Luchita Corneliu Pavaj (2)

Coala

Mod Coala Nr. Document Semnăt. Data

1. Introducere

PC-14-2502-2015 1

Coala


1.1 Introducere

Construcţia – este una din ramurile principale ale economiei ţării noastre.

Pentru construirea clădirilor şi edificiilor inginereşti este necesar de folosit o mare cantitate de

diferite materiale de construcţii .Valoarea lor în mediu este 60 % (uneori şi mai mult) din

volumul valorii totale de construire.

În faţa industriei de producere a materialelor de construcţii stau probleme serioase ,care

constă nu numai în majoritatea fabricării materialelor şi articolelor de construcţie,dar în

primul rînd în înbunătăţirea calităţii şi a extinderii de fabricare a materialelor şi articolelor

progresive care permit micşorarea consumului de materiale a construcţiilor şi volumului de

muncă la construirea cladirilor şi edificiilor industriale .

Industria de producere a materialelor de construcţii este prezentată de un complex de ramuri

specializate de producere diferite.

După volumul de producere industria de producere a materialelor de construcţii ocupă unul

din primul loc în economia republicană,dar nivelul gradului de echipare tehnică rămîne în

urmă în comparaţie cu alte ramuri de producere.

În prezent asortimentul materialelor de construcţii s-a schimbat cum în contul materialelor

importate aşa şi în contul însuşirii procedurii materialelor noi de producţie internă.Tendinţa

comună în producerea materialelor de construcţii-fabricarea materialelor şi articolelor cu grad

maximal finit pentru utilizare.Aceasta se referă nu numai la elemente tradiţionale din beton

armat prefabricat dar şi la materiale pentru finisaj.Utilizarea materialelor cu grad finit

maximal permite de a reduce lucrările în locul de construcţii la operaţiuni simple de montaj

care inclusiv cu ajutorul echipamentrului electric şi materiale auxiliare .

Industria de producere a materialelor de construcţii utilizează în calitate de materie primă

produse intermediare şi rămăşiţele altor ramuri de industrie ,aducînd contribuţia în rezolvarea

problemelor ecologice care este problemă principală apărută în sfîrşitul secolului –XX.Altă

problemă care este necesar de rezolvat în construcţii –diminuarea energiei termice la

încălzirea clădirilor.Această problemă poate fi rezolvată în contul termoizolării efective a

clădirilor şi reţelelor termice ,pemtru că îndeplinirea cerinţelor normativelor înaintate de

rezistenţa termică la conducţie a elementelor de închidere nu este reală cu utilizarea

materialelor tradiţionale.

Pentru utilizarea corectă a materialelor de construcţii este necesar să fie cunoscute

proprietăţile şi destinaţia lor.

În prezent , alternative în preţ şi calitate plăci de pavaj în amenajare pur şi simplu nu

există.Este imposibil să-ţi imaginezi o localitate mai mult sau mai putin mare,în care

trotuarele, pieţele ,ba chiar şi drumurile să nu fie pavate cu plăci de pavaj.Şi pe an ce trece

PC-14-2502-2015 2

Coala


popularitatea acesteia creşte.Acest lucru se datorează proprietăţilor sale:durabilitate,caracter

ecologic,estetică,precum şi posibilitatea de demontare.Plăcile de pavaj se vor potrivi pentru

pavarea zonelor pietonale,cărăruşelor caselor de la ţară,trotuarelor ,facilităţilor de

producţie,depozitelor,sectoarelor private ,teraselor,benzinăriilor,parcărilor auto,pieţelor din

oraşe, locurilor de joacă ,etc,iar culoarea va contribui la delimitatea spaţiului în zona

pavată.Gama de plăci de pavaj este foarte diversă.În prezent plăcile de pavaj se produc prin

două metode:

- metoda vibropresării

- metoda vibroturnării

Privind caracteristicile ecologice ale acestui material,placa de pavaj,fiind încălzită,nu

emite substanţe dăunătoare pentru sănătatea umană,aşa cum are loc în cazul asfaltului.Pe

lîngă acestea,pe drumul pavat nu se formează bălţi de apă,deoarece apa trece liber prin

spaţiile dintre plăci pline cu nisip.

În afară de durabilitate şi caracterul ecologic,placa de pavaj se distinge prin

proprietăţile sale arhitecturale şi decorative frumoase,varietatea de culori şi geometria strictă a

formelor plăcii de pavaj,va permite crearea unui trotuar durabil şi arhitectural frumos. În

1965, Michael Leier a pus piatra de temelie a întreprinderii familiare, care se angajează şi în

zilele noastre cu succes pe piaţa internaţională şi care urmează mai departe un curs de

expansiune.

Momentan grupul de firme Leier este reprezentat prin mai mult de 30 de locaţii operative în

Austria, Ungaria, Polonia, Slovacia, România şi Croaţia. În ceea ce priveşte producţia

materialelor de construcţii, firma se poate lăuda cu o gamă largă de produse: beton, diferite

produse din beton, ţigle de beton, sisteme de pavaj, elemente de amenajare pentru grădină,

produse pentru infrastructură, borduri stradale, alte produse specifice.

În Moldova SC Iacobaş Construct SRL activează pe piaţa materialelor de construcţie din

2003, momentat aceştea sunt unul din cei mai mari şi cunoscuţi producători de aticole din

beton,ei folosesc cea mai modernă şi performantă tehnologie la nivel internaţional .SC

Iacobaş Construct SRL folosesc materie primă de calitate înaltă,ceea ce şi satisface cerinţele

clienţilor.

La producerea pavajelor,bordurelor,bolţarilor,etc se foloseşte cea mai modernă

tehnologie astfel încît produsele lor corespund standardelor europene.

SC Iacobaş Construct SRL propune produse ca:

- pavaj vibro-turnat şi vibro-presat

- atribute pentru pavaj (bordure,uluc,grilaj)

PC-14-2502-2015 3

Coala


- materiale pentru producerea pavajului (pigmenti pentru beton, plastificator,

forme poloneze din plastic) precum şi ciment,nisip şi pietriş.

Deasemenea în ţara noastră o altă întreprindere ce se ocupa cu producerea bordurelor,a

pavajului presat cu nisip spălat (perfect pentru trotuare şi spaţii de agrement) este

SRL ,,Radial Plus’’. Aceasta este una dintre cele mai moderne şi performante intreprinderi

din republica în domeniul producerii elementelor din beton şi beton armat.Pavajul din beton

propus de RadialPlus înseamnă a amenaja creativ spaţiul industrial sau particular .Produsele

presate se prezintă într-o varietate de forme care vitalizează orice ambient creînd un sistem

superior integrat ce îndeplineşte cerinţele pentru trafic auto şi pietonal in zonele rezidenţiale

şi comerciale.Amenajările exterioare cu pavaj din beton ,trebuie privite pozitiv şi din punct

de vedere ecologic ,deoarece permit scurgerea apei de suprafaţă şi astfel îşi aduc contribuţia la

protecţia mediului înconjurător.

O gamă bogată de plăci pentru pavaj oferă şi compania SA Avantaj care de 18 ani se

alflă pe piaţa Moldovei ,această companie garantează durata de viaţă îndelungată a plăcii de

pavaj în cazul în care aceasta a fost montată calificat cu o pătura corect executată din nisip şi

pietriş,pante,canalizare. În RM producerea plăcilor pentru pavaj a început în anul 2004,

înregistrînd o producţie de 197,9 mii/m2

PC-14-2502-2015 4

Coala


2. Nomenclatura producției

PC-14-2502-2015 5

Coala


2.1 Nomenclatura producției

Conform sarcinii proiectului de dimplomă, plăcile din beton şi beton armat pentru trotuare in

cantitate de 20000 m3/an,fabricate din beton greu şi beton greu cu granulaţie fină conform

GOST 26633”Betoane grele .Codiţii tehnice’’,prin metoda de presare sau de turnare.

