caracterizarea personajului.

Specificul romanului autobiografic (de ex.Creangă își povestește aventurile din copilărie, trăirile sufletești la persoana întâi singular, pe un ton nostalgic).

Caracteristicile stilului romanului:

(stil autentic, verbal, avântat, cu „ culori moldovenești de stil”, anecdotic, plin de umor și autoironie).

Prietenia dintre Mihai Eminescu și Ion Creangă.

Elevul

· este capabil să recunoască caracteristicile stilului realist și popular în operele sctiitorului;

· cunoaște înțelepciunea din cele mai importante opere ale lui Ion Creangă, complexitatea lor stilistică, caracterul lor umoristic;

· este capabil să identifice trăsăturile caracteristice de conținut și formă ale poveștilor, narațiunilor, nuvelelor; este capabil să abordeze opera ca o compoziție

(având introducere, conflict, intrigă, punct culminant și deznodământ);

· este capabil să formuleze o părere proprie despre faptele eroilor cu argumente pro și contra;

· percepe și identifică atitudinile umane fundamentale (virtuțile și viciile);

· observă formele și punctele de vedere ale narațiunii lui Creangă;

· este capabil ca în cadrul analizei operelor să caracterizeze personajele principale, să judece conflictele care decurg din atitudinea lor;

· cunoaște caracteristicile specifice ale genului de roman autobiografic;

· se pune în locul lui Nică, trăiește aventurile lui, înțelege și resimte mesajul operei;

· este capabil de o abordare a romanului din mai multe aspecte; este capabil să-și exprime propria părere;

· cunoaște locul lui Ion Creangă în literatura română;

· nivel minim de cunoaștere a operelor: Amintiri din copilărie; analiza unei povești, narațiuni, sau nuvele;

· va fi capabil să analizeze și o operă a lui Creangă necunoscută pentru el ;

· a auzit și a citit despre prietenia dintre Mihai Eminescu și Ion Creangă;

· un fragment de proză din Amintiri din copilărie.

Cultură și civilizație românească: texte din creațiile populare; zicale, superstiții.

Limba și literatura maghiară: prietenia dintre poeți (Petőfi Sándor–Arany János; Ady Endre–Babits Mihály).

Cultură vizuală: Amintiri din copilărie varianta cinematografică a operei.


Romanul autobiografic, stilul autentic, nostalgia, autoironia, stilul anecdotic, umorul, regionalismele.

Rezultate scontate la sfârşitul ciclului de doi ani de studiu

Elevul „a învățat să învețe”, să folosească corespunzător sursele de informație: cartea, biblioteca, internetul. Se descurcă în lumea informațiilor, știind să găsească în mod creativ esențialul. Este capabil să reacționeze în mod adecvat și rapid la actele partenerului de vorbire în situații de discuție de toate zilele (acasă, la școală, la medic, la cumpărături).

Folosește o intonație potrivită în procesul de comunicație. Își exprimă la fel de curajos părerea pro sau contra în situații de vorbire cu mai mulți participanți. Vorbește cursiv, savuros despre trăirile sale personale, despre aventurile din tinerețe, condimentând din când în când ce are de spus cu câte un cuvânt dialectal. Bineînțeles, reușește să-și armonizeze mesajele verbale și non-verbale (gestuale).

Cunoaște diferitele nivele ale limbii române ca fonetica, lexicologia, morfologia, sintagma, sintaxa, textologia și regulile de ortografie.

Se descurcă la folosirea corectă a mijloacelor de fonetică ale textului, a ordinii corecte a cuvintelor în propoziție și a intonației potrivite în frază. Folosește abil cunoștințele din domeniul semanticii pentru îmbogățirea vocabularului ( sinonime, antonime). Este capabil să elaboreze individual un text atât pe suport hârtie cât și în format electronic.

Știe să formuleze texte funcționale frecvent folosite. Are cunoștințe apropriate despre limbă și societate, despre stratificarea socială a limbii, despre rolul diferitelor variante ale limbii, despre dialect (propria sa limbă maternă).

Cunoaște capodoperele poeziei populare românești, diferitele epoci de istoria culturii, curentele filosofice și de stil, opera și portretul scriitorilor și poeților români și este capabil să „dialogheze” cu „creația artistică”. Este capabil să prezinte oral, și de asemenea în scris, tema și elementele de formă ale creațiilor epice, să exprime oral și în scris gândurile și sentimentele cuprinse în aceste opere.

