8/17/2019 Lohanul 37.
Lohanul nr. 37, aprilie 2016
Sponsori: Ec. Floriana Enache, Farm. Dumitra Catargiu, Ing. Ioan
Ciomaga, Ing. Nechifor Ioan, Ec. Alex Filip Jr. Ctlin
Dogaru , Ing. Valentin Asandei, Ing. tefan Catargiu,
Dr. Nelu Ttaru, Adrian Dominte , Ec. Neculai Baltag , Av.
Ctlin ocu, Marian Vasile, Veniamin Booroga, Notar Armau Ionu, Dr.
Teona Scopos Ing. Constantin Silimon, Ing. Constantin Koglniceanu,
Ing. Nicoleta Rotaru, Av. Aurica Nstase.
LLLooohhhaaannnuuulll nnnrrr... 333777 – – – MMMaaagggaaazzziiinnn
cccuuullltttuuurrraaalll – tttiiiiiinnniiif f f iiiccc
ISSN:ISSN:ISSN:ISSN: 1844184418441844----7686768676867686
f f f ooonnndddaaattt::: nnnoooiiieeemmmbbbrrriiieee 222000000777
Redactor ef : Vicu Merlan; Secretar de redacie: Eliza
Merlan
Colaboratorii acestui numr:
Iulia BRÂNZ MIHILEANU, Daniel ROXIN, Valeriu D.
POPOVICI-URSU, Pr. Ioan OLARIU, prof. dr. Alexandru ANDRONIC,
arhitect Mariana ZUP, Prof. dr. Vicu Merlan, Prof. Vasile CALESTRU,
Prof. Drago L. CURELEA, Andreea LUPOR, Valentin VASILESCU, Aurelia
ALEXA, Prof. dr. doc. H.C. Grigore POSEA, Prof. Vasile CÂRCOT, Radu
UNGUREANU, Max Galka, Sorin TUDOR, Prof. dr. ing. Avram D. TUDOSIE,
Prof. dr. ing. Irimia ARTENE, Prof. ing. oenolog masterand Eugenia
GAI, Prof. Daniela CURELEA, Ed. Cecilia PISALTU, Înv. Mihaela
ENACHE, Simona VOICU, Prof. Corneliu VLEANU, Prof. Petru ANDREI,
Luca Cipolla, Gh. NICULESCU, Dr. Alexandru VÎLCU, Dr. Teona SCOPOS,
Prof. Adrian TALAMAN, Prof. Cristinel POPA, Elena OLARIU, Veniamin
BOOROGA, Martin CATA, Petru ANDREI, Înv. Corneliu LAZR, Elena
DRGAN, Bibl. Elena OLARIU, Prof. dr. Dorin LEHACI, Înv. Ion
Gheorghe PRICOP, Marian MALCIU, Bibl. Irina BULAI, Nicolae Aurelian
DIACONESCU, Roxana OLTEANU, Prof. Irina IPORDEI, Ec. Aurel
CORDA, David Icke, Prof. tefan MÎRZAC, Sorin BADEA, Ctlina
CURCEANU, Robert Otey, Bernard Carr, David Reitze, Bruce Allen, Ira
Thorpe, Ctlina CURCEANU, Graham Pearson, Anca SERGHESCU, Valeriu
Mihai PNOIU, Elisabeta STNCILESCU, Josh Gubler, David Wood, Laura
COLGIN, Acad. Dr. C. TOMA, dr. Lcrmioara IVNESCU, Petru STRTULAT,
Etienne Guille, Psih. Alina BLAGOI, Alina DRAGOMIR, Daniela GHIMP,
Valter LONGO, Claudiu PASTOR, Crengua ROU, Roxana MARIN,
Virgil STROESCU, Mihai VASILESCU, Ioana MAROAN, Georges Lochak,
George PREDA, Anca APOSTOL, Constantin PESCARU, George Friedman,
Alexander Markowetz, Mihai VASILESCU, Stephanie Seneff, Ana Maria
LUPEA, Alin Motogna, Dr. Melvin Morse, Episcopul Alexandru MILEANT,
Prof. George BIANU, Nicolae CATRINA, Dumitru Constantin DULCAN,
Omraam Mikhaël Aïvanhov, Haralambie K. Skarlakidis.
Referenii tiinifici: Prof. univ. dr. acad. Constantin TOMA
(biologie), prof. dr. doc. H.C. Grigore POSEA (geomorfologie),
prof. univ. dr. Ioan DONIS (geografie), asist. univ. dr. Bogdan
Gabriel ROI (geologie), Magda STAVINSCHI (astronomie), prof. dr.
ing. Avram D. TUDOSIE (viticultur), dr. Georgeta BURLEA
(psihologie), prof. Lina CODREANU (literatur), dr.
George SILVESTROVICI (medicin general), ec. Aurel CORDA (economie).
Colaborator i i aces tui numr al rev is te i sunt direc t
responsabi l i asupra coninutului ar t icole lor publ icate .
Contact Contact Contact Contact:::: Putei citi
revista on line pe http:// lohanul.slizhusi.ro Articole
noi pot fi trimise la adresa de e-mail:
[email protected] sau prin pot la C. P. 51, Hui,
jud. Vaslui, 735100.
Contact telefon: 076.1997.505; 074.5894379
CUPRINS:CUPRINS:CUPRINS:CUPRINS:
ISTORIE ISTORIE ISTORIE ISTORIE
-Iulia BRÂNZ MIHILEANU, Marele arheolog italian Marco Merlini:
“Scrisul s-a nscut în Europa, pe Valea Dunrii”……….5 -Daniel ROXIN,
Universitatea din Cambridge: Carpaii, leagnul civilizaiei
euro-indo-iranice…………………………..…6
- Valeriu D. POPOVICI-URSU, Împratul roman Traian (53 – 117 d.cr.)
caracterizat de istorici receni……………………………..…8 -Pr. Ioan OLARIU,
prof. dr. Alexandru ANDRONIC, arhitect Mariana ZUP, Oraul Vaslui –
reedin domneasc i capital de ar………………………………………..…13 - Prof. dr.
Vicu Merlan, Conacele de pe vile Bohotinului, Crasnei i
Vasluieului……….23 - Prof. Vasile CALESTRU, Premise ale intrrii
României în cel de-al Doilea Rzboi Mondial…………………………………….32 - Prof.
Drago L. CURELEA, Desprmântul central judeean Alba al
Astrei………………………………………..37 - Andreea LUPOR, Cele mai controversate
dispute teritoriale…………………………..39
- Valentin VASILESCU, Muniiile”inteligente” folosite de Rusia în
Siria…….43 - Bruno Tertrais, La 70 de ani de la primele
bombardamente atomice………………..…48
ACTUALITATE ACTUALITATE ACTUALITATE ACTUALITATE
- Aurelia ALEXA, Peste 81.500 de copii au cel puin un printe plecat
la munc în strintate…………………………………..49
GE GE GE GEOGRAFIE OGRAFIE OGRAFIE OGRAFIE
- Prof. dr. doc. H.C. Grigore POSEA, Regionarea teritorial a
României…….….49 -Prof. Vasile CÂRCOT, Mediul geografic premisa
favorabil dezvoltrii oraului Bârlad…………………………………….….53 -Radu
UNGUREANU, Misterul coloanelor de bazalt din Irlanda de
Nord……………..…54
- Max Galka, Cum este repartizat populaiaTerrei…………………………………….…55
-Sorin TUDOR, apte dintre cele mai frumoase gri
europene……………………………..…60
VITICULTURA VITICULTURA VITICULTURA VITICULTURA
- Prof. dr. ing. Avram D. TUDOSIE, Prof. dr. ing. Irimia ARTENE,
Prof. ing Eugenia GAI, Noi mrturii cultural-tehnice din activitatea
colii Viticole i a podg. Hui.…63
PEDAGOGIE PEDAGOGIE PEDAGOGIE PEDAGOGIE
- Prof. Daniela CURELEA, Consideraii privind elaborarea i
implementarea proiectelor în educaie………………………70 - Ed. Cecilia
PISALTU, Rolul activitilor de tip outdoor…………………………………..73 - Înv.
Mihaela ENACHE, Creativitatea prin
educaie permanent…………………………76 - Simona VOICU, Tânra din Vaslui care
a revoluionat lumea tiinei………………….76
LITERATUR LITERATUR LITERATUR LITERATURAAAA
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- Prof. Corneliu VLEANU, Cenaclu……..78 -Prof. Petru ANDREI, Pod de
inimi peste râu de flori…………………………………..79 - Luca Cipolla, Una
candela…………….….81 - Gh. NICULESCU, Vox paradox…………83 - Dr.
Alexandru V LCU, Ie p u r a u l d e S o a r e………………………………………83 -
Dr. Teona SCOPOS, Caut……………..…84
- Prof. Adrian TALAMAN, Trecutul continuu…………………………………….85 - Prof.