Nomeclatura productiei Tabelul Nr 1

Forma Dimensiunile Grosimea placilor asezate pe substraturi

de beton si pietris

Marca betonul

ui

Volumulm3

Masakg

Numarul de placi

in m2

a b h

Placi de diferite figuri si elemente de pavaj

244 195 70 70 M300 0,0039 9,53 25,19

218 154 70 70

M300

0,0023 5,69 42,19

220 205 70 70 M300 0,0031 7,53 31,85

300 300 70 70 M300 0,0077 18,71 12,82

210 112 70 70

M3

00 0,0019 4,58 53,76

200 165 70 70 M300 0,0022 5,28 35,71

240 220 80 80

M3

00 0,0036 8,89 21,60

238 119 80 80

M3

00 0,0022 5,42 35,33

200 100 100 100 M300 0,0028 6,86 50,0

100 100 100 100 M300 0,0014 3,43 100

200 150 70 70 M300 0,0019 4,66 51,55

250 25

0

60 60 M30

0

0,0047 11,30 12,75

PC-14-2502-2015 6

Coala


250 432 60 60 M300 0,016 38,8 6,16

375 648 70 70 M300 0,36 87,4 6,16

500 865 80 80 M300 0,064 155,7 0,65

200 200 70 70 M300 0,0026 6,28 38,18

300 296 70 70 M300 0,0057 13,9 17,21

Plăcile sint clasificate conform SM 270:2008

Acestea se clasifică după:

- tipul betonului; - metoda de mulare; - formă; - stratificaţie; - lipsa sau prezenţa armăturei; - aspectul paramentului; - culoare;

2.1.1 În funcţie de tipul betonului:

- plăci din beton greu;- plăci din beton greu cu granulaţie fină;

2.1.2 În funcţie de metoda de mulare:

- plăci presate;- plăci turnate;

2.1.3 În funcţie de formă:

- plăci pătrate;- plăci dreptunghiulare;- plăci hexagonale;- plăci de bordurare tetragonale şi pentagonale pentru bordurarea plăcilor

hexagonale şi plăci de bordurare pentagonale pentru bordurarea plăcilor pătrate şi dreptunghiulare la aşezarea acestora prin metoda de diagonală;

- plăci figurative şi elemente de pavat;- plăci decorative pentru drumuri;

2.1.4 În funcţie de stratificaţie :

- plăci într-un singur strat;- plăci în două straturi.

2.1.5 În funcţie de lipsa sau prezenţa armăturii:

- plăci de beton;- plăci de beton armat cu armătură constructivă.- plăci de beton armat dispersionat.

PC-14-2502-2015 7

Coala


2.1.6 În funcţie de aspectul paramentului:

- plăci cu paramentul neted;- plăci cu paramentul reliefat.

2.1.7 În funcţie de culoare:- colorate:- obişnuite.

Prin acordul dintre producător şi consumator se admite fabricarea plăcilor şi de alte forme.

Plăcile, după lungime şi lăţime, se fabrică de diferite dimensiuni de gabarit în corespundere

cu cerinţele beneficiarilor. Notarea plăcilor trebuie să cuprindă denumirea completă a

produsului cu indicarea tipului betonului, metodei de mulare, formei, stratificaţiei, lipsei sau

prezenţei armăturii, aspectul paramentului, culorii, dimensiunilor de gabarit în mm (ex: placă

de beton pentru trotuare din beton greu cu granulaţie fină, presată, hexagonală, într-un singur

strat, cu paramentul neted, colorată, 300 mm x 300 mm x 70 mm; placa de beton pentru

trotuare din beton greu turnată, dreptunghiulară, într-un singur strat, armată cu armătură

constructivă, cu paramentul neted, de culoare obişnuită, 750 mm x 500 mm x 100 mm.)

Plăcile trebuie să se fabrice din beton greu cu clasa (marca) de rezistenţă la compresiune de

minimum B 22,5 (M 300) conform GOST 26633. Clasa betonului plăcii după rezistenţa la

întindere prin încovoiere trebuie să fie de minimum Bbtb 3,2 conform GOST 26633.

Rezistenţa betonului plăcii la compresiune şi întindere prin încovoiere se stabileşte în

proiectul construcţiei conform solicitării consumatorului.

Marca betonului plăcii după rezistenţa la îngheţ nu trebuie să fie mai mică de F 150.

Absorbţia de apă a plăcilor nu trebuie să depăşească în raport cu masa, %:

a) 5 – pentru plăcile din beton greu;b) 6 – pentru plăcile din beton cu granulaţie fină. Rezistenţa la uzură prin frecare a betonului plăcii, în funcţie de condiţiile de exploatare a

acoperirilor, nu trebuie să depăşească:

a) 0,7 g/cm2 – pentru plăcile pentru trotuare pe străzile magistrale;b) 0,9 g/cm2 – pentru plăcile pentru trotuare în interiorul cartierelor. Grosimea plăcii trebuie să fie de minimum 25 mm. Grosime stratului (obişnuit sau colorat)

de beton la plăcile în două straturi trebuie să fie de minimum 10 mm. Plăcile cu dimensiunile

laturilor mai mari de 500 mm trebuie să fie fabricate cu armătură constructivă. Muchiile

plăcilor trebuie să fie reciproc perpendiculare. Se admite fabricarea plăcilor cu înclinări

tehnologice ale muchiilor laterale, care nu vor depăşi 1 mm la fiecare 50 mm dim grosimea

plăcii.

Abaterile de la dimensiunile de proiect ale plăcilor nu trebie să depăşească, mm:

a) în sensul lungimei şi lăţimii: - pînă la 250 mm inclusiv ± 2;

PC-14-2502-2015 8

Coala


- peste 250 pînă la 500 mm inclusiv ± 4;- peste 500 pînă la 1000 mm ±5;b) în sensul grosimii ±3. Abaterile de la rectiliniaritatea profilului paramentelor netede şi a feţelor laterale ale

plăcilor nu trebuie să depăşească 1 mm pentru plăcile cu lungimea pînă la 500 mm şi 2 mm

pentru plăcile cu lungimea peste 500 mm. Abaterile de la perpendicularitatea feţelor laterale

şi adiacente nu trebuie să depăşească 4 mm.

Abaterile de planietatea paramentului plăcilor netede nu trebuie să depăşească 4 mm.

Compoziţia betonului este selectată în conformitate cu GOST 27006‚’’Betoane. Reguli de

alegere a compozitiei’’şi recomandări,instrumente şi tehnici de instituţii de cercetare,aprobate

în mod corespunzător. Raportul apă-ciment (A/C) ar trebui să fie nu mai mare de 0,40.

Mortarul de beton este pregătit în conformitate cu GOST 7473 cu adaosuri

speciale.Amestecuri de beton greu cu marca П2 sau П3 cu mobilitate nu mai mare de 12 cm ar

trebui să fie pregătită cu utilizarea obligatorie de plastifianţi.Volumul de aer inclus în

amestecuri de beton cu adaosuri antrenoare de aer trebuie să fie 4-5 %. Pentru a pregăti un

amestec de beton trebuie să fie aplicate ciment portland fără adaosuri,ciment portland pentru

beton a drumurilor pentru transportul rutier şi aerodroame cu marca nu mai mică de 400 ,care

cuprinde în clincher de ciment nu mai mult de 5 % MgO (oxid de magneziu) şi nu mai mult

de 8% de C3A (tricalcic aluminat) şi ciment portland cu adaosuri minerale pînă la 5% care

corespunde GOST 10178’’Ciment portland si ciment portland cu zgura. Conditii tehnice’’.

Ca agregat mărunt pentru plăci de beton este folosit nisipul natural înbogăţit şi

fracţionat ,precum şi nisipul strivit îmbogăţit după GOST 8736’’Nisip pentru lucrari de

constructie’’Conditii tehnice’’, care îndeplineşte GOST 26633’’Betoane grele si betoane cu

granulatie fina.Conditii tehnice’’.Pentru beton uşor este utilizat nisipul cu o dimensiune

modulară de cel puţin 2,2 şi pentru beton greu –nu mai puţin de 2,0.

Ca agregat măşcat folosim pietriş din piatră naturală,pietriş cu zgură de furnal,după GOST

8267’’Piatra sparta si pietris din roca de munte tare pentru lucrari de constructie .Conditii

tehnice’’ ,GOST 10260,GOST 3344 ’’Piatra sparta si nisip de zgura pentru constructia

drumurilor .Conditii tehnice.’’care îndeplinesc cerinţele GOST 26633.