Știe să lucreze în gupuri de lucru, ascultă părerea altora, formulându-și părerile în mod civilizat. Are un scris ordonat, citeț.

Clasele 11‑12

Obiectivul disciplinei de limbă și literatură română în ultimii doi ani de liceu este dezvoltarea capacității de sinteză a elevilor, lărgirea orizontului lor critic, perfecționarea limbajului și al simțului estetic. Este de așteptat ca tinerii care se apropie de sfârșitul studiilor, să dispună de o bogată cultură lingvistică manifestată prin înțelegerea exprimării orale, prin capacitatea de a înțelege și de a elabora texte în scris și de a folosi la un înalt nivel calitativ toate aceste deprinderi în diferitele forme de comunicare orală și în scris. Scopul studierii limbii române este îmbogățirea competențelor de analiză a textelor prin cunoștințe de stilistică, de retorică.

Disciplina are ca scop, pe de-o parte, prezentarea caracteristicilor diferitelor genuri de stil (legate de domeniul particular, public, oficial, științific, publicistic), iar pe de altă parte, dezvăluirea, exersarea în situații date ( sau create ) a diferitelor tipuri de retorică, de exprimare în public ( printre care cuvântări la diferite ocazii, elogieri). Elevul va cunoaște calitățile unui bun orator, caracteristicile de conținut și formă ale unei cuvântări impresionante. Are posibilitatea să folosească tehnici de argumentare, de înșirare a unor argumente pro și contra. Tânărul de 17-18 ani are deja o mare rutină în folosirea bibliotecii și a internetului și este capabil să colecteze materiale, să întocmească o bibliografie modernă, să ia notițe, să întocmească fișiere, să sistematizeze și să proceseze documentația adunată, să formuleze o părere proprie. Învață metodele, și practică întocmirea individuală de proiecte.

Cunoaște și respectă etica de notare, de indicare a surselor, refuză plagiatul. Elevul în clasă terminală este deja capabil să întocmească individual o lucrare mai lungă, o prezentare power-point pe baza unor „cercetări” proprii.

Cunoaște în egală măsură diferitele tipuri de texte, genurile presei orale și scrise (pe suport hârtie sau în format electronic).

Are deprinderi de compunere, de redactare a unor texte funcționale mai des folosite (de ex. curriculum vitae, scrisoare de motivație). Are experiență în luarea de notițe pe baza explicațiilor profesorilor și a ascultării diferitelor prelegeri, știe să desprindă și să selecteze esențialul. Are de asemenea o experiență suficientă în întocmirea schițelor și a notițelor.

Predarea literaturii vizează în primul rând citirea comprehensivă-expresivă și analiza diferitelor genuri de opere (lirice, epice, dramatice). Elevul este deja capabil să citească și să analizeze texte din ce în ce mai lungi din romane și opere dramatice. Cunoaște noi tipuri, noi structuri de romane, știe să identifice teoria timpului proustian, și influența psihanalizei freudiene asupra literaturii secolului XX. Are cunoștințe complexe despre curentele de stil ale epocii (simbolismul, suprarealismul, expresionismul), și cunoaște formele caracteristice de apariție ale lor în diferitele opere literare sau în alte manifestări artistice asociate.

Spre sfârșitul studiilor de limbă și literatură, elevii vor dispune deja de cunoștințe și competențe suficiente pentru a fi capabili să facă referințe la alte opere pe tema dată, să compare opere create în timpuri foarte diferite, cu diferențe chiar de mai multe veacuri, pentru a căuta și a releva teme și motive comune. Într-un astfel de context și cu această metodă elevii vor putea explora posibilitățile de comentare a operelor prin interiorizare și de înțelegere a ființei lor proprii, a propriului lor eu.

Elevul bilingv, educat în ambele culturi, va putea găsi puncte de legătură în literatura română, maghiară, universală și în artele asociate.

La sfârșitul studiilor de limbă elevii în prag de bacalaureat vor avea capacitatea de a „compune” răspunsuri orale și lucrări scrise coerente și bine structurate nu numai pe marginea unor opere studiate la orele de literatură ci și din creații necunoscute pentru ei, pe care nu le-au analizat încă. Conform concepției prezentate în programa cadru, predarea limbii și literaturii la școală își atinge scopul dacă la aceste ore se vor forma indivizi care vorbesc fluent limba română și se pot „pierde„ în plăcerile cititului, oameni care prin literatură învață să-și formuleze marile probleme ale existenței.

Limba


Comunicația.