Cristinel POPA, Vântoare de amintiri………………………………….…..86 -
Elena OLARIU, Setea de a ti……………88 - Veniamin BOOROGA, Dorin………..88
- Martin CATA, Poezia……………………..89 - Petru ANDREI, Epigramistul Ioan
Toderacu……………………………………91 - Înv. Corneliu LAZR, Logodna dintre
ape……………………………………………92 - Elena DRGAN, Lebda moare
dansând……………………………………..99
- Bibl. Elena OLARIU,
PARFUM…Iubirii...........................................................100
- Prof. dr. Dorin LEHACI, Matematica picturii…………………………………….100 -
Înv. Ion Gheorghe PRICOP, Ion N. Oprea:
Fragilitate………………………………….102 - Prof. Adrian TALAMAN, Din
coase s-au
fcut oameni…………………………….…104 - Marian MALCIU, Escaladând
verticala cuvintelor………………………………….106 - Bibl. Irina BULAI,
MONOGRAFIA comunei Rducneni………………………109 - Nicolae
Aurelian DIACONESCU , Fii mândri c suntei
români!........................................110
EVENIMENT EVENIMENT EVENIMENT EVENIMENT
- Roxana OLTEANU, Avram D. Tudosie, srbtorit la 85 de
ani……………………..119
INDUSTRIE INDUSTRIE INDUSTRIE INDUSTRIE
- Prof. Irina IPORDEI, Îmbrcmintea
inteligent………………………………….122
ECONOMIE ECONOMIE ECONOMIE ECONOMIE -
Ec. Aurel CORDA, România,
încotro?.........................................................123
- David Icke, «Bail in», un colaps financiar
inventat…………………………………….127
FIZICAFIZICAFIZICAFIZICA - Prof. tefan MÎRZAC, Cu fizica
printre oameni……………………………………..135 - Sorin BADEA, Inteligena
artificial i mecanica cuantic…………………………136 - Ctlina CURCEANU, Atomi
de materie
întunecat i un Univers «paralel»?...........137 - Robert
Otey, Falsele teorii din fizic despre gravitaie i
relativism………………….…138 - Bernard Carr, Fizica cuantic i
spiritualitatea………………………………138 - David Reitze, Bruce Allen, Ira
Thorpe, Teoria undelor gravitaionale………….…139 - Ctlina CURCEANU,
Misterul universului i galaxiile……………………………….…146 - Graham
Pearson, Cercettorii au descoperit un «soare interior» care
înclzete
planeta?........................................................149
ASTRONOMIE ASTRONOMIE ASTRONOMIE ASTRONOMIE
- Anca SERGHESCU, "Geamnul Pmântului" are muni de peste 3.000 de
metri……………………………………..…150
ASTROLOGIE ASTROLOGIE ASTROLOGIE ASTROLOGIE
- Valeriu Mihai PNOIU, Horoscop 2016…………………………………………150
PSIHOLOGIE PSIHOLOGIE PSIHOLOGIE PSIHOLOGIE
BIOLOGIE BIOLOGIE BIOLOGIE BIOLOGIE
secretoare în lumea vegetal……………...160
GENETICAGENETICAGENETICAGENETICA - Petru STRTULAT, Un virus
antic prezent
în ADN-ul uman………………………...…172 -Etienne Guille, ADN-ul uman
este influenat de fiecare planet din sistemul nostru
solar…………………………………...……174
MEDICINA MEDICINA MEDICINA MEDICINA
-Alina BLAGOI, Cum s supravieuieti unui atac de
cord……………………………..….175
MEDICINA NATURALA MEDICINA
NATURALA MEDICINA NATURALA MEDICINA NATURALA
- Alina DRAGOMIR, Copacii – o surs
natural de energie i sntate………...….187 - Daniela GHIMP, Efectele
benefice ale leurdei………………………………………189 -Valter LONGO, Trei zile
consecutive de post pot regenera întregul sistem imunitar……190 -
Claudiu PASTOR, Singura metod sigur de prelungire a vieii este
înfometarea…...191 - Crengua ROU, Verdeuri de primvar:
Loboda……………………………………..191 - Roxana MARIN, „Dac albina va
disprea vreodat de pe pmânt, omul mai are de trit doar patru
ani”…………………………….193
DEZBATERIDEZBATERIDEZBATERIDEZBATERI
- Mihai VASILESCU, ConspiraiaFluorului…………………………………...197 - Ioana
MAROAN, Cele mai nocive 6 produse alimentare………………………..203 -
Georges Lochak, Enigme la Cernobil si Fukushima…………………………………207 -
George PREDA, O veritabila epidemie de tumori cerebrale datorata
folosirii telefoanelor mobile………………………...214 - Anca APOSTOL, Suntem
INTERCEPTAI pe BANI grei……………………………….215 - Constantin PESCARU,
Piramida bogiei…226 - George Friedman, Jocuri murdare: Umanitatea e
controlat prin rzboaie..227 - Alexander Markowetz, Smartphone-ul,
un mare pericol pentru copii i nu numai…232 - Mihai VASILESCU, Este
oare Gregorian Bivolaru inamicul numrul 1 al serviciilor secrete
române?...........................................234 - Stephanie
Seneff, Glifosatul, un element din ierbicidul
Roundup………………………..237
CURIOZITATICURIOZITATICURIOZITATICURIOZITATI - Ana Maria
LUPEA, Fenomen terifiant descoperit la 11.000 de metri
adâncime….239 -Alin Motogna, Por Bazhyn, cetatea misterioas din
Siberia……………………240
SPIRITUALITATE SPIRITUALITATE SPIRITUALITATE SPIRITUALITATE
- dr. Melvin Morse, Punctul focar al lui Dumnezeu………………………………….241
- Episcopul Alexandru MILEANT, O csnicie
fericit……………………………………...243
-Prof. George BIANU, Adevrul ultimdivin……………………………………….244 -
Nicolae CATRINA, Aspecte iniiatice eseniale referitoare la
translaiile extatice în dimensiunile subtile ale universului
astral……………………………………..…246 - Dumitru Constantin DULCAN, "Viaa
noastr pe pmânt este doar o mic parte din ceea ce avem de
trit"……………………..253 - Omraam Mikhaël Aïvanhov, Umilina în faa
Domnului Dumnezeu…………………258 - Haralambie K. Skarlakidis,
Sfânta Lumin iese din placa Sfântului Mormânt………..258
8/17/2019 Lohanul 37.
Cultura Cucuteni sau începutul civilizaie
Cultura Cucuteni a aprut i s-a for rii noastre în urm cu câteva mii
de a
motenire cea mai frumoas ceramic picta în acea
perioad.
isterul, înc nedezlegat, este legat de a populaiei, fr a lsa nici o
urm.
Cultura Cucuteni denumit astfel ac un secol, dup localitatea omonim
din apropie au fost fcute primele descoperiri de ceramic dintre
cele mai vechi civilizaii din Europa. Stud datrile fragmentelor de
vase au stabilit adev Cultura Cucuteni este mai veche decât
civiliza micile vase de lut, pictate cu motive unice în realizate
înaintea piramidelor egiptene!
Aceast cultur s-a extins pe perioad a 200
4600/4500 – 2750 i.Hr.) pe o suprafa de 350.cuprinde teritorii care
astzi se gsesc în Rom Moldova i Ucraina. Denumirea oficial, recun
meridianele, este Cucuteni-Tripolie (Trypillia, apropere de Kiev,
capitala Ucrainei de azi).
Se presupune c populaia are origini anatoliene. prepoderent
masculin, a trecut Bosforul i a mi centrul Turciei de astzi ctre
podiurile i Carpai i Nipru, ocupând un spaiu imens.
Din analizele genetice ale puinelor fragme descoperite în siturile
arheologice, cucutenieni medie (pân la 1,65 m) i trsturi armeonide
(t la culoare i ochii ” codai “). Au adus cu ei a special bovide,
dar i oi i capre. Nu aveau cai
aa c viteza lor de deplasare era cea a vakm/or).
Unul din misterele înc neelucidate al aces omogenitatea motivelor
picturale de pe vase, care suprafa pe care s-au fcut descoperiri
iar populaia era foarte redus numeric (densi i a populaiei era
foarte mic). Înc nu s ipotez legat de felul în care s-a pstrat i
s-a t
M
Lohanul nr. 37, apLohanul nr. 37, apLohanul nr. 37,
apLohanul nr. 37, ap
ai veche ian
din Europa,
ispariia subit
m mai bine de re de Iai unde ictat, este una iile ulterioare i ruri
uluitoare: ia sumerian i uropa, au fost
0 de ani (între
000 de km², cenia, Republica oscut pe toate localitatea din
Un grup mare, grat din estul i câmpiile dintre
nte de schelet i aveau o talie enul mai închis nimale mari,
în
(i nici pisici),
ilor (maxim 2
ei culturi este n condiiile în ste una uria, atea aezrilor a
formulat o ransmis, atât de
omogen, aceast preocupare a confec un teritoriu atât de vast. Din
acest p afirma fr niciun dubiu c civilizaia cu o vitez mai mare
decât cretinismu
Misterul, îns, abia acum începe
Aceast populaie a venit, a întemeia 15-20 de case, uneori ajungând
la
protoorase) i a disprut fr urm. N Dunrea, Prutul i Nistru,
pentru c niciunul dintre maluri!?
Nu s-au gsit necropole. Nu se (majoritatea civilizaiilor
lumii se cun
De la ei nu avem decât ceramic pict Toate descoperirile se opresc
în j
Analogiile cu Biblia ar putea lega dispde Potop …Foarte probabil.
Oricum mod sigur, se vor gsi noi dovezi ale î zona rii
noastre.
istorieistorieistorieistorie
ilie 2016 ilie 2016 ilie 2016 ilie
2016
ionrii de vase de lut, pe unct de vedere, se poate cucuteniana s-a
rspândit l!
t aezri permanente (de 0.000 de case-adevarate u se tie pe unde a
trecut u exist niciun semn, pe
ie ce fceau cu morii sc dup necropole).
t, deosebit de frumoas. urul anului 3000 î.Hr.
riia civilizaiei Cucutenicercetrile continu i, în ceputurilor
civilizaiei în
8/17/2019 Lohanul 37.
p.p.p.p. 5555
Marele arheolog italian Marco Merli s-a nscut în Europa, pe Valea
D
Comunitatea tiinific internaional de momentul în care va valida
acest
Recenzie realizata de Iulia BR NZ
Cartea “Scrisul s-a nscut în Europa?” ( La scri
Europa?) de Marco Merlini a aprut la edituraîn 2004.
Autorul rspunde afirmativ la ntrebare ce a fcut o minuioas munc de
investigaie î Grand Tour de trei ani prin Europa neolitic Astzi
aici se afl România, Moldova, Un Bulgaria, Serbia, Macedinia,
Muntenegru, C Heregovina, Grecia. n fiecare din aceste ri care
demonstreaz c, în urm cu aproape 7500 Dunrii înflorea o civilizaie
avansat. Grupur locuiau în sate compacte. i construiau casel
uneltele în acelai mod. Aveau caracteristici spi aceleai credine
animistice, rituri funerare, simb
Marco Merlini menioneaz c, în so populaii, cooperarea prevala
asupra conflictul asupra furtului. Religia era centrat pe diviniza
feminin i pe diferite manifestri ale cuplului mulimea de statuete
feminine descoperi arheologice referitoare la aceast epoc.
Dar lucrurl cel mai surprinztor este c po neolitice a dezvoltat un
scris propriu, pe care numit Danube Script.
Aventura descoperirii acestei scrieri în din Turda. n anul 1875,
arheologa maghiar Zs descoper la Turda, în locul numit „La lunc”
statuete feminine acoperite cu semne curioase. C a considerat nite
pictograme i a emis idee neolitic din Ardeal cunotea scrisul. Desco
Turda” a fcut în epoc înconjurul lumii. Apoi
Lohanul nr. 37, apLohanul nr. 37, apLohanul nr. 37, apLohanul nr.
37, ap
i: “Scrisul nrii”. se apropie adevr!!!
IHILEANU
garia, Ucraina, roaia, Bosnia-
exist mrturii de ani, în Valea le de populaii e i îi fceau
rituale comune: oluri, idiomuri.
ietatea acestor i, iar comerul
rea principiului divin. De aici, e în siturile
ulaia Europei ercettorii l-au
epe cu siturile òfia von Torma , o mulime de ercettoarea le-
a c populaia erirea „scrierii fost „uitat”.
De la Turda, Marco Merli eveniment formidabil, care a academice.