Cele mai mari dimensiuni fracţionale de agregate măşcate:

- 10 mm pentru plăci cu grosimea pînă la 50mm;

- 20 mm şi mai mult de 50mm la fabricarea plăcilor din beton este necesar de folosit şi

alte materiale care îndeplinesc cerinţele GOST 2581 şi GOST 25592,deşeurile care

îndeplinesc cerinţele de GOST 26633.Marca pietrişului după rezistenţă la compresiune nu

PC-14-2502-2015 9

Coala


trebuie să fie mai mică de 1200 –pentru agregatele de roci vulcanice şi 800 –pentru agregatele

de roci sedimentare.

PC-14-2502-2015 10

Coala


3. Capitolul tehnologic

PC-14-2502-2015 11

Coala


3.1 Capitolul tehnologic

La producerea prefabricatelor din beton (plăci pentru pavaj) se utilizează următoarele

tehnologii de fabricate:

-tehnologii de stand;

-tehnologii cu agregate în lanţ;

-tehnologii în conveier;

-tehnologii cu agregate în lanţ,conveier parţial.

Aceste tehnologii cuprind o serie de operaţii de lucru principale comune şi anume:

-ungerea tiparelor ;

-turnarea şi compactarea betonului;

-montarea armăturei în tipare;

-finisarea parţii necofrate a betonului;

-accelerarea întăriri betonului;

-desfacerea şi decofrarea elementelor prefabricate ;

-evacuarea pieselor prefabricate de pe linia de fabricaţie;

-curăţirea şi asamblarea tiparului;

Aceste operaţii se repetă la fiecare ciclu de fabricaţie.

•Tehnologia de stand se caracterizează prin faptul că tiparele ocupă mereu acelaşi loc,iar

operaţiile se execută prin aducerea utilajelor în dreptul tiparelor.

•La tehnologia cu agregate în lanţ ,tiparul este mobil,el fiind transportat cu podul rulant sau cu

macaraua portal la fiecare post de lucru.

•Tehnologia în lanţ de agragate şi conveier ,parţial se folosesc pentru unele opeaţii

conveierul,iar pentru altele podul cu lanţ pentru transportul tiparelor cu elemente prefabricare.

•Tehnologia în conveier foloseseşte tot tipare mobile,dar transportul la fiecare post de lucru

se face cu conveierul.Instalaţia de transport a conveierului poate fi realizată în următoarele

soluţii:

-cu rolang simplu sau mecanizat:

-cu vagonete circulînd pe şine de cale ferată;

PC-14-2502-2015 12

Coala


Schema tehnologică a tehnologiei pe stand.

Transportul betonului

Curăţirea şi ungerea tiparelor

Transportul carcaselor şi al pieselor înglobate

PC-14-2502-2015 13

Montarea armăturii şi a pieselor înglobate

Turnarea betonului în tipar

Compactarea betonului prin vibrare

Finisarea suprafeţelor necofrate

Tratarea termică

Decofrarea pieselor din tipare

Recepţionarea şi transportul pieselor în depozit

Livrarea produselor

Coala


Schema tehnologică cu agregate în lanţMalaxor de beton

Tipare Carcase de armătură

Buncăr distribuitor

Camera de tratare termică

Decofrare

Control

Depozitare

Schema tehnologică cu agregate în lanţ şi conveier parţialCentrala de beton

Atelier mecanic

Atelir carcase

Tipare Carcase

Tipare Masă vibrantă

Camere de aburire

Decofrare

PC-14-2502-2015 14

Coala


Control

Depozit Stand încercări

3.2 Alegerea schemei tehnologice de producere

Producerea plăcilor este organizată în hala industrială cu dimensiunile 60x18 m echipată cu

următorul utilaj :

- instalaţia de preparare a betonului cu buncăre pentru agregate ascensor-ship,dozatoare

de agregate şi ciment,malaxor şi silozuri de păstrare a cimentului.

- transportor cu bandă pentru transportarea betonului .

- instalaţia de vipropresare hidraulică automatizată.

- stivuitor de pachete şi suporturi.

- autocare pentru transportarea suporturilor şi producţiei finite.

- autoîncărcător pentru agregate.

Producerea plăcilor se începe de la prepararea betonului în malaxor.

Agregatele (nisipul şi pietrişul) cu ajutorul autoîncărcătorului se transportă şi se descarcă

în buncăre pentru nisip şi pietriş instalate la capătul secţiei de producere.Din buncăre

agregatele cu închizător-dozator sub greutatea sa şi cu ajutorul vibratorului instalat pe

buncăre se transportă în buncărul-cîntar ,se dozează şi este descărcat în buncărul ascensorului-

schip de unde este ridicat şi descărcat în malaxor.Cimentul din silozul de ciment şi după

dozare în malaxor .Apa se dozează cu ajutorul dozatorului de apă.După amestecarea în

malaxor betonul este descărcat în buncăr pentru beton de unde cu ajutorul transportorului cu

bandă se transportă la instalaţia de vipropresare Betonul descărcat în buncărul vibripresei

trece în tiparele presei şi se presează în plăci.Presarea plăcilor în dependenţă de configuraţia

tiparelor se produce pe suporturi din lemn cu dimensiunile 1150x660 mm în cantitatea de 0,72

m2 de plăci pe un suport.

După presarea suportului cu împingător hidraulic se mişcă pe rolgangul de stivuire a

suporturilor cu ajutorul stivuitorului automatizat .Suporturi stivuite în două rînduri orinzontal

şi în 10 rînduri vertical-120 suporturi,cu ajutorul autocarului se transportă la postul de întărire

PC-14-2502-2015 15

Coala


a betonului în condiţii naturale .Fiecare pachet de suporturi cu plăci presate se acoperă cu un

capac special fabricat din material termoizolant.

Suporturile cu plăci din beton întărit (presate în ziua precedentă) cu ajutorul autocarei se

transportă la postul de decofrare a suporturilor unde cu ajutorul stivuitorului se împachetează

pe un suport 1150x1320mm standardizat şi se transportă la depozitul de produse finite aflat

în afara secţiei de producere.

Suporturile eliberate de plăci cu ajutorul autocarei se transportă la postul de

presare .Procesele de pregătire a betonului (dozarea,amestecarea,transportarea ) cît şi

presarea plăcilor sunt automatizate şi controlate de un operator.

Cu ajutorul instalaţiei de vibropresare se produc:

- plăci diferite; - bordure; - blocuri.

Dimensiunile şi forma geometrică a prefabricatului depinde de tiparele instalate(care se

schimbă). Instalaţia de vibropresare este alimentată cu două buncăre pentru primirea

betonului (simplu şi colorat). La moment se foloseşte soluţia cu doua straturi de compoziţie:

I.Strat uzura;

II.Strat de rezistenta;

Compozitie:

Strat uzura;

1. Nisip de rîu spălat, granulaţie 0-3 mm =6 galeti de 10 kg ( de tabla);

2. Ciment II AS, de preferinţa 42,5 = 4 galeţi ( cantitate conţinută într-un sac de 50 kg).

3. Aditiv: 150-200 ml – solutie BV3(1 kg BV3* se dizolva in 2,5 l apa), rezultind

aproximativ 3 litri solutie de adeziv * 1Kg BV3 ajunge la 16-17 saci de ciment;

4. Colorant 4% din cantitatea de ciment, 2 kg de colorant la un sac de ciment de 50 kg – 4 kg

colorant la 100 kg.ciment;

II.Strat de rezistenţă

1. Nisip de riu spalat,granulatie 0-3 mm, 7 galeti cu capacitate de 10 litri

2.Margaritar de rau (sau concasat), granulatie 4-8 mm, 7 galeti de 10 litri

3.Aditiv BV3, 150-200 ml / sacul de ciment de 50 kg

4.Ciment IIAS, 42,5 sau(32,5) = 50 kg

5.Culoare 200 g

Mod de preparare material;

Se prepara mai intai stratul de uzură (stratul I) ,respectînd proporţia in compoziţie in funcţie

de marimea betonierei, punînd in betoniera ce se roteşte, pe rînd: nisip, culoare, apă, aditiv,

ciment şi se lasă să se rotească circa 8-10 minute( se obţine o culoare mai vie dacă betoniera

este cu amestec forţat). Se răstoarnă amestecul într-un vas şi se prepară stratul II. Pentru

PC-14-2502-2015 16

Coala


stratul II se pune în betoniera, în ordine : mărgăritar, nisip, culoarea, apă cu aditiv şi ciment.