Comunicația mass-media

Total 15 ore


Cunoștințe de bază privind funcția mijloacelor de comunicație mass-media, codurilor lor verbale și nonverbale.


Cunoașterea aprofundată a caracteristicilor, funcțiilor, formelor lingvistice și de exprimare ale comunicației mass-media. Cunoașterea speciilor de mass-media. Crearea unei atitudini conștiente privind efectele mass-media.

Cunoștințe/cerințe


Elevii vor înțelege că mass-media, comunicarea în masă interpelează în mod indirect și unilateral cu mijloace verbale și nonverbale un public larg de receptori. Formarea unei păreri proprii despre lumea comunicării în masă, formarea și dezvoltarea aptitudinii de selectare, de ex.selectarea comunicărilor de valoare de cele fără de valoare, a esențialului de neesențial.

Cunoștințe despre diferitele forme de mass-media și despre cele mai importante genuri ale sale.

O vedere de ansamblu asupra regrupării diferitelor organe de presă, cunoașterea criteriilor de regrupare (de ex. publicare, periodicitate, locul difuzării, presa scrisă și electronică, conținutul, diferențierea tendențioasă, limba).

Cunoașterea genurilor jurnalistice, presa de informare (comunicare a informațiilor) și presa publicistică ( stilul publicistic). Aptitudinea de a recunoaște diferitele ansambluri redacționale de informare (știre, informare, comunicat, corespondență, reportaj, interviu), observarea particularităților și a diferențelor acestora.

Cunoașterea textelor jurnalistice de opinie (articol, comentariu, glosă, notă, scrisoare deschisă, scrisoare de la cititori, recenzie, studiu, monografie, eseu).

Cunoașterea genurilor ziaristice de radio și televiziune, tipuri de emisiuni (printre care și emisiuni în limba naţionalităţii). Genurile jurnalistice scrise și comentative. Observarea diferențelor dintre emisiunile dinainte înregistrate (conserve) și emisiunile în direct. Formularea părerii proprii despre diferitele tipuri de emisiuni, printre care emisiunile pentru minorități.

Dezbatere despre diferitele forme ale criticii. Argumente pro și contra despre rolul mass-media în viața oamenilor.

Adoptarea unei atitudini cumpătate și critice față de raportul dintre tineri și mass-media.

Istoria, cunoștințe despre societate şi cunoștințe cetățenești: rolul mass-media în viața oamenilor, impactul său social.

Limba și literatura maghiară: genuri ale mass-media.

Etică: societatea de consum.

Cinematografie și mass-media: emisiuni de popularizare a cunoștințelor, obiceiurile de consum mass-media, radio și televiziune ale naţionalităţilor etnice.

Informatică: reluarea diferitelor emisiuni la cerere (prin internet), post de radio cu emisiune în incinta școlii și jurnal publicat în școală.


Mass-media, receptorul, media, genurile jurnalistice, genurile de informare (știre, comunicat, corespondență, reportaj, interviu); genuri jurnalistice de opinie (comentariu, glosă, notă, scrisoare de la cititori), tipuri de emisiuni, emisiuni în limba naționalității, emisiune în direct, emisiuni conservă, canale publice și comerciale de televiziune.


Cunoștințe de bază de stilistică

Total 15 ore


Cunoașterea unor figuri de stil și mijloace stilistice și folosirea lor la analiza operelor. Recunoașterea trăsăturilor specifice de stil ale autorilor și epocilor învățate.


Însușirea mijloacelor care influențează stilul. Identificarea valorii elementelor de limbă care determină stilul operei.

Motivarea elevilor pentru a-și făuri un stil propriu prin identificarea unor mijloace stilistice subtile. Făurirea unui stil propriu printr-o folosire conștientă a limbii. Rafinament în folosirea limbii prin cunoașterea unor mijloace stilistice nuanțate.

Dezvoltarea gândirii creative și a capacității de abstractizare, cât și a aptitudinilor de înțelegere și de elaborare a unor texte.



Înțelegerea legăturii strânse care există între noțiunile de limbă, vorbire, text și stil.

Formarea unui stil propriu, utilizarea unor nuanțe subtile de stil.

Recunoașterea valorii stilistice a elementelor verbale și nonverbale din text. Elemente determinante de stil și efectul lor asupra stilului în textul dat. Stil al epocii, al grupului, stil individual. naliza efectului unor nuanțe specifice de stil.

Cunoașterea diferitelor genuri de stil (legat de domeniul vieții particulare, publice, bisericești, oficiale, științifice, publicistice, beletristice). Analiza efectului produs de diferitele nuanțe stilistice caracteristice.