Trtria. În 1961, Nicol (într-un sit arheologic aparinând cult de
nite oase umane, trei tblie insc Descoperirea a interesat
comunitatea Cercettorii deschii noutii le-au inc tiina oficial
româneasc le-a declar Sumer. Apoi le-a „uitat”.
Italianul Marco Merlini nu buncrul de prejudeci academice. El
urmele Europei neolitice. i-a întrepri i situri arheologice, fcând
abstraci actuale. i iat ce-a observat: Tbliel caz izolat. Semne
similare se regs descoperite în diferite zone din Balc care aparin
aceleiai civilizaii n Cucuteni (România), Duruitoarea V (Ucraina),
Vina (Serbia) etc. n fieca este impresionant. Cercettorul ma
descoperit între Ungaria i Româ coninând artefacte cu scris
neolitic numrat cincizeci, în 1990, în bazinul consemneaz pe o hart
douzeci i dintre Belgrad i Sofia. n ce privete a fi un adevrat
depozit de artefacte
sacru al Europei neolitice.
Crturarul italian a mai cons dac la momentul descoperirii Tbliel
unei scrieri neolitice europene prea o anilor a fost îmbriat de tot
mai m Arhemitologa lituano-american Marij c scrisul sacru, prin
care Vechea Eu Zei acum 7500 de ani, va putea „arheologii se vor
decide s colabor specialitii în mitologie i folclor” (p.
istorieistorieistorieistorie
ilie 2016 ilie 2016 ilie 2016 ilie
2016
i a mers la locul altui utremurat prejudecile e Vlassa descoper
aici rii Vina-Turda), alturi ripionate cu pictograme. tiinific
internaional.
lus în cercetrile lor. Dar at false sau importate din
-a propus s ia cu asalt caut în Europa modern ns pelerinajul prin
muzee
de semnele de frontier de la Trtria nu sunt un
esc pe mii de artefacte ani, în situri arheologice olitice: Para,
Tangiru, che (Moldova), Tripolie e zon, numrul acestora ghiar Ianos
Makkay a nia patruzeci de situri european. Shan Winn a Dunrii.
Harald Haarman trei de situri în spaiul
România i Moldova, par inscripionate cu scrisul
tatat un lucru important: or de la Trtria existena idee absurd, în
decursul
uli arheologi i lingviti. a Gimbutas era de prere rop comunica cu
Marea fi descoperit doar dac ze strâns cu lingvitii i 22).
8/17/2019 Lohanul 37.
p.p.p.p. 6666
Fenomenul scrierii danubiene a devenit obi multor oameni de tiin.
Iat câteva lucrri, c stea deschise pe masa oricrui intelectual int
subiect:
Marija Gimbutas, The Language of the Goddess, 198 Marija
Gimbutas, The civilization of the Goddes, Sa
Marija Gimbutas, On the Nature of Old Euopean Script, 1998;
Shan Winn, Pre-writing in South-eastern Europe, 198 Harald
Haarman, Writing from Old Europe to Ancie Cultural Continuity,
1989.
Scrierea danubian mai are o însuire de aprut în urma necesitii de a
efectua co agricole, ca scrisul cuneiform sau ieroglifele eg din
Valea Dunrii avea o funcie religioas. sacr i i se atribuiau puteri
magice. Pe unele scriau formule consacrate, care se purtau la gât
spiritele benefice. Altele erau acoperite cu bl frângeau spre a
îmbolnvi sau omorî dumanul.
Marco Merlini îi ilustreaz carte reprezentative ale acestei scrieri
misterioase a st neolitici, pentru care fiecare naie modern
propriu: sârbii o numesc Vina, grecii „scrisul n macedonii
„alfabetul neolitic macedonean”, zicem „scrierea de pe Tbliele de
la Trtria”.
Recunosc: am citit cartea de câteva ori. emoie. Urmtoarele di, cu
pixul în mân. fascinant i complicat în acelai timp. Dar ca ori
vocaie, Marco Merlini exprim conceptele specialitate într-un limbaj
clar i cursiv.
O calitate, pe care tinerii o vor apreci este c ea poate înlocui
zeci de manuale de istor
Dar niciun manual nu poate înlocui cartea lui M
Lectura ei mi-a inspirat o întrebare.
De ce românii notri nu scriu cri, pe c citeasc cu sufletul la gur,
aa cum se citet crturar italian?
Nu m refer la inii ajuni întâmpl academic de cercetare i care
nu sunt în stare mecanic c semnele de pe artefactele neolitice s
ornamente.
Vorbesc de „lupii singuratici”, care au din Ventris i vd semnele
scrisului acolo unde vd decât nite mâzglituri.
Nu de mult, am citit cartea lui John Ch B. L’enigma
della scrittura micena. n capitolul Ventris menioneaz
calitatea de baz a acestuia acolo unde alii vedeau doar confuzie.
La dou
Lohanul nr. 37, apLohanul nr. 37, apLohanul nr. 37, apLohanul nr.
37, ap
ectul cercetrii re ar trebui s
eresat de acest
sebit. Ea nu a nturi contabile iptene. Scrierea ra considerat
blie de lut se pentru a atrage steme, apoi se
a cu imagini moilor notri are un nume
eolitic egeean”, oi, românii, îi
Prima oar, cu Subiectul este e intelectual de i termenii de
cu entuziasm, e i lingvistic.
rlini.
or în sistemul decât s repete nt nite simple
n ei o scânteie orbii cu ochi nu
dwick Lineare despre Michael : vedea ordinea eci i patru
de
ani a publicat un articol, în care de vorbete într-un dialect
arhaic al somitilor academice i a lui Artur acest scris cretan este
într-o alt limb a trebuit s-i ascund vârsta, spre directorului
revistei.
Muli dintre cercettorii ro Ventris de a explora misterele
lumii
ceva în plus: curajul de a-i exprima opiniei generale.
Alt exemplu. Academicienii bun: Iliada este doar
o poveste, Tr Schliemann nu s-a lsat intimidat de t i spunea c
epopeea lui Homer conin
timp ce arheologii oficiali fceau ar tribune, marele diletant a
mers în Turc târncopul în alta i a descoperit orau
i românii notri au intuiie i uneltele arheologice. Dar Schliemann
de a demonstra c are dreptate în ciud
Citind cartea Scrisul s-a nsc din tot sufletul arheologilor i li
englezului Ventris, al germanului Sc Marco Merlini: de a lua pixul
sau la
Nu un studiu chinuit cu referine la ma subsol, citit la o
sesiune de co
prejudeci academice. Ci o carte, cl Europa s-o citeasc cu
interes, aa cu italianului Marco Merlini, acest
Neolitice i al Scrisului Danubian.
Universitatea din Camb
leagnul civilizaiei eur Personaliti marcante di Arienii
au venit di
Da
The Cambridge history of India, vo (Arienii), p. 67-
“Arienii primitivi triau în zona te mare certitudine stejarul,
fagul, s conifere i, se pare, mesteacnul, p
sigur, ulmul. Dup toate probabilitic, dup câte se pare, grâul le
era fami
Animalele folositoare cele mai cuno oala, calul, câinele,
porcul i unele s strvechi, se pare, nu cunoteau mg Dintre
psri, putem deduce din limb raa. Cea mai familiar pasre rpito
istorieistorieistorieistorie
ilie 2016 ilie 2016 ilie 2016 ilie
2016
clara c scrisul linear B limbii grece, în ciuda Evans, care
susineau c decât cea greac. Ventris a nu trezi neîncrederea
âni au curiozitatea lui antice. Dar Ventris avea
prerea proprie în ciuda
germani o ineau una i ia nu exist. Negustorul
onul lor autoritar. Intuiia e un grunte de adevr. n heologie în
birouri i la a cu Iliada într-o mân i lui Priam.
e fac frai cu legendele i avea ceva în plus: curajul celor care îl
ridiculizau.
t în Europa? le-am dorit gvitilor notri curajul liemann i al
italianului topul în mân i a scrie. nuale i cârnai de note la
unicri în buncrul de r i captivant, pe care a citit subsemnata
cartea
are prieten al Europei
. I, cap. III,The Arians 71:
mperat, cunoteau cu lcia, anumite specii de osibil teiul i,
mai puin
le erau sedentari, pentruliar.
cute erau: boul i vaca, ecii de cerb. În timpurile rul, cmila
i elefantul. c ei cunoteau gâsca i re era, dup cât se
pare,
8/17/2019 Lohanul 37.
p.p.p.p. 7777 Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie
2016Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie
2016
aquila (uliul). Lupul i ursul erau cunoscui, dar nu
leul i tigrul. Din aceste date este posibil s localizm
habitatul primitiv din care îi trag originea vorbitorii
acestor limbi.
Nu este probabil (ca habitatul primitiv) s fie India, cum
presupun primii investigatori, întrucât nici flora, nici
fauna, cum se reflect ele în limb, nu sunt caracteristice acestei
zone. i mai puin probabil este Pamirul, una din cele mai mohorâte
regiuni de pe faa pmântului. Nu este probabil ca „Asia
Central”, considerat i ea ca loc de batin al arienilor, s fi
îndeplinit acest rol, chiar dac admitem c lipsa evident a apei i,
deci sterilitatea mai multor zone, ar fi un fenomen mai
recent.
Dac într-adevr aceti oameni cunoteau fagul trebuie s fi
locuit la vest de o linie care pleac de la Königsberg, în Prusia,
pân în Crimeea i, de acolo, continu prin Asia Mic. Nu exist o
zon care s îndeplineasc aceste condiii în câmpiile din nordul
Europei. Dup câte tim, în timpurile primitive era o ar
acoperit de pduri. Exist vreo parte a Europei care combin
agricultura cu pstoritul, strâns legate una de cealalt, care
s aib esuri calde, potrivite culturii grâului i puni bogate, la
altitudine, necesare turmelor i cirezilor, i,
în acelai timp, arbori i psri de felul celor menionate mai
sus?
Exist, dup toate aparenele, o singur astfel de arie în Europa,
anume aria delimitat la est de Carpai, la sud de
Balcani, la vest de ctre Alpii Austriei i Böhmer Wald, i
la nord de ctre Erzgebirge i munii care fac legtura cu
Carpaii. Dac aceast zon este într-adevr habitatul
originar – i, destul de curios, c dei îndeplinete atât de
multe condiii, nu pare s fi fost propus pân acum – rspândirea
limbilor indo-germanice devine uor de îneles.
Fr îndoial c direcia cea mai atrgtoare de a iei din aceast zon în
cutarea de noi spaii de locuit ar fi de-a lungul Dunrii în
Valahia de unde nu este greu de trecut spre Bosfor i
Dardanele.