Se amestecă circa 5 minute şi se răstoarnă în alt vas. Cantitatea necesară pentru al doilea strat

este de circa 6-7-9 ori mai mare decat cantitatea necesară pentru primul strat, pentru grosimi

de pavele de 4,5 ; 6 ; 8 cm.

Mod de lucru:

1. Formele de pavaj se ung cu decoflor ( cel mai bine cu un pistol cu aer comprimat) care

scoate decoflorul sub forma de ‘ceaţă’ – direcţionîndu-se jetul pe pereţii, formelor circa

2-3 secunde, dar şi cu o cîrpă şi se întinde bine pe forma, pentru cantităţi mici ce pavaj,

(atenţie să nu se formeze picături pe forma de pavaj – acestea vor crea bule în pavaj), şi se

stivuiesc cu faţa în jos.

Se aşează o formă pe masa de vibrat( pentru calibrarea grosimii stratului de uzură) şi cu un

vas ( ceasca de plastic, etc) ce poate fi incarcată din punct de vedere al umplerii la nivel, peste

nivel, sau sub nivel – se pune material din stratul I, astfel încat grosimea stratului, după

vibrare să fie de 5-7 mm. Grosimea minimă a stratului de uzură este determinat de înălţimea

profilului desenului din formă de pavaj, în sensul că stratul de uzură trebuie să acopere în

înălţime desenul.

Se măsoară grosimea stratului de uzură după vibrare şi dacă această se încadreză în grosimea

de 5-7 mm, se stabileşte modul de umplere a vasului cu care se pune stratul I în forme. Se

aşează formele ce urmează a fi turnate, pe masă de vibrat şi se umple cu material din statul I

toate formele şi se vibrează 30-50 secunde. Semnul ca o forma este îndeajuns de vibrată şi

aerul din compoziţie este eliminat (materialul ‘fierbe’), este spuma ( ca la fierberea supei)de

deasupra materialului vibrat. Dacă una sau mai multe forme nu a ajuns la fierbere după

aproximativ 30-50 secunde se preseaza uşor cu mîna pe formele ce se află pe anumite zone

ale mesei de vibrat ce nu vibrează corespunzător, astfel ca şi acestea să fie în contact cu

suprafaţa mesei de vibrat şi să se elimine aerul. În circa 5 secunde şi acestea încep să ‘fiarbă’.

Timpul de vibrare nu trebuie să fie mai mare de 30-50 secunde. Materialul de uzură se face

‘smîntănos’ pentru nu a curge uşor din vasul cu care se masoară, iar atunci cand se aşează în

formă să se întindă pe toată suprafaţa formei,numai,lavibrare.

Se opreşte vibrarea şi se completeaza cu stratul II pînă la faţa formei. Stratul II se face mai

moale, astfel ca acesta se vibreaza 10-15 secunde pînă la ‘fierbere’. Atenţie, la punerea

materialului pe fiecare strat se amestecă materialul din vasul de depozitare temporar pentru a

evita sedimentarea, iar punerea materialului din stratul II se face uşor, fară a provoca

PC-14-2502-2015 17

Coala


dislocarea materialului vibrat din stratul I. Dacă nu se respectă acest aspect este posibilă

dislocarea materialului din stratul I de către stratul II, provocînd o pată prin pătrunderea

stratului II în stratul I.

Se ridică formele de pe masa de vibrat, se aşează formele unele peste altele cîte 4-5 bucăţi şi

se transportă la locul destinat uscării. Pentru comoditate se pot pune euro-paleţi aproape de

masa de vibrat şi se transportă cu trans-paletul încărcat cu forme, la locul de uscare. Formele

luate de pe masa de vibrat se aşează pe rînduri despărţite între ele printr-o folie de plastic şi o

placă de OSB, placaj, astfel ca rîndurile succesive să aibă desenul formei încrucişate. Folia

păstrează apa în formă, necesară pentru priza cimentului , iar placa de OSB menţine

planeitatea pentru urmatoarele forme. Se pot pune pe un euro-palet circa 0,8-1 m înălţime şi

paletul poate fi transportat la locul de uscare în maxim 1h de la primele forme aşezate(pentru

a evita începerea prizei de întărire).

La locul de uscare peste tot paletul se pune o folie şi se leagă jos pentru a pastra umiditatea.

Daca nu se transportă la timp la locul de uscare, la transport se pot fisura pavajele din

forma. Pavajul se decofrează dupa 24h (vara) sau 48h (pe timp mai rece) , folosindu-se

dispozitive de decofrare pentru a limita spargerea extremităţilor încă crude. După decofrare,

pavajul se depozitează pe paleţi cu o înalţime pînă la 0,5-1 m, funcţie de grosimea pavajului,

se udă abundent 2-3 zile, învelindu-se pavajul cu folie (pentru a continua absorbţia de apă

necesară cimentului din pavaj).

Considerente :

Avantajele folosirii stratului de uzură sunt următorele:

1. O calitate foarte bună a stratului superficial care suporta toate agresiunile exterioare

folosindu-se cantitatea maximă de ciment pentru stratul de uzură şi cantiatea minimă de

ciment în toată masă pavelei;

2. Se evită exfolierea stratului superficial, pentru că Stratul II care conţine mărgăritar nu

trebuie să ajungă în Stratul I.

3.Folosirea unei cantităţi economice de colorant în primul strat, şi a unei cantităţi minime în

stratul al doilea pentru a da impresia unui pavaj colorat în masă.

Dezavantaje :

Manopera mai costisitoare în cazul folosirii producerii pavajului în două straturi

O altă obţiune este următoarea:

Producerea plăcilor se începe de la prepararea betonului în malaxor. Agregatele (nisipul şi

pietrişul) cu ajutorul autoîncărcătorului se transportă şi se descarcă.

3.3 Materia prima: Caracteristica și cerințele tehnice

Pentru fabricarea plăcilor trebuie să se utilizeze beton preparat pe bază de:

PC-14-2502-2015 18

Coala


- ciment portland fără adaosuri, ciment portland destinat acoeririlor de drumuri şi

aerodromuri de marcă nu mai inferioară de 400, unde clincherul de ciment conţine pînă la 5 %

de oxid de magneziu (MgO) şi pînă la 8 % de aluminat de tricalciu ( C3A) şi ciment portland

cu adaosuri minerale pînă la 20 %, conform GOST 10178’’Ciment portalnd si ciment

portland cu zgura.Conditii tehnice’’;

- nisip,conform GOST 8736’’Nisip pentru lucrari de constructie.Conditii tehnice ’’.

Pentru fabricarea plăcilor din beton greu cu granulaţia fină trebuie să se utilizeze:

- nisipuri cu modulul de fineţe de minimum 2,2, iar din beton greu de minimum 2,0;

- pietriş şi prundiş, conform GOST 8267 ‚’’Piatra sparta si pietris din roca de munte tare

pentru lucrari de constructie .Conditii tehnice’’ sau GOST 3344,’’Piatra sparta si nisip de

zgura pentru constructia drumurilor.Conditii tehnice.’’ care satisfac cerinţele GOST

26633’’Betoane grele si betoane cu granulatie fina .Conditii tehnice’’.

Dimensiunea maximală a granulelor agregatelor mari trebuie să fie de 5 mm – pentru

plăcile cu grosimea de pînă la 30 mm, de 10 mm – pentru plăcile cu grosimea de pînă la 50

mm şi de 20 de mm – pentru plăcile cu grosimea de peste 50 mm.

Marca pietrişului privind rezistenţa la compresiune trebuie să fie nu mai mică de 1200 –

pentru pietrişul din roci vulcanice şi nu mai mică de 800 – pentru pietrişul din roci

sedimentare. Marca pietrişului privind rezistenţa la îngheţ trebuie să fie de minimum F 200;

- adaosuri conform GOST 24211’’Adaosuri pentru betoane si mortare de constructii

Conditii tehnice’’ şi GOST 26633.