Folosirea conștientă a diferitelor genuri de stil proprii unor situații de vorbire, sau unor intenții de comunicare la elaborarea de texte. Se va acorda o atenție specială alegerii cu grijă a cuvintelor folosite și bunei înțelegeri privind importanța alegerii termenilor. Identificarea modului direct și metaforic în comunicare. Efectul produs de folosirea mijloacelor de fonetică a frazei și a textului, de schimbare a tonalității, intonației, intensității și a pauzelor în exprimare. Exerciții de folosire a diferitelor tipuri de texte (din viața particulară, publică, din domeniul oficial, științific).

Recunoașterea caracterului unic, individual al textelor de beletristică. Exerciții de stil.

Utilizarea corespunzătoare a dicționarelor explicative (de sinonime, antonime).

Artă dramatică și dans: utilizarea unor nuanțe de stil în conversație.

Istorie, cunoștințe despre societate și cunoștințe cetățenești; cultură și civilizație românească: caracteristicile stilului unor texte sursă.

Limba și literatura maghiară: muzicalitatea limbii maghiare şi române, ordinea cuvintelor în propoziție, melodia frazei.

Cinematografie și mass-media: diferite manifestări.


Stilistica, stilul, valoarea stilului, genuri de stil, efectul stilului, stil verbal, stil nominal, mijloace poetice, figuri de stil (metafore, comparații, sinestezie, metonimie, alegorie, simbol), eufemismul, cacofemismul.


Retorica

Total 20 ore


Formarea unei păreri proprii cu argumente pro- și contra. Utilizarea diferitelor forme de exprimare verbală.


Introducere în știința retoricii. Se va înțelege că de fapt retorica ne învață să vorbim. Investigarea din ce în ce mai profundă a funcțiilor de comunicare ale retoricii.

Identificarea caracteristicilor modului de exprimare. Învățarea tehnicilor de argumentare corectă. Dezvoltarea aptitudinilor de orator ale elevului, ale calităților sale de exprimare a gândurilor și sentimentelor. Dezvoltarea în continuare a aptitudinilor sale de a dezbate o problemă în mod civilizat.



Cunoștințe de bază privind istoria retoricii. Elocința în trecut și în zilele noastre. Legătura dintre retorică și comunicare.

Aptitudinile, calitățile relevante ale unui bun orator. Aptitudinea de a intra în contact cu publicul. Valorizarea modului de prezentare și a intensității vocii în concordanță cu nivelul emoțional al comunicării (intensitatea vocii, armonie, ritm).

Obligațiile oratorului.

Genurile de text de comunicare în public. Funcțiile de comunicare puse în valoare în diferitele genuri.

Forme de comunicare directe și indirecte, unidirecționale și multidirecționale. Factorii procesului de comunicare în discursul public. Genurile clasice ale discursului.

Structura ideatică-afectivă-spirituală a discursului argumentativ. Structură rațională (includerea diferitelor argumente în text), intensificarea climatului psiho-afectiv de la începutul discursului (atragerea atenției) până la atingerea apogeului stării afective a publicului receptor.

Formele, metodele de argumentare (inducție, deducție), elaborarea textului, discursul.

Dezbaterea (formularea părerii proprii, combaterea părerii contrare,concluzii).

Armonizarea elementelor de comunicare verbală cu mijloace de fonetică a textului (intensitatea vocii, intonația, accentul, melodia frazei) și cu mijloacele de metacomunicație (mimica, gesturile).

Exerciții pentru însușirea diferitelor genuri de discurs public (conferință, prezentare, intervenție, raport) cu situații create la orele de curs, sau în afara lor.

Cunoștințe despre genurile de comunicare la radio și la televiziune (știre, comunicat, glosă, reportaj, interviu).

Interpretarea fidelă, expresivă a textului din unele creații lirice și epice.

Istorie, cunoștințe despre societate și cunoștințe cetățenești; limba și literatura maghiară: elocința în antichitate și în istoria Ungariei (de exemplu în epoca reformistă).

Artă dramatică și dans: discursuri pe scenă,texte de monolog.

Cinematografie și mass-media: mijloace de impresionare în genurile de emisiuni televizate.


Istoria retoricii, retorica (arta discursului, elocința), oratorul, discursul, manifestare în public, modul de prezentare a discursului, intensitatea vocii, armonia, ritmul, genurile de texte, forme de comunicare, argumentul, contraargumentul.


