4
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii L.Blaga Eu nu strivesc corola de minuni a lumii şi nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc în calea mea în flori, în ochi, pe buze ori morminte. Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns în adâncimi de întuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micşorează, ci tremurătoare măreşte şi mai tare taina nopţii, aşa îmbogăţesc şi eu întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister şi tot ce-i neînţeles se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari sub ochii mei- căci eu iubesc şi flori şi ochi şi buze şi morminte. (1919) LUCIAN BLAGA, "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" Eu nu strivesc corola de minuni a lumii de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii române din perioada interbelică, alături de Testament de Tudor Arghezi şi Joc secund de Ion Barbu. Poezia este aşezată în fruntea

LUCIAN BLAGA - Eu Nu Strivesc Corola de Minuni

Embed Size (px)

DESCRIPTION

comentariu

Citation preview

LUCIAN BLAGA, "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii"

Eu nu strivesc corola de minuni a lumiiL.Blaga

Eu nu strivesc corola de minuni a lumiii nu ucidcu mintea tainele, ce le-ntlnescn calea mean flori, n ochi, pe buze ori morminte.Lumina altorasugrum vraja neptrunsului ascunsn adncimi de ntuneric,dar eu,eu cu lumina mea sporesc a lumii tain -i-ntocmai cum cu razele ei albe lunanu micoreaz, ci tremurtoaremrete i mai tare taina nopii,aa mbogesc i eu ntunecata zarecu largi fiori de sfnt misteri tot ce-i nenelesse schimb-n nenelesuri i mai marisub ochii mei-cci eu iubesci flori i ochi i buze i morminte.

(1919)LUCIAN BLAGA, "Eu nu strivesc corola de minuni a lumii"