Se admite utilizarea adaosurilor chimice şi neorganice, care îmbunătăţesc caracteristice

tehnice ale betonului şi proprietăţile de exploatare ale plăcilor;

- pigmenţi, conform documenelor normative de produs în vigoare;

- apă, conform GOST 23732 ‚’’Apa pentru betoane si mortare .Conditii tehnice’’.

Cerinţele tehnice faţă de nisip GOST 8736’’Nisip pentru lucrari de constructie .Conditii

tehnice’’. Agregatele ocupă 80 % din volumul betonului alcătuind scheletul rigid al acestuia,

prin proprietăţile lor influienţează în mod decisiv durabilitatea şi performanţele betonului

inclusiv rezistenţele acestuia la compresiunea întinderii şi abraziune. În majoritatea cazurilor

sînt inerte, nestabilind legături chimice cu matricea liantă (numită piatră de ciment). Excepţie

fac agregatele calcaroase, dolomitice şi uneori şi cele silicioase, care stabilesc legături

chimice cu piatra de ciment. Pot fi de natură organică sau anorganică (minerale, naturale sau

artificiale).

Agregatele întrebuinţate pe scară largă la prepararea betoanelor sunt nisipul şi pietrişul (sau

amestecul lor natural numit balost). Calitatea agregatelor este influienţată în mod decisiv de

factorii excentrici (ex: instalaţia de cernere, transportul, depozitarea agregatelor cernute,

PC-14-2502-2015 19

Coala


modul de utilizare a agregatelor în procesul de preparare a betonului sau mortarului şi de

factorii excentrici cu conţinutul de impurităţi, caracteristicile geometrice ale granulelor,

caracteristicile fizico-mecanice granulozitatea sortului. Agregatele sunt in general materiale

inerte care formeaza scheletul de rezistenta a betonului intarit si care micsoreaza tendinta de

fisurare a acestuia,cauzata de contractia la uscare a pastei de ciment in curs de intarire.La

prepararea betonului se utilizeaza :ciment,apa si agregate.Aceste materiale intra in cantitati

diferite in beton.

Betonul este un amestec omogen ,bine dozat de ciment (liant),apa si

agregate(nisip,pietris).

Prin amestecarea componentilor se obtine betonul proaspat ,care se intareste in timp si se

transforma intr-un conglomerat solid , rezistent asemanator pietrei naturale,ce poarta

denumirea de beton intarit .Partea activa din betonul proaspat care duce la intarirea acestuia

este cimentul care actioneaza cu apa si se transforma in urma unor procese fizico-chimice

complexe in pasta de ciment care leaga agregatele intr-un tot unitar ,formind betonul intarit.

Lianţii folosiţi la prepararea betoanelor sunt lianţii hidraulici clincherizaţi şi anume cimentul

portland (M 400). Ciment portland M400 GOST 10178 – este un ciment care are proprietăţile

de a se întări în aer şi în apă, betoanele şi mortarele produse cu acest ciment au proprietăţi mai

mari de plastificare şi rezistenţă mai mare la îngheţuri. Compoziţia oxidică obişnuită a

cimentului portland variază în limitele următoare: CaO 60-67 %; SiO2 19- 24 %; Al2O3 4-7 %;

Fe2O3 2-6 %; MgO 4-5 %; SO3 max 3%.

Cimentul constitue circa 10-20% din greutatea betonului proaspat iar agregatele si apa

circa 80-90%.In afara de aceste materiale de baza ,uneori la prepararea betonului proaspat

se adauga anumite substante care inlocuiesc o parte din cimentul necesar ( zgura de furnal

macinat sau cenuse de termocentrala) sau alte substante numite adetivi care au scopul

inbunatatirii unor proprietati ale betonului proaspat (imbunatatirea plasticitatii acestuia la

turnare),sau ale betonului intarit (inbunatatirea rezistentei la inghet –dezghet repetat ,la

diferite substante chimice). Cantitatea de ciment ce se introduce în beton se stabileşte prin

calculi şi probe de laborator, ţinîndu-se seama de calităţile ce se cer betonului, de componenţii

acestuia, de modul de punere în lucrare. Cantitatea de ciment conţinută într-un m3 de beton

proaspăt se numeşte dozaj şi se exprimă în kg/m3.

Apa se foloseşte atît la prepararea betonului, cît şi la producerea proceselor fizico-chimice

care însoţesc întărirea lui. Apa folosită la prepararea betoanelor este în mod obişnuit apă

potabilă provenită din conductele de alimentare cu apă sau din puţuri special forate. Apa

potabilă poate fi folosită fără alte analize sau determinări întrucît nu conţine substanţe

dăunătoare care pot produce reacţii care să reducă calităţile betonului. La prepararea

PC-14-2502-2015 20

Coala


betoanelor precum şi la stropirea acestora ţinind seama de posibilităţile tehnice şi economice

de aprovizionare se pot folosi şi ape nepotabile, adică provenite din rîuri sau chiar din mare.

Apa nepotabilă pentru a fi folosită trebuie să fie limpede şi fara miros, să nu fie acida sau

alcalină şi să nu conţină reziduri provenite de la fabricile de celuloză, zahăr sau glucoză,

deoarece acestea conţin substanţe care pot împiedica priza şi întărirea cimentului, chiar cînd

se găsesc în cantităţi foarte mici (0,05% raportate la cantitatea de ciment). Apele mineralizate

trebuie verificate dacă nu conţine elemente dăunătoare betonului. Ele nu trebuie să conţină

mai mult de 2% săruri deoarece un coeficient mai mare de săruri favorizează ruginirea

pieselor de metal sau armăturilor îngropate în beton. După stabilirea cerinţelor de calitate se

determină cantitatea necesară pentru prepararea betoanelor. Cantitatea de apă introdusă în

beton se exprimă cel mai frecvent sub factor de A/C. Acest factor reprezintă raportul dintre

cantitatea de apă şi cantitatea de ciment cuprinse într-un m3 de beton proaspăt. Factorul A/C

este cuprins frecvent între 0,35 şi 0,8. El se stabileşte în funcţie de felul cimentului, felul

agregatului, al betonului, de mijloacele de punere în lucrare a betonului.

Agregate pentru betoane. În general agregatele pentru beton sînt constituite din nisip şi

pietriş. Nisipul este un material granular ale cărui granule au dimensiunile cuprinse între 0 şi

7 mm. Un asemenea material dacă este ciuruit pe un ciur ce are diametrul ochiurilor plasei de

7mm trebuie să treacă integral prin el.

Pietrişul este un material granulat la care granulele au diametrul cuprins între 7 şi 70 mm.

Pietrişul se împarte şi el în mai multe sorturi după dimensiunile granulelor. Acesta poate

proveni din albia rîurilor sau chiar din spargerea blocurilor extrase din carierele de piatră şi în

cel din urmă caz purtînd denumirea de piatră spartă. Agregatele se introduc în beton după

spălare prealabilă şi după separarea pe sorturi. Spălarea se efectuează în scopul înlăturării

unor impurităţi care ar influenţa negativ proprietăţile betonului. Sortarea se execută deoarece

obţinerea unor betoane de calitate bună este condiţionată de utilizarea unui agregat cu o

compoziţie bine determinată în granule de diferite mărimi. Dimensiunea maximă a granulelor

de agregate introduse în beton se alege în funcţia de dimensiunea minimă a piesei turnate şi

anume diametrul maxim al granulelor să nu depăşească un sfert din dimensiunea minimă a

piesei. La betonul armat diametrul maxim al granulelor de agregat trebuie să fie cu 6 mm mai

mic decît distanţa minimă dintre armături. Deşi sînt considerate materiale inerte totuşi

agregatele intrînd în cantităţi mari în compoziţia betoanelor influenţează calitatea acestora

prin cantitatea totală şi conţinutul procentual în diferite sorturi ( compoziţia granulometrică),

forma granulelor.

Aditivii sînt substanţele utilizate în cantităţi mici producînd modificarea proprietăţilor

amestecurilor proaspete sau a proprietăţilor şi structurii sistemului întărit al betoanelor.

PC-14-2502-2015 21

Coala


În principal se deosebesc rmătoarele grupe de aditivi: aditivi modificatori de priză şi întărire

care pot fi: - Acceleratori de întărire, cum sînt clorura de calciu în proporţii de 0,5-3 %,

clorura de magneziu .-Întărzietorii de întărire cum ar fii:sulfatul de cupru,iodură de

calciu,silicatul de sodiu.