Cultivarea limbii

Total 10 ore


Ortografie, regulile (fundamentale) de gramatică în folosirea vocabularului.


Perceperea ideii că limba este într-o permanentă schimbare. Prezentarea factorilor care influențează schimbările în limbă. Evidențierea rolului normelor, a standardelor în limbă (modul de scriere, folosirea cuvintelor).

Explicitarea şi acceptarea în fața elevilor scopurile şi sarcinile cultivării limbii.



Înțelegerea cauzalității și a procesului de programare a reformei limbii.

Însușirea regulilor ortografice, gramaticale și de folosire a vocabularului proprii diferitelor domenii. Cunoașterea circumstanțelor de popularizare a normelor, standardelor limbii (școala, publicații documentare, mass-media, internetul).

Politica cu privire la folosirea limbii:

Deprinderi de folosire a diferitelor dicționare, reglementări: DEX (Dicţionarul explicativ al limbii române), DOOM (Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române); Dicţionar de sinonime, antonime, neologisme, Dicţionar de proverbe şi zicători româneşti.

Diferența dintre vechile și noile norme ortografice. Cunoașterea manualului lui Mihai Cozma: Cultivarea limbii române și folosirea sa corectă.

Poziția lui „î” „â” la începutul cuvântului sau la mijloc de cuvânt; alternanța „sînt” „sunt”.

Academia Română și Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”-influența acestora asupra cultivării limbii.

Înțelegerea importanței popularizării cunoștințelor de limbă, identificarea relațiilor de la cauză la efect.

Înțelegerea scopului și sistemului de sarcini în cultivarea limbii.

Tipurile de greșeli de ortologie (familial, familiar, babă bătrână).

Folosirea conștientă a cunoștințelor de ortologie în comunicarea verbală și în scris.

Cultivarea limbii, programarea limbii, politica şi răspândirea cunoştinţelor cu privire la folosirea limbii: norme, standarde, intensificarea efectului afectiv de la începutul discursului (atragerea atenției) până la atingerea apogeului stării afective a publicului receptor.

Istorie, cunoștințe despre societate și cunoștințe cetățenești; limba și literatura maghiară : Curente de reînnoire a limbii în Ungaria. Însemnătatea activității lui Kazinczy Ferenc, lupta dintre ortologi și neologi.


Cultivarea limbii, programarea reformelor în limbă, norme, standarde, politica cu privire la folosirea limbii, popularizarea cunoștințelor de limbă.


Metode de elaborare a unui proiect

Total 20 ore


Întocmirea unor scheme și note în limba română. Cunoștințe de bază privind folosirea bibliotecii, cărți care pot și care nu pot fi împrumutate, sistemul de catalogare a tomurilor. Bibliotecă on-line.


Însușirea criteriilor și metodelor de întocmire individuală a unor proiecte. Motivație pentru a elabora o lucrare în mod individual, respectând normele de etică, atitudine de refuzare a plagiatului. Dezvoltarea aptitudinilor și deprinderilor de apreciere și de folosire a cărților.



Cunoașterea și utilizarea criteriilor și diferitelor faze de elaborare a proiectelor. Formularea scopului de atins prin lucrarea propusă.

Formularea temei, a titlului, alegerea tipului de text, colectarea de materiale la bibliotecă, cu surf pe net, sau împrumutând cărți la bibliotecă. Întocmirea bibliografiei, studierea literaturii de specialitate, etichetarea, note din literatura de specialitate.

Colectarea de material autentic pe teren (ex.: material etnografic și folcloric) cu chestionare, interviuri, cu notarea autentică a textului, cu folosirea unor mijloace TIC.

Selectarea materialului strâns, întocmirea schemei, sistematizarea materialului, tratarea lui, scrierea textului; folosirea corectă a metodelor.

Citatul și referința.

Prezentarea bibliografiei (în ordine alfabetică, cu indicarea pe primul loc a numelui de familie).

În limba română se va pune virgulă între numele de familie și numele propriu (ex.Pop, Dimitru).

Limba și literatura maghiară: metode de întocmire a schemei, de luare de note, și de elaborare a unui proiect.

Cultură și civilizație românească: elaborarea unui proiect în mod individual cu colectare de materiale autentice.

Biologie-igienă: întocmirea unei lucrări de proiect.

Informatică: căutare cu ajutorul unor programe de surf pe net.


Cărți, folosirea cărților, programe de căutare pe net, lucrări de proiect, colectarea de materiale, bibliografia, literatura de specialitate, citatul, referința.