Ce dovezi avem noi despre o astfel de migraiune, i în cazul în care
a avut loc, care a fost data? Dup toate probabilitile, migraia
popoarelor din habitatul primitiv pe care noi l-am localizat în
zonele ce se numesc acum (1913! – anul scrierii acestui text – Nota
ns.) Ungaria (cu Transilvania inclus în acea vreme, n.n.), Austria,
Boemia, nu a avut loc într-o
perioad foarte îndeprtat. Toate datele despre aceast
migraiune, atât cât le cunoatem, pot fi explicate fr
postularea unei date anterioare anului 2500 î.e.n. Trebuie
reinut faptul c aceste migraii nu au avut loc pe zone nepopulate, c
înainte de a atinge frontiera Indiei sau chiar a Mesopotamiei,
wiros-ii trebuie s fi avut de luptat cu populaiile deja
existente care considerau trecerea lor asemntoare unui nor de
lcuste distrugtoare care le devorau substana i îi lsau s piar de
foame sau s supravieuiasc în mizeria captivitii unor
cuceritori cruzi. Trebuie s presupunem c succesul s-ar fi
pututobine numai în valuri succesive care urmau la intervale
scurte: cci dac succesorii lor ar fi întârziat prea mult, primul
val de migratori ar fi fost oprit sau absorbit. tim c în timpuri
istorice multe triburi au trecut astfel în Asia din
Europa, printre acestea fiind frigienii, misienii i
bitinienii. S-a artat în mod plauzibil c armenii au fost
primul val al migraiei frigiene i se pot aduce dovezi care
fac posibil afirmaia c triburi i mai vechi de cuceritori venind din
vest spre est erau reprezentai de strmoii îndeprtai ai persanilor i
indienilor moderni”
Jawaharlal NEHRU , fost prim-ministru al Indiei,
scrie:
“Vedele sunt opera arienilor care au invadat bogatul
pmânt
al Indiei. Se prea poate ca devierea spre agricultur
s fi fost imprimat de noii venii, de arienii care
ptrundeau în India în valuri succesive, venind dinspre
nord-vest.” (Descoperirea Indiei, Bucureti, Editura de
Stat pentru literatur
politic,1956, p. 77 si 73)
Alt indian celebru, Rabindranath TAGORE ne arat:
“Când arienii au invadat India, pdurile noastre le-au oferit
adpost, lor i turmelor lor, împotriva cldurii soarelui. Ei au
putut s gseasc acolo tot ce aveau nevoie i astfel triburile
lor, natural patriarhale, s-au statornicit de la început. Susinut
de condiii naturale, cultura s-a putut dezvolta în voie.” (Daniela
Neacu, editor, Tagore – România.Amintiri, Editura
Paideia, 1998, 168 p.)
Satsvarpa Dsa GOSWAMI, autor indian:
“Pe vremuri, Vedele erau transmise pe cale oral, dar mai târziu,
îneleptul Vyasadeva a dat tuturor sastrelor vedice o
form scris.” ( Introducere în literatura vedic.Tradiia
vorbete prin ea însi, Editura GOVINDA, 1993, pag. 5)
istorieistorieistorieistorie
p.p.p.p. 8888
“Cât despre arheologia Indiei, spturile între- i temple nu au
adus date experimentale conc celei dintâi apariii a culturii
vedice.” (Ch Traditional India, p.24)
“Cele mai cunoscute descoperiri arheolog perioada preistoric
au fost fcute sub direcia John Marshall, care în 1920 a dezgropat
ora
ohenjaro, localizate pe teritoriul actualului
reprezint o fabuloas descoperire pentru arheo a contribuit totui
foarte puin la înelegerea vedice. Dac s-a sperat c
descoperirile de Mohenjaro ar putea s arunce o oarecare
Vedelor, aceast speran s-a împlinit.” (Chavarria-Aguilar,
Traditional I
Ediia francez a Vedelor
“Nu exist arheologie vedic: nici o urm ce p arienilor n-a fost gsit
pe pmântul Indiei, arme, nici bijuterii, nimic deci care s pe
Vedelor.” ( Le Véda, Textes réunis et prése VARENNE,
Verviers,5.1 vol.I, 335 p., Editio
19675.2 vol.II, 396 p. (336-731)
“Arienii, purttori ai elementelor de baz ale intrar în India prin
nord-vest în cursul cel mileniu înaintea erei noastre. Ei s-au cioc
Indusului cu popoarele care construiser m crmid din Mohenjo-Daro,
Harappa i alt (începutul primului mileniu), ei i-au întins do
superioar a Gangelui. Centrul civilizaiei vedi atunci spre sud-est.
Kuruksetra (la sud de deveni Pmântul sfînt al brahmanismului”
( L réunis et présentés par Jean VARENNE, Editio 19675.2
vol.II, 730 p.)
Mulumim foarte mult domnului Dumitru Ioncic, Uranus, pentru
oferirea acestor informaii, spre publica multe alte informaii
deosebite despre istoria vech româneti de astzi, le putei gsi în
cartea GETICA, d critic bilingv (latin-român), publicat de editura
Ur fi achiziionat aici:
http://dacia-art.ro/products-page/carti/
Lohanul nr. 37, apLohanul nr. 37, apLohanul nr. 37, apLohanul nr.
37, ap
prinse în orae ludente asupra varria-Aguilar,
ice legate de rheologului Sir ele Harappa i Pakistan.
Dei
logie , Harappa echii perioade
nu dia, p.21)
mit ilustrarea ntés par Jean Gérard & Co,
religiei vedice, i de-al doilea
nit în bazinul arile ceti de le. Mai târziu inaia în valea
ce s-a deplasat odernul Delhi)
Véda, Textes n Gérard & Co,
irectorul editurii re. Acestea, dar i
a meleagurilor Iordanes – ediie
Valeriu D. POPOVIC
Nici-un popor antic care a avut vremea împratului Traian
(96–117 cum noi românii, începând cu vremurile noastre
istoricii i acade
aptul c noi românii l-am prosl i-am afiat scabroasa statuie care
urc spre Muzeul de Isto
din Bucureti i în trecut alte stat Român din Bucureti, atribuirea
de denumiri de strzi, piee, comune, et ruine i total inoportune fa
de c cu strmoii notri daci.
Este suficient pentru susinerea ace Column, scenele în care apar uc
prunci, femei, btrâni cît i scena î Traian capetele decapitate ale
c et
Numai privind aceast scen, cît populaiei civile» fr aprare, a
definitiv amintirea acestui nevropat
În continuare vom expune câteva e autori strini i români, care au
descr lui Traian, caracterizându-i caracterul
Vom începe cu cartea belgianului An de l’empire Parthe (-250 –
227), Le C
pag. La pagina 297, autorul începe s împratului Traian în
Imperiul Parth.
Fiu al unui soldat, nscut în Italic situat în Spania pe
râul Guadalqui Traian ne deschide înfiarea prin la omeneti. Pe
Columna sa, care cele contra lui Decebal, se vede astfel, mutilate
ai conductorilor daci, erversitate, care nu este alta dec
ucigailor în serie.
Sunt condamnabile de asemeni toate ezitat s le pun la cale
peste tot un
Bretania, în Germania, i apoi mai
F
istorieistorieistorieistorie
(53 – 117 d.cr.) ici receni
I-URSU - Paris (Frana)
de a face cu romanii pe nu-i aduce osanale, aa
oala Ardelean, iar în icii români !
vit i adulat, chiar recent are strjuiete pe scrile rie de pe Calea
Victoriei i, fresca de la Ateneul nume de botez Traian,
...considerm c este o mportarea împratului
stei opinii, de a privi pe derea populaiei civile,
care soldaii arat lui niilor dacilor !
i cea a « holocaustului trebui ca s tergem
împrat.
trase din cri scrise de s campaniile militare ale i comportrile
lui.
ré Verstandig, Histoire RI EDITION, 2001, 362 escrie viaa i
campaniile
din Bétique, o colonie ir, actuala Sevilla Vieja, tura întunecoas a
inimii breaz la Roma victoria
contemplând corpurile
cu ochii sclipind det a excitrii turbure ai
masacrele pe care nu a de inamicul îi rezista, în târziu în
Mesopotamia.
8/17/2019 Lohanul 37.
p.p.p.p. 9999 Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie
2016Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie
2016
Ambiiile sale în Paria, ele fceau parte sindromului de
Carrhes? Este în afar de orice îndoial.
Dio Cassius care a fost contemporan cu Traian, nu menioneaz
nici-o referin al acestui traumatism pe care Roma a sfârit al
înfrânge.
Dar îns, noul împrat înbuea în el sentimente de nelinite
sufleteasc înc mai turburtoare. Traian era un compus de o
fals inteligen, de un egoism înrit cu timpul, combinat cu un
profund instinct al sângelui. Într-un cuvînt, unul din acei mari
nevropai, de la care nu gsim un analog decît în analele de
psihiatrie.
Acest rzboi partic, oficial n-a fost un rzboi de jefuire,
totui, el a fost cu totul altceva decît cele de mai înainte. Totui,
înainte de a prsi aceast Mesopotamie, unde el a cunoscut
speranele cele mai nebune, i care astzi au devenit teatrul
învingerii sale, Traian dorea deasemenea a distruge orice. Ordine
au fost date trupelor de geniu romane (care la vremea aceea constau
în maurii condui de Quietus) s rstoarne toate
infrastructurile pe care le întâlneau în cale. Dac Traian trebuia s
se retrag «barbarii» nu trebuiau s recupereze decît ruine fumegând
sau cenue. Dar finalul campaniei lui Traian a fost unirea tuturor
parilor (perii de astazi) i urmrirea trupelor romane în
retragere. În retragerea sa a încercat s cucereasc cetatea Hatra,
ultimul bastion arsacid, înaintea întinselor depresiuni de nisip
siriene. Hatra nu era numai aprat de formidabile ziduri cît i de
înbuitoare cldur al acestui deert, care a fost fatal mai înaite lui
Crasus, dar era de asemenea un sediu sfînt pentru adoratorii lui
Mithra.
Voina lui Traian de a distruge Mithra, a fost ru resimit.
Pentru muli din soldaii romani au considerat-o ca un blestem.
Epuizat de lovitura sorii, cldura, mutele, asediul care dura,
bolnav, poate i rnit, Traian contra voinii lui, prsi asediul.
Asediul este ridicat. Câteva sptmâni dupa aceea, pe 7 august
117, Traian, principalul artizan al acestui rzboi, agonizeaz la
Selimonte, în Cilicia, abtut de o boal care nu înceta a se înruti,
dup plecarea sa din Ctesiphon.
Moartea subit a lui Traian a deschis calea dezlegrii
conflictului care pân atunci nu încetase. Toamna, armatele
parilor ale lui Vologese III i ale lui Osroes s-au stabilit
pe Eufrat. Armenia, Asorestanul, Mesopotamia, Seleucia,
Ctesifonul pân la oraul de frontier la Dura-Europos, cucerite de
romani în primele zile ale rzboiului, adic toate popoarele
ocupate, au fost eliberate de ctre pari.