-Adetivi plastifianţi sînt adaosuri care înbunătăţesc lucrabilitatea betonului,din care face parte

lignosulfanatul de calciu. Aditivi de suprafaţă recomandaţi pentru a fi utilizaţi la producerea

betonului pentru fabricarea plăcilor.

- Plastificatoare de 0,2-0,3 % din greutatea de ciment în termeni de substanţă uscată.

Sufit-drojdie de 0,2% din greutatea de ciment în termen de materie uscată.

- Aer-antrenor de 0,01- 0,02 % din greutatea de ciment în termen de materie uscată.

- Săpun şi asidol de 0,02% din greutatea cimenttului.

- Silicon lichid de 0,2% din greutatea de ciment în termen de materie uscată.

- Suflare de 0,1 % din greutatea de ciment.

- Razzhmzhmtel de 0,3-0,7% din greutatea de ciment în termen de materie uscată

3.4 Selectarea regimului de lucru al secției

Conform normelor ONTP -7-85 ’’Proectarea tehnologică a întreprinderilor de articole beton şi

beton armat ’’regimul de lucru este ales în felul următor:

1.Zilele nominale lucrătoare în an -262 zile.

2.Zilele lucrătoare pentru descărcarea materiei prime de pe transportul feroviar-365 zile.

3.Numărul de schimburi în zii(fără tratare termică)-2 schimburi

4.Numărul de schimburi în zii pentru :

- tratarea termică - 3 schimburi

-primirea materiei : - de pe calea ferată 3 schimburi

- de pe transport auto 2 schimburi.

5.Durata unui schimb – 8 ore.

6.Coeficientul de utilizare a utilajului:

-cu agreagate în lanţ şi în stand – 0,973.

-cu linii de conveier-0,95

-pentru secţiile de preparare a betonului şi mortarului -0,973.

Regimul de lucru a întreprinderilor Tabelul 1

Nr Denumirea secţiei

sectorului,liniei

Nr de zile

lucrătoare pe an

Nr de schimburi

în zi

Nr de ore în

schimb

Fondul anual de

exploatare a

Coeficientul de utilizare a utilajului

Fondul anual

de lucru

PC-14-2502-2015 22

Coala


utilajului, ore

(2*3*4)

T,h(5*6)

1 Depozite de

materii prime

365 2 8 5840 0,95 5548

2 Secţia de

producere

-producerea

articolelor

-tratarea

termică

262

262

2

3

8

8

4192

6288

0,95

0,95

3953

5973

3.5 Calculul productivității sectorului proiectat

Producerea plăcilor se execută cîte 0,72 m2 pe un suport cu dimensiunile 1120x660

mm.Volumul 1 m2 de plăci pentru calcule primim 0,05 m2,volumul pe un suport – 0,05+6 m3.

Reieşind din datele proiectului cu productivitatea 20000 m3/an de producere a elementelor

pentru pavaje ,calculăm productivitatea pe zi,schimb,oră.

Productivitatea sectorului proectat Tabelul nr.2

Denumirea

sectorului

tehnologic

Unitate

a de

măsură

Formula

productivităţii

anuale

Productivitatea

în an în zi în schimb în oră

Linia de

producere a

plăcilor p/u

pavaj cu

tehnologia

agregatelor în

conveier

m2/an

m3/an

P= P

1−R

100

200000

20000

809,4

80,8

404,7

40,4

50,59

5,05

Calculul productivităţii pentru fiecare sector tehnologic se execută cu formula:

PC-14-2502-2015 23

Coala


P= P

1−R

100

1.Calculăm productivitatea pe oră,schimb,zi (m2).

qoră=QT

=200000

3953 = 50,59

qschimb= 50,59* 8=404,7

qzi= 404,7 * 2= 809,4

2.Calculăm productivitatea pe oră,schimb,zi (m3)

qoră= 200003953

=5,05

qschimb= 5,05 *8 =40,4

qzi =40,4* 2 =80,8

3.6 Calculul resurselor materiale

Determinarea compoziţiei betonului de M-300 pentru producerea plăcilor pentru pavaje cu

consistenţa C= 0- 1 cm.

-Ciment portland M-500 cu ρr.c.= 3,1g/cm 3,ρv.c. =1,3 g/cm 3.

-Nisipul cuarţos fracţionat cu granulaţie 1,6-2,2; ρRn= 2,6 g /cm3,ρvN=1,5 g/cm 3.

-Pietrişul din granit cu fracţiunea 5-10, ρr.p.=2,7 g/cm3, ρv.p.=1,45 g/cm 3.

1.Determinarea raportului A/C

A/C= A∗R c¿¿¿

- betoane cu rezistenţă înaltă

A/C =0,65∗500

(300+0,5∗0,65∗500)=0,7

Cantitatea de apă este 200 l

2.Determinarea consumului de ciment

PC-14-2502-2015 24

Coala


C= AA /C =

2000,7

= 286 kg

3.Determinarea consumului de agregat măşcat

P =

1000V 0

ρ0p∗a+

1P p

= 1248 kg

V0= (1-ρv . pρr . p

) = 1 – 1,452,7

= 0,47

4.Determinarea consumului de agregat mărunt

N = [ 1000 – (CPC

+ PP p

+ A) ] * ρN = [ 1000 – (2863,7

+ 12482,7

+ 200 ) ] * 2,6= (1000-77,2

+462,2 +200) * 2,6 = (1000-739,4) * 2,6= 260,6 *2,6= 677,56 kg

5.Determinarea densităţii medie a betonului proaspăt.

ρ0b = C+N+P+A

1000 =

286+677+1248+2001000

= 24111000

= 2,41 kg/l

6.Determinarea coeficientului de debit a betonului proaspăt.

β =

1000C

ρ0c+N

ρ0N +

P

ρ0P

=1000

2863,1

+6771,45

+12482,6

=1000

92,5+466,8+480 =

10001039,05

=0,78

Consumul de materie cu rebut necesar ,folosit în an zi,schimb,oră este inclus in tabelul nr 2

Tabelul Nr 2

Denumirea

materiei

prime

Unitatea de

masură

Norma de

consum la

1 m2

Necesarul de materie primă

an zi schimb oră

1 2 3 4 5 6 7

Beton M

300

Beton cu

20000 m3 20000 80,8 40,4 5,05

PC-14-2502-2015 25

Coala


rebut 1,5%

1.Ciment

2.Pietriş

3.Nisip

4.Apă

20225m3

tone

tone

tone

tone

0,284

0,1248

0,677

0,200

20225 81,76 40,88 5,11

3775,8

1900,08

10307

3045

15,2

7,68

41,6

12,32

7,6

3,84

20,8

6,16

0,95

0,48

2,6

0,77

3.7 Alegerea si calculul utilajului tehnologic de baza si al utilajului de transport

Utilajul mecanic inclusiv în fluxul de fabricare a elementelor pentru pavaje din beton şi beton

armat îl selectăm în funcţie de productivitatea agregatului de bază şi echipamentul necesar

pentru funcţionarea acestui utilaj.

1. Colectăm necesitatea malaxorului pentru amestecarea betonului.

Nmal= PorăQmal

= 5,0530

= 0,16 ≈ 1 malaxor

unde: Poră- productivitatea secţiei de producere a elementelor pentru pavaje.

Qmal- productivitatea malaxorului ,m3/an

Pentru producerea betonului primim un malaxor SP-SX 750

2. Numărul de buncăre pentru păstrarea agregatelor se calculează cu rezervă conform

normelor OНТП-0785 de 2 ore sau pentru 7,35* 3,55*2 =21,8* 1,4=30,38 m3. Primim 2

buncăre cu volumul fiecărui de 20 m3,unul pentru pietriş din granit şi unul pentru nisip

cuarţos.

3. Numărul de silozuri pentru păstrarea cimentului se calculează cu rezerva de ciment de 5-7

zile sau cu 15,2* 5= 76 t şi va fii:

Nsiloz=P ziV siloz

= 15,2∗5

70 =1,08 ≈ 1 siloz

unde:Pzi –consumul de ciment în zi, t

N-rezerva cimentului ,zi; V- volumul silozului ,t ; Am primit 2 silozuri cîte 70 tone.