Pregătire pentru bacalaureat.

Total 24 ore


Cunoștințe legate de diferitele nivele de limbă.

Folosirea unui vocabular adecvat pentru situația de vorbire dată.


Se va pune în evidență sistemul logic de semnalizare al limbii, din care fac parte toate elementele structurale, chiar și cele mai diferite nivele de limbă (de la fonetică la textologie).

Dezvoltarea deprinderii de sistematizare și de sinteză.

Întărirea curajului de a vorbi, activizarea vocabularului (oral și scris), îmbogățirea lui în continuare.

Motivații pentru exersarea cunoștințelor de gramatică, ortografie, stilistică; motivații pentru utilizarea legităților la nivel de aptitudini.



Cunoștințe despre limba română în limba română.

Înțelegerea importanței analizei diacronice și sincronice a limbii. Reîmprospătarea cunoștințelor de istoria limbii.

Sistematizarea și exersarea orală și în scris a cunoștințelor de fonetică, lexicologie, morfologie, sintagmă, sintaxă, semantică, textologie, stilistică, retorică. Aplicarea regulilor gramaticale, stilistice și ortografice la elaborarea diferitelor tipuri de texte.

Rezolvarea problemelor în mod individual și în grup. Atitudine creativă de limbaj.

Dezvoltarea competențelor de limbă și a altor competențe prin citirea unor texte și prin exerciții de folosire a limbii. Deprinderea de comunicare orală, de citire comprehensivă, de elaborare creativă a unor texte în mod corect. Înțelegerea avantajelor bilingvismului (mutilingvismului).

Limba și literatura maghiară: cunoștințe de limbă (gramatică).

Cultură și civilizație românească: interpretarea unor texte, analiza poeziei populare legate de datinile învățate.

Informatică: program de ortografiere; pagini web pe teme de limbă și de cultivare a limbii.


Analiza diacronică și sincronică a limbii, istoria limbii, competența, gramatica.

Literatura


Viziunea lui Ioan Slavici

Total 15 ore


Realismul în literatura română a secolului XIX. Creația artistică a lui Ion Creangă și Ion Luca Caragiale.


Prezentarea portretului prozatorului ardelean Ioan Slavici; prezentarea tehnicilor sale narative.

Abordarea sub mai multe aspecte a nuvelei sale psihologice Moara cu noroc și a romanului Mara.

Dezvoltarea aptitudinilor de interpretare a nuvelelor și a romanelor.

Cunoștințe

Cerințe


Caracteristicile creației artistice a scriitorului realist român ardelean Ioan Slavici.

Influența lui Confucius asupra filosofiei scriitorului.

Slavici protagonist al moralității, bun cunoscător al sufletului uman. Contribuția sa la dezvoltarea prozei.

Moara cu noroc (analiză literară).

Aspectul dramatic al acțiunii: conflicte sociale și psihice. Analiza subconștientului. Caracterizarea personajelor.

Caracteristicile artei scriitorului Slavici.

Comentarea altor nuvele de Slavici (ex. Budulea Taichii, Gura satului).

Ioan Slavici: analiza romanului Mara, abordarea romanului sub mai multe aspecte, de ex. puncte de vedere, caracterizarea personajelor, tehnica de narare.

Elevul

· cunoaște filosofia scriitorului realist;

· știe că pentru Ioan Slavici Confucius era înțeleptul înțelepților, cine a enunțat principiile morale ale existenței (dragostea, sinceritatea, cinstea, mărinimia, cumpătarea, justețea);

· își dă seama de lupta eroului principal, a lui Ghiță, cu ispita îmbogățirii, drama psihologică a eroului principal care se zbate fiind sclavul banilor;

· urmărește cu atenție monologul interior al lui Ghiță, frământările sale, decăderea morală, ispășirea păcatelor lui;

· se implică în dezbatere cu un real discernământ;

· formulează în mod individual judecăți în probleme de etică;

· este capabil să înțeleagă sensul profund al nuvelei;

· comentează cu ajutorul profesorului romanul Mara;

· cunoaște trăsăturile specifice ale romanului realist; caracterizarea complexă a personajelor, analiza psihologică aprofundată;

· nivel minim de cunoaștere a operei: comentarea unei nuvele și a unui roman.

Limb

Documents

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ - oktatas.hu · Web viewGeorge Călinescu: Enigma Otiliei. Romanul de tip balzacian, psihologia avarului și a parvenitului. Romanul românesc de după