Am inut s expun caracterizrile autorului crii, privind modul cum
Traian s-a comportat în lupta contra unor popoare panice,
care-i aprau cu îndârjire bunurile i cetile în care se adposteau în
caz de invazie strin.
Considerm c autorul belgian André Verstandig l-a caracterizat
exemplar pe împratul Traian ca: nevropat , un compus de
o fals inteligen , de un egoism înrit cu
timpul , combinat cu un profund instinct al sângelui,
într-un cuvînt, unul din acei nevropai, de la care nu gsim analog
decît în
analele de psihiatrie ! (pag. 298)
O precizare se impune: în Persia, Iranul de astzi, n-o s gsii
nici-o statuie sau denumire de localitate TRAIAN!
În Spania, ara de batin a lui Traian, nu vei gsi nici-un monument,
sau denumri de strzi , piee, comune, etc. cum gsim la noi în
România!
Un autor spaniol, a scris de curând o crulie despre Traian,
crâmpeie din viaa sa romanat., tradus în limba român.
Autorul scrie despre legtura sa sentimental în Persia, cu un tânr
persan, de care se va despri fiind novoit s se retrag ctre Roma! La
desprire pedofilul Traian îl întreab pe tânrul persan ce dori
ar vrea s-i îndeplineasc împratul? Tânrul l-a rugat pe împrat s-i
dea libertatea. La care împratul i-a rspuns c este de acord i a
dispus ca s i se aduc îmbrcminte, un cal îneuat i merinde pe drum.
Tânrul s-a desprit de împrat a înclecat i dus a fost!
i aici se vede caracterul împratului, pe care autorul cruliei l- a
intuit de minune.
Imediat dup plecarea tânrului persan, a convocat pe Quietus, i i-a
ordonat ca s ia câtiva clreti mauri, s-l urmreasc
pe tânarul persan i s-l ucid! Cea ce urmritorii
tânrului persan au îndeplinit i s-au întors comunicându-i
împratului c i-au îndeplinit misiunea. Fr comentarii...
Vom expune în cele ce urmeaza un extras din articolul scris de Dl.
senator Dr. Gheorghe Funar, în cartea Holocaustul
împotriva poporului român, sub titlul „Ce facem cu Traian?”
Partea I, p. 426-433 Ed. GEDO-Cluj-Napoca, 2012.
Despre împratul Traian au aflat românii, în coal i la
facultate, multe neadevruri i puin din ADEVRUL ISTORIC.
Din manualele i cursurile de Istorie antic se tie c, în anii
101-102 d.Hr. i 105-106 d.Hr., au avut loc dou mari rzboaie
între armatele Imperiului Roman conduse de împratul Traian i
armatele dacilor, în frunte cu regele Decebal. Dup al doilea rzboi,
Traian a ocupat o mic parte din Dacia (circa o eptime) i de
atunci a început procesul de formare a Poporului Român i a
Limbii Române. Din doi brbai, Decebal i Traian s-a nscut
Poporul Român i în 165 de ani s-a format Limba Român, care
este o limb latin.
istorieistorieistorieistorie
p.p.p.p. 10101010 Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37,
aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie
2016
Imperiul Roman a luat o parte din bogiile Daciei, dar a adus
cultur i civilizaie, lsându-ne drumurile romane.
Acestea sunt, în esen, informaiile ticluite de ctre
„tiinificii oficiali” (cum îi numete prof. univ. dr.
G.D.Iscru) în legtur cu împratul Traian. Pe baza unor
informaii trunchiate i a ascunderii ADEVRULUI istoric s-a ajuns s
fie creat în România un mit fals al împratului Traian, s fie
atribuit numele su, unor localiti, piee publice, bulevarde,
strzi, coli i licee .a.m.d. (s.n.) Pentru a amâna puin
aflarea ADEVRULUI pentru Poporul Primordial, Limba
Primordial, Religia Primordial, Scrierea Primordial, Cultura
i Civilizaia geto-dacilor, aceti ,,tiinifici
oficiali”(academicieni, profesori universitari, i profesori din
învmântul pre-universitar), împreun cu asasinii politici
post-decembriti blocheaz înfiinarea unui Institut Naional de
Dacologie, propus de ctre Dr. Napoleon Svescu, preedintele
Congresului Internaional de Dacologie. Între timp, numai în ultimii
10 ani, din Bugetul Statului Român s-au cheltuit peste 1 miliard de
dolari pentru operaiunile defurate de militarii români în rzboiul
din Afganistan, numit oficial ,,teatru de
operaiuni”.
ADEVRUL istoric a ieit i iese la suprafa, mai ales în
ultimele dou decenii, fiind pus în valoare de ctre „haiducii
tiinifici”(ingineri, medici, preoi, militari, economiti,
profesori, ziariti, poei, s.a.) în numeroase cri i în
lucrrile prezentate la Congresele (anuale) Internaionale de
Dacologie.
Într-o carte recent aprut la Fundaia „Gândirea”, cu titlu
„Valah”, autorul Gabriel Gheorghe demonstreaz, folosindu-
se de descoperirile arheologice i de lucrrile multor
specialiti din Europa i U.S.A., numeroase ADEVRURI dintre care am
selectat doar cîteva i anume:
- „Cel mai vechi spaiu locuit al Europei este cel carpatic,
getic/valah.”
- „Dintre multe cercetri de nepus la îndoial ale unor universiti
celebre sau ale unor savani
de prestigiu rezult c geii sunt poporul matc al Europei,
strmoi ai grecilor, i italicilor, ai germanilor i englezilor,
ai francezlor i spaniolilor .a.m.d.”
- „Universitatea din Cambridge dovedete pe baz de studii i
cercetri c „nu exist decît o arie, în Europa, de unde au
plecat arienii din India i Persia, grecii antici, latinii,
celii, germanii i slavii.”
- „Spaiul primordial al Europei, cel getic, carpatic, numit de unii
autori antici hiperborean.”
- „Oracolul din Delfi a fost fondat de hiperborei, dup mrturia
unanim a întregii Antichiti greceti.”
- „În mileniul Vî.Hr. Spaiul Carpatic (getic) era singurul locuit
din Europa, realitate confirmat de Universitatea din
Cambridge.”
- „Realitatea c geii se gseau din Peninsula Iberic pân la Marea
Caspic se gsete în surse care n-au fost puse la îndoial sau
contestate niciodat.”
- „Dup Universitatea din Cambridge, Spaiul Carpatic, Getic, Valah a
reprezentat în strvechea antichitate Officina gentium, a
alimentat cu populaie i civilizaie: India, Persia, Grecia antic,
Italia, Frana, Anglia, Germania i Spaiul zis Slav.”
- „Cu toate c cercetarea Universitii din Cambridge publicat
începând din 1922, în 6 volume a cca. 800 p. este fr repro, la noi
nimeni nu i-a acordat atenie i lucrurile au rmas în „statu-quo
ante.”
- „Vedele, cele mai vechi monumente literare ale umanitii, create
în centrul Europei, înainte de mileniul III î.Hr., nu sunt
opere indiene. Vedele au fost aduse în India, nu sunt create
pe pmântul Indiei.” Fostul prim-ministru al Indiei,
Jawaharlal- Nehru a scris c: „Vedele sunt opera arienilor
care au invadat bogatul pmânt al Indiei.”
- „Herodot îi numea tessalieni i originari din acest inut pe
pelasgii care au colonizat Italia. Este evident c urmaii
pelasgilor care locuiesc cu sutele de mii în munii ce-au fost
leagnul rasei lor strvechi, ai celor care populeaz vechea
Dacie, vorbesc i acum limba naional care, în Italia, a dat
natere latinei.”
- „Vlahii Daciei i ai Turciei europene aparin strvechii
familii a pelasgilor: ei nu sunt descendenii colonilor romani
ai lui Traian.” (s.n.)
- „România nu are nimic, în arta sa, care s evoce Roma, nici mcar
civilizaia roman.”
- „Savanii Universitii din Cambridge ajung la concluzia c grecii
antici, ca i restul populaiilor europene, provin din Carpai.”
- „La 1842 marele geograf german W. Hoffmann în celebra sa
oper Beschreibung der Erde/Descrierea pamântului ,
scrie despre valahi: „Acest popor, unit i ridicat prin instrucie
la
cea mai înalt civilizaie, ar fi apt s se gseasc în fruntea culturii
spirituale a umanitii. i ca o completare, limba sa este atît de
armonioas i bogat c s-ar potrivi celui mai cult popor de pe
pmânt.”
istorieistorieistorieistorie
p.p.p.p. 11111111 Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37,
aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie
2016
„Haiducii tiinifici” români au ajuns la cîteva ADEVRURI istorice pe
care „tiinificii oficiali” sunt ateptai ca s le contrazic în mod
public, respectiv:
1. Când geto-dacii aveau cea mai avansat i strlucitoare Civilizaie
i Cultur din Europa, cu peste 10.000 de ani înainte de Hristos,
romanii nu existau.
2. Geto-dacii au avut primul alfabet din lume! Când geto- dacii
scriau, inclusiv pe plci de aur, cu multe mii de ani înainte de
Hristos, când ei citeau, romanii i limba roman nu existau.
Aceste ADEVRURI istorice i multe altele despre Mitologia
i Istoria Poporului Primordial le tia genialul Mihai
Eminescu, inclusiv de la Nicolae Densuianu, care le va scrie
în cartea sa „Dacia Preistoric”. În anul 1866, tânrul Mihai
Eminescu a fost gzduit câteva zile la Sibiu de ctre Nicolae
Densuianu, iar apoi, începând cu anul 1877, s-au reîntâlnit i
au colaborat la Bucureti. La vârsta de 24 de ani, genialul
Mihai Eminescu i-a mrturisit Veronici Micle, într-o
scrisoare
c: „Trecutul m-a fascinat întotdeauna ... Trecutul rii dar i al
omenirii.”Genialul Eminescu a fost interesat de Istoria
primordial i de civilizaiile antice, mai ales civilizaia
indian veche.
Niciunul dintre istoricii români, „tiinificii oficiali”, nu
au curajul, nu au argumente logice i nu rspund românilor la, cel
puin, urmtoarele întrebri:
- Ce limb vorbeau geto-dacii înainte de rzboaiele cu împratul
Traian?
- În ce limb au scris geto-dacii, pentru prima dat în lume,
cu 6000 de ani înainte de Hristos pe tbliele de la Trtria i
pe plcile de aur de la Sinaia?
- Care popor liber i-a abandonat limba strmoeasc, în cazul
geto-dacilor Limba Primordial, i a învat fr profesori i fr
internet o alt limb necunoscut în ara ei de batin?