4. Calculăm numarul de suporturi pentru fasonare pe fiecare suport se păstrează cîte 0,7 m 2 de

plăci pentru pavaje şi atunci numărul necesar de suporturi va fii:

un suport :1,15*0,60=0,76 m2

N suport=Pzi0,7

= 607,1

0,7 = 867,2 suporturi / zi, primim 868 suporturi pe zi.

PC-14-2502-2015 26

Coala


5. Calculăm numărul de maşini pentru vibropresare a plăcilor pentru pavaje.Pentru acesta

calculăm numărul de cicluri necesare pe oră.

Ncicl= Poră0,7

= 54,2 cicluri /oră

Tc=360054,2

= 66,4 ≈1 min şi 6 sec

Primim maşina de vibropresare RM-500VA cu ciclul de vibropresare 60 sec.

Numărul de vibropresare va fii: hv= 11

= 1

6. Teferul se primeşte în funcţie de greutatea articolului cu cofraj,productivitatea secţiei şi

numărul de cicluri, primim un tefer cu capacitatea de ridicare 3.0 tone.

3.8 Calculul necesar de resurese energetice

Denumirea utilajului

Puterea motorului

Fondul anual de ore

Coeficientul de utilizare a utilajului

Coeficient Necesarul de energie kw/an

Motorul malaxorului

18,5 kw/h 3953 0,18 0,85 15486,45

Mașina de vibropresare

20,0 kw/h 3953 0,97 0,80 95860,25

Macaraua 7,5 kw/h 3953 0,4 0,80 14823,75Motorul conveerului

7,5 kw/h 3953 0,3 0,85 10463,82

Motorul ascensorului cu schip

7,5 kw/h 3953 0,3 0,85 10463,82

Motorul compresorului

5,5 kw/h 3953 0,95 0,80 25818,03

Total 3953 162452,3

Calculăm necesarul de energie electrică pentru producerea 1 m3de plăci pentru pavaje.

P1m3=

162452,320000

=8,12 kw/m3

P1m2=

162452,3200000

= 0,81 kw/m2

Calculăm consumul de energie pe zii:

80,94*8,12=657,23 kw

Calculăm consumul de energie pe schimb

40,4*8,12=328,04 kw

Calculăm consumul de energie pe oră

PC-14-2502-2015 27

Coala


5,05*8,12=41,006 kw

Denumirea sectorului Consumul de energie

an zi schimb oră

Producerea plăcilor

pentru pavaj

20000 80,94 40,4 5,05

Energie electrică 162452,3 657,23 328,04 41,006

3.9 Organizare depozitelor

1.Calculăm rezerve de ciment în silozuri .

Calculăm rezerve de ciment pe 5 zile după formula :

Cim =Pan∗Rcim∗K

0,9∗247 =

20000∗0,286∗1,01262∗0,943

=4332,9247,06

= 23,33 tone

unde:Pan-productivitatea anuală

Cim- cheltuielile medii de ciment la 1 m3 de beton.

Rcim- coeficientul de pierdere a cimentului la încărcare 1,01

0,9- coeficientul de încărcare în silozuri

247-fondul anual de utilizare a utilajului

Consumul mediu de ciment la 1 m3 de beton este 0,286 tone.

După normele de proectare tehnologice OНТП 07-85 de rezerve de ciment trebuie să fie 5-7

zile. Calculăm numărul de silozuri luînd în consideraţie că un siloz are 70 tone conform

normelor : 17,53 : 70 = 1 siloz ,conform standardului avem nevoie de 1 siloz de 70 tone.

2.Calculăm rezerve de materie primă (nisip,pietriş).

După normele de proiectare tehnologică rezervele de agregate trebuie să fie 5 zile.

Calculăm suprafaţa necesară de depozite :

S=Qq

=5

unde: Q- rezerva de materie primă după norma de 5 zile; q-suprafaţa medie a depozitelor

Suprafaţa totală a depozitelor se calculează după formula : S= S* kp

unde:S-suprafaţa

kp- coeficientul de mărire conform standardelor este egal cu 1,5

Rezerva de materie primă în depozit se calculează după formula:

Q=Z∗N∗KF

PC-14-2502-2015 28

Coala


unde: Z-cheltuieli medii de materie primă annual: N- rezerva de materie primă pe 5 zile;

K-coeficientul de pierdere k=1,02 pentru nisip ,pietriş; F-fondul anual de exploatare a

utilajului; 0,9-coeficientul de umplere

3.Calculăm rezerva depozitului pentru nisip pe 5 zile.

Qn=10307∗5

247 =

51535247

=208,6 tone

4.Calculăm rezerva depozitului pentru pietriş pe 5 zile.

Qp=19000∗5

247=384,6 tone

5.Calculăm suprafaţa depozitelor pentru agregate în m3.

Pietriş = rezerva 384,6 tone ; 1m3 pietriş 1,5 t

Vp=384,6

1,5= 256,4 m3

Nisip – rezerva 208,6 tone; 1m3 nisip 1,45 t

Vn=208,61,45

= 143,8 m3

6.Calculăm rezerva de agregate în total

Qtotal=Vp+Vn=256,4+143,8=400,2 m3

Primim înălţimea depozitări agregatelor -6 m

Calculăm suprafaţa de depozit dacă înălţimea este 6 m, va fii V/h

- pentru pietriş = 256,4

6= 42,73 m2

- pentru nisip = 143,8

6= 23,9 m 2

Depozitul ocupă 66,63 m 2, primim lăţimea 6 m: L=66,63:6=11,10 m

Suprafaţa depozitului este egală cu 66,63 m2: Lungimea 25 m; Lăţimea 11,1m; Înălţimea 7

m

7. Calcularea depozitului pentru păstrarea plăcilor în suporturi stivuite în secţie la întrarea

betonului. Suporturile cu plăci fasonate se depozitează în stive cu 16 suporturi în stivă care

ocupă suprafaţa 1,15*0.66=0,76 m2 (0,7 m2/ plăci)

Numărul de stive în zi:Ns=867,2

11=78 stive care ocupă suprafaţa S=78*0,76*1,5=88,92m2

unde: 0,76 –suprafaţa ocupată cu 16 suporturi m2; 1,5- coeficientul de pierdere pentru

trecerea transportorului

Dacă lățimea depozitului 11 lungimea va fii:

L=S:B=88,92:11=8,08 m

PC-14-2502-2015 29

Coala


4 Capitolul tehnico-economic

PC-14-2502-2015 30

Coala


4.1 Capitolul tehnico-economic

Calculul consumului de material pentru un bloc:

Nisip de calcar: 5 părți х 0,7 х 0,28 = 0,99 lei;

Ciment: 1х0,7х6=4,2 lei.

Apă: 0,26х0,7=0,182 lei.

Electricitate: 8 ore х 2,51 kW/h х 0,5 kW = 10,04/835 = 0,012 lei.

Salariul – 0,5 lei.

Reeșind din acestea costul de producere a unui bloc de beton pentru zidărie v-a fi de circa

5,88 lei, în timp ce prețul mediu pe piață a unui bloc este de 7 lei.

Calculăm volumul anual al venitului cu condiția vânzărilor totale

Volumul de blocuri întro lună produse este de: –

1 750 000 buc. × 7 lei = 12 250 000 lei

Volumul cheltuielilor de producere anuala:

1 750 000 × 5,88 = 10 290 000 lei

Venitul net constituie: 12 250 000 lei – 10 290 000 lei = 1 960 000 lei.

Cheltuielile totale (cheltuieli capitale + salariile + cheltuieli de realizare)= 245 000 lei.

Venitul fără impozitare: 1 960 000 lei – 245 000 lei = 1 715 000 lei

Venitul net (impozitat - 15%) = 1 457 750 lei.

Concluzii: Capacitatea întrepridnerii este de 14 %. Acest indice este unul destul de

convenabil dar este cu condiția că toată producția este vândută.

PC-14-2502-2015 31

Coala


5. Securitatea și sănătatea în muncă

PC-14-2502-2015 32

Coala


Pentru prevenirea acccidentelor de muncă şi pentru asigurarea securitîţii muncii au fost

elaborate normele de către departamentele de protecţie a muncii în industria materialelor şi

articolelor de construcţie ,care cuprind principalele măsuri şi norme ce trebuie cunoscute şi

respectate pentru fiecare loc de muncă din industria de prefabricate.