Eu nu strivesc corola de minuni a lumiide Lucian Blaga face parte din seriaartelor poetice moderneale literaturii romne din perioada interbelic, alturi deTestamentde Tudor Arghezi iJoc secundde Ion Barbu. Poezia este aezat n fruntea primului su volum,Poemele luminii(1919), i are rol deprogramliterar,realizat ns cu mijloace poetice (nu este un text teoretic n proz).Poezia este oart poetic,deoarece autorul i exprim crezul liric (propriile convingeri despre arta literar i despre aspectele eseniale ale acesteia) i viziunea asupra lumii. Prin mijloace artistice, sunt redate propriile idei despre poezie (teme, modaliti de creaie i de expresie) i despre rolul poetului.Este oart poetic modern,pentru c interesul autorului este deplasat de la tehnica poetic la relaia poet-lume i poet-creaie. Ideile poetice se vor regsi ulterior n alte volume i i vor gsi formularea i corespondena n plan teoretic-filozofic n lucrareaCunoaterea luciferica(1933), volum integrat nTrilogia cunoaterii.Atitudinea poetului fa de cunoaterepoate fi explicat cu ajutorul terminologiei filozofice ulterior. Sintagmele poetice se asociaz cu serii verbale simetric antitetice:-lumina altora" - sugrum (vraja),adicstrivete, ucide (nu sporete, micoreaz, nu mbogete, nu iubete);- lumina mea" - sporesc (a lumii tain), mrete, mbogesc, iubesc (nu sugrum, nu strivesc, nu ucid).Antiteza este marcat i grafic, pentru c versul liber poate reda fluxul ideatic i afectiv.Conjuncia adversativdar,reluarea pronumelui personaleu",verbul la persoana I singular, form afirmativ,sporesc (a lumii tain),afirm opiunea poetic pentru un mod de cunoatere -cu lumina mea".Plasticizarea ideii poetice se realizeaz cu ajutorul elementelor imaginarului poetic blagian:lun, noapte, zare, fiori, mister.Finalul poeziei constituie oa treia secven,cu rol conclusiv, dei exprimat prin raportul de cauzalitate(cci).Cunoaterea poetic este un act de contemplaie(tot ...se schimb... sub ochii mei')i de iubire(cci eu iubesc").Elementederecurenn poezie sunt:misterulimotivul luminii,care implic principiul contrar,ntunericul.Discursul liric se organizeaz n jurul acestor elemente.Nivelul morfosintacticRepetarea, de ase ori n poezie, a pronumelui personaleu -susine caracterul confesiv, n timp ce seriile verbale antonimice, cu forme afirmative i negative - redau opiunea poetic pentru o form de cunoatere, de raportare a eului poetic la lume, care st sub semnul misterului.Sintagmele poetice se asociaz cu serii verbale simetric antitetice:-lumina altora" - sugrum (vraja),adicstrivete, ucide (nu sporete, micoreaz, nu mbogete, nu iubete);- lumina mea" - sporesc (a lumii tain), mrete, mbogesc, iubesc (nu sugrum, nu strivesc, nu ucid).Opoziia ntre adjectivul posesivmeai adjectivul nehotrtaltora,determinani ai substantivuluilumina;conjunciai,prezent n zece poziii - confer cursivitate discursului liric i accentueaz ideile cu valoare gnomic. Enumerarea prin conjunciai din versul final - aaz pe acelai plan elementele universului. Prepoziiacu,utilizat n trei poziii, marcheaz funcia sintactic de complement circumstanial semnificnd cile, mijloacele de cunoater.Nivelul lexico-semanticTerminologia abstract, lexicul mprumutat din sfera cosmicului i a naturii este organizatca forme sensibile ale cunoaterii!,cmpul semantic almisteruluirealizat prin termeni/ structuri lexicale cu valoare de metafore revelatorii:tainele, neptrunsul ascuns, a lumii tain, ntunecata zare, sfnt mister, ne-neles, ne-nelesuri i mai mari;Opoziialumin-ntunericrelev simbolic relaia: cunoatere poetic (prin iubire i creaie).Nivelul stilisticLimbajul artistic i imaginile artistice sunt puse n relaie cu un plan filozofic secundar; organizarea ideilor poetice se face n jurul unei imagini realizate princomparaiaampl a elementului abstract, de ordin spiritual, cu un aspect al lumii materiale, termen concret, de un puternic imagism. Se cultiv cu predileciemetafora revelatorie,care caut s reveleze un mister esenial pentru nsui coninutul faptului, dar imetafora plasticizant,care d concretee faptului, fiind ns considerat mai puin valoroas.Nivelul foneticSunt de remarcat pauzele marcate de cezur i de dispunerea versurilor cu msur inegal, n funcie de ritmul interior, sublinierea ideilor prin alturarea cuvintelor din aceeai familie lexical(ne-neles- ne-nelesuri).Eufonia versurilor sugereaz amplificarea misterului.Particulariti prozodicePoezia este alctuit din 20 de versuri libere (cu metrica variabil), al cror ritm interior red fluxul ideilor i frenezia sentimentelor. Forma modern este o eliberare de rigorile clasice, o cale direct de transmitere a ideii i a sentimentului poetic.

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii,de Lucian Blaga este o art poetic modern pentru c interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii poetice (restrnse la enumerarea metaforelor care sugereaz temele creaiei sale i la exemplificarea unor elemente de expresivitate specifice: metafora revelatorie, comparaia ampl, versul liber la relaia poet-lume i poet-creaie. Creaia este un mijlocitor ntre eu (contiina individual) i lume iar sentimentul poetic este acela de contopire cu misterele universale, cu esena lumii.Trimitei prin e-mail

HYPERLINK "http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6703867892884072863&pageID=279253968379461668&target=blog" \o "Postai pe blog!" \t "_blank" Postai pe blog!

HYPERLINK "http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6703867892884072863&pageID=279253968379461668&target=twitter" \o "Distribuii pe Twitter" \t "_blank" Distribuii pe Twitter

HYPERLINK "http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6703867892884072863&pageID=279253968379461668&target=facebook" \o "Distribuii pe Facebook" \t "_blank" Distribuii pe Facebook

HYPERLINK "http://www.blogger.com/share-post.g?blogID=6703867892884072863&pageID=279253968379461668&target=pinterest" \o "Trimitei ctre Pinterest" \t "_blank" Trimitei ctre Pinterest