- De ce pân acum, în multe mii de ani, nu s-a schimbat limba
niciunui popor de la un secol la altul sau de la un mileniu la
altul, cu excepia Poporului Român, urma al Poporului
Primordial?
- Când au venit romanii condui de împratul Traian, strmoii
notri geto-daci aveau Cultura i Civilizaia lor milenar (aa cum a
scris i a susinut Constantin Brâncui) sau nu?
- De ce în facultile de istorie din Italia studenii înva c
strmoii italienilor de astzi sunt geto-dacii, iar în România
elevii i studenii sunt învai viceversa, adic strmoii românilor sunt
romanii? (s.n.)
- De ce nu spun ADEVRUL istoric i de ce nu contribuie la
redarea demnitii Poporului Român, urma al Poporului
Primordial, al geto-dacilor?
- De ce susin în mod fals i neadevrat c Istoria Poporului
Român începe cu cucerirea Daciei de ctre Imperiul Roman, în
timpul împratului Traian?
- De ce ascund Poporului Român c geto-dacii aveau un cult al
strmoilor i nu al cotropitorilor , aa cum s-a încercat
i s-a impus dup anul 1944 de ctre comunitii alogeni, iar dup
decembrie 1989 de ctre democraii din România? (s.n.)
- De ce admitei ca unii din falsificatorii ADEVRATEI
Istorii a Poporului Primordial, a geto-dacilor, s înceap
demersurile pentru a-l declara pe împratul Traian sfînt i mare
mucenic?
- De ce nu spunei i nu scriei ADEVRUL despre cele dou campanii
militare ale împratului Traian în vestul Daciei sau Geiei care au
fost finanate de ctre strmoii marilor bancheri de astzi, care au
urmrit dou obiective importante: distrugerea Centrului Spiritual al
Lumii Antice, aflat în Munii Oratiei, i jefuirea uriaelor bogii din
Dacia ocupat, respectiv aur (1.640.000 kg.), argint (3.310.000
kg.), sare, cupru, fier, miere, oi i vite, cereale i vin?
- De ce ascundei, în continuare, ADEVRUL istoric despre împratul
Traian?
Se tie c, Traian a fost primul împrat care s-a nscut în
afara Italiei, respectiv în oraul spaniol Italica, în
prezentSevilla, la data de 18 septembrie anul 53 d.Hr. Dup el,
marea majoritate a împrailor Imperiului Roman au fost de origine
geto-dac. A ajuns împrat la vîrsta de 44 de ani i în timpul
su Imperiul Roman a avut cea mai mare întindere. În anii 101-
102 d.Hr. i 105-106 d.Hr. împratul Traian a condus cele 11 legiuni
romane în rzboaiele de cucerire a unei mici pri din Dacia.
Dio Cassius a scris c, dup victoria împratului Traian din vara
anului 106 d.Hr.: „timp de 123 de zile spectacolele în care au fost
ucise pân la 10.0000 de animale slbatice i domestice, în care au
luptat 10.000 de gladiatori, s-au inut lan.” În arenele romane au
avut loc mceluri festive, savurate în delir. Dup jefuirea bogiilor
din Dacia cotropit, la Roma a fost construit Forul lui Traian
(între anii 107-117 d.Hr.) care cuprindea: un arc de triumf înlat
împratului Traian, o statuie ecvestr din bronz aurit a
împratului, Basilica Ulpia, dou biblioteci (una latin i una greac)
i între ele s-a înlat Columna lui Traian. În ziua de 12 mai 113
d.Hr. a fost inaugurat Columna lui Traian care a fost colorat în
rou galben i albastru. Pe Column sunt prezentate scene de
lupt
istorieistorieistorieistorie
p.p.p.p. 12121212 Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37,
aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie
2016
din campaniile împratului Traian împotriva lui Decebal din anii
101-102 (în partea de jos a Columnei) i 105-106 (în partea de
sus a monumentului). Falsificatorii Istoriei Primordiale a
geto-dacilor i „tiinificii oficiali” consider c acest monument este
actul de natere a Poporului Român. Neajutoraii mintali, dar
cu diplome i titluri universitare i academice în istorie, insult
inteligena Poporului român i Istoria sa Primordial, cu o
vechime de peste 10.000 de ani
înainte de Hristos. În vîrful Columnei, la înlimea de 39,83 m a
fost pus statuia din bronz aurit a împratului TRAIAN. Despre
viaa, domnia i rzboaiele împratului Traian au fost scrise multe
cri, dintre care amintim: „Dacica” sau „De bello dacico”, de fapt
jurnalul de rzboi al lui Traian; „Getica”, carte a medicului lui
Traian, Crito; biografia lui Traian, scris de Tacitus; „Istoria
Daciei”, scris de Dio Chrysostomos; „Edictul lui Traian”, în care
au fost consemnate operaiunile militare din cele dou rzboaie cu
Decebal i cheltuielile de rzboi; scrierile lui Pliniu cel Tânr,
care a povestit pe larg despre cucerirea Daciei de ctre Traian;
poemul lui Caninius, care a scris în versuri istoria rzboaielor cu
dacii; biografia lui
Traian, scris de Plutarh; „Istoria roman”, scris de DioCassius
(care s-a pstrat în întregime, mai puin crile LXVII i LXVIII,
în care erau descrise luptele împrailor Domiian i Traian purtate cu
geto-dacii).Pentru a nu fi cunoscut ADEVRUL, despre istoria
geto-dacilor, aproape toate scrierile referitoare la
rzboaiele dintre romani i daci au fost „extrase” din toate
bibliotecile, multe dintre cri fiind arse, iar altele pstrate cu
grij în arhivele secrete ale Vaticanului, unde ateapt s fie
cercetate în urmtorii ani. A fost ars sau ascuns pân i istoria
cuceritorilor romani i a stpânirilor unei mici pri din Dacia sau
Geia. Toate aceste cri i multe altele au disprut în împrejurri i
din motive necunoscute. O soart asemntoare au avut i
monumentele lui Traian, respectiv: arcul triumfal al lui Traian a
disprut; marea friz a lui Traian (ce msura pân la 100 m) care
împodobea Basilica Ulpia a fost spart în multe buci. A rmas în
picioare numai Columna lui Traian, dar i aceasta a suferit unele
intervenii, respectiv: a fost doborât de pe Column statuia de bronz
aurit a împratului Traian i apoi a fost topit statuia; a fost
jefuit urna de aur (amplasat în soclul Columnei) care adpostea
cenua lui Traian; la vârful Columnei a fost distrus scena
sinuciderii lui Decebal i aceea în care capul lui Decebal
este prezentat împratului Traian pe o tav. În anii 1589-1590,
în vârful Columnei i în locul statuii lui Traian care a disprut înc
din antichitate, a fost aezat statuia Sfîntului Petru.
Dup Columna lui Traian au fost realizate câteva replici în
mrime natural care se afl în Frana, Anglia i Italia.
În timpul celor trei mandate succesive de primar al
Municipiului Cluj-Napoca, împreun cu marele patriot român,
istoricul Iosif Constantin Drgan, cetean de onoare a
municipiului nostru (Cluj) , am avut o tentativ de a realiza o
replic în mrime natural a Columnei de la Roma, unde în captul de
sus al monumentului ar fi fost amplasat statuia marelui rege
Decebal. Cu toate c, profesorul i omul de afaceri Iosif Constantin
Drgan s-a angajat c finaneaz integral toate lucrrile de realizare a
monumentului, iar primarul a obinut toate avizele i aprobrile
legale, s-au opus i au blocat realizarea acestui monument în
inima Ardealului
toi minitrii alogeni ai Culturii din România. Ne bucur c a
fost realizat, din iniiativa i cu finanarea patriotului Iosif
Constantin Drgan, cea mai înalt sculptur în piatr din Europa,
statuia regelui Decebal, înalt de 40 m i lat de 25 m. Ea este
amplasat pe malul stâncos al Dunrii, în apropiere de oraul
Orova.
Care este ADEVRUL despre domnia i faptele împratului Traian? La
aceast întrebare a dat rspunsuri edificatoare domnul Dan Oltean în
articolul „Traian, un „conchistador renegat” aprut în revista
Magazin istoric nr.21 din aprilie 2005, precum i domnul Valeriu
D.Popvici-Ursu în cartea „Adevrata obârie a poporului român”, aprut
în editura GEDO, Cluj-2012.
Cei doi autori dovedesc, cu argumente, c împratul Traian: a
fost un prigonitor al cretinilor; a interzis în anul 112
d.Hr., printr-un edict, în Imperiul Roman, religia crucii i
religia poporului arimin; a fost un împrat anticretin; a
distrus templele dacilor i le-a omorât preoii; a fot un criminal de
rzboi i a svârit fapte de o cruzime neomeneasc; a distrus
Civilizaia geto-dacilor; a avut un comportament imoral, iar cea mai
grav acuzaie este aceea de pedofilie . (s.n.) Împratul
Traian a fost cstorit cu Pompeea Plotina, dar nu au avut copii.
Despre împratul Traian s-a scris c îi plceau bieii
tineri, vinul tare i luptele cu gladiatori. Dio Cassius
mrturisete:„tiu foarte bine c avea o anumit înclinaie spre bieii
tineri i spre vin.”
„tiinificii oficiali” ascund ADEVRUL c în timpul împratului Traian
a fost martirizat Sfîntul Ignatie al Antiohiei, judecat i
gsit vinovat de a fi cretin, care a fost dat prad fiarelor la Roma
pentru credina sa în Hristos, precum i Sfîntul Simeon al
Ierusalimului. „Împratul Traian este rspunztor pentru a treia
persecuie anticretin.” A rosti numele împratului Traian „înseamna o
blasfemie în numele lui Dumnezeu.” ,,Timp de peste 1.000 de
ani numele su nu a mai putut fi pomenit sau scris Din cauza
acestei interdicii sacre, toate crile în care era descris istoria
Daciei ori rzboaiele lui Traian la nord de Dunre s-au pierdut.
Aceste cri nu au mai fost copiate, fiind puse la index.” „Iat deci
c dup numai dou secole distan de la primirea cognomului de optimus,
biserica îl va trece în rândul persoanelor despre care este
interzis s vorbeti...cuceritorul Traian va fi scos de la index abia
în secolul XIII de ctre papa Inoceniu al III-lea (1198-
istorieistorieistorieistorie
p.p.p.p. 13131313
1216). „Autorul Dan Oltean scrie c: ,, În Sp împratului se afl înc
cuprins de o put istoric ... în schimb, istoria Spaniei mustete d
Toat istoria Spaniei este brzdat de numel Burebista, Deceneu,
Decebal ... Paradoxal, Burebista sunt întemeietorii Spaniei.
De la ei po
Fiind cunoscute în Spania aceste ADEV
împratul Traian nu s-a admis s-i fie înlatemcar în oraul su natal.
3, prier 7524 (ap
Oraul Vaslui – reedin dom capital de ar
(Continuare din nr. 36, decembrie 201
Pr. Ioan OLARIU, prof. dr. Alexandr arhitec
Geneze i vechimea Vasluiului
Cercetrile arheologice sistematice, precsuprafa, intensificate mai
ales în ultima vre documentare mult mai profund în domen
habitatului rural din zona vasluian, atestâ rurale permanente în
secolele X-XIII, une succesive de locuire pe aceeai vatr
str-rom
ceast documentare a deschis cal tiinifice a datelor arheologice
obinute le cu tirile izvoarelor scrise interne i e
n acest fel, coroborarea documentulu izvorul documentar sau
narativ, fie intern,
evideniat în primul rând realitatea istoric de n zona vasluian
vieuirea btinailor a f permanent, ci i statornic, existând
numer secolele X-XII la Dneti, Dodeti i Rducnen secolele XII –
nceputul secolului XIV la Bî Creeti de Sus, Grumezoaia, Olteneti,
Oet Vaslui. De aceea considerm c întreaga zon c activ în procesul
istoric al organizrii stru economice i politico-culturale medievale
româ constituirii statului feudal de sine stttor al Mol
În acest sens edificatoare sunt cercetri suprafa efectuate
pe meleagurile vasluiene identificarea unor sate disprute, numite î
medievale siliti.
Aceste aezri rurale, datate în secolul secolului XV, dar disprute,
dup toate pr secolele XV-XVI, au rmas în memoria strb
toponimic de „Dealul Silitei” la Blteni, „C
A
Lohanul nr. 37, aLohanul nr. 37, aLohanul nr. 37, aLohanul
nr. 37, a
ania, amintirea rnic amnezie e mitul getic ...
lui Zamolxes, Zamolxes i
u ANDRONIC, Mariana ZUP
m i cele dee au permis o ul cunoaterii ndu-se aezri le cu niveluri
neasc.
a valorificrii , confruntându-
econtestat c în st nu numai ase aezri în
i, precum i din rlad, Chirceti, ni, Prodana i ercetat a intrat
cturilor social-
neti anterioare dovei.
documentele
IV – începutul obabilitile în un sub forma ada Silitei” la
Bleti, „Dealul Ludeasca” la Bîrz Gârceni, sau „Silitea
Plopeasc”.
Astfel, sub raportul structur importante informaiile documentelor n
primul rând procesul de feudaliz
locale, specificându-se luarea în stp româneti locale,
specificându-se lua
numeroase sate de ctre vârfurilimportante funcii în tânrul stat de
Este de la sine îneles c acest proces de tip feudal, supravegherea
i cont marile artere comerciale interne i dintre care foarte
importante la ac arigradului, adic al Constantinopolu
Se explic în felul acesta concludent al menionrii chiar în pri
cancelaria domneasc a Moldovei „ aezrile umane din zona Dealul
Moldovenesc, pe valea râului Bîrl
ramificaiile spre Roman, drumul Siretului, iar pe vile Bârladului i
a Bârladului, acelai drum spre gurile ramificaia de la Vaslui, prin
Crasna- ttrsc spre Tighina cu vama domne
ponto-nistrene aflate înc sub stpâni vestita btlie de la
Apele Albastre.
Din acest punct de vedere integrant din procesul de unificare
moldove medievale, domnia având meninerea legturilor economice i
p
rând cu regiunea Dunrii de Jos, prinapoi cu Marea Neagr prin la fel
de proces de unificare început în vremea
n timpul scurtei domnii a lui Roman, s-a intitulat primul dintre
domnitorii stpânitor din mila lui Dumneze stpânind ara Moldovei de
la munte
n consecin, înc de la intensificat i procesul de acordare domneti
de sate, siliti i locuri în p sud i sud-est de viitorul centru urba
fenomen social-economic, cu implic
intern, sub raportul consolidrii noii de constituire a statului
feudal inde identific cu însui procesul de feuda româneti i spaiul
estic extra-ca considerm geneza Vasluiului ca ora un proces complex
social-economic domnia ca factor politic a jucat un rol
istorieistorieistorieistorie
ti, „Dealul ilitei” la
lor feudale devin foarte scrise interne, dovedind
re a societii româneti ânire feudal a societii ea în stpânire
feudal a
clasei dominante, cuine-stttor al Moldovei. realiza, prin
înstpânirea
rolul cilor de acces pe externe intercontinentale, eea vreme erau
drumul lui i drumul Ttrsc.
i fenomenul extrem de ele documente emise de
daniile domneti privind are din podiul Central d”, controlându-se
prin
arigradului pe valea râului Vaslui, afluent al unrii, dar în plus,
prin
ui-Târgu Srata, drumul asc spre prile ttrti ea Hoardei de Aur
dup
ona vasluian face parte pieii interne a întregii interese
primordiale în
olitico-culturale în primul
vestita cetate a Chiliei iestita Cetate Alb. Acest lui Petru I s-a
intensificat care – o tim prea bine – oldovei, „Marele singur
, Io Roman Voievod, ân la mare”.
inele secolului XIV s-a a unor importante danii stie, atât la nord
cât i la
medieval Vaslui. Acest iile sale pe plan politic
lase dominante în epoca endent al Moldovei, se
lizare al întregii societi patic. În acest context medieval
românesc drept politico-cultural, în care hotrâtor,
facilitând i pe
8/17/2019 Lohanul 37.
p.p.p.p. 14141414 Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37,
aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie
2016
cale militaro-administrativ specific feudal, accelerarea
procesului de urbanizare a acestei strvechi aezri româneti.
Istoricul C. C. Giurescu, pe bun dreptate, a subliniat c „toate
târgurile moldovene se afl pe pmânt domnesc, c ele sunt deci
proprietate domneasc. În aceste târguri domnia posed curi
domneti, în care locuiete mai mult sau mai puin timp, în drumurile
ei prin ar”.
La fel ca alte orae similare din Moldova, care înc dela primele
meniuni documentare se aflau sub conducerea unui demnitar feudal cu
mari rspunderi în divanul domnesc, organul suprem de conducere în
statul feudal, Vasluiul i-a fcut apariia în actele noastre interne
ceva mai târziu decât adevratele sale începuturi ca aezare medieval
de caracter urban.
Astfel, Vasluiul este menionat pentru prima dat în documentele de
cancelarie domneasc din prima jumtate a secolului XV în vremea lui
Alexandru cel Bun, la 31 martie 1423, alturi de numele unui
reprezentant de seam al nobilimii feudale locale. Este vorba de
„pan erbea ot Vasluia”, adic „domnul (panul) erbea din Vaslui”,
care întrete, ca martor în
divanul domnesc, dania voievodului Alexandru cel Bun ctre nobilii
feudali fraii Oan Popa i Moi Popa, acesta din urm supranumit
„Filosofu”.
În legtur cu acest fel lacunar de a meniona pe un demnitar numai în
legtur cu oraul sau târgul în care îi exercit funcia sa, subliniem
identitatea nomenclaturii i a altor boieri moldoveni din
divanul domnesc al voievodului Alexandru cel Bun. De pild, în
documentele interne din anii 1399, 1400, 1401 gsim ca martori în
divanul domnesc, adeveritori ai daniilor domneti din acei ani, pe
unii boieri cu demniti în unele orae, fr specificarea funciei
respective ci
doar cu simpla meniune din cutare sau cutare ora al Moldovei.Astfel
de boieri, numii domni (pani dup nomenclatura epocii) sunt „Bîrlea
din Hîrlu”, sau „Negru de la Bîrlad”. Astfel de boieri, cu
funcii militaro-administrative, au reprezentat, dup toate
probabilitile, domnia, al crei rol în geneza centrelor urbane din
Moldova a constituit un factor esenial în încheierea unui
îndelungat proces economic i politico-cultural intern de urbanizare
a aezrilor rurale respective, proces favorizat i de condiiile
istorice din spaiul estic extra-carpatic de la mijlocul secolului
XIV.
În consecin, în stadiul actual al cercetrii s-a impus concluzia c
primele nuclee au luat natere în Moldova în acele
zone unde au existat urmtorii factori primordiali de
convergen:
a) densitatea de populaie mai mare dovedit pe calea cercetrilor
arheologice zonale;
b) condiii fizico-geografice optime unei evoluii neîntrerupte
ascendente a societii umane locale;
c) asigurarea unui minimum de securitate politic.
În ceea ce privete oraul Vaslui, acesta, ca o strveche aezare rural
româneasc, a beneficiat, în cursul îndelungatului proces de
transformare într-un centru medieval urban, de convergena
factorilor primordiali, având o mai mare densitate de populaie, ca
factor demografic esenial, dovedit de coroborarea datelor
arheologice cu tirile documentelor noastre interne, menionându-se
numeroase sate pe vile Vasluiului, Bârladului i Racovei, precum i
în jurul viitorului centru urban. Condiii fizico-geografice
naturale optime asigurrii evoluiei ascendente a aezrii umane
respective în decursul secolelor X- XIV ca aezare pe valea
Bârladului la confluena cu Vasluieul i Racova, devenind târg de
vale, la loc obligat de trecere, adic la vad de acces la importante
artere comerciale de la nord-la sud i de la est la vest, atât
pentru comerul local i de tranzit, cât i pentru comerul
extern, Vasluiul devenind în perioada de urbanizare punct vamal i
un minimum de securitate politic,
tocmai ctre mijlocul secolului XIV i cu deosebire în a doua
jumtate a acestui important secol privind condiiile politice
specifice spaiului estic extra-carpatic, când s-a constituit i apoi
s-a consolidat statul feudal independent al Moldovei.
În acest context devine evident faptul c la cumpna secolelor XIV a
avut loc i procesul de organizare feudal a teritoriului noului stat
în inuturi i ocoale, având ca centre administrative orae i ceti.
Astfel, pentru Moldava Meridional avem tiri documentare interne i
externe certe referitoare la inuturi i ocoale, târguri i ceti,
aflate sub conducerea unor demnitari, cu funcii în divanul domnesc.
Din
acest punct de vedere edificator este coninutul documentuluiextern
de la 1 septembrie 1435, emis la Suceava de voievodul Moldovei,
Ilia, fiul i urmaul lui Alexandru cel Bun, privind co-cedarea
Moldovei meridionale ca apanaj fratelui su, voievodul tefan
II.
Din coninutul acestui important act aflm urmtoarele uniti
administrative supuse direct voievodului tefan II: ocolul târgului
Bîrlad, ocolul oraului Tecuci, inutul cetii Chilia, inutul Olteni,
care se aflau la acea vreme sub conducerea unui reprezentant al
domniei. În aceast situaie au fost i boierii Bîrlea din Hîrlu,
Negru de la Bîrlad, erbea din Vaslui, fr s mai amintim i pe ceilali
boieri la fel de
importani, i care reprezentau în divanul domnesc fie alte orae, fie
cetile din interior sau de pe grani.
De asemenea, pe baza cercetrilor arheologice de suprafa i a
spturilor arheologice de salvare i sistematice s- a precizat c pe
teritoriul oraului Vaslui au fost identificate
istorieistorieistorieistorie
p.p.p.p. 15151515 Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37,
aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie
2016
resturi de locuire în 12 puncte, la care se adaug alte 8 puncte în
satele componente ale oraului, ca Brodoc, Rediu i Viioara.
Intensitatea demografic din zona vasluian, reprezentând pentru
istoricul oraului Vaslui un factor esenial sub raportul concordanei
tuturor factorilor primordiali de convergen în procesul genezei
unui ora medieval românesc a fost amplu examinat pe baza
documentelor noastre interne din
prima jumtate a secolului XV, atât în vremea lui Alexandru
celBun, cât i mai ales a urmailor si Ilia voievod i tefan voievod,
dovedindu-se atât începuturile vieii oreneti la Vaslui cât i
vechimea acestuia ca ora în prima jumtate a secolului XV.
Acestor consideraii istorice pertinente se altur i descoperirile
arheologice mai vechi din anii 1958-1959 i mai recente din anii
1976-1987, care au confirmat deplin tirile documentare interne i
externe din prima jumtate a secolului XV referitoare la existena
Vasluiului ca important centru urban la vremea respectiv.
Astfel, la Vaslui au fost descoperite vestigii medievale,
dovedindu-se existena pe locul denumit de localnici „Curile
Domneti” a unei construcii din lemn i piatr, distrus de un
puternic incendiu. Pe baza materialului arheologic scos din
casa prbuit în subsolul ei precum i a monedelor de aram
anepigrafe de la Alexandru cel Bun s-a considerat c vestigiile
respective aparin unei case domneti din prima jumtate a secolului
XV, fcând parte dintr-un întreg complex de ruine i resturi
medievale de pe botul de deal de lâng biserica Sf. Ioan, numite
„Curtea Domneasc”. Coroborarea datelor certe arheologice cu
informaiile documentare i narative scrise din secolul XV, a permis
s se afirme c resturile casei descoperite
aparin într-adevr Curii Domneti de la Vaslui din vremea
luiAlexandru cel Bun i a urmailor si, iar incendierea acestei case
s-a produs dup toate probabilitile, în anul 1440, când în urma unei
puternice nvliri a ttarilor, acetia au distrus i ars oraele Bârlad
i Vaslui. În consecin, complexul de locuire a fost atribuit lui
tefan II, care a avut efectiv reedin domneasc la Vaslui între anii
1435 i 1440.
Totodat, spturile arheologice sistematice au scos la iveal, pe
acelai loc, mai multe cuptoare de ars piatra pentru var, datate la
fel în prima jumtate a secolului XV, pe baza monedelor de aram
anepigrafe de la Alexandru cel Bun, ceea ce a întrit convingerea
cercetrilor c la Vaslui s-au identificat
importante mrturii istorice adeverind importana acestui ora
medieval românesc înc din vremea lui Alexandru cel Bun, de când a
existat aici un vast antier de construcii medievale.
Nu este deci de mirare faptul c istoricul C. C. Giurescu,
bazându-se în primul rând pe descoperirile
arheologice din anii 1958-1959, a putut s formuleze ideea c
„Vasluiul apare ca unul din oraele vechi ale Moldovei”.
Totui, în ceea ce privete vechimea Vasluiului ca ora medieval
românesc prerile istoricilor s-au împrit.
Astfel, Gh. Ghibnescu, în volumul dedicat Vasluiului, afirm c
„Începuturile Vasluiului trece pragul desclecatului Moldovei.
Aceeai vechime i-o atribuie i N. Grigora, care a susinut c
Vasluiul, întocmai altor orae din Moldova, se constituie ca un
centru urban medieval ctre anul 1300.
În schimb, C. Cihodaru, invocând originea pecenego- cuman (...) a
toponimului Vaslui, ajunge la concluzia c „a existat în primele
decenii ale secolului al XIII-lea aici la Vaslui un punct de vmuire
a negustorilor care treceau cu mrfuri în sus sau în jos i c aceast
aezare începuse s devin o staie important pe drumul comercial ce
lega oraele galiiene cu gurile Dunrii.
În felul acesta se poate considera c înc din perioada de convieuire
a populaiei autohtone vechi româneti cu triburile migratoare
pecenego-cumane s fi întemeiat aezarea cu numele Vaslui, ceea ce-i
confer o vechime mult mai mare, decât ce propus de istoricii mai
sus amintii.
De asemenea, C. C. Giurescu a susinut i el vechimea mare a
Vasluiului, afirmând c el „Dateaz dinainte de întemeierea statului
moldovean” i c el „exist ca târg în prima jumtate a secolului
al XIV-lea. Aceast prere este argumentat de autor pe baza
urmtoarelor considerente de ordin documentar:
a) statutul de ora domnesc al Vasluiului, care a beneficiat
de la apariia sa ca centru urban, de „obiceiul cel vechi” de
scutire a locuitorilor si de vam domneasc, dup cum a rezultat din
actul emis de tefan cel Mare la 15 octombrie 1491, prin care a
reorganizat i mrit ocolul târgului respectiv;
b) calitatea de reedin domneasc de unde s-au emis acte de
cancelarie domneasc între anii 1436 i 1446;
c) titulatura de ora - cu care este denumit Vasluiul i ocolul ce
ine de acest ora, în documentul extern de la 1
septembrie 1435 emis de Ilia voievodul Moldovei.
Analiza acestor elemente de cert informaie documentar conduce în
mod implicit la constatarea, de fapt i de drept, mai ales pe baza
invocrii dreptului românesc nescris, cutumiar, c la data menionrii
oraului Vaslui în actele respective de cancelarie domneasc, în
special cele din prima
istorieistorieistorieistorie
p.p.p.p. 16161616 Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37,
aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie 2016Lohanul nr. 37, aprilie
2016
jumtate a secolului XV, acesta îndeplinise condiiile social-
economice i politico-culturale cerute de îndelungatul proces de
urbanizare i c se constituise ca centru urban medieval românesc,
având i un ocol al su, probabil, sub egida Curii Domneti.
Consideraiile de caracter general ale istoricului D. Ciurea,
privind centrele urbane din Moldova pe parcursul
secolelor XIV-XIX, l-au determinat s aeze Vasluiul în rânduloraelor
medievale din Moldova: Iai, Roman, Dorohoi, Bârlad, considerând c
el dateaz ca ora medieval românesc de la sfâritul secolului
XIV.
În fine, analiza pertinent a datelor arheologice coroborate cu
multiplele danii domneti din prima jumtate a secolului XV privind
numeroasele sate din zona adiacent viitorului centru urban de la
confluena râului Vaslui cu râul Bârlad efectuat de R. Möhlenkamp
îndreptete afirmaia acestei cercettoare din Münster (R. F.
Germania) c Vasluiul a devenit ora în primele decenii ale secolului
XV, în vremea domniei lui Alexandru cel Bun, de când dateaz i
Curile
domneti descoperite acolo în urma cercetrilor i spturilor
arheologice.
Aceast datare corespunde cu epoca în care Alexandru cel Bun a
manifestat, prin politica sa intern o deosebit atenie oraelor din
Moldova, unde au luat fiin, la acea vreme, curile sale domneti de
la Suceava, Dorohoi, Hîrlu, Iai, Roman, Piatra Neam, Bacu, Vaslui,
Bârlad i Tecuci.
Curile domneti din aceste orae au reprezentat, sub aspectul
urbanizrii, un factor politic primordial, accelerând procesul
social-economic i politico-cultural de transformare a respectivelor
aezri rurale medievale vechi româneti în orae.
În concluzie, considerm c oraul Vaslui, întocmai altor orae din
Moldova, face parte din acele orae medievale care au luat natere
paralel cu procesul de constituire i consolidare a statului feudal
independent al Moldovei, reprezentând, în acelai timp, ca fenomen
social-economic i politico-cultural, una din particularitile
feudalismului românesc luat în ansamblu.
Numele oraului Vaslui
În problema etimologiei numelui Vaslui, istoricii au fost obligai s
fac apel la concluziile filologilor fie români, fie strini, care
s-au ocupat în mod special de hidronimia i toponimia
româneasc.
În acest sens, G. Weigand este primul care ocupându- se de numele
apelor din România a precizat originea pecenego- cuman a
hidronimului Vaslui, înglobându-l în grupa mare de hidronime cu
terminaia în ui, alturi de Bahlui i Covurlui.
De asemenea, C. Diculescu admitea i el c oraul i inutul Vaslui îi
trage numele de la apa Vasluiului, propunând îns o etimologie de
origine germanic, în spe gepid, scriind în 1933 textual: „Vasluiul,
un pârâua cu totul neînsemnat în Moldova, de la care i-au luat
numele un ora i un jude”. Aceeai concluzie o prezenta i filologul
G. Weigand în 1928, scriind despre numele judeelor din
România.
Îns, problema etimologiei numelui Vaslui secomplicase pe parcursul
vremii i Gh. Ghibnescu scria în 1926, în cartea sa consacrat
istoriei oraului Vaslui c „Filologii se ceart, dar istoricul nu
poate scoate nici o concluzie”, fiind totui obligat a înira
etimologiile de origine greac, latin, slavon, germanic (gepid),
armean, maghiar i cuman. Aceste etimologii derivau numele oraului
Vaslui din antroponimicul Vasile, din hidronimul Vaslui, sau din
alte nume indicând ustensile sau metale.
Din pcate, Gh. Ghibnescu n-a acordat atenia cuvenit concluziilor
filologului G. Weigand i istoricului C. Dinculescu, care se
refereau la hidronimul Vaslui, primul
propunând originea cuman a cuvântului, iar al doilea originea
gepid. În plus, referitor la etimologia propus de C. Dinculescu s-a
grbit s scrie c este doar o simpl întâmplare „dac se poate
face o apropiere între tulpina Vasl din Vaslui i germanicul Wasl,
lsând neanalizat ipoteza emis.
Dup un an, în 1927, filologul român Al. Philippide publica
primul volum al lucrrii sale Originea românilor, în care
preciza c toponimul Vaslui este de origine cuman, sub
influena unor cuvinte persane intrate în aceast limb, referindu-se
la persanul Valasu, regiune înalt. Totodat, Al. Philippide a fcut i
importanta precizare c