Laturile buncărelor de primire a agregatelor ,paralele cu liniiler de cale ferată ,sunt prevăzute

cu balustrade de protecţie. Transportoarele sunt prevăzute cu instalaţii de semnalizare.În

timpul funcţionării transportorului este interzis a se închide sau a schimba rolele care susţin

banda. Controlul buncărelor se efectuiază numai în prezenţa maistrului, după ce au fost luate

toate măsurile necesare prevăzute normelor de tehnică a securităţii în industria materialelor de

construcţie.

Punerea în funcţie a staţiei anunţată printr-un semnal sonor pe întrega staţie, pentru a nu

provoca accidente. La transportul betonului cu ajutorul buncărelor se va avea în vedere că

acesta să fie bine închis pentru a se evita deschiderea în timpul ridicării şi transportării

betonului. Cănd buncărul cu beton se transportă prin intermediul electrocarului trebuie avut

ăn vedere că la aşezarea buncărului pe platforma electrocarului, conducătorul să fie pe

electrocar. Drumurile pe care se deplasează electrocarul trebuie să aibă o structură netedă şi să

fie bine întreţinute.

La compactarea betonului trebuie să se urmărească:

- Înlăturarea pericolului de electrocutare.

- Reducerea zgomotului la posturi.

- Atenuarea vibraţiilor transmise la muncitori

Toate racordurile de aburi să fie revizuite, să se verifice la perioade stabilite de către şeful

secţiei. Măsurile care trebuie avute în vedere la decofrare, manipulare şi depozitare sunt

următoarele:

- Înainte de agăţare să fie verificată starea urechelor de ridicare.

- Este interzis staţionarea muncitorilor sub piesele aflate în dispozitivul utilajului de ridicat.

- La depozitare se va avea grijă ca stivele alcătuite să fie stabile şi să nu permită pericol de

răsturnare. Înălţimea stivelor să nu fie mai mare de 2 – 5 metri.

- Este interzisă dirijarea pieselor cu mîna în timpul manipulării.

La depozitele de materie prime şi la secţiile de semifabricate mai trebuie respectate şi

normele ce apar ca necesare în timpul exploatării, în mod special trebuie ca la manevrele ce se

fac pe liniile de cale ferată să nu se depăşească viteza prevăzută pentru circulaţie în interiorul

întreprinderilor. Centrala de beton se porneşte numai după ce operatorul de serviciu se

convinge că sunt luate toate măsurile de protecţie a muncii, staţia este în stare de lucru, linia

este curăţată iar comenzile de oprire-pornire şi avertizare sunt în perfectă stare de funcţionare.

PC-14-2502-2015 33

Coala


La curăţirea şi ungerea tiparelor trebuie folosite scule şi dispozitive în stare bună de

funcţionare şi prevăzute cu apărătoare de protecţie cum ar fi: perii circulare, instalaţii de

pulverizare.

Pentru protecţia împotriva zgomotului muncitorii vor folosi căşti antizgomot. Protecţia

organismelor împotriva trepidaţiilor trebuie asigurată prin luarea măsurilor de izolare a

surselor de vibraţie. Prefabricatele nu se depozitează pe cuvele de aburire şi nu se reazemă pe

conductele de abur sau de balustradele de protecţie. Pentru a se evita opărirea muncitorilor se

interzice folosirea vanelor defecte care permit scăpări de abur, cînd tratamentul termic se

efectuiază în tipare, încălzitoare trebuie ca furtunurile de legătură la tipar să fie bine fixate în

racord.

Angajatorul este obligat să asigure securitatea şi sănătatea lucrătorilor sub toate aspectele ce

ţin de activitatea desfăşurată. Angajatorul este obligat să ia măsurile necesare pentru protecţia

securităţii şi sănătăţii lucrătorilor, inclusiv pentru prevenirea riscurilor profesionale,

asigurarea informării şi instruirii, precum şi pentru asigurarea organizării şi a mijloacelor

necesare.

Fiecare lucrător îşi va desfăşura activitatea în conformitate cu pregătirea profesională

şi instruirea sa, precum şi cu instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă primite din

partea angajatorului, astfel încît să nu expună la pericol de accidentare sau de îmbolnăvire

profesională nici propria persoană şi nici alte persoane care ar putea fi afectate de acţiunile

sau de omisiunile lui în timpul lucrului.

Lucrătorii sînt obligaţi:

-să utilizeze corect maşinile, aparatele, uneltele, substanţele periculoase, echipamentele de

transport şi alte mijloace de producţie;

-să utilizeze corect echipamentul individual de protecţie pus la dispoziţie şi, după utilizare,

să îl înapoieze sau să îl pună la locul destinat pentru păstrare;

-să însuşească şi să respecte instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă.

Fiecare lucrător este în drept:

- să obţină de la angajator informaţii veridice despre condiţiile de lucru, despre existenţa

riscului profesional, precum şi despre măsurile de protecţie împotriva influenţei factorilor de

risc profesional;

- să refuze efectuarea de lucrări în cazul apariţiei unui pericol pentru viaţa ori sănătatea sa

pînă la înlăturarea acestuia;

- să fie asigurat, din contul angajatorului, cu echipament individual de protecţie;

- să fie instruit şi să beneficieze de reciclare profesională în domeniul securităţii şi sănătăţii

în muncă din contul angajatorului;

PC-14-2502-2015 34

Coala


În caz de incendiu se vor întreprinde următoarele măsuri:

- Se va deconecta de la reţeaua electrică malaxorul.

- Se va înceta lucrul.

- Se va da alarma antiincendiară.

- Se vor solicita serviciile unităţii de pompieri formînd numărul 901.

- Se va informa conducătorul locului de muncă.

- Se vor întreprinde aţiuni de localizare şi stingere a incendiului cu mijloace primare

antiincendiare: stingătoare, nisip, pămînt.

Odată cu terminarea lucrului se va deconecta de la reţeaua electrică toate utilajele electrice

şi se vor curăţi de mortar şi de beton. Curăţirea tamburului, malaxorului se va efectua numai

după ce se va atîrna inscripţii de tipul „nu conectaţi se lucrează”.

Sculele şi dispozitivele de lucru se vor depozita în locuri special amenajate.

Se vor întreprinde masuri de igienă personală.

Conform normelor muncitorului trebuie să i se livreze:

- Pantaloni din prelate;

- Scurtă din bumbac;

- Mănuşi combinate;

- Bocani din piele;

- Cască de protecţie;

- Mănuşi (vibroizolante) de serviciu.

PC-14-2502-2015 35

Coala


6 Bibliografie

PC-14-2502-2015 36

Coala


1.A.Dinescu ‘’Utilaj şi tehnologia materialelor de construcţii’’

2.L.Crăciunescu ‘’Materiale de construcţii’’.

3.M.Gheorghe ‘’Materiale de construcţii’’.

4.Г.И.Цителауру ''Проектирование предприетий сборночо бетона''

5.Б.Г.Скрамтаев ''Справочник по производству сборнъх бетоных изделий''

6.В.Сканитаев ''Спросчник по производство сборных бетоных изделий ’’

7.SM 270:2008 ‚,Standard Moldovean’’ INSM Chişinău

8. http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=350388(Cerinţele

minime pentru semnalizarea de securitate şi sănătate la locul de muncă.

9. http://www.avantaj.md

10. http://construct.md/ro/moldova/gonvaro

11. http://www.iacobas.md

12 http://www.radialplus.md

13. http://www.macon-cmc.md/ro/products/?cat=9961

14. http://construct.md/ro/search/storelist/pavaje.

15.S.Beilich, E. Rehner – „Materiale de construcţie”, Bucureşti 1977.

16.R. Peicu – „Maşini din industria materialelor de construcţie, Bucureşti 1996.

PC-14-2502-2015 37

http://construct.md/ro/search/storelist/pavaje

http://www.macon-cmc.md/ro/products/?cat=9961

http://www.radialplus.md/

http://www.iacobas.md/

http://construct.md/ro/moldova/gonvaro

http://www.avantaj.md/

http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=350388(Cerin%C5%A3ele

Documents

Luchita Corneliu Pavaj